MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 171
(XV) - Nr. 870 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 8
decembrie 2003
SUMAR
LEGI SI
DECRETE
518. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creantelor detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăti comerciale de pe platformele industriale Arad si Harghita
809.
- Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a
creantelor detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare
asupra unor societăti comerciale de pe platformele industriale Arad si Harghita
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 421 din 11 noiembrie 2003 referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobată si
modificată prin Legea nr. 503/2002, cu modificările ulterioare
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.298.
- Hotărâre privind eliberarea domnului Petre Botezatu Enescu din functia de
prefect al municipiului Bucuresti
1.299.
- Hotărâre privind numirea domnului Ovidiu Grecea în functia de prefect al
municipiului Bucuresti
1.357.
- Hotărâre pentru aprobarea Protocolului de cooperare dintre Ministerul
Administratiei si Internelor din România si Serviciul Secret al Statelor Unite
ale Americii în domeniul prevenirii si combaterii fenomenelor infractionale si
al asigurării măsurilor specifice de protectie a demnitarilor, semnat la
Bucuresti la 12 septembrie 2003
Protocol de
cooperare între Ministerul Administratiei si Internelor din România si
Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii în domeniul prevenirii si
combaterii fenomenelor infractionale si al asigurării măsurilor specifice de
protectie a demnitarilor
LEGI SI
DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA
DEPUTATILOR |
SENATUL |
pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a creantelor
detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor
societăti comerciale de pe platformele industriale Arad si Harghita
Parlamentul
României adoptă prezenta
lege.
Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr.
31 din 24 aprilie 2003 privind unele măsuri de restructurare financiară a
creantelor detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare
asupra unor societăti comerciale de pe platformele industriale Arad si
Harghita, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 6
mai 2003, cu următoarele modificări si completări:
1. La articolul
3, după alineatul (1) se introduce alineatul (11) cu următorul cuprins:
“(11)
Se aprobă participarea Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Bancare la
capitalul social al societătii comerciale înfiintate potrivit alin. (1), cu un
aport în numerar în valoare de 10 miliarde lei. Suma se suportă din bugetul de
venituri si cheltuieli pe anul 2003 al Autoritătii pentru Valorificarea
Activelor Bancare, din încasările din valorificarea activelor bancare.”
2. Alineatele
(2) si (3) ale articolului 3 vor avea următorul cuprins:
“(2) Capitalul
social al societătii comerciale înfiintate potrivit alin. (1) este subscris si
vărsat în întregime de statul român, reprezentat de Ministerul Sănătătii si de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, fiind constituit din
valoarea bunurilor prevăzute la art. 2 alin. (2) si aportul în numerar prevăzut
la alin. (11).
(3) Societatea
comercială înfiintată potrivit alin. (1) este condusă de adunarea generală a
actionarilor, formată din 3 membri, dintre care 2 sunt numiti prin ordin al
ministrului sănătătii si unul, prin ordin al presedintelui Autoritătii pentru
Valorificarea Activelor Bancare, pe perioada în care statul este actionar
unic.”
3. Articolul 5
va avea următorul cuprins:
“Art. 5. - Sumele
încasate de Ministerul Sănătătii si de Autoritatea pentru Valorificarea
Activelor Bancare din vânzările actiunilor detinute la societatea comercială
înfiintată potrivit art. 3 alin. (1), rămase după deducerea cheltuielilor
aferente, se virează la fondul de risc.”
4. La articolul
7 se introduce alineatul (2) cu următorul cuprins:
“(2) Ministerul
Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin Societatea Natională de
Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători” - S.A., va asigura resursele
financiare pentru îndeplinirea obligatiilor asumate de Societatea Natională a
Căilor Ferate Române - S.N.C.F.R. - R.A. prin contractele încheiate cu
Societatea Comercială “Astra Vagoane Călători” - S.A., în vederea realizării
strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din România.”
Această lege a
fost adoptată de Senat în sedinta din 27 octombrie 2003, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.
PRESEDINTELE
SENATULUI
NICOLAE
VĂCĂROIU
Această lege a
fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 18 noiembrie 2003, cu
respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României,
republicată.
PRESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
VALER
DORNEANU
Bucuresti, 28 noiembrie 2003.
Nr. 518.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
privind promulgarea Legii pentru aprobarea
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2003 privind unele măsuri de
restructurare financiară a creantelor detinute de Autoritatea pentru
Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăti comerciale de pe
platformele industriale Arad si Harghita
În temeiul
prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia
României, republicată,
Presedintele
României decretează:
Articol unic. - Se
promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 31/2003
privind unele măsuri de restructurare financiară a creantelor detinute de
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra unor societăti
comerciale de pe platformele industriale Arad si Harghita si se dispune
publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRESEDINTELE
ROMÂNIEI
ION
ILIESCU
Bucuresti, 26 noiembrie 2003.
Nr. 809.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 11
noiembrie 2003
referitoare la exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobată si
modificată prin Legea nr. 503/2002, cu modificările ulterioare
Costică Bulai -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Constantin Doldur
- judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Lucian Stângu -
judecător
Ioan Vida -
judecător
Nicoleta
Grigorescu - procuror
Afrodita Laura
Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3
din Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobată cu modificări
prin Legea nr.
503/2002, modificată si completată ulterior prin Legea nr.
161/2003, exceptie ridicată de Maria Valerica Iacob în Dosarul nr.
9.024/2002 al Tribunalului Sibiu - Sectia penală.
La apelul nominal
răspunde personal autorul exceptiei de neconstitutionalitate, care solicită
Curtii Constitutionale să se constate că textele criticate sunt în contradictie
cu dispozitiile constitutionale invocate.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată,
deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului n
nr. 43/2002 a fost aprobată prin
Legea nr.
503/2002, cu modificările
ulterioare, sens în care sunt îndeplinite exigentele art. 115 din Constitutie,
iar Parchetul National Anticoruptie este o magistratură specială structurată pe
baza acelorasi norme constitutionale care reglementează rolul Ministerului
Public.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 9 iunie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 9.024/2002, Tribunalul Sibiu -
Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie, aprobată si modificată prin
Legea nr. 503/2002, cu modificările ulterioare.
Exceptia a fost
ridicată în dosarul de mai sus de inculpata Maria Valerica Iacob, cercetată
pentru săvârsirea infractiunii de luare de mită, prevăzută si pedepsită
potrivit art. 254 din Codul penal.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 a fost emisă într-un domeniu care face obiectul legilor organice si că
până la data ridicării exceptiei de neconstitutionalitate ordonanta nu a fost
aprobată de Parlament potrivit procedurii de legiferare.
De asemenea,
sustine că prevederile art. 1, 2 si 3 din actul normativ criticat aduc atingere
art. 51 si 130 din Constitutie, deoarece printre atributiile Parchetului
National Anticoruptie nu se numără si aceea de sesizare a instantelor
judecătoresti pentru judecarea cauzelor penale, atributie care, potrivit Legii
nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, este exercitată doar de
procurorii constituiti în parchete pe lângă fiecare instantă judecătorească.
Or, având în vedere că Parchetul National Anticoruptie este, potrivit art. 2
din ordonantă, sindependent în raport cu instantele judecătoresti si cu
parchetele de pe lângă acestea”, autorul exceptiei sustine că procurorii
acestui nou organism nu au fost mandatati de legiuitor să sesizeze instanta de
judecată prin emiterea rechizitoriului.
Tribunalul
Sibiu - Sectia penală apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât Ordonanta de
urgentă a Guvernului n
nr. 43/2002a fost aprobată prin
Legea nr. 503 din 11 iulie 2002, lege ce a fost publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, dată care este anterioară
functionării efective a Parchetului National Anticoruptie, respectiv 1 septembrie
2002.
De asemenea,
dispozitiile art. 1, 2 si 3 din ordonantă sunt constitutionale deoarece, fată
de Legea nr. 92/1992 pentru
organizarea judecătorească, au caracter de normă specială, sens în care
atributiile si actele emise de procurorii Parchetului National Anticoruptie
sunt în consens cu cele ale oricărui parchet. Din acest punct de vedere nu
există prevederi care să contravină art. 130 din Constitutie devenit art. 131
din Constitutia republicată.
Potrivit art. 24
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost
comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului
pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile
art. 181 din Legea nr. 35/1997, cu modificările
ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul precizează că Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 43/2002, a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie
2002, iar potrivit art. 31 alin. (3) “Parchetul National Anticoruptie va
începe să functioneze pe data de 1 septembrie 2002”. În acest context,
consideră că exceptia de neconstitutionalitate, invocată de autorul exceptiei
pe motiv că ordonanta nu a fost aprobată de Parlament, rămâne fără obiect.
Referitor la
celelalte prevederi contestate de autorul exceptiei, Guvernul opinează că,
potrivit art. 125 alin. (3) [devenit art. 126 alin. (2) ca urmare a aprobării
Legii de revizuire a Constitutiei si a republicării acesteia în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003] si art. 128
[devenit art. 129] din Constitutie, legiuitorul poate stabili reguli speciale
de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procesuale. De
altfel, în chiar cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 se face trimitere la completarea dispozitiilor acesteia atât cu
prevederile Codului de procedură penală, cât si cu prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea
judecătorească.
Avocatul
Poporului apreciază că
interdictia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveste
numai ordonantele adoptate în baza unei legi speciale de abilitare.
Or, art. 114 alin.
(4) [devenit art. 115 alin. (4)] din Constitutie nu prevede o asemenea
limitare.
Referitor la
încălcarea dispozitiilor art. 51 [încorporat în art. 1 alin. (5)] si ale art.
130 [devenit art. 131] din Legea fundamentală consideră că dispozitiile art. 1,
2 si 3 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 nu contravin cu nimic
dispozitiilor invocate, deoarece Parchetul National Anticoruptie a fost
înfiintat si îsi exercită atributiile prin procurori constituiti în parchete,
în baza acelorasi principii constitutionale ca si Ministerul Public.
Constitutia nu face distinctie între anumite tipuri de parchete, ci se referă
generic la ele, ca institutii în care îsi desfăsoară activitatea procurorii.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), art. 2,
3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei
de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, 2 si 3 din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11
aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr.
503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din
18 iulie 2002, modificată si completată ulterior prin Legea nr.
161/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din
21 aprilie 2003, si prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
102/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din
26 octombrie 2003, si are următorul continut:
- Art. 1: “(1)
Prin prezenta ordonantă de urgentă se înfiintează, la nivel national, Parchetul
National Anticoruptie, care functionează pe lângă Curtea Supremă de Justitie ca
parchet specializat în combaterea infractiunilor de coruptie.
(2) Parchetul
National Anticoruptie are sediul în municipiul Bucuresti si îsi exercită
atributiile pe întregul teritoriu al României prin procurori specializati în
combaterea coruptiei.
(3) Parchetul
National Anticoruptie se organizează ca structură autonomă, cu personalitate
juridică, în cadrul Ministerului Public, este condus de un procuror general si
este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă
de Justitie.
Procurorul
general al Parchetului National Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului
procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.
(4) Parchetul
National Anticoruptie îsi desfăsoară activitatea potrivit principiului
legalitătii, al impartialitătii si al controlului ierarhic, sub autoritatea
ministrului justitiei.”;
- Art. 2: “Parchetul
National Anticoruptie este independent în raport cu instantele judecătoresti si
cu parchetele de pe lângă acestea, precum si în relatiile cu celelalte
autorităti publice, exercitându-si atributiile numai în temeiul legii si pentru
asigurarea respectării acesteia.”;
- Art. 3: “(1)
Atributiile Parchetului National Anticoruptie sunt următoarele:
a) efectuarea
urmăririi penale, în conditiile prevăzute în Codul de procedură penală, în
Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de
coruptie si în prezenta ordonantă de urgentă, pentru infractiunile prevăzute în
Legea nr. 78/2000 care sunt, potrivit art. 13, în competenta Parchetului
National Anticoruptie;
b) conducerea,
supravegherea si controlul actelor de cercetare penală, efectuate din
dispozitia procurorului de către ofiterii de politie judiciară aflati sub
autoritatea exclusivă a procurorului general al Parchetului National
Anticoruptie;
c) conducerea,
supravegherea si controlul activitătilor de ordin tehnic ale urmăririi penale,
efectuate de specialisti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal,
informatic, precum si în alte domenii, numiti în cadrul Parchetului National
Anticoruptie;
d) studierea
cauzelor care generează si a conditiilor care favorizează coruptia, elaborarea
si prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora, precum si pentru
perfectionarea legislatiei penale;
e) elaborarea
raportului anual privind activitatea Parchetului National Anticoruptie si
prezentarea acestuia în fata Parlamentului, nu mai târziu de primul trimestru
al anului viitor;
f) constituirea
si actualizarea bazei de date în domeniul faptelor de coruptie.
(2) Parchetul
National Anticoruptie exercită drepturile si îndeplineste obligatiile
procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infractiunile atribuite prin
prezenta ordonantă de urgentă în competenta sa.
(3) În
exercitarea atributiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului
National Anticoruptie emite ordine.”
Autorul exceptiei
de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt
încălcate prevederile art. 114, 130 si 51 din Constitutie. În urma aprobării
Legii de revizuire a Constitutiei si a republicării acesteia în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile
constitutionale invocate au următorul continut:
- Art. 115: “(1)
Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a
emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de
abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si data până la care se pot
emite ordonante.
(3) Dacă legea
de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobării Parlamentului, potrivit
procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare.
Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.
(4) Guvernul
poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în
cuprinsul acestora.
(5) Ordonanta
de urgentă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură
de urgentă la Camera competentă să fie sesizată si după publicarea ei în
Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se
convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la
trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera
sesizată nu se pronuntă asupra ordonantei, aceasta este considerată adoptată si
se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgentă.
Ordonanta de urgentă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu
majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).
(6) Ordonantele
de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot
afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile
si îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
(7) Ordonantele
cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în
care vor fi cuprinse si ordonantele ale căror efecte au încetat potrivit
alineatului (3).
(8) Prin legea
de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile
necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a
ordonantei.”;
- Art. 131: “(1)
În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale
societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile
cetătenilor.
(2) Ministerul
Public îsi exercită atributiile prin procurori constituiti în parchete, în
conditiile legii.
(3) Parchetele
functionează pe lângă instantele de judecată, conduc si supraveghează
activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, în conditiile legii.”;
- Art. 1 alin.
(5): “În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor
este obligatorie.”
Examinând exceptia
de neconstitutionalitate, Curtea constată că Ordonanta de urgentă a Guvernului
nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie a fost aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, sens în care este
nefondată sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate privind
încălcarea dispozitiilor art. 115 din Legea fundamentală referitoare la
delegarea legislativă. Este neîntemeiată si critica privind încălcarea
prevederilor constitutionale ale art. 131, prin faptul că Parchetul National
Anticoruptie a fost conceput ca o structură autonomă în cadrul Ministerului
Public, sindependent în raport cu instantele judecătoresti si cu parchetele de
pe lângă acestea”, întrucât o asemenea autoritate nu ar fi prevăzută nici în Constitutie,
nici în Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992.
Astfel, potrivit
art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală, “Ministerul Public îsi exercită
atributiile prin procurori constituiti în parchete, în conditiile legii”,
conditii care au stat si la fundamentarea organizării si functionării
Parchetului National Anticoruptie. Faptul că în art. 2 din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr. 43/2002 s-a prevăzut că Parchetul National Anticoruptie este
independent în raport cu instantele judecătoresti si cu parchetele de pe lângă
aceste instante nu justifică sustinerea că textul de lege este
neconstitutional.
Dimpotrivă, având
în vedere si prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora
procurorii îsi desfăsoară activitatea pe baza principiilor, legalitătii,
impartialitătii si controlului ierarhic, se poate constata că dispozitia legală
criticată nu constituie altceva decât o reflectare a principiilor
constitutionale mentionate si o subliniere a naturii juridice a Parchetului
National Anticoruptie, aceea de magistratură specială instituită
pentru combaterea
infractiunilor de coruptie.
De altfel,
independenta acestei noi structuri în raport cu instantele judecătoresti este
specifică tuturor parchetelor, care, potrivit art. 32 din Legea pentru
organizarea judecătorească, “sunt independente fată de instantele
judecătoresti”.
Curtea constată că
referirea autorului exceptiei la prevederile art. 51 încorporat în art. 1 alin.
(5) din Constitutie este nepertinentă.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d), al art. 147 alin. (4) si
art. 115, art. 131 si art. 1 alin. (5) din Constitutie, republicată, precum si
al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) si al art. 25 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, 2 si 3 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie,
aprobată si modificată prin Legea nr. 503/2002, cu modificările ulterioare,
exceptie ridicată de Maria Valerica Iacob în Dosarul nr. 9.024/2002 al
Tribunalului Sibiu - Sectia penală.
Definitivă si
obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 11 noiembrie 2003.
PRESEDINTE,
prof. univ.
dr. COSTICĂ BULAI
Magistrat-asistent,
Afrodita
Laura Tutunaru
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind eliberarea domnului Petre Botezatu Enescu
din functia de prefect al municipiului Bucuresti
În temeiul art. 108
din Constitutie, republicată, si al art. 130 alin. (3) din Legea administratiei
publice locale nr.
215/2001, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. -
Domnul Petre Botezatu Enescu se eliberează din functia de prefect al
municipiului Bucuresti.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
administratiei si internelor,
Ioan Rus
Ministru
delegat
pentru
administratia publică,
Gabriel Oprea
Bucuresti, 13 noiembrie 2003.
Nr. 1.298.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind numirea domnului Ovidiu Grecea în functia
de prefect al municipiului Bucuresti
În temeiul art.
108 din Constitutie, republicată, si al art. 130 alin. (3) din Legea administratiei
publice locale nr.
215/2001, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. -
Domnul Ovidiu Grecea se numeste în functia de prefect al municipiului
Bucuresti.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
administratiei si internelor,
Ioan Rus
Ministru
delegat
pentru
administratia publică,
Gabriel
Oprea
Bucuresti, 13 noiembrie 2003.
Nr. 1.299.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru aprobarea Protocolului de
cooperare dintre Ministerul Administratiei si Internelor din România si
Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii în domeniul prevenirii si
combaterii fenomenelor infractionale si al asigurării măsurilor specifice de
protectie a demnitarilor, semnat la Bucuresti la 12 septembrie 2003
În temeiul art. 108
din Constitutie, republicată, si al art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind
încheierea si ratificarea tratatelor, cu completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Se
aprobă Protocolul de cooperare dintre Ministerul Administratiei si Internelor
din România si Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii în domeniul
prevenirii si combaterii fenomenelor infractionale si al asigurării măsurilor
specifice de protectie a demnitarilor, semnat la Bucuresti la 12 septembrie
2003.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN
NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul
administratiei si internelor,
Ioan Rus
p. Ministrul
afacerilor externe,copyrightdsc.net
George
Ciamba,
secretar de
stat
Bucuresti, 18 noiembrie 2003.
Nr. 1.357.
PROTOCOL
de
cooperare între Ministerul Administratiei si Internelor din România si
Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii în domeniul prevenirii si
combaterii fenomenelor infractionale si al asigurării măsurilor specifice de
protectie a demnitarilor
Ministerul
Administratiei si Internelor din România si Serviciul Secret al Statelor Unite
ale Americii, denumite în continuare părti,
apreciind
cooperarea realizată până în prezent,
străduindu-se să
dezvolte pe mai departe cooperarea în scopul asigurării sigurantei publice în
tările lor, corespunzător principiilor egalitătii si reciprocitătii,
exprimându-si vointa de a continua si a dezvolta cooperarea bilaterală în
domeniul sigurantei publice, la nivel central, precum si al structurilor si
institutiilor specializate subordonate,
au convenit
următoarele:
ARTICOLUL I
Dispozitii
generale privind transferul informatiilor clasificate
Părtile se obligă
să ia măsurile necesare pentru ca datele si informatiile obtinute în cadrul
prezentului protocol să fie transmise unui stat tert numai cu consimtământul
celeilalte părti. Datele si informatiile clasificate secrete de către partea
care le furnizează vor fi tratate potrivit reglementărilor corespunzătoare în
vigoare în statul părtii primitoare, iar transferul acestora către un stat tert
se va face numai după obtinerea aprobării prealabile, dată în scris, a părtii
care le-a furnizat.
ARTICOLUL II
Formele
cooperării
(1) Părtile
vor coopera în cadrul prezentului protocol, cu respectarea legislatiilor
nationale ale statelor lor, în domeniile specifice activitătilor de politie.
(2) Principalele
forme de cooperare avute în vedere sunt schimburi de experientă si metode,
acordarea reciprocă de consultantă, pregătirea în comun, schimburi de
documentatie de specialitate si schimburi de experti.
(3) În conditiile
prevăzute de legislatia natională a fiecăreia dintre părti, acestea vor putea
recurge la schimburi reciproce de date operative si informatii, în scopul
realizării obiectivelor prevăzute în prezentul protocol.
ARTICOLUL III
(1) Pentru întărirea
cooperării politienesti, părtile vor întreprinde măsuri în următoarele domenii
de interes prin organizarea unor programe comune de pregătire la nivelul
Inspectoratului General al Politiei Române si al structurilor sale
specializate, al Directiei Generale de Evidentă Informatizată a Persoanei, al
Inspectoratului General al Politiei de Frontieră si al Directiei Generale de
Informatii si Protectie Internă, care vor viza:
a) Îmbunătătirea
tehnicilor specifice de investigare politienească judiciară în materie penală,
în mod deosebit în privinta prevenirii si combaterii criminalitătii organizate
nationale si transnationale.
b) Schimbul de
informatii pentru contracararea actelor ce pot pune în pericol siguranta
natională a celor două state, inclusiv traficul ilegal cu substante toxice,
periculoase si strategice sau cu echipamente, dispozitive si utilaje ce pot fi
utilizate în producerea armelor de distrugere în masă.
c) Corelarea
tehnicilor în domeniul prevenirii si combaterii criminalitătii informatice prin
schimburi de experientă, a contrafacerii si difuzării de bani, alte mijloace de
plată si documente false sau falsificate, inclusiv în ceea ce priveste
mijloacele si metodele de detectare a acestora, a spălării banilor si a
penetrării infrastructurii telecomunicatiilor si retelelor de date.
d) Îmbunătătirea
activitătilor de organizare si management al serviciilor politiei.
(2) Părtile
contractante îsi vor acorda sprijin reciproc:
a) Serviciul
Secret al Statelor Unite ale Americii (SSSUA) va asigura pregătirea
politistilor români în domeniul combaterii falsificării (bani, cărti de credit,
cecuri etc.), infractiuni financiare, precum si pentru prevenirea si
contracararea criminalitătii informatice.
Această pregătire
poate consta în organizarea de cursuri sustinute de către personalul SSSUA atât
la Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza”, cât si la unitătile de politie
interesate.
b) În domeniul
prezentării diferitelor mijloace tehnice si echipamente specifice.
c) În domeniul
formării si perfectionării continue a personalului cu atributii în domeniu,
prin schimburi de experti, scurte stagii de pregătire, actiuni comune,
exercitii de simulare, ateliere de lucru, Ministerul Administratiei si
Internelor urmând a pune la dispozitie task-force-urilor constituite spatii de
desfăsurare a actiunilor respective si a echipamentelor necesare.
d) Prin schimb de
experientă practică privind activitătile de strângere si valorificare a
informatiilor, precum si în activitatea de procesare electronică a datelor si
regimului informatiilor pe relatia Punctului National Focal,
valorificându-se
prezenta reprezentantilor SSSUA în cadrul Centrului regional SECI.
e) Prin schimb de
experientă practică privind activitătile de strângere si valorificare a
informatiilor din domeniul investigatiilor economice strategice.
ARTICOLUL IV
Cooperarea
în materie politienească în domeniul asigurării protectiei demnitarilor străini
(1) Părtile vor
coopera în domeniile activitătilor de monitorizare prin schimburi de date si
informatii împotriva actelor de terorism cu ocazia desfăsurării unor
manifestatii, întâlniri, mitinguri si a altor actiuni oficiale de anvergură. În
cadrul acestei cooperări, ele vor sprijini organizarea si executarea misiunilor
specifice pentru prevenirea si apărarea împotriva actelor teroriste.
(2) Părtile
sprijină:
a) Participarea
personalului din cadrul serviciilor specializate cu atributii în domeniul
asigurării mentinerii si restabilirii ordinii publice în cazul desfăsurării
unor manifestatii, întâlniri, mitinguri si a altor actiuni oficiale de
anvergură, la care participă persoane protejate de SSSUA.
b) Organizarea de
activităti de pregătire profesională, desfăsurate în locatiile stabilite de
SSSUA si, în România, la Centrul de Studii Postuniversitare (Postacademice) si
Academia de Politie “Alexandru Ioan Cuza” sau în alte locuri stabilite de comun
acord.
c) Pregătirea unor
specialisti ai structurilor de protectie informativă în domeniile prevăzute la
art. III alin. (1) lit. c).
ARTICOLUL V
Reguli
pentru aplicare
(1) Activitătile de
cooperare se vor stabili prin programe de aplicare încheiate anual între părti.
Prin acestea, părtile se vor informa reciproc despre domeniile concrete,
schimburi de informatii prin solicitări adresate în scris, formele si metodele
cooperării, schimburile de delegatii si specialisti si datele prevăzute pentru
acestea, despre numărul participantilor, precum si despre functionarii
responsabili si persoanele de contact din cadrul structurilor desemnate de
părti în acest scop.
Proiectul
programului de aplicare se va stabili de comun acord, de către părti, cu cel
putin trei luni înainte de începutul anului în care programul respectiv va
deveni operational. Programul de aplicare se redactează în limba română si
engleză. Analiza stadiului realizării programelor de aplicare a prezentului
protocol de cooperare se va face pe baza rapoartelor prezentate de functionarii
responsabili după încheierea fiecărei actiuni, care se centralizează, la
interval de 2 ani, de către structurile desemnate în acest scop de părti, si
care vor prezenta concluziile rezultate si recomandările lor înaltilor
demnitari care vor semna prezentul document de cooperare.
(2) Limba de
comunicare este limba engleză sau o altă limbă stabilită de comun acord de
părti.
(3) Dacă nu se
convine altfel, fiecare parte va suporta cheltuielile aferente fiecărui program
anual de aplicare a prezentului protocol de cooperare, pentru activitătile
desfăsurate pe teritoriul statului său.
(4) Prin derogare
de la prevederile alin. (1), programul de aplicare pentru anul 2004 urmează a
fi convenit în comun de către părti până la data de 1 martie 2004.
ARTICOLUL VI
Dispozitii
finale
(1) Prezentul
protocol de cooperare este încheiat pe o perioadă nedeterminată si poate fi
modificat sau completat în orice moment prin acordul părtilor.
(2) Fiecare parte
poate denunta prezentul protocol, printr-o notificare adresată celeilalte
părti, cu 6 luni înainte de data de la care se intentionează încetarea
valabilitătii prezentului protocol.
(3) Prevederile
prezentului protocol nu vor aduce atingere reglementărilor nationale în vigoare
în statele părtilor în privinta relatiilor internationale în materie de
cooperare politienească si judiciară, precum si obligatiilor asumate de părti
prin alte instrumente juridice internationale la care acestea sunt parte sau la
care au aderat.
(4) Eventualele
diferende în legătură cu interpretarea prezentului protocol sau cu
implementarea programelor de aplicare se rezolvă prin consultări între părti.
(5) Prezentul
protocol de cooperare intră în vigoare începând cu data primirii ultimei
notificări privind încheierea procedurilor interne prevăzute în acest scop de
legislatiile nationale ale părtilor, aceeasi procedură fiind aplicabilă si în
cazul modificărilor si completărilor.
(6) Încetarea
valabilitătii prezentului protocol de cooperare nu afectează programele aflate
în curs de derulare, acestea urmând să continue până la finalizarea lor.
Semnat la
Bucuresti la 12 septembrie 2003, în două exemplare originale în limbile română
si engleză, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru
Ministerul Administratiei si Internelor din România, Zaharia Toma, secretar de
stat, |
Pentru
Serviciul Secret al Statelor Unite ale Americii, W. Ralph
Basham, chestor sef
adjunct director |