MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 171 (XV) - Nr. 896         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 15 decembrie 2003

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

16 bis. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 30/2001 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 404 din 28 octombrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Decizia nr. 451 din 25 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2151 din Codul penal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

322/1.748. - Ordin al ministrului economiei si comertului si al ministrului finantelor publice privind modificarea Precizărilor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garantiilor de 10% retinute societătilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului si constructiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si comertului si al ministrului finantelor publice nr. 239/1.560/2003

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

9. - Norme privind societătile de credit ipotecar

 

10. - Norme privind perioada maximă de întrerupere a functionării sistemului de plăti si decontări si a pietelor monetară si valutară

 

Lista depozitelor speciale, publicată conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale (completare)

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 30/2001 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

În temeiul art. 41 alin. (3) si al art. 57 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 30/2001 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 14 septembrie 2001, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La Anexa nr. II. - Comisia economică - domnul senator Păcurariu Iuliu - Grupul parlamentar al P.D. - se include în componenta comisiei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 11 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 11 septembrie 2003.

Nr. 16 bis.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

DECIZIA Nr. 404

din 28 octombrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mădălina Stefania Diaconu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Vasile C.

Tustiu în Dosarul nr. 1.800/2003 al Tribunalului Botosani - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că regimul juridic al pensiei militare anticipate, instituit prin art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001, este diferentiat, deoarece între cadrele în activitate care se pensionează pentru cauzele speciale enumerate de aceste texte de lege si cele trecute deja în rezervă există o deosebire obiectivă, care justifică aplicarea unui tratament juridic diferit.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 iulie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.800/2003, Tribunalul Botosani - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001, exceptie ridicată de Vasile C. Tustiu într-o cauză având ca obiect contestatie la decizia de stabilire a pensiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 sunt neconstitutionale, deoarece restrâng beneficiul pensiei militare de stat la militarii activi.

Excluderea de la beneficiul acestor dispozitii legale a militarilor în rezervă si a celor în retragere este contrară, în opinia autorului exceptiei, principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie.

Tribunalul Botosani - Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece “art. 13 instituie între cadrele în activitate care se pensionează pentru cauzele speciale enumerate de acest text de lege si cele trecute deja în rezervă, ca urmare a acelorasi motive, un regim juridic al pensiei militare anticipate diferentiat în functie de data trecerii în rezervă. Or, acest moment nu constituie un aspect obiectiv care să determine tratamente, situatii juridice distincte”. Apreciază că exceptia ridicată este întemeiată si în ceea ce priveste dispozitiile art. 15 din aceeasi lege, întrucât instituie acelasi tratament juridic diferentiat pentru cele două categorii de cadre militare, desi îndeplinesc aceeasi conditie în privinta vechimii ca militar.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si formula

punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat si punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul consideră că dispozitiile art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat vizează deopotrivă toate persoanele care se află într-o situatie identică, respectiv au calitatea de cadre militare în activitate la data solicitării dreptului la pensie de serviciu în sistemul pensiilor militare de stat, si, ca atare, ele nu sunt de natură să creeze nici privilegii si nici discriminări. Citează partial si considerentele Deciziei nr. 18/2003 a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că lipsa precizărilor în textul de lege criticat, referitoare la cadrele militare trecute în rezervă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, nu creează o situatie discriminatorie, contrară principiului egalitătii în drepturi, ci constituie o omisiune a legii, ce nu poate fi suplinită de Curtea Constitutională. Dacă dispozitiile art. 13 nu s-ar aplica numai cadrelor militare trecute în rezervă după data intrării în vigoare a legii s-ar încălca principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie. Nici dispozitiile art. 15 nu sunt contrare prevederilor art. 16 din Constitutie, întrucât “nu există egalitate între cele două situatii juridice, respectiv, cea în care se află contestatorul, trecut în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001 si cea a celorlalte cadre militare aflate sub imperiul acestei legi”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, dispozitii care au următorul continut:

- Art. 13: “Au dreptul la pensie de serviciu anticipată cadrele militare în activitate care îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la art. 12 lit. b) si se află în una dintre următoarele situatii:

a) au împlinit vârsta de 50 de ani si sunt trecute în rezervă ca urmare a împlinirii limitei de vârstă în grad prevăzută de Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare sau ca urmare a reorganizării unor unităti si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniul apărării nationale, ordinii publice si sigurantei nationale;

b) sunt trecute în rezervă sau direct în retragere ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară.”;

- Art. 15: “Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc conditiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel putin 15 ani pentru bărbati si 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proportional cu numărul anilor de serviciu militar.”

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, conform cărora: “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, continutul textelor de lege criticate, coroborat si cu alte reglementări ale aceleiasi legi si cu raportare la dispozitiile constitutionale invocate, Curtea retine următoarele:

Dispozitiile art. 13 din Legea nr. 164/2001 pot fi aplicate numai cadrelor militare trecute în rezervă sau direct în retragere după data intrării în vigoare a legii, în conformitate cu principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Prevederile Legii nr. 164/2001 nu instituie privilegii sau discriminări între cetătenii aflati în situatii identice. Astfel, potrivit art. 3, “De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum si urmasii acestora”.

Conform art. 10 din aceeasi lege, sistemul pensiilor militare de stat cuprinde pensia de serviciu, pensia de invaliditate si pensia de urmas, iar art. 11 prevede că pensia de serviciu poate fi pentru limită de vârstă, anticipată si anticipată partială.

Este evident că persoanele care urmează să beneficieze de una dintre cele trei categorii de pensie de serviciu se află în situatii obiectiv diferite, în raport cu care este justificat si tratamentul juridic diferentiat.

Pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform optiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitate militară până la pensionare, dar nu sunt excluse de la acest beneficiu nici fostele cadre militare, având în vedere dispozitiile art. 15 din Legea nr. 164/2001, conform cărora “Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc conditiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel putin 15 ani pentru bărbati si 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proportional cu numărul anilor de serviciu militar”.

Pensia de serviciu anticipată, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 164/2001, se poate acorda numai în cazul îndeplinirii anumitor conditii speciale, în afară de cele referitoare la vârstă si la vechime, legate de motivele trecerii în rezervă sau direct în retragere, cum sunt: împlinirea limitei de vârstă în grad; reorganizarea unitătii militare si reducerea unor functii; alte motive sau nevoi ale institutiei militare;

inaptitudinea sau aptitudinea limitată pentru serviciul militar. Aceste conditii speciale demonstrează si situatia diferită a cadrelor militare care solicită acordarea acestui tip de pensie.

De altfel, asupra exceptiei de neconstitutionalitate a art. 13 din Legea nr. 164/2001, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, prin Decizia nr. 18 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2003, constatând că textul legal criticat este constitutional. Solutia anterioară a Curtii rămâne valabilă si în prezenta cauză, întrucât nu s-au învederat elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudentei sale.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 15 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Vasile C. Tustiu în Dosarul nr. 1.800/2003 al Tribunalului Botosani - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 octombrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 451

din 25 noiembrie 2003

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2151 din Codul penal

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2151 din Codul penal, exceptie ridicată de Dumitru Dobrogeanu în Dosarul nr. 1.888/2002 al Judecătoriei Constanta.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că dispozitiile art. 2151 din Codul penal, referitoare la infractiunea de delapidare, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece nu contin dispozitii discriminatorii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 mai 2003, pronuntată în Dosarul nr. 1.888/2002, Judecătoria Constanta a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215^1 din Codul penal, exceptie ridicată de Dumitru Dobrogeanu, inculpat în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia, care a fost trimis în judecată pentru săvârsirea infractiunii de delapidare, deoarece, în calitate de administrator la o asociatie de proprietari, n-a putut justifica 100 de milioane de lei din banii asociatiei, consideră că dispozitiile legale care i s-au aplicat sunt neconstitutionale nu prin ele însele, ci pentru că legea nu prevede si pentru această infractiune, asa cum prevede pentru infractiunile de abuz de încredere (art. 213 din Codul penal) si de gestiune frauduloasă (art. 214 din Codul penal), că actiunea penală se pune în miscare numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, desi este vorba, si la delapidare, tot despre proprietate privată. El mai sustine că urmărirea din oficiu în cazul delapidării constituie o reminiscentă fie a codurilor penale de la 1864 si 1936, care prevedeau delapidarea printre infractiunile săvârsite de functionari publici, fie a Codului penal de la 1968, care o prevedeau ca infractiune contra avutului obstesc. Păstrându-se, pentru infractiunea de delapidare, principiul oficialitătii, în ce priveste punerea în miscare a actiunii penale, se creează, în opinia autorului exceptiei, o discriminare a autorilor acestei infractiuni, în comparatie cu cei ai infractiunilor de abuz de încredere sau de gestiune frauduloasă, încălcându-se astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în fata legii si a autoritătilor publice.

Judecătoria Constanta arată că exceptia este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu instituie discriminări în functie de tipul de proprietate sau de persoane, ori de forma lor de organizare, nefiind contrar art. 16 din Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul arată că exceptia este nefondată. Situatia infractiunii de delapidare este diferită de aceea a infractiunilor de abuz de încredere si de gestiune frauduloasă, deoarece subiectul delapidării are si calitatea de functionar căruia i s-a încredintat gestionarea sau administrarea banilor societătii comerciale sau unitătii la care se referă art. 145 din Codul penal. Necesitatea apărării acestor relatii sociale specifice a impus un regim deosebit în raport cu infractiunile de abuz de încredere si de gestiune frauduloasă si deci nu se poate vorbi de încălcarea art. 16 din Constitutie.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 215^1 din Codul penal sunt constitutionale. Se arată, în acest sens, că este dreptul legiuitorului de a opta pentru regula urmăririi, judecării si sanctionării din oficiu a infractiunii de delapidare si pentru procedura plângerii prealabile în cazul altor infractiuni, între care abuzul de încredere si gestiune frauduloasă. Fiind vorba de situatii diferite, nu se poate vorbi de încălcarea principiului egalitătii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie, formal, dispozitiile art. 215^1 din Codul penal, dar de fapt se critică omisiunea legiuitorului de a prevedea si pentru infractiunea de delapidare regula punerii în miscare a actiunii penale numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Autorul exceptiei consideră că legea creează astfel o discriminare a delapidatorului în raport cu autorul unei infractiuni de abuz de încredere sau gestiune frauduloasă, care este urmărit numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu toate că, si în cazul delapidării, este vorba tot de proprietate privată.

Dispozitiile art. 2151 din Codul penal au următorul cuprins: “Însusirea, folosirea sau traficarea, de către un functionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepseste cu închisoare de la unu la 15 ani.

În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.”

Analizând actele dosarului, Curtea constată că exceptia de neconstitutionalitate, întemeiată pe faptul că legea prevede că actiunea penală pentru infractiunea de delapidare se pune în miscare din oficiu, iar nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, asa cum s-a prevăzut pentru infractiunile de abuz de încredere si gestiune frauduloasă, este neîntemeiată.

Conform art. 126 alin. (2) din Constitutie, în forma republicată, “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai de lege”. Legiuitorul român a optat pentru regula generală de urmărire, judecare si sanctionare din oficiu a infractiunilor, ca fapte antisociale. Este dreptul constitutional al legiuitorului de a stabili si anumite exceptii de la această regulă generală. Astfel, s-a prevăzut ca în anumite cazuri, datorită caracterului si continutului concret al faptelor, statutului special al autorului faptei ori al persoanei vătămate sau relatiilor speciale dintre făptuitor si persoana lezată, punerea în miscare a actiunii penale să fie conditionată de existenta plângerii prealabile a persoanei vătămate. Generalizarea acestei conditionări ar împiedica însă, în mod evident, protectia eficientă a societătii, a intereselor generale fată de faptele care prezintă pericol social, prevăzute de legea penală.

Curtea constată, de asemenea, că în cazul infractiunii de delapidare, legiuitorul are temeiuri serioase de politică penală să păstreze principiul oficialitătii, având în vedere calitatea de functionar a făptuitorului si relatiile de serviciu existente între el si persoana vătămată. În consecintă, nu se poate vorbi de încălcarea principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, pecum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si (6) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 215^1 din Codul penal, exceptie ridicată de Dumitru Dobrogeanu în Dosarul nr. 1.888/2002 al Judecătoriei Constanta.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 noiembrie 2003.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

Nr. 322 din 9 decembrie 2003

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 1.748 din 8 decembrie 2003

 

ORDIN

privind modificarea Precizărilor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garantiilor de 10% retinute societătilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului si constructiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si comertului si al ministrului finantelor publice nr. 239/1.560/2003

 

În baza prevederilor art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului si ale art. 12 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 735/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice,

în temeiul art. 8 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garantiilor de 10% retinute societătilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului si constructiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina,

ministrul economiei si comertului si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modificarea Precizărilor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garantiilor de 10% retinute societătilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului si constructiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si comertului si al ministrului finantelor publice nr. 239/1.560/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul economiei si comertului,

Dan Ioan Popescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

MODIFICĂRI

la Precizările metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 87/2003 privind reglementarea garantiilor de 10% retinute societătilor comerciale furnizoare din valoarea utilajelor, echipamentelor, aparatajului si constructiilor metalice livrate pentru Combinatul minier de îmbogătire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina, aprobate prin Ordinul ministrului economiei si comertului si al ministrului finantelor publice nr. 239/1.560/2003

 

A. În textul precizărilor metodologice:

1. La punctul 4.5 ultima liniută, se va elimina sintagma “la care este înregistrată societatea comercială furnizoare ca plătitor de impozite si taxe”.

2. În textul punctului 7, se va înlocui sintagma “organul fiscal competent la care sunt înregistrate aceste societăti, în aceleasi conditii ca cele prevăzute la pct. 2” cu “Ministerul Economiei si Comertului”.

3. La punctul 9, sintagma “organele fiscale competente” se va înlocui cu “Ministerul Economiei si Comertului”, iar la ultimul alineat, ultima liniută se va elimina.

4. La punctul 10 ultimul alineat, ultima liniută se va elimina.

5. La punctul 11, sintagma “organele financiare teritoriale competente” se va înlocui cu “Ministerul Economiei si Comertului”.

6. La punctul 12 ultimul alineat, ultima liniută va avea următorul cuprins: .- un exemplar Ministerului Finantelor Publice, pentru înregistrarea stingerii obligatiilor datorate la fondul de risc pentru garantii de stat pentru împrumuturi externe, de către directia de specialitate din minister, respectiv Directia generală pentru acorduri, cooperare si decontări externe”.

7. La punctul 13, sintagma “organele fiscale teritoriale competente” se va înlocui cu “Directia generală pentru acorduri, cooperare si decontări externe din Ministerul Finantelor Publice”.

8. În textul punctului 14, sintagma “si în conditiile prevăzute la punctul 2 din prezentele precizări metodologice” se va înlocui cu sintagma “în conditiile încheierii conventiilor între societătile comerciale furnizoare si Ministerul Economiei si Comertului si pe baza documentelor corespunzătoare prezentate se vor restitui societătilor comerciale furnizoare sumele reprezentând contravaloarea garantiilor de 10%, retinute acestora si rămase nerestituite după efectuarea procedurilor prevăzute la pct. 1-9, reactualizate la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Natională a României, în vigoare la data de 13 octombrie 2003”.

9. La finalul punctului 15, se va elimina textul aflat în paranteze, respectiv “art. 1 si 4”.

10. În textul punctului 16, se va înlocui cuvântul “ori” cu “si”.

11. Ultimul alineat al punctului 17 va avea următorul cuprins:

“Recuperarea sumelor stinse prin compensare, conform prevederilor art. 1, care constituie venituri ale bugetului de stat, se face de către organele fiscale teritoriale competente ale Ministerului Finantelor Publice, pe baza conventiei care constituie titlu executoriu”.

B. În procesele-verbale anexe la precizările metodologice:

1. La procesul-verbal de compensare din anexa nr. 1, se vor opera următoarele modificări:

- la punctul 3.1 litera b) si la punctul 3.2 litera b), rândul “Impozit pe salarii” se va înlocui cu “Accesorii aferente impozitului pe profit”;

- la punctul 3.1 litera l) si la punctul 3.2 litera l), se va corecta codul accesoriilor impozitului respectiv, astfel:

17.01.24;

- în preambulul punctului 3.2, se va înlocui data de .10 octombrie 2003” cu data de “13 octombrie 2003”.

2. În procesele-verbale de stingere a obligatiilor de plată din anexele nr. 2 si 3, “Organul fiscal teritorial”, mentionat la punctul 5, respectiv punctul 4, se va înlocui cu “Ministerul Economiei si Comertului”.

3. În procesul-verbal din anexa nr. 4, “organul fiscal teritorial” va fi înlocuit cu “Ministerul Finantelor Publice - Directia generală pentru acorduri, cooperare si decontări externe.”

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORME

privind societătile de credit ipotecar

 

Având în vedere dispozitiile art. 2 alin. (2), ale art. 26 alin. (2) si ale art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 4, 5, 18 si 19 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 200/2002 privind societătile de credit ipotecar, aprobată prin Legea nr. 330/2003,

Banca Natională a României emite prezentele norme.

Art. 1. - Societătile de credit ipotecar vor transmite, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comertului, în vederea notificării, actul constitutiv semnat de actionari si dovada înmatriculării la registrul comertului, precum si orice modificare intervenită cu privire la documentatia depusă initial, la Banca Natională a României - Directia secretariat.

Art. 2. - Societătile de credit ipotecar vor raporta la Banca Natională a României - Directia statistică, la finele fiecărui trimestru, structura portofoliului de creante ipotecare, conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentele norme.

Art. 3. - (1) Societătilor de credit ipotecar, în calitate de persoane juridice declarante la Centrala Riscurilor Bancare, li se aplică în totalitate prevederile Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 1/1999 privind organizarea si functionarea la Banca Natională a României a Centralei Riscurilor Bancare, cu modificările si completările ulterioare.

Obligatia de raportare va fi pusă în aplicare de societătile de credit ipotecar cel târziu la 3 luni de la data înmatriculării în registrul comertului.

(2) Comisionul aferent informatiilor de risc bancar furnizate de Centrala Riscurilor Bancare va fi retinut de Banca Natională a României din contul băncii autorizate să functioneze pe teritoriul României, la care societatea de credit ipotecar are contul deschis, al cărei nume va fi comunicat Băncii Nationale a României - Directia reglementare si autorizare.

 

p. GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

Emil Iota Ghizari

 

Bucuresti, 9 decembrie 2003.

Nr. 9.

 

ANEXĂ

 

Societatea de Credit Ipotecar ………..

 

SITUATIA

privind structura portofoliului de creante ipotecare la data de ….

 

- milioane lei -

Nr. crt.

Tipul creditului ipotecar

Total credite acordate

din care:

Credite în valută*)(echivalent lei)

Credite

în lei

 

Total creante ipotecare, din care:

 

 

 

1.

Credite pentru achizitii

 

 

 

2.

Credite pentru constructii

 

 

 

3.

Credite pentru amenajări

 

 

 


*) Soldurile acestora vor fi exprimate în milioane lei, fără zecimale, pe baza cursurilor pietei valutare communicate de Banca Natională a României în ultima zi bancară a trimestrului pentru care se face raportarea.

 

Conducătorul societătii de credit ipotecar,

…………………………………

(numele, prenumele si semnătura)

Conducătorul compartimentului

financiar-contabil,

…………………………..

(numele, prenumele si semnătura)

 

Întocmit de,

Nume, prenume

Telefon ...

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORME

privind perioada maximă de întrerupere a functionării sistemului de plăti si decontări si a pietelor monetară si valutară

 

În temeiul art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,

în vederea desfăsurării normale a activitătii economice, în perioada în care Guvernul României declară zile nelucrătoare,

Banca Natională a României emite prezentele norme.

Articol unic. - Functionarea sistemului de plăti si decontări operat de Societatea Natională de Transfer de Fonduri si Decontări - TransFonD - S.A., precum si a pietelor monetară si valutară nu va putea fi întreruptă mai mult de 4 zile calendaristice consecutive, perioadă care include sărbătorile legale si/sau repausul săptămânal.

 

p. GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

Emil Iota Ghizari

 

Bucuresti, 9 decembrie 2003.

Nr. 10.

 

 

LISTA

depozitelor speciale, publicată conform prevederilor art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind productia, importul si comercializarea uleiurilor minerale (completare)

 

Nr. crt.

Denumirea societătii comerciale autorizate

Codul unic de înregistrare

Numărul de autorizare la Garda Financiară Centrală

Numărul avizului pentru autorizarea depozitelor speciale - Ministerul Economiei

si Comertului

Adresa depozitului special

1.

Societatea Comercială “VERECO CONSTRUCT 2001” - S.R.L Pitesti

14354717

393.955 din 10 decembrie 2003

72 din 10 decembrie 2003

Leresti, Punct Ceair, judetul Arges (închiriat de la Societatea Comercială “AUTO COM CICU” - S.A. Leresti