MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 171
(XV) - Nr. 911 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 19
decembrie 2003
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
536.
- Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 76/2003 pentru
modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul
preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului
Concurentei
844.
- Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2001
privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu
avizul Oficiului Concurentei
537.
- Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 53/2003
privind subventionarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru
constructia de locuinte prin intermediul Agentiei Nationale pentru Locuinte
845.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 53/2003 privind subventionarea dobânzilor aferente creditelor
ipotecare acordate pentru constructia de locuinte prin intermediul
Agentiei Nationale pentru Locuinte
538.
- Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 55/2003 privind unele
măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societătii Nationale a
Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, precum si pentru modificarea si
completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru societătile
comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei si Comertului
846.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului
nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a
Societătii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, precum si pentru
modificarea si completarea cadrului legal în domeniul privatizării pentru
societătile comerciale aflate în portofoliul Ministerului Economiei si
Comertului
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 445 din 25 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 501/2002
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.
76/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2001
privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu
avizul Oficiului Concurentei
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 76 din
28 august 2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc
cu avizul Oficiului Concurentei, adoptată în temeiul art. 1 pct. II.2 din Legea
nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, cu
următoarea modificare:
- La articolul
I punctul 1, alineatul (3) al articolului 3 va avea următorul cuprins:
“(3) Pentru
transportul prin conducte magistrale al titeiului si produselor petroliere din
tară si din import, ajustarea tarifelor se va face pe baza cursului mediu de
schimb al leului fată de dolarul S.U.A. pe primele 20 de zile ale lunii în care
se solicită ajustarea, calculat pe baza datelor comunicate de Banca Natională a
României.”
Această lege a
fost adoptată de Senat în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor
art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE
VĂCĂROIU
Această lege a
fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 15 decembrie 2003.
Nr. 536.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
pentru promulgarea Legii privind aprobarea
Ordonantei Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preturilor si tarifelor reglementate,
care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele României
decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 76/2003 pentru
modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul
preturilor si tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului
Concurentei, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 12 decembrie 2003.
Nr. 844.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 53/2003 privind subventionarea dobânzilor aferente creditelor
ipotecare acordate pentru constructia de locuinte prin intermediul Agentiei
Nationale pentru Locuinte
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 53 din 12 iunie 2003 privind subventionarea dobânzilor aferente creditelor
ipotecare acordate pentru constructia de locuinte prin intermediul Agentiei
Nationale pentru Locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 452 din 25 iunie 2003, cu următoarele modificări:
1. La articolul
1, alineatele (1) si (3) vor avea următorul cuprins:
“Art. 1. - (1)
Persoanele fizice cu cetătenie română, domiciliate în România, pot beneficia de
subventionarea dobânzii la creditele ipotecare acordate de către bănci si
sucursalele băncilor străine autorizate să functioneze în România, denumite în
continuare bănci, doar pentru prima locuintă construită prin intermediul
programelor promovate si derulate de Agentia Natională pentru Locuinte.
………………………………………
(3) Creditele
ipotecare care se acordă în conditiile alin. (2) se exprimă în lei, corelat la
rata de schimb lei-euro practicată de bănci.”
2. Articolul 3
va avea următorul cuprins:
“Art. 3. -
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin intermediul
Agentiei Nationale pentru Locuinte, va acorda o subventie de până la 4 puncte
procentuale din rata dobânzii plătite de beneficiarii creditelor ipotecare care
achizitionează prima locuintă construită prin programele Agentiei Nationale
pentru Locuinte, în conditiile prevăzute la art. 1 si în limita sumelor
prevăzute anual cu această destinatie prin legea bugetului de stat.”
3. Articolul 5
va avea următorul cuprins:
“Art. 5. - În
termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de
urgentă, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va elabora
norme metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, cu avizul Ministerului
Finantelor Publice, si le va supune aprobării Guvernului.”
Această lege a
fost adoptată de Senat în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE
VĂCĂROIU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 15 decembrie 2003.
Nr. 537.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 53/2003 privind subventionarea
dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru constructia de
locuinte prin intermediul Agentiei Nationale pentru Locuinte
În temeiul prevederilor
art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României,
republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 53/2003
privind subventionarea dobânzilor aferente creditelor ipotecare acordate pentru
constructia de locuinte prin intermediul Agentiei Nationale pentru Locuinte si
se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 12 decembrie 2003.
Nr. 845.
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 55/2003
privind unele măsuri pentru derularea
procesului de privatizare a Societătii Nationale a Petrolului “Petrom” - S.A.
Bucuresti, precum si pentru modificarea si completarea cadrului legal în
domeniul privatizării pentru societătile comerciale aflate în portofoliul
Ministerului Economiei si Comertului
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articolul unic. -
Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 55 din 14 august 2003 privind unele măsuri
pentru derularea procesului de privatizare a Societătii Nationale a Petrolului
“Petrom” - S.A. Bucuresti, precum si pentru modificarea si completarea cadrului
legal în domeniul privatizării pentru societătile comerciale aflate în
portofoliul Ministerului Economiei si Comertului, adoptată în temeiul art. 1
pct. II.6 din Legea nr. 279/2003 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonante si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din
26 august 2003.
Această lege a
fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 21 octombrie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Această lege a
fost adoptată de Senat în sedinta din 25 noiembrie 2003, cu respectarea
prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.
PRESEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE
VĂCĂROIU
Bucuresti, 15 decembrie 2003.
Nr. 538.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru
aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 55/2003 privind unele măsuri pentru
derularea procesului de privatizare a Societătii Nationale a Petrolului
“Petrom” - S.A. Bucuresti, precum si pentru modificarea si completarea cadrului
legal în domeniul privatizării pentru societătile comerciale aflate în
portofoliul Ministerului Economiei si Comertului
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 55/2003 privind unele
măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societătii Nationale a
Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, precum si pentru modificarea si completarea
cadrului legal în domeniul privatizării pentru societătile comerciale aflate în
portofoliul Ministerului Economiei si Comertului si se dispune publicarea
acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 12 decembrie 2003.
Nr. 846.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
din 25
noiembrie 2003copyrightdsc.net
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al
unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie
1989, precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării
acesteia si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind
retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din
România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 501/2002
Nicolae Popa -
presedinte
Costică Bulai -
judecător
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Lucian Stângu -
judecător
Ioan Vida -
judecător
Aurelia Popa -
procuror
Gabriela
Dragomirescu - magistrat-asistent sef
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si
3 din titlul I al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor
imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989,
precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia
si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor
bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 501/2002. Exceptia a fost ridicată de
Liga Maistrilor Militari de Marină din Constanta în Dosarul nr. 18.226/2002 al
Judecătoriei Constanta.
La apelul nominal
răspunde autorul exceptiei, prin împuternicit Ion Drăgan, constatându-se lipsa
celorlalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
autorului exceptiei solicită admiterea acesteia, pentru argumentele formulate
cu prilejul ridicării exceptiei în fata instantei de judecată.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, întrucât
consideră că textele de lege criticate sunt în conformitate cu dispozitiile din
Constitutie invocate ca fiind încălcate. De asemenea, arată că, de altfel,
Curtea Constitutională a constatat constitutionalitatea acestor texte de lege
prin deciziile nr. 413 din 6 noiembrie 2003 si nr. 437 din 20 noiembrie 2003,
care îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 13 ianuarie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 18.226/2002, Judecătoria
Constanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6
martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru
accelerarea aplicării acesteia si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor
religioase din România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
501/2002. Exceptia a fost ridicată de Liga Maistrilor Militari de Marină
din Constanta într-o cauză având ca obiect constatarea dreptului său de
proprietate asupra unui imobil preluat abuziv.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate se sustin următoarele:
1. Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 184/2002 este contrară prevederilor constitutionale
ale art. 114 alin. (1), referitoare la “delegarea legislativă, care abilitează
Guvernul României spre a emite ordonante în domenii ce nu fac obiectul legilor
organice”; or, Legea nr. 10/2001 pe care ordonanta o modifică si o completează
face parte, potrivit titlului, scopului si obiectului său de reglementare, din
categoria legilor organice astfel cum acestea sunt definite prin art. 72 alin.
(3) lit. k) din Constitutie.
2. Dispozitiile
art. I pct. 2 din titlul I, intitulat Modificarea si completarea Legii nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 184/2002 sunt neconstitutionale, deoarece: creează “fundamentul
juridic de omitere a bunurilor imobile preluate în «orice chip» în perioada
istorică enuntată, dacă acestea au o afectatiune din cele prevăzute în textul
alin. (1) al art. 16 din lege”; modificarea operată conduce la o aplicare
restrictivă a textului, cu efect sinonim exproprierii pentru o cauză de
utilitate publică, însă fără dreaptă si prealabilă despăgubire, dispusă “a
priori” până la retrocedarea dreptului subiectiv, ceea ce contravine art.
41 alin. (3) din Constitutie si Legii nr. 33/1994 care “obligă la nominalizarea
celui supus acestei măsuri de exceptie”; prevederile art. I pct. 2 si 3 din
titlul I din ordonanta criticată nu sunt corelate cu textul de referintă din
Legea nr. 10/2001, care dispune cu privire la conservarea regimului juridic al
imobilelor, ceea ce “creează - prin efectul neretroactivitătii legii -
tratamente juridice incompatibile pentru imobilele deja restituite prin
aplicarea art. 16 alin. (4), înainte si după modificare”; art. 16 alin. (4),
modificat, instituie asupra imobilului vizat, pe durata afectatiunii, un drept
de proprietate publică, cu omisiunea de a prevedea fie revenirea la forma si
titularul dreptului de proprietate anterior preluării fără titlu, fie cu
privire la înstrăinarea către terti, astfel că “ambiguitatea regimului juridic
de urmat după această durată a afectatiunii” dă nastere la nedreptăti;
prevederile criticate, care dispun cu privire la un bun preluat fără titlu
valabil, încalcă dreptul de proprietate privată consacrat de art. 41 din
Constitutie, art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 alin. (1) din aceasta, precum
si art. 6 din Legea nr. 213/1998.
În ceea ce
priveste neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 3 din titlul I din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002, autorul exceptiei sustine că
abrogarea alin. (5) al art. 16 din Legea nr. 10/2001 încalcă principiul
separatiei puterilor în stat prin aceea că “suprimă controlul judiciar asupra
actelor de realizare a Legii nr. 10/2001”. De asemenea, consideră că aceste
dispozitii de lege încalcă prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (5),
“care, în caz de divergentă, conferă competentă atributivă instantelor
judecătoresti, orânduite si prin Legea nr. 33/1994”, si pe cele ale art. 21,
referitoare la accesul liber la justitie.
Judecătoria
Constanta apreciază că
exceptia ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arată că: Legea nr.
10/2001 nu este o lege organică, întrucât nu reglementează regimul juridic al
proprietătii, ci aspecte particulare ale dreptului de proprietate privind
restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22
decembrie 1989; pentru ordonantele de urgentă, Constitutia nu instituie
interdictia de a reglementa în materia legilor organice, iar jurisprudenta
Curtii Constitutionale este în sensul că situatia exceptională prevăzută de
art. 114 alin. (4) din Legea fundamentală “poate reclama dispozitii de natura
legii organice în absenta cărora interesul public s-ar vedea periclitat”; art.
16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 este în concordantă cu art. 135 alin. (4)
din Constitutie, “care extinde sfera bunurilor - obiect exclusiv al
proprietătii publice în considerarea destinatiei lor afectate unei utilităti
publice determinate de autoritatea competentă”; invocarea încălcării
dispozitiilor art. 41 alin. (3) din Constitutie nu are relevantă, întrucât
exproprierea poate privi doar bunuri care la momentul trecerii lor în
proprietatea publică făceau obiectul dreptului de proprietate privată al
persoanei si, oricum, regimul constitutional actual nu se poate aplica unor
acte juridice săvârsite anterior intrării în vigoare a Legii fundamentale din
1991, pentru că s-ar opune principiului neretroactivitătii legii; omisiunea de
reglementare a regimului juridic al bunurilor trecute în proprietatea publică a
statului nu poate fi sanctionată de Curtea Constitutională, deoarece aceasta nu
are rol de legislator pozitiv; spiritul reglementărilor internationale la care
România este parte, precum si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor
Omului sunt în sensul că statul dispune de apreciere în privinta bunurilor pe
care le afectează unei utilităti publice, astfel că nu se poate retine
încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 11 si 20 alin. (1); abrogarea
alin. (5) al art. 16 din ordonanta criticată reprezintă o optiune a
legiuitorului, ce nu poate fi cenzurată de către Curtea Constitutională, si,
totodată, “rămâne fără nici o consecintă asupra accesului liber la justitie si
a principiului separatiei puterilor în stat”.
Potrivit
prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea
de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate.
De asemenea, în
conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997,
cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei
Avocatul Poporului.
Presedintele
Camerei Deputatilor apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens
arată: pretinsa încălcare a prevederilor art. 114 alin. (1) din Constitutie,
referitoare la delegarea legislativă, nu poate fi retinută, întrucât alin. (4)
al aceluiasi articol nu instituie interdictia de a reglementa în materia legii
organice, singura conditie impusă pentru adoptarea ordonantelor de urgentă
fiind justificarea situatiei exceptionale; noua redactare a art. 16 alin. (4)
din Legea nr. 10/2001 nu constituie o expropriere pentru cauză de utilitate
publică, actuala dispozitie de lege fiind conformă atât prevederilor art. 135
alin. (4) din Constitutie, care permit legiuitorului să stabilească si alte
bunuri care fac obiectul exclusiv al proprietătii publice, cât si art. 1 al
primului Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si
a libertătilor fundamentale, care conferă statelor dreptul de a adopta legile
pe care le consideră necesare reglementării folosintei bunurilor conform
intereselor generale; omisiunea de a reglementa regimul juridic al imobilelor
prevăzute de art. 16 alin. (4) din lege nu poate face obiectul controlului de
constitutionalitate, iar pe de altă parte, alin. (3) al art. 16 contine
dispozitii pentru această situatie; abrogarea art. 16 alin. (5) din lege prin
prevederile art. I pct. 3 din titlul I din ordonanta criticată nu încalcă
principiul constitutional al liberului acces la justitie, consacrat de art. 21
din Constitutie, si nici principiul separatiei puterilor în stat.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens arată:
modificarea Legii nr. 10/2001 printr-o ordonantă de urgentă a Guvernului nu
este contrară dispozitiilor din Constitutie invocate ca fiind încălcate, având
în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care aceasta a statuat că
Guvernul este limitat la domenii care fac obiectul legilor organice numai în
ceea ce priveste ordonantele emise în temeiul unei legi speciale de abilitare,
ordonantele de urgentă putând fi emise în orice domeniu, dacă este îndeplinită
conditia existentei unor situatii exceptionale; solutia art. 16 alin. (4),
modificat prin ordonanta criticată, nu constituie o expropriere, câtă vreme
prin aceasta se reglementează regimul juridic al unora dintre imobilele
preluate abuziv, cu privire la care solicitantului i se poate stabili “dreptul
de proprietate si nu dreptul însusi”, iar “exproprierea poate privi doar bunuri
care, la momentul trecerii în proprietate publică, fac obiectul dreptului de
proprietate privată al persoanei”; omisiunea reglementării regimului juridic al
bunurilor după încetarea afectatiunii publice, pe de o parte, nu poate fi
sanctionată de Curtea Constitutională, iar pe de altă parte, alin. (3) al art.
16 dispune cu privire la această situatie; abrogarea alin. (5) al art. 16 este
o problemă de optiune legislativă necenzurabilă de către Curtea
Constitutională, iar accesul la justitie nu este îngrădit prin această
abrogare; stabilirea categoriilor de bunuri care fac parte din domeniul public
este, de asemenea, o chestiune de optiune legislativă si de oportunitate,
legiuitorul fiind abilitat, potrivit art. 135 alin. (4) din Constitutie, să
dispună prin lege; stabilirea prin lege a categoriilor de bunuri apartinând
domeniului public si regimul juridic aplicabil nu contravin prevederilor art.
11 si 20 din Constitutie.
Avocatul
Poporului apreciază că
exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, deoarece:
dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie nu sunt relevante în sustinerea
neconstitutionalitătii legii criticate, întrucât, pentru ordonantele de
urgentă, art. 114 alin. (4) din Constitutie nu instituie interdictia de a
reglementa în materia legii organice, singura conditie impusă pentru adoptarea
lor fiind justificarea situatiei exceptionale; modificarea art. 16 alin. (4)
din Legea nr. 10/2001 nu constituie o expropriere pentru cauză de utilitate
publică si este conformă atât prevederilor art. 135 alin. (4) din Constitutie,
cât si prevederilor art. 1 al primului Protocol aditional la Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ratificat de
România prin Legea nr. 30/1994; omisiunea reglementării regimului juridic al
imobilelor prevăzute la art. 16 alin. (4) din legea criticată nu poate face
obiectul controlului de constitutionalitate, iar pe de altă parte, alin. (3) al
art. 16 contine dispozitii pentru această situatie; abrogarea art. 16 alin. (5)
din lege prin prevederile art. I pct. 3 din titlul I din ordonanta criticată nu
încalcă principiul constitutional al liberului acces la justitie, consacrat de
art. 21 din Constitutie, si nici principiul separatiei puterilor în stat.
Presedintele
Senatului nu a comunicat
punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei
Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, conclu- ziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, republicată, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicată, precum si ale art.
1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 2 si 3 din
titlul I al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile
preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si
pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia si a
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri
imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 501/2002. Aceste prevederi au următorul
cuprins:
- Art. I pct. 2: “Alineatul
(4) al articolului 16 va avea următorul cuprins: Ç(4) Bunurile stabilite
potrivit procedurii prevăzute la alin. (2) sunt, pe durata afectatiunii de
interes public, bunuri proprietate publică si au regimul prevăzut de lege.Č;
- Art. I pct. 3: “Alineatul
(5) al articolului 16 se abrogă.”
În opinia
autorului exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitiile de lege criticate
contravin, în ordinea invocării lor, art. 114 alin. (1), art. 41 alin. (3) si
(5), art. 11, art. 20 alin. (1) si art. 21 din Constitutie. La data pronuntării
prezentei decizii, potrivit Legii de revizuire a Constitutiei României nr.
429/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 22
septembrie 2003, la art. 11 s-a introdus alineatul (3), iar la art. 21 s-au
introdus alineatele (3) si (4). De asemenea, potrivit Constitutiei României,
republicată, cu reactualizarea denumirilor si o nouă numerotare a textelor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie
2003, art. 114 alin. (1) a devenit art. 115 alin. (1) si art. 41 alin. (3) si
(5) a devenit art. 44 alin. (3) si (6). Dispozitiile din Constitutie invocate
ca fiind încălcate au următorul continut:
- Art. 115 alin.
(1): “Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului
pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor oganice.”;
- Art. 44 alin.
(3) si (6): “(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de
utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă
despăgubire. [...]
(6)
Despăgubirile prevăzute la alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu
proprietarul sau, în caz de divergentă, prin justitie.”;
- Art. 11: “(1)
Statul român se obligă să îndeplinească întocmai si cu bună-credintă
obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele
ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în
care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispozitii
contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constitutiei.”;
- Art. 20 alin.
(1): “Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile
cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care
România este parte.”;
- Art. 21: “(1)
Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a
libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege
nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părtile au
dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen
rezonabil.
(4)
Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.”
Autorul exceptiei
mai invocă si încălcarea art. 1, intitulat Protectia proprietătii, din
primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a
libertătilor fundamentale, care prevede: “Orice persoană fizică sau juridică
are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de
proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile
prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile
precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le
consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului
general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a
amenzilor.”
Se invocă, de
asemenea, încălcarea prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică, precum si ale art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind
proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, potrivit cărora: “(1)
Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitătilor
administrativ-teritoriale si bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui
titlu valabil, cu respectarea Constitutiei, a tratatelor internationale la care
România era parte si a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat.
(2) Bunurile
preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea
consimtământului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii
acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie.
(3) Instantele
judecătoresti sunt competente să stabilească valabilitatea titlului.”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate ridicată, Curtea Constitutională retine următoarele:
I. O primă critică
de neconstitutionalitate constă în sustinerea potrivit căreia Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 184/2002, care modifică si completează Legea nr.
10/2001, încalcă prevederile art. 115 alin. (1) din Constitutie, republicată,
referitoare la delegarea legislativă, în sensul căreia Guvernul este abilitat
să emită ordonante în domenii ce nu fac obiectul legilor organice. Or, Legea
nr. 10/2001, pe care ordonanta o modifică si o completează, face parte,
potrivit titlului, scopului si obiectului său de reglementare, din categoria
legilor organice astfel cum acestea sunt definite prin art. 73 alin. (3) lit.
m) din Constitutie, republicată.
Această critică
urmează a fi respinsă, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 115 alin. (6) teza
întâi din Constitutie, republicată, ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate
în domeniul legilor constitutionale, de unde rezultă că acestea pot reglementa
materii rezervate legilor organice si ordinare. Sub acest din urmă aspect, în
jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat în mod constant că
interdictia de a emite ordonante în domeniul legilor organice priveste exclusiv
ordonantele adoptate în temeiul unei legi de abilitare, nu si ordonantele de
urgentă.
II. Cea de a doua
critică de neconstitutionalitate se întemeiază pe sustinerea că dispozitiile
art. I pct. 2 si 3 din titlul I al ordonantei exceptează de la prevederile
Legii nr. 10/2001 o serie de bunuri, prin introducerea acestora în categoria
bunurilor proprietate publică, ceea ce este sinonim cu exproprierea,
contravenind astfel art. 44 alin. (3) din Constitutie, republicată, si Legii
nr. 33/1994, precum si art. 11 alin. (1) si (2) si art. 20 alin. (1) din Legea
fundamentală si art. 6 din Legea nr. 213/1998.
Curtea constată că
nici această critică nu poate fi primită. Stabilirea imobilelor care nu vor fi
retrocedate în natură si pentru care nu se acordă măsuri reparatorii prin
echivalent, potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22
decembrie 1989, reprezintă o optiune a legiuitorului, aspect cu privire la care
Curtea Constitutională nu este competentă să se pronunte.
În acest sens, în
jurisprudenta sa, Curtea a statuat în mod constant că ea nu se poate substitui
legiuitorului deoarece, potrivit art. 61 din Constitutie, republicată,
Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a tării. De altfel, bunurile în
legătură cu care dispune art. 16 alin. (4) din legea criticată nu sunt
proprietatea unei persoane private, deoarece calitatea de proprietar se naste
numai de la data restituirii lor, în conditiile prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Asa fiind, Curtea nu poate retine încălcarea prevederilor constitutionale ale
art. 44, care statuează cu privire la “Dreptul de proprietate privată”, ale
art. 11 alin. (1) si (2) privind “Dreptul international si dreptul intern” si
ale art. 20 alin. (1) referitoare la “Tratatele internationale privind
drepturile omului” si nici dispozitiilor art. 1 din primul Protocol
aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale.
Sustinerea
potrivit căreia abrogarea, prin art. I pct. 3 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 184/2002, a dispozitiilor alin. (5) al art. 16 din Legea nr.
10/2001 încalcă principiul separatiei puterilor în stat, prin aceea că suprimă
controlul judiciar asupra actelor de realizare a Legii nr. 10/2001, urmează, de
asemenea, a fi respinsă. Curtea constată că abrogarea textului de lege
mentionat a fost impusă de modificarea alin. (4) al aceluiasi articol, prin
art. I pct. 2 din titlul I din ordonanta de urgentă criticată, alineat care
prevede că “Bunurile stabilite potrivit procedurii prevăzute la alin. (2)
sunt, pe durata afectatiunii de interes public, bunuri proprietate publică si
au regimul prevăzut de lege”. Reglementarea anterioară a textului putea da
nastere unor litigii ce urmau a fi solutionate de instantele judecătoresti,
însă, după modificare, declansarea unor asemenea litigii este exclusă. Aceasta
nu înseamnă că actele de realizare a prevederilor Legii nr. 10/2001 nu sunt
supuse controlului judiciar, astfel că accesul liber la justitie, consacrat de
dispozitiile art. 21 din Constitutie, si principiul separatiei puterilor în
stat nu sunt încălcate.
În sfârsit, nici
invocarea încălcării prevederilor Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru
cauză de utilitate publică si ale art. 6 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică si regimul juridic al acesteia nu poate fi retinută. Aceasta deoarece
nu intră în atributiile Curtii Constitutionale examinarea conformitătii dintre
diferite dispozitii legale, ci numai concordanta cu principiile si normele
constitutionale.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din
Constitutie, republicată, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art.
23 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a prevederilor art. I pct. 2 si 3 din titlul I al
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate
în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum si pentru
stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia si a Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care
au apartinut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 501/2002, exceptie ridicată de Liga Maistrilor
Militari de Marină din Constanta în Dosarul nr. 18.226/2002 al Judecătoriei
Constanta.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 25 noiembrie 2003.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent
sef,