MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 171 (XV) - Nr. 557
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 4 august 2003
SUMAR
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
804. - Hotărâre
pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul
de Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene,
reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind
implementarea programelor “Introducerea conceptului «Politia de Proximitate» în
România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa
2003-2004, semnat la Berna la 26 martie 2003
Acord între Guvernul României,
reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public, si Guvernul
Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si
Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea conceptului «Politia
de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si
Parchet”, etapa 2003-2004
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
29. - Ordin al
ministrului economiei si comertului pentru aprobarea unor măsuri privind
recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea
conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată
598. - Ordin al
ministrului sănătătii si familiei privind elaborarea sintezelor nationale în
cadrul subprogramului 1.4 “Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de
risc”
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
pentru
aprobarea Acordului dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul de
Interne si Ministerul Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat
de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea
programelor “Introducerea conceptului «Politia de Proximitate» în România”,
“Îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004, semnat
la Berna la 26 martie 2003
În
temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991
privind încheierea si ratificarea tratatelor, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Se aprobă Acordul
dintre Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul
Public, si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană
pentru Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea
conceptului “Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării
dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004, semnat la Berna la 26 martie 2003.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul administratiei si internelor,
Ioan Rus
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti, 3 iulie
2003.
Nr. 804.
ACORD
între
Guvernul României, reprezentat de Ministerul de Interne si Ministerul Public,
si Guvernul Confederatiei Elvetiene, reprezentat de Agentia Elvetiană pentru
Dezvoltare si Cooperare, privind implementarea programelor “Introducerea
conceptului «Politia de Proximitate» în România”, “Îmbunătătirea cooperării
dintre Politie si Parchet”, etapa 2003-2004*)
Guvernul României, reprezentat de
Ministerul de Interne (denumit în continuare MI) si Ministerul Public
(denumit în continuare MP), si Guvernul Confederatiei Elvetiene,
reprezentat de Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare (denumită în
continuare AEDC), în baza Acordului de cooperare tehnică, încheiat între
Guvernul României si Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, la
Bucuresti,
în scopul de a călăuzi procesul de
tranzitie către economia de piată si de a sustine initiativa privată si în
vederea acordării de asistentă reformei în domeniul politiei si justitiei,
părtile au convenit următoarele:
*) Traducere.
ARTICOLUL 1
Conditii generale si definitii
1.1.
Oriunde sunt întâlniti în acest acord, dacă nu se prevede altfel în context,
următorii termeni au umătorul înteles:
a) părtile contractante reprezintă Ministerul de Interne si
Ministerul Public din România si Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si
Cooperare;
b) programe reprezintă anexa nr. 1;
c) MI reprezintă Ministerul de Interne din cadrul Guvernului
României;
d) MP reprezintă Ministerul Public din cadrul Guvernului
României;
e) AEDC reprezintă Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si
Cooperare a Departamentului Federal de Afaceri Externe, Guvernul Confederatiei
Elvetiene;
f) AE reprezintă Agentia Executivă;
g) anexele (adică Proiectele documentelor – anexa nr. 1;
Proiectul de buget - anexa nr. 2; Program de organizare - anexa nr. 3;
Obligatiile AE - anexa nr. 4 [urmează să fie definită si completată după
încheierea Acordului dintre AEDC si AE]) fac parte integrantă din acest acord.
ARTICOLUL 2
Obiectivele programului
2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârsitul anului
2000, obiectivele programului sunt:
- garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) sustinute si a
unei instruiri în domeniul analizei tranzactionale (AT) în toate
institutiile de instruire si educatie ale Politiei;
- introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel putin 75% din
orasele din toate judetele României;
- aducerea la cunostintă a conceptului PdP si implementarea acestuia la
nivelul tuturor structurilor politienesti si ale opiniei publice, printr-o
activitate de relatii publice efectuată simultan;
- pregătirea planului de măsuri pentru introducerea 100% a PdP până la
sfârsitul anului 2006;
- evaluarea efectelor introducerii PdP si în judetul-pilot Brasov;
- îmbunătătirea eficientei muncii operative a Politiei si a
Departamentului de Procuratură;
- îmbunătătirea cooperării dintre Politie si Departamentul de
Procuratură;
- implementarea noilor directive, procedurilor de reorganizare,
structurilor organizatorice reînnoite si a unui sistem electronic de
management/control.
2.2. Durata programului este până la sfârsitul anului 2004. Aceasta
poate fi extinsă, dacă este necesar.
2.3. AEDC poate lua în considerare extinderea programului. În acest caz,
prezentul acord va fi modificat în consecintă.
ARTICOLUL 3
Costurile si finantarea programelor
3.1. Costurile totale ale
programelor finantate de Confederatia Elvetiană ajung până la maximum 1.200.000
franci elvetieni. O estimare a bugetului programelor este inclusă în anexa nr.
2 la acest acord. În această sumă nu sunt incluse costurile AE (135 de zile-muncă).
Aceste costuri sunt suportate separat de AEDC.
3.2. MI si MP vor contribui la
proiect cu până la 20% din suma împrumutului elvetian, în principal prin munca
angajatilor acestora (vezi art. 10).
ARTICOLUL 4
Fluxul fondurilor si contributiilor financiare
AEDC va efectua transferul plătilor
anticipate pentru program, în contul AE din Confederatia Elvetiană. Contul
operat de către AE este specificat în contractul semnat între AEDC si AE.
ARTICOLUL 5
Organizarea si implementarea programului
5.1. Implementarea si managementul programului vor fi împărtite de cele
două părti contractante.
5.2. Strategiile programului vor fi definite si controlate de către
Consiliul director, în care vor fi reprezentate atât partea elvetiană, cât si
cea română. Organizarea si functionarea cooperării sunt stipulate în anexa nr.
3 la prezentul acord.
5.3. Activitatea Consiliului director se va desfăsura prin întâlniri
bianuale. Întâlnirile pot fi, de asemenea, stabilite ori de câte ori este
necesar. Reprezentanti din rândul participantilor la programe pot fi invitati
la aceste întâlniri.
5.4. În cadrul prezentului acord sefii si coordonatorii proiectului ai
părtii române sunt numiti de MI, respectiv MP.
5.5. În acceptarea prezentului acord delegatul român al sefului proiectului
elvetian este un expert român care a desfăsurat o activitate în cadrul
programului, numit si plătit de AE.
5.6. AE competentă în problematica de management este responsabilă, fată
de Consiliul director si AEDC pentru implementarea programelor.
ARTICOLUL 6
Monitorizarea si coordonarea
6.1. Responsabilitătile pentru
controlarea sarcinilor vor fi împărtite între părtile contractante în
conformitate cu participarea lor la program.
6.2. Instrumentele de control folosite trebuie să fie definite în functie de nevoile programelor (instruire, furnizare de echipament, transport etc.).
6.3. Conceptul PEMT (planificare, evaluare, monitorizare, transpunere în
practică) promovat de AEDC va furniza baza pentru control.
6.4. Monitorizarea va acoperi 4 mari domenii de interes: rezultate,
proces, impact, context.
6.5. Monitorizarea activitătilor urmează să fie realizată de toti
partenerii implicati în program si va fi definită de către Consiliul director,
în conformitate cu baza prezentului acord.
ARTICOLUL 7
7.1. Raportarea se va baza în
principal pe monitorizarea datelor disponibile.
7.2. Forma si structura rapoartelor,
precum si frecventa lor urmează să fie stabilite de către Consiliul director în
functie de destinatia acestora.
7.3. Consiliul director îsi va asuma
responsabilitatea aprobării rapoartelor.
7.4. AE este responsabilă pentru
elaborarea si prezentarea rapoartelor către AEDC, MI si MP. Raportarea în cauză
va furniza AEDC informatiile necesare pentru propriile rapoarte care vor fi
prezentate autoritătilor elvetiene.
ARTICOLUL 8
Contabilitatea si bilantul contabil
8.1. AE va păstra dosarele si
bilanturile referitoare la operatiunile executate, depozitele si cheltuielile
efectuate pentru derularea programelor, în conformitate cu prevederile
legislatiei elvetiene.
8.2. Bilanturile anuale pe plan
local vor fi realizate la cererea uneia dintre părtile contractante.
8.3. AE este responsabilă pentru
managementul si contabilitatea pe care le presupune derularea programelor în
Elvetia potrivit contractului încheiat cu AEDC.
ARTICOLUL 9
Agentia Executivă, Consiliul consultativ
9.1. Personalul AE destinat
programelor va consilia si va pregăti personalul părtii române în toate
problematicile legate de capacitatea de constructie, managementul si
implementarea programelor.
9.2. Functiile, sarcinile si
responsabilitătile AE sunt prevăzute în anexa nr. 4 la prezentul acord, care va
fi definită si completată după încheierea Acordului dintre AEDC si AE.
ARTICOLUL 10
Angajamentele părtii române
10.1. Pentru derularea prezentului
acord, MI si MP din România sunt responsabile cu implementarea si managementul
programelor, în functie de competente.
10.2. MI si MP vor sprijini
derularea programelor, urmărind etapele necesare pentru a le furniza:
- manopera solicitată (pentru
organizare, coordonare, participare, translatie primară, cooperare, derulare);
- facilitătile de transport
(exceptând transportul aerian) pentru propriul personal, propriii participanti
si pentru expertii elvetieni în România;
- localitătile/sălile pentru
desfăsurarea atelierelor de lucru si seminariilor în România;
- cazarea si masa, precum si
cheltuielile propriului personal si participantilor lor în cadrul programelor
în România.
ARTICOLUL 11
Angajamentele Guvernului Confederatiei Elvetiene
11.1. AEDC va furniza contributia
Elvetiei pentru derularea programelor în baza prezentului acord, care se ridică
la suma de maximum 1.200.000 franci elvetieni, după cum este prevăzut pentru
buget în anexa nr. 2 la prezentul acord.
ARTICOLUL 12
Taxe si impozite
12.1. Prezentul acord este guvernat
de prevederea Acordului de cooperare tehnică, încheiat între Guvernul României
si Guvernul Confederatiei Elvetiene la 8 noiembrie 1995, cu referire la materia
taxelor si impozitelor.
ARTICOLUL 13
13.1.
Bunurile si serviciile care urmează a fi finantate în afară de câstigurile
contributiei elvetiene vor fi procurate în conformitate cu legislatia
elvetiană.
13.2. Procurarea acestora în Elvetia
se va realiza în conformitate cu legislatia elvetiană si sub responsabilitatea
AEDC.
ARTICOLUL 14
Proprietatea si utilizarea echipamentului pe care îl presupune programul
14.1. Tot echipamentul finantat prin
contributie elvetiană va deveni proprietatea părtii române o dată cu intrarea
acestuia în România sau cumpărarea pe piata locală; va fi păstrat exclusiv
pentru derularea programelor si nu va fi folosit în alt scop fără aprobarea
prealabilă, în scris, a AEDC.
14.2. AEDC nu îsi asumă nici un fel
de responsabilitate în legătură cu echipamentul si materialele mentionate. Dacă
din anumite motive programele vor trebui suspendate, echipamentul furnizat prin
contributie elvetiană va trebui folosit într-un mod care urmează a fi decis si
stabilit în scris de către cele două părti contractante.
ARTICOLUL 15
Dispozitii speciale
15.1. Părtile contractante îsi
exprimă preocuparea comună în lupta împotriva coruptiei care prejudiciază buna
guvernare si folosinta corespunzătoare a resurselor necesare dezvoltării si, în
plus, pune în pericol competitia deschisă si cinstită bazată pe pret si
calitate. De aceea, ele îsi declară intentia de a-si uni eforturile pentru a
lupta împotriva coruptiei si, în particular, declară faptul că orice ofertă,
dar, plată, remuneratie sau profit de orice fel si apreciat drept un act ilegal
sau o practică coruptă nu a fost si nici nu va fi făcut, direct sau indirect,
vreunei persoane, oricine ar fi, în perspectiva unei recompensări sau punerii în
practică a prezentului acord. Orice act de acest fel constituie suficiente
motive pentru a justifica anularea prezentului acord, procurarea sau rezultarea
recompensei ori pentru adoptarea oricăror alte măsuri de corectie prevăzute de
legea în materie.
15.2. Părtile contractante convin
asupra faptului că respectarea principiilor democratice si a drepturilor
fundamentale ale omului, după cum au fost stabilite în particular în Declaratia
Universală a Drepturilor Omului, călăuzesc politicile lor interne si externe si
constituie un element esential, situându-se la acelasi nivel cu obiectivele
prezentului acord.
ARTICOLUL 16
Rezolvarea divergentelor
16.1. Divergentele rezultate în urma
interpretării sau aplicării prevederilor prezentului acord vor fi solutionate
pe cale diplomatică, prin negocieri între părtile contractante.
ARTICOLUL 17
Încetarea acordului
17.1. În cazul nerespectării
elementelor esentiale la care face referire alin. 15.2, oricare dintre ele sau
ambele părti contractante pot lua măsurile corespunzătoare. Înainte de a adopta
o astfel de măsură, cu exceptia cazurilor de urgentă, partea contractantă în
cauză va furniza toate informatiile necesare unei examinări complete a
situatiei în perspectiva găsirii unei solutii. În alegerea măsurilor, prioritate
trebuie dată acelora care aduc cât mai putine impedimente functionării
prezentului acord. Asemenea măsuri vor fi notificate imediat celeilalte părti
contractante. În scopul unei corecte interpretări si al unei aplicări practice
a prezentului acord, părtile contractante convin ca situatia de “urgentă
specială”, în sensul paragrafului 1 al prezentului articol, să existe dacă una
dintre părtile contractante săvârseste o încălcare gravă a unuia dintre
elementele esentiale sau obiectivele acordului la care se face referire la
alin. 15.2.
17.2. În eventualitatea unei
neîntelegeri, oricare dintre părtile contractante poate denunta prezentul
acord, oricând, după expirarea unui termen de 90 (nouăzeci) de zile de la data
informării, în prealabil, în scris, a celeilalte părti contractante.
ARTICOLUL 18
18.1.
Prezentul acord va intra în vigoare la data când partea română a notificat
părtii elvetiene îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de legislatia sa
natională.
18.2. Acesta va rămâne valabil până
la data la care ambele părti contractante si-au îndeplinit obligatiile asumate.
18.3. Părtile contractante pot
modifica sau completa, în scris, prezentul acord, urmând procedura prevăzută la
alin. 18.1.
18.4. Fiecare parte contractantă
poate denunta prezentul acord. Denuntarea va produce efecte la data primirii
notificării scrise de către cealaltă parte contractantă sau la o dată
ulterioară, indicată în notificare.
18.5. Prezentul acord poate fi
amendat prin schimb de scrisori între cele două părti contractante.
Semnat la Berna la 26 martie 2003,
în trei exemplare originale în limba engleză.
|
Pentru Ministerul de Interne, Toma Zaharia, secretar de stat |
Pentru Ministerul Public, Tănase Joita, procurorul general al României |
Pentru Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare, Walter Fust, directorul AEDC |
Anexa nr. 1 [a) si b)] Proiectele documentelor
Anexa nr. 2 Proiectul de buget
Anexa nr. 3 [a) si b)] Diagramele organizatorice ale programului
Anexa nr. 4 Obligatiile Agentiei Executive (urmează a fi definite si
completate după încheierea
Acordului dintre Agentia Elvetiană pentru Dezvoltare si Cooperare si
Agentia Executivă)
ANEXA Nr. 1a)
la acord
ROMÂNIA
PREZENTAREA CONCEPTULUI “POLITIA DE PROXIMITATE“
Descrierea proiectului 2003-2004
1. Rezumat
Pornind de la structurile înfiintate la sfârsitul anului 2000,
proiectul:
- va garanta o pregătire sustinută pentru Politia de Proximitate (PdP)
si analiza tranzactională (AT) în toate institutiile de pregătire si învătământ
ale Politiei;
- va implementa conceptul PdP în cel putin 75% din judetele României;
- va face cunoscute conceptul PdP, precum si implementarea lui în cadrul
Politiei si al opiniei publice printr-o activitate de relatii publice,
desfăsurată simultan;
- va pregăti planul de măsuri pentru definitivarea implementării
conceptului PdP până la sfârsitul anului 2006; si - va evalua efectele
implementării conceptului PdP.
2. Situatia initială
2.1. Modificarea cadrului
1. În orasele din judetul-pilot Arges, precum si în orasulpilot
Piatra-Neamt evaluarea realizată de factori externi a arătat faptul că
proiectele-pilot în vederea implementării, la nivel local a conceptului PdP,
si-au îndeplinit obiectivele în cea mai mare măsură.
2. Analiza sondajului de opinie din 2002, desfăsurat în judetul Arges în
anul 2001, arată că imaginea Politiei în rândul opiniei publice s-a îmbunătătit
comparativ cu rezultatul sondajului din anul 2000.
3. În judetul Arges, precum si în judetul Neamt specialistii din cadrul
PdP au fost eliberati de alte îndatoriri pe care le presupune postul.
4. La nivelul conducerii Politiei Române există un regulament conform
căruia ar trebui să se stabilească un cadru legal pentru implementarea
conceptului PdP, deja prezent în Legea politiei.
5. Seful Politiei Române doreste implementarea rapidă, la nivel de tară,
a conceptului PdP, dacă este posibil în anii 2003 si 2004. Reprezentantii
partenerului de cooperare din Elvetia (DEZA) si-au exprimat intentia de a
sprijini acest proiect.
6. Au fost luate măsuri în vederea desfăsurării de cursuri de pregătire
în domeniul AT în toate institutiile de pregătire si învătământ. Programa
acestor cursuri a fost deja introdusă în programa generală a institutiilor în
cauză.
7. La cel mai înalt nivel, strategia de abordare în perioada 2003-2004
si planul de activităti pe anul 2003 au fost realizate de o manieră concertată
si aprobate de comun acord.
2.2. Etapa initială
1. Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsură atinse.
Din Raportul evaluatorilor externi, prezentat partenerului elvetian la
sfârsitul lunii august 2002, au rezultat următoarele concluzii:
|
Obiectiv în conformitate cu matricea-cadru |
Concluziile evaluatorilor |
|
Conceptul PdP a
fost introdus în mod concret în orasul Pitesti si în alte 5 orase din judetul
Arges, precum si în orasul Piatra-Neamt, iar institutiile de învătământ
asigură pregătirea necesară. |
- În Pitesti si în
cele 5 orase din judetul Arges (si în Piatra-Neamt) specialisti ai politiei
comunitare (CP) furnizează deja o pregătire la nivel de începători pentru o
activitate politienească în slujba cetăteanului. - Specialistii CP
din Geneva (Ilotiers) pregătesc specialisti CP din România si îi însotesc pe
durata activitătii lor de o lună/un an. - Baza teoretică
pentru formarea teoretică si practică a specialistilor CP români o constituie
o programă si o primă formă redactată a unor standarde minimale (traduse în
limba română). - Ofiterii de
politie din judetul Arges cunosc îndeaproape continutul si obiectivele CP. - Populatia
reprezintă parte activă în cadrul activitătilor CP. - Mijloacele de
informare locale (TV, radio) arată un interes sporit si percep actiunile CP
într-o manieră pozitivă. - Scolile sunt
implicate în calitate de parteneri CP majori. - Sectia de Politie
3 din Pitesti a fost reamenajată si renovată în conformitate cu standardele
CP (finantate de Elvetia). - O mare parte din
sectiile de politie nu sunt pregătite să implementeze CP pentru moment,
deoarece sunt deficitare în privinta birourilor pentru angajati, cât si în
privinta spatiului pentru primirea publicului. - Renovarea
(finantată de Elvetia) camerelor de primire pentru public la Inspectoratul de
Politie, cât si la Sectia de Politie 2 din Pitesti si în Piatra-Neamt este în
desfăsurare. |
|
Conceptul PdP este
implementat în mod concret în alte 3 orase si într-un sector din Bucuresti. |
- Nu a fost
evaluată. - În baza unei
propuneri de regulament a Inspectoratului General al Politiei Române este
prevăzută, începând cu anul 2003, implementarea CP în toate orasele din România (Bucuresti
- în mai 2003). |
|
Pregătirea politiei
comunitare este furnizată si oficial inclusă în programul de pregătire si
învătământ din cadrul Politiei. |
- În România s-au
desfăsurat cursuri introductive în AT, la care au participat peste 40 de
cursanti. - În Elvetia a avut
loc un curs de formare a formatorilor (14 participanti), fiind evaluat la
fata locului. - Materialele
utilizate în timpul cursului au fost traduse în limba română. - Formatorii în AT
sunt capabili să sustină cursuri pentru începători în două grupe. - Pregătirea în AT
la nivel de începători si avansati pentru cadre din Politie este prevăzută a
fi inclusă în programă (2003) [este deja inclusă la Şcoala de Politie de la
Câmpina]. - Cursuri pentru
“Sprijinirea victimelor actiunilor violente” [organizate pentru prima dată la
Pitesti]. |
2. Domeniile în care obiectivele nu au fost realizate sau au fost
îndeplinite partial sunt cele în care Politia Română de proximitate ar fi
trebuit să schiteze o bază conceptuală, să adopte planuri de măsuri si să
întreprindă actiuni.
Implementarea consistentă a conceptelor de muncă pe termen lung, precum
si initiativa personală a specialistilor PdP pot fi îmbunătătite.
3. Ca urmare a deciziei de înfiintare a PdP pe teritoriul României, în
prezent nu există capacitatea necesară pentru mentinerea proiectului cu privire
la centrul de consiliere pentru victimele violentei din Pitesti. Acest
subproiect ar trebui sistat pentru moment si reintrodus într-o fază ulterioară
a proiectului. Municipalitatea din Pitesti nu ar trebui să aibă nici un fel de
ezitare în redistribuirea spatiului care a fost alocat initial în acest scop.
4. Prevederile legale primare pentru decizia obligatorie în
implementarea conceptului PdP au fost prezentate într-o primă formă
Inspectoratului General al Politiei Române si urmează să fie adoptate de către
acesta si aprobate de Ministerul de Interne. Aceste prevederi legale sunt
importante pentru implementarea pe scară largă a conceptului PdP.
Experienta a demonstrat faptul că:
- toti sefii de Politie si, treptat, întregul personal din cadrul Politiei
ar trebui să fie informati despre existenta PdP;
- introducerea conceptului PdP ar trebui realizată printr-o campanie
sustinută;
- conducerea Inspectoratului General al Politiei Române si cea a
Politiei Capitalei, precum si sefii inspectoratelor judetene de politie trebuie
să aprobe înfiintarea PdP în toată tara; si
- în activitatea viitoare trebuie continuată efectuarea de sondaje în
scopul informării Politiei si opiniei publice despre necesitatea existentei
PdP.
3. Sistemul obiectivelor (obiectivul principal, obiectivele
proiectului, rezultate)
3.1. Obiectivul principal
1. Există premise îmbunătătite considerabil pentru ca Politia să
garanteze siguranta publică si să actioneze în conformitate cu legea, de o
manieră democratică, precum si să respecte pe deplin drepturile omului.
2. Proiectul ar trebui să constituie baza unei activităti de politie în
bună colaborare cu societatea civilă (Politia de Proximitate) în 75% din
orasele României (până în prezent), în vederea îmbunătătirii sigurantei
obiective si subiective a populatiei.
3.2. Scopul proiectului 2003-2004
Proiectul:
- va permite înfiintarea PdP - cunoscută si sub numele de politie
comunitară (CP) - în proportie de 75% din orasele României;
- va stabili pregătirea PdP;
- va implementa acest aspect, precum si teoria PdP în institutiile de
învătământ din cadrul Politiei;
- va familiariza politia si societatea civilă cu conceptul PdP;
- va pregăti planul de măsuri pentru implementarea conceptului PdP în proportie
de 100% în toată tara, în următorii 2 ani;
- va arăta impactul înfiintării PdP în România, pornind de la evaluările
stiintifice.
3.3. Rezultate 2003
În 2003 se asteaptă următoarele rezultate:
- Regulamentele cu privire la implementarea conceptului PdP în România
au fost stabilite oficial de către Inspectoratul General al Politiei Române si
aprobate de către Ministerul de Interne.
- Principalele institutii politice si oficialii Politiei, precum si
membrii Politiei au luat cunostintă despre conceptul PdP si despre
implementarea acestuia în România.
- Informatiile despre conceptul PdP si implementarea acestuia în România
sunt făcute publice, în comun, de către partenerii de proiect elvetieni si români.
- Va fi ales un esantion semnificativ al opiniei publice si va fi
efectuată o evaluare a rezultatelor privind imaginea Politiei si asteptărilor
din partea Politiei din perspectiva populatiei.
- Implementarea conceptului PdP este însotită de o campanie de
publicitate sustinută.
- Va fi instruit un număr suficient de profesori de la Academia de
Politie, Scoala de Politie si de la centrele de pregătire ale Politiei, care
vor preda notiuni de bază despre PdP.
- Profesorii instruiti vor preda notiuni de bază despre PdP si AT atât
cadrelor active, cât si studentilor.
- Vor fi formati între 16 si 20 de instructori privind PdP.
- Acestia vor începe implementarea pas cu pas a metodelor de lucru ale
Politiei în toate orasele, pregătind un număr suficient de specialisti.
- Toti instructorii si formatorii au finalizat un curs de AT.
- Au fost îmbunătătite dotările din sectiile de politie privind
relatiile cu publicul.
- Au fost îmbunătătite conditiile tehnice pentru o activitate mai
eficientă a specialistilor PdP.
- A fost implementat conceptul PdP în sectorul 5 si în alte sectoare ale
municipiului Bucuresti.
- Implementarea conceptului PdP se realizează în Bucuresti, Brasov si
Timisoara de către specialistii elvetieni.
- Implementarea acestui concept s-a îmbunătătit considerabil în judetele
Arges si Neamt.
- Prima evaluare a stadiului implementării va fi realizată de către
specialistii elvetieni în 40 de orase.
- Cursul de AT de la Academia de Politie si Scoala de Politie va fi
evaluat de specialistii elvetieni.
- Programul pe 2004 este emis de Comitetul românoelvetian de evaluare.
4. Organizarea proiectului (vezi proiectul planului/diagrama
anexată)
1. Directorul elvetian de proiect este în acelasi timp si coordonatorul
acestuia. El lucrează direct cu persoanele responsabile cu pregătirea
(instructori). Acestia sunt:
Markus Gurt, psiholog la Politia Cantonului Z.rich pe analiză
tranzactională, Dominique Jolliet, Stephane Vaney si Serge Chatelain de la
Politia Cantonului Geneva, specialisti în domeniul politiei comunitare, Georges
Chariatte si Michel Tharin, fosti politisti în acelasi canton, Alexandru
Puricescu, delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian al proiectului,
specialist în relatii cu publicul. Georges Chariatte este adjunctul
directorului elvetian de proiect.
2. Directorul român de proiect este adjunctul sefului Inspectoratului
General al Politiei Române, chestor Marian Tutilescu, care l-a desemnat pe
inspectorul-sef Dan Savu coordonator de proiect. Acesta din urmă colaborează
direct cu persoanele desemnate să pună în practică conceptul PdP, fiind
responsabil cu pregătirea tuturor activitătilor din cadrul proiectului,
derulate în acest sens în România.
3. Comitetul de conducere se întruneste cel putin de două ori pe an.
Membrii acestui comitet sunt: directorii de proiect român si elvetian,
adjunctii acestora, delegatul român si delegatul coordonatorului elvetian al
proiectului.
Alături de acestia mai pot participa si alte persoane, dacă este
necesar. Comitetul de conducere evaluează activitătile, fixează reperele
proiectului, precum si obiectivele programului pentru anul viitor.
5. Finantare si buget (vezi anexa referitoare la buget)
6. Control
6.1. Monitorizare
1. Monitorizarea se focalizează pe rezultate, conform matricei-cadru
aprobate de Comitetul de conducere. Liderii de proiect împreună cu cei
implicati în procesul de pregătire compară obiectivele propuse cu rezultatele
de după desfăsurarea respectivelor activităti - dacă este posibil împreună cu
partenerii locali.
2. Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele de
progres, pe contactul cu liderii de proiect si pe controlul implementării
proiectului de către Biroul de coordonare.
3. Biroul de coordonare adună fapte si ecouri ale efectelor proiectelor
în mediu si urmăreste rezonanta acestora în mass-media.
4. Delegatul român pe lângă coordonatorul elvetian functionează din
ordinul liderului de proiect elvetian, pregătind si/sau supervizând
îmbunătătirile tehnice din cadrul proiectului.
6.2. Evaluare
1. După încheierea instruirii, a seminariilor si cursurilor, evaluarea
este făcută de reprezentantii locali, adică de participanti. În plus,
instructorii îl informează pe directorul de proiect, în cazul în care acesta nu
a fost implicat direct.
Rezultatele se reflectă atât în rapoartele de activitate, cât si în
raportul anual final.
2. La începutul, la mijlocul si la sfârsitul proiectului va avea loc un
sondaj de opinie care va fi analizat în vederea evaluării implementării
conceptului PdP.
3. O evaluare externă a proiectului în toamna anului 2004 va fi binevenită.
6.3. Raportare financiară si operatională
Directorul de proiect elaborează rapoartele de progres conform
contractului cu SDC.
7. Risc si evaluare de potential
1. Implementarea conceptului PdP în România poate contribui într-o manieră
decisivă la îmbunătătirea imaginii Politiei. Totodată, va duce la o
eficientizare a muncii, la o mai mare sigurantă a populatiei, la o mai bună
comunicare si la încredere reciprocă între cetăteni si Politie. Instruiti
astfel, politistii îsi vor îmbunătăti potentialul si vor deveni buni
specialisti. Contributia financiară românească este relativ scăzută. Împreună
cu partenerii elvetieni, care contribuie cu resurse financiare si de personal,
se are în vedere modernizarea activitătii Politiei.
2. Implementarea conceptului PdP la nivelul întregii activităti de
politie în următorii 2 ani constituie un pas important. Atingerea acestor
obiective este posibilă numai dacă cele două părti, română si elvetiană, îi vor
convinge pe liderii locali de importanta proiectului. În acest sens, o conditie
suplimentară este ca si baza legală să se alinieze din punct de vedere
organizational la aceste obiective.
Experienta a demonstrat în multe alte tări că rezistenta cea mai mare la
implementarea unor proiecte de acest fel vine din partea liderilor, care
sprijină tipul de politie traditională si resping cele mai recente evolutii.
Astfel, implementarea conceptului PdP este putin probabilă fără o vointă
puternică si fără sustinerea liderilor politici.
Gossau, 29 decembrie 2002.
dr. Peter Schorer,
director de proiect
Anexe:
- Diagrama organizării proiectului
- Programul de activităti pentru anul 2003
- Bugetul pentru anii 2003-2004
ANEXA Nr. 1 b)
la acord
ROMÂNIA
ÎMBUNĂTĂTIREA COOPERĂRII DINTRE POLITIE SI PARCHET
Descrierea proiectului 2003-2004
1. Rezumat
Plecând de la structurile înfiintate după finele anului 2000, în
judetul-pilot Brasov, proiectul:
- va îmbunătăti eficienta muncii operative a Politiei si a Parchetului;
- va îmbunătăti cooperarea dintre Politie si Parchet;
- va implementa noi directive, proceduri si structuri revizuite de
organizare, precum si un sistem de gestionare/control al fisierelor
electronice.
2. Situatia initială
2.1. Schimbarea mediului
1. În judetul-pilot Brasov, evaluarea externă din vara anului 2002 a
arătat o îmbunătătire a conditiilor, dar si necesitatea de a consolida măsurile
românesti si elvetiene în vederea atingerii scopurilor propuse.
2. În toamna anului 2002 infrastructura a fost îmbunătătită prin
instalarea simultană la Politie si la Parchet a sistemului TRIBUNA de
gestionare/control al fisierelor electronice, la un nivel primar.
3. În acelasi timp, Politiei si Parchetului le-a fost furnizată o mare
cantitate de echipamente pentru eficientizarea muncii administrative.
4. Noile directive legale sunt aprobate si vor intra în vigoare în
ianuarie 2003.
5. La cel mai înalt nivel operational, strategia pentru anii 2003-2004
si planul de activităti pentru anul 2003 au fost elaborate si aprobate
reciproc.
2.2. Stadiul initial
Obiectivele propuse pentru anul 2002 au fost în mare măsură atinse. Din
Raportul evaluatorilor externi, prezentat DEZA la sfârsitul lunii august 2002,
au rezultat următoarele concluzii:
|
Obiectiv în conformitate cu matricea-cadru |
Concluziile evaluatorilor |
|
Cooperarea practică
dintre Politie si Parchet este eficientă |
- O listă cu cele
mai importante măsuri pentru îmbunătătirea cooperării dintre Politie, în
special Politia Judiciară, si Parchet, precum si implementarea programului
existent - Judetul-pilot si
partenerii individuali sunt numiti. - Lista de măsuri
este adaptată la circumstantele locale. - Regulamentele de
bază privind gestionarea fisierelor si cooperarea dintre Politie si Parchet
au fost elaborate si aprobate de procurorul general al României. |
|
Etapele privind
activitatea si organizarea sunt în desfăsurare, iar regulamentele de
instruire în judetul-pilot
sunt implementate în vederea îmbunătătirii cooperării practice |
- Precum am
mentionat mai sus, regulamentele au fost semnate de procurorul general al
României si de inspectorul-sef al Politiei din judetul-pilot. - Regulile
privitoare la procedurile de muncă si organizare a judetului-pilot au fost
elaborate. - Personalul din
judetul-pilot nu este încă instruit cu privire la aplicarea regulilor. Vor fi
stagii de pregătire în Elvetia în toamna anului 2002 (amânate pentru
februarie 2003). - Evaluarea privind
implementarea sistemului de gestionare/control al fisierelor electronice a
fost realizată, iar pregătirile privind instalarea sistemului sunt în
derulare. O implementare imediată nu este încă posibilă. (Implementarea de
bază a fost încheiată în decembrie 2003.) |
6. Domeniile în care obiectivele au fost doar partial atinse sunt cele
în care o bază conceptuală ar fi trebuit elaborată, planuri de măsuri ar fi
trebuit adoptate si partenerii români ar fi trebuit să desfăsoare actiunile
aferente.
Procesul de implementare consistentă a conceptelor de activitate pe
termen lung este îmbunătătit.
7. Este absolut necesar ca liderii Politiei si ai Parchetului din Brasov
să decidă asupra implementării regulilor de cooperare în judetul-pilot prin
intermediul noii tehnici si al controlului.
Experienta a arătat că:
- instruirea tuturor, în special a ofiterilor de rang superior din
Politie si ai Parchetului, privind noile metode si instrumente de muncă este de
o importantă majoră;
- membrii Politiei si ai Parchetului trebuie să creadă în necesitatea
unui sistem de cooperare modern;
- o retea a fisierelor electronice de gestionare/control trebuie
concepută etapă cu etapă;
- trebuie întreprinse măsuri în vederea adoptării sistemului si în alte
judete ale tării.
3. Obiectivele sistemului (obiectivul principal, scopurile
proiectului, rezultate)
3.1. Obiectivul principal
Există premise considerabil îmbunătătite pentru ca Politia si
Departamentul de Procuratură să garanteze siguranta publică si să actioneze în
conformitate cu legislatia, în mod democratic, apropiat fată de cetăteni si
respectând în totalitate drepturile omului.
3.2. Scopul proiectului 2003-2004
Proiectul din judetul-pilot Brasov:
- îmbunătăteste eficienta muncii operative a Politiei si a
Departamentului de Procuratură, precum si cooperarea dintre acestea; si
- implementează procedurile revizuite, structurile organizationale,
directivele si sprijinul oferit de un sistem electronic de gestionare/control
al fisierelor;
- dezvoltă un exemplu care poate fi adoptat de alte judete din România.
3.3. Rezultate 2003
Următoarele rezultate sunt urmărite în judetul-pilot Brasov în anul
2003:
- Regulamentele recent stabilite, legate de procedurile pentru
judetul-pilot, au fost implementate si prezentate atât la Politie, cât si la
Parchet.
- Politiei si Parchetului le va fi furnizat minimul de aparatură
solicitată pentru îmbunătătirea eficientei.
- Gestionarea si controlul cazurilor aflate în competenta Politiei si
Parchetului vor fi efectuate cu ajutorul sistemului TRIBUNA de procesare
electronică a datelor.
- Personalul de conducere al Politiei si Parchetului va gestiona
sistemul electronic de procesare TRIBUNA.
- Formularele-standard imprimate solicitate de Politie si Parchet vor fi
transformate în formulare electronice.
- Reprezentantii Politiei si ai Parchetului, din serviciile de
investigare cunosc metodele de lucru si cooperarea dintre aceste sectoare din
Elvetia si vor împărtăsi experienta lor pentru materializarea măsurilor în
judetul-pilot Brasov.
- Va fi efectuată o evaluare în scopul dezvoltării unui program de restructurare
pentru Parchetul Judetului Brasov.
4. Organizarea proiectului (vezi planul/diagrama anexată)
Seful elvetian de proiect este si coordonatorul proiectului. El lucrează
în mod direct cu persoanele având competente în domeniul pregătirii
(instructori). Acestia sunt: Michel-Andre Fels, procuror federal si adjunct al
procurorului general elvetian; Thomas Wyser, procuror federal; Rolf Braun,
comisar în cadrul Politiei Criminale din Politia Cantonului Berna; Anton
Schaller, specialist mass-media; N.N., specialist de organizare si management;
si inginer Alexandru Puricescu, delegatul român al coordonatorului elvetian de
proiect. Michel-Andre Fels este director adjunct al proiectului elvetian.
Sefii români de proiect sunt dr. Angela Nicolae, procuror-sef la Parchetul
de pe lângă Curtea Supremă de Justitie a României, si chestor Marian Tutilescu,
inspector adjunct al Inspectoratului General al Politiei Române si director
general al Politiei Municipiului Bucuresti.
Dr. A. Nicolae este în directă legătură cu seful proiectului elvetian si
cu coordonatorul român al proiectului, Irina Coliban, procuror general în
cadrul Parchetului Judetului Brasov. Irina Coliban tine legătura în mod direct
cu partenerii români ai Parchetului si Politiei. Îl informează, de asemenea, pe
inspectorul-sef al Politiei Brasov Mircea Bucur. În colaborare cu acesta si cu
coordonatorul român al proiectului pe problematica politiei are competente în
domeniul pregătirii activitătilor legate de proiect în România.
Comitetul de conducere se întruneste cel putin de două ori pe an.
Membrii acestui comitet sunt sefii proiectelor român si elvetian si adjunctii
acestora, precum si coordonatorii români si delegatul coordonatorului elvetian.
Si alte persoane pot fi invitate să participe la aceste sedinte, dacă este
necesar. Comitetul de conducere evaluează activitătile, stabileste bazele
proiectului si obiectivele acestuia, precum si programul pentru anul viitor.
5. Finantare si buget (vezi bugetul anexat)
6. Control
6.1. Monitorizare
Monitorizarea urmăreste rezultatele în conformitate cu matricea-cadru.
Liderii de proiect si/sau persoanele având competente în domeniul instruirii
compară obiectivele atinse cu rezultatele stabilite după îndeplinirea
activitătilor respective - dacă este posibil, vor face acest lucru împreună cu
partenerii locali.
Monitorizarea SDC/AZO se bazează în primul rând pe rapoartele privind
progresul, pe contactele periodice cu liderii de proiect si pe rezultatele
controlului proiectului de către Biroul de coordonare.
Biroul de coordonare adună date reale si impresii privind efectele în
mediu si urmăreste mediatizarea proiectului.
Delegatul coordonatorului elvetian actionează în conformitate cu cele
dispuse de liderul elvetian de proiect, în special pentru a pregăti si/sau
pentru a superviza îmbunătătirile tehnice importante efectuate în cadrul proiectului.
6.2. Evaluare
După încheierea pregătirii practice, a atelierelor si cursurilor, va fi
făcută o evaluare personală de către reprezentantii partenerului local
respectiv, de exemplu de către participanti. În plus, instructorii îl vor
informa pe liderul de proiect, în cazul în care acesta nu a fost direct
implicat.
Rezultatele sunt reflectate în rapoartele de activitate, precum si în
raportul anual final.
6.3. Raportarea financiară si operatională
Liderul elvetian de proiect întocmeste rapoarte privind progresele în
conformitate cu contractul încheiat cu DEZA.
7. Evaluarea riscului si potentialului
Proiectul poate contribui în mod decisiv la îmbunătătirea cooperării
dintre Politie si Procuratură în judetul-pilot, în sensul de a grăbi derularea
procedurilor si, ca rezultat, de a mări siguranta publică. Poate fi considerat
un început al modernizării administratiei Justitiei, precum si a Politiei.
Există posibilitatea de a pregăti membrii administratiei si ca
utilizatori ai computerelor. Contributia financiară care va fi oferită de către
partea română este mică. Specialistii părtii elvetiene cunosc problemele care
vor trebui rezolvate datorită experientei lor de zi cu zi. De aceea vor putea
comunica cu partenerii români la acelasi nivel. Implementarea noilor
regulamente, măsurilor organizatorice si a instrumentelor de lucru solicită o
gestionare consecventă a proiectului atât de către partea română, cât si de către
cea elvetiană. Tehnica de calcul va fi benefică numai dacă toti operatorii vor
lucra după aceleasi metode.
Tehnica de calcul solicită retele interne. Instalarea acestora nu
implică doar sume mari de bani, ci va duce si la investitii ulterioare în
tehnica de calcul. De aceea, va fi necesar ca proiectele să fie foarte bine
coordonate, inclusiv folosindu-se proiectele de gestionare ale UE si măsuri
privind tehnica de calcul. Acest lucru nu va fi usor, dar este important pentru
extinderea sistemului-pilot si în alte judete - acesta fiind obiectivul final
al acestui proiect.
Gossau, 29 decembrie 2002.
dr. Peter Schorer,
director de proiect
Anexe:
- Diagrama organizării proiectului
- Programul de activităti pentru
anul 2003
- Bugetul pentru anii 2003-2004
la acord
|
Cheltuieli de regie |
|
Partea elvetiană |
|
Managementul
proiectului realizat de către Agentia Executivă |
135 de zile de lucru |
|
|
Cheltuieli de birou
|
|
52.000,00 |
|
Costuri de proiect
Partea elvetiană |
|
|
|
Transfer de
know-how în România (instruire, pregătire, expertiză, consultantă) |
|
390.000,00 |
|
Instruire în
Elvetia |
|
111.000,00 |
|
Cheltuieli de
călătorie |
|
101.000,00 |
|
Conceptul de
relatii publice |
|
41.000,00 |
|
6 sondaje ale
opiniei publice |
|
64.000,00 |
|
Transport si
materiale |
|
12.000,00 |
|
Interpreti/traducere |
|
49.000,00 |
|
Restructurarea
sectiilor de politie |
|
174.000,00 |
|
Repararea sectiilor
de politie |
|
114.000,00 |
|
Instalarea
infrastructurii pentru sistemul informatizat de management si control al
dosarelor |
|
45.000,00 |
|
Diverse |
|
3.000,00 |
|
TOTAL: |
+135 de zile de lucru |
+1.200.000 (partea elvetiană) |
ANEXA Nr. 3b)*)
ANEXA Nr. 3a)*)
PROIECT - “IMPLEMENTAREA CONCEPTULUI
«POLITIA DE PROXIMITATE»”
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL ECONOMIEI
SI COMERTULUI
pentru
aprobarea unor măsuri privind recunoasterea si desemnarea organismelor care
realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare
neautomată
În conformitate cu prevederile art. 18 lit. e) din Hotărârea Guvernului
nr. 617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere
în functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată,
în temeiul art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 738/2003
privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului,
ministrul economiei si comertului emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice privind recunoasterea si desemnarea
organismelor care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu
functionare neautomată, prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. - (1) Se înfiintează Comisia de recunoastere a organismelor care
realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare
neautomată, denumită în continuare Comisia de recunoastere.
(2) Comisia de recunoastere functionează în cadrul Directiei
infrastructura calitătii si mediu si îsi desfăsoară activitatea în baza
prevederilor normelor metodologice prevăzute la art. 1 si ale propriului
regulament de organizare si functionare prevăzut în anexa nr. 2*).
(3) Componenta Comisiei de recunoastere este prevăzută în anexa nr. 3*).
Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă
Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 182/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind desemnarea organismelor care realizează evaluarea
conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 11 iulie 2002, si Ordinul
ministrului industriei si resurselor nr. 323/2002 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare al Comisiei de desemnare organisme
care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare
neautomată.
Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
p. Ministrul economiei si comertului,
Mihai Berinde,
secretar de stat
Bucuresti, 14 iulie
2003.
Nr. 29.
*) Anexele nr. 2 si 3
se pun la dispozitie celor interesati de către Comisia de recunoastere.
ANEXA Nr. 1
privind recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează
evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată
1. Prezentele norme metodologice stabilesc procedura pentru
recunoasterea si desemnarea organismelor care realizează evaluarea
conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, denumite în
continuare organisme, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în
functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată.
2. Poate fi recunoscut si desemnat orice organism, persoană juridică sau
entitate din cadrul unei persoane juridice cu sediul în România, care dovedeste
că poate realiza sarcini specifice în legătură cu evaluarea conformitătii
aparatelor de cântărit cu functionare neautomată si care respectă cerintele si
criteriile minime aplicabile organismelor recunoscute, prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr. 617/2003, precum si cerintele prevăzute de prezentele norme
metodologice.
3. Organismele desemnate conform prevederilor prezentelor norme
metodologice trebuie să îndeplinească sarcinile în legătură cu obiectul
desemnării, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 617/2003, pe toată
perioada desemnării.
A. Documentele care se solicită organismelor pentru evaluare în
vederea recunoasterii si desemnării
4. Solicitarea pentru recunoastere si desemnare se realizează prin
completarea si transmiterea de către organism la Ministerul Economiei si
Comertului - Comisia de recunoastere - a cererii de recunoastere si desemnare,
al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice,
însotită de următoarele documente:
a) certificatul de înregistrare la registrul comertului sau orice act
juridic echivalent privind înfiintarea, în copie;
b) scurtă prezentare a activitătii organismului, din care să rezulte
experienta si competenta acestuia în domeniul aparatelor de cântărit cu
functionare neautomată, pentru care se solicită evaluarea, inclusiv organigrama
organismului;
c) referinte privind schema de evaluare care va fi aplicată de către
organismul respectiv în calitate de organism desemnat; această schemă trebuie
să facă referire la cerintele si procedura utilizată pentru evaluarea
conformitătii;
d) copie de pe certificatul de acreditare în legătură cu obiectul
recunoasterii si desemnării, emis de organismul national de acreditare;
e) raport întocmit de organismul national de acreditare referitor la
procedura de evaluare a conformitătii, documentată si aplicată de către
solicitant, si la sistemul de management al calitătii privind competenta
tehnică a organismului pentru a evalua conformitatea aparatelor de cântărit cu
functionare neautomată;
f) documentele încheiate pentru subcontractarea activitătilor în
legătură cu sarcinile pentru care solicită desemnarea, în copie, dacă este
cazul;
g) modelul contractului de subcontractare a activitătilor, dacă este
cazul;
h) copie de pe asigurarea de răspundere civilă, pentru cazul în care
răspunderea nu revine statului prin lege;
i) declaratie scrisă prin care organismul solicitant este de acord ca
organismul national de acreditare să pună la dispozitie Comisiei de
recunoastere, la cerere, documente si informatii în legătură cu acreditarea sa.
B. Evaluarea solicitării, acordarea, limitarea, suspendarea si
retragerea recunoasterii si desemnării
5. Comisia de recunoastere evaluează solicitarea privind recunoasterea
si desemnarea în urma examinării documentelor prevăzute la pct. 4 si a
verificării respectării:
a) criteriilor minime pentru recunoasterea organismelor prevăzute în
anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 617/2003;
b) prevederilor art. 14 si 16 din Legea nr. 608/2001 privind evaluarea
conformitătii produselor;
c) cerintelor privind competenta tehnică si capabilitatea organismului
de a evalua conformitatea aparatelor de cântărit cu functionare neautomată cu
cerintele esentiale prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.
617/2003;
d) sarcinilor în legătură cu procedura/procedurile de evaluare a
conformitătii prevăzute la art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.
617/2003, pentru care organismul solicită recunoasterea si desemnarea;
e) valorii minime a asigurării de răspundere civilă;
f) oricăror alte cerinte aplicabile organismelor conform prezentelor
norme metodologice.
6. În măsura în care este necesar pentru luarea deciziei privind
recunoasterea si desemnarea organismului, Comisia de recunoastere poate
întreprinde orice alte măsuri pentru informarea sa completă si corectă.
7.1. Comisia de recunoastere emite certificat de recunoastere
organismului solicitant care a dovedit conformitatea cu cerintele prevăzute de
prezentele norme metodologice, stabilind scopul si sarcinile pentru care
acesta este recunoscut, în termen de 30 de zile de la data înregistrării
cererii de recunoastere si desemnare. Modelul certificatului de recunoastere
este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
7.2. În situatia în care organismul nu dovedeste conformitatea cu
cerintele prevăzute de prezentele norme metodologice, Comisia de recunoastere,
în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii de recunoastere si
desemnare, face cunoscută organismului respingerea motivată a cererii.
7.3. Rezultatul evaluării realizate de Comisia de recunoastere si
decizia acesteia se consemnează într-un proces-verbal, întocmit si păstrat conform
Regulamentului de organizare si functionare al Comisiei de recunoastere.
7.4. Până la data intrării în vigoare a Protocolului european privind
evaluarea conformitătii si acceptarea produselor industriale - PECA sau până la
data de 1 ianuarie 2007, în cazul în care un astfel de protocol nu se încheie
pentru domeniul aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, Comisia de
recunoastere solicită înscrierea organismului prevăzut la pct. 7.1 în Registrul
organismelor recunoscute.
8.1. Comisia de recunoastere propune ministrului economiei si comertului
includerea organismului prevăzut la pct. 7.1 în lista cuprinzând organismele
recunoscute care realizează evaluarea conformitătii aparatelor de cântărit cu
functionare neautomată. Lista cuprinzând organismele recunoscute se aprobă prin
ordin al ministrului economiei si comertului si se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
8.2. Ordinul ministrului economiei si comertului prevăzut la pct. 8.1 va
contine, pentru fiecare organism din listă, informatii privind denumirea
completă, sediul, produsele sau grupele de produse care se supun evaluării
conformitătii, sarcinile specifice pentru care a fost desemnat si numărul de
identificare alocat în urma înregistrării acestuia în Registrul organismelor recunoscute.
8.3. În cazuri motivate desemnarea poate fi acordată pentru o perioadă
limitată; în această situatie Comisia de recunoastere va decide ulterior
privind prelungirea sau retragerea desemnării.
8.4. În termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I, a ordinului prevăzut la pct. 8.1 Comisia de
recunoastere solicită organismului desemnat stabilirea, împreună cu
reprezentantii organismului national de acreditare, a programului de
supraveghere. Programul de supraveghere va fi transmis Comisiei de recunoastere
de către organismul desemnat, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data
solicitării.
9.1. Comisia de recunoastere propune spre aprobare ministrului economiei
si comertului decizia sa privind suspendarea, limitarea sau retragerea
desemnării unui organism, în cazul nerespectării cerintelor care au stat la
baza recunoasterii si desemnării sau în situatia în care organismul solicită
acest lucru.
9.2. Solicitarea organismului privind limitarea, suspendarea sau
retragerea desemnării trebuie înaintată Comisiei de recunoastere cu minimum 3
luni înainte de încetarea activitătii.
9.3. Decizia privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării
determină actualizarea listei organismelor recunoscute care realizează
evaluarea aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, prevăzută la pct.
8.1.
9.4. În situatia retragerii desemnării organismul trebuie să asigure
predarea într-un mod corespunzător a documentelor si înregistrărilor în
legătură cu evaluările realizate sau în curs de realizare din perioada în care
a fost desemnat, cu acceptul clientului, către Comisia de recunoastere sau
către un alt organism desemnat din domeniu, stabilit de Comisia de
recunoastere. Retragerea desemnării determină retragerea recunoasterii prin
anularea certificatului de recunoastere.
9.5. Limitarea, suspendarea sau retragerea recunoasterii si desemnării
unui organism nu afectează rapoartele de încercări ori certificatele de
conformitate emise de către acesta anterior datei la care s-a luat decizia
privind limitarea, suspendarea sau retragerea desemnării, până când se poate
dovedi că acestea trebuie retrase.
10. Decizia privind retragerea recunoasterii si desemnării se poate
contesta de către laborator sau organism la instanta judecătorească competentă,
în conformitate cu legislatia în vigoare.
C. Supravegherea organismelor desemnate
11.1. Organismele desemnate trebuie să îndeplinească în mod permanent
cerintele si conditiile care au stat la baza deciziei privind recunoasterea si
desemnarea lor.
11.2. Organismele desemnate trebuie să facă cunoscut Comisiei de
recunoastere si organismului national de acreditare orice modificare care se
intentionează a fi adusă documentelor prevăzute la pct. 4 lit. a), c), d), f),
g) si h), precum si orice altă măsură ce se doreste a fi implementată si care
ar putea afecta îndeplinirea cerintelor si respectarea conditiilor în legătură
cu desemnarea, cu cel putin 10 zile lucrătoare înainte de punerea în aplicare a
modificării. Organismele desemnate vor comunica totodată si data pentru punerea
în aplicare a modificării. În situatia în care modificările privesc documentele
prevăzute la pct. 4 lit. a), organismul desemnat va transmite Comisiei de
recunoastere si copia documentului actualizat.
11.3. Pentru măsurile care pot afecta îndeplinirea cerintelor si
respectarea conditiilor în legătură cu recunoasterea si desemnarea, organismele
desemnate trebuie să solicite, în functie de natura modificărilor, organismului
national de acreditare, evaluarea impactului acestor modificări asupra
conditiilor de recunoastere si desemnare; în termen de 48 de ore de la
finalizarea evaluării, organismele desemnate vor transmite Comisiei de
recunoastere raportul organismului national de acreditare încheiat cu ocazia
acestei evaluări.
12.1. Supravegherea organismelor desemnate se realizează de către
Ministerul Economiei si Comertului si de reprezentanti ai organismului national
de acreditare, conform programului de supraveghere prevăzut la pct. 8.4 si în
baza procedurii de supraveghere stabilite de către organismul national de
acreditare si acceptate de către Comisia de recunoastere.
12.2. În termen de 10 zile lucrătoare de la data încheierii auditului de
supraveghere organismul desemnat va informa Comisia de recunoastere cu privire la
rezultatul auditului de supraveghere, prin transmiterea raportului complet de
audit, încheiat de către echipa de evaluare constituită în acest scop.
12.3. Organismele desemnate au obligatia să informeze Comisia de
recunoastere cu privire la limitarea, suspendarea, retragerea, expirarea
acreditării si reînnoirea acesteia.
13.1. În cazul existentei vreunui dubiu privind respectarea cerintelor
care au stat la baza recunoasterii si desemnării, organismul desemnat va
transmite, la solicitarea Comisiei de recunoastere, toate informatiile necesare
pentru clarificarea situatiei apărute. Când este cazul, la solicitarea Comisiei
de recunoastere, organismul national de acreditare va realiza un audit de
supraveghere neplanificat al organismului desemnat în cauză. Totodată Comisia
de recunoastere poate întreprinde orice alte măsuri necesare clarificării
dubiului.
13.2. Organismul national de acreditare va transmite Comisiei de
recunoastere raportul si concluziile referitoare la auditul de supraveghere
neplanificat prevăzut la pct. 13.1, în termen de două zile lucrătoare de la
finalizarea acestuia.
14.1. În situatia în care în cadrul procesului de supraveghere se
constată neconformităti fată de cerintele prezentelor norme metodologice,
Comisia de recunoastere, împreună cu echipa de evaluare a organismului national
de acreditare si organismul în cauză vor stabili măsurile necesare si programul
pentru eliminarea neconformitătilor.
14.2. Comisia de recunoastere, în functie de natura neconformitătilor,
poate decide ca pe o perioadă determinată, până la eliminarea neconformitătilor
prevăzute la pct. 14.1, activitatea organismului să fie limitată sau suspendată
în domeniul în care este desemnat.
15. Organismele trebuie să permită neconditionat reprezentantilor
Comisiei de recunoastere accesul la documente si participarea la activitătile
care privesc încercările si/sau evaluările ce se realizează de către acestea în
legătură cu obiectul desemnării si supravegherii, conform prevederilor prezentelor
norme metodologice.
16. Organismul desemnat va transmite Comisiei de recunoastere în fiecare
an, anterior datei de 1 martie, un raport scris referitor la activitătile
întreprinse în anul calendaristic anterior, ca urmare a desemnării. Raportul
anual va contine informatii privind:
a) documentele emise, refuzate sau retrase, care sunt în legătură cu
sarcinile ce îi revin acestuia;
b) reclamatiile înregistrate împotriva deciziilor laboratorului sau
organismului, inclusiv informatii privind modul de rezolvare a acestora;
c) dificultătile întâmpinate în realizarea sarcinilor;
măsurile proprii întreprinse si/sau pe care le propune pentru
îmbunătătirea activitătii;
d) activitătile subcontractate, subcontractantii; măsurile întreprinse
si/sau pe care le propune pentru îmbunătătirea acestor activităti;
e) participarea la activitătile de standardizare din domeniul în care a
fost desemnat.
17. Organismele recunoscute conform prevederilor prezentelor norme
metodologice pot face obiectul notificării, cu respectarea prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 617/2003 si ale Legii nr. 608/2001.
18. Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme
metodologice.
ANEXA Nr. 1
la normele
metodologice
Modelul cererii de recunoastere si desemnare
Organismul …………. Nr.
/data 1)
(denumirea completă,
adresa, tel./fax, e-mail,
codul unic de
înregistrare, nr. de ordine în registrul comertului)
Organismul2) .....,
având sediul în3) ...,
reprezentat prin directorul/presedintele4) ..., în aplicarea prevederilor art. 18 din Hotărârea
Guvernului nr. 617/2003 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată
si de punere în functiune a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată,
solicită Comisiei de recunoastere a organismelor care realizează evaluarea
conformitătii aparatelor de cântărit cu functionare neautomată să fie evaluat
în vederea recunoasterii si desemnării, în scopul de a realiza evaluarea
conformitătii pentru sortimentul/sortimentele/subsortimentul/subsortimentele5) … . prin6) ... .
La prezenta cerere anexăm următoarele documente7):
- …………………………
- …………………………
- …………………………
Directorul/Presedintele organismului,)
………………………………..
1) Numărul/data de
înregistrare la Comisia de recunoastere.
2) Denumirea completă a
organismului.
3) Adresa completă, codul
postal.
4) Numele si prenumele.
5) Denumirea si codul
sortimentului/subsortimentului ce face obiectul evaluării.
6) Denumirea procedurii
de evaluare a conformitătii produselor ce fac obiectul evaluării.
7) Documentele conform
prevederilor din sectiunea A pct. 4 din normele metodologice.
8) Numele, prenumele,
semnătura si stampila organismului.
ANEXA Nr. 2
la normele
metodologice
Modelul certificatului de recunoastere
MINISTERUL ECONOMIEI
SI COMERTULUI
Comisia de
recunoastere a organismelor
care realizează
evaluarea conformitătii aparatelor
de cântărit cu
functionare neautomată
Nr. / data emiterii ...
În aplicarea prevederilor art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003
pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piată si de punere în functiune
a aparatelor de cântărit cu functionare neautomată, ca urmare a cererii de
recunoastere si desemnare înregistrate cu nr. ../…, se emite prezentul certificat
de recunoastere, prin care se atestă ca organismul1) ..., cu sediul în2) ..., respectă
cerintele minime prevăzute si are capacitatea, competenta si capabilitatea de a
realiza sarcinile specifice privind evaluarea conformitătii produselor prin3) .. pentru
sortimentele sau subsortimentele4) ..., conform prevederilor art. 8 din Hotărârea
Guvernului nr. 617/2003.
Prezentul certificat dă dreptul organismului1) ..., de a actiona ca
organism desemnat de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art.
18 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 617/2003.
Presedintele5)
Comisiei de recunoastere,
.……………………………….
1) Denumirea completă a
organismului.
2) Adresa completă, codul
postal.
3) Denumirea procedurii
de evaluare a conformitătii produselor.
4) Denumirea si codul
sortimentelor sau subsortimentelor.
5) Numele, prenumele,
semnătura, stampila Directiei infrastructura calitătii si mediu.
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
SI FAMILIEI
privind
elaborarea sintezelor nationale în cadrul subprogramului 1.4 “Evaluarea stării
de sănătate si a factorilor de risc”
În baza dispozitiilor Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate
publică, a art. 4 alin. (3) din anexele nr. 1-4 la Ordinul ministrului
sănătătii si familiei si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de
Sănătate nr. 248/149/2003 pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul
2003, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările
si completările ulterioare, văzând Referatul de aprobare nr. DB 5.641/2003 al
Directiei generale de sănătate publică,
ministrul sănătătii si familiei emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Lista sintezelor nationale, reprezentând analiza
rezultatelor actiunilor desfăsurate în cadrul subprogramului 1.4 “Evaluarea
stării de sănătate si a factorilor de risc”, elaborate de către institutele de
sănătate publică, prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Se aprobă Metodologia organizării activitătilor în vederea
elaborării sintezelor nationale privind starea de sănătate în relatie cu
factorii de risc din mediu, conform anexei nr. 2 care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 3. - Se aprobă actualizarea componentei si atributiilor
Secretariatului Planului national de actiune pentru sănătate în relatie cu
mediul, constituit la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucuresti,
conform anexei nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 4. - Fondurile necesare desfăsurării actiunilor pentru colectarea
datelor si elaborarea rapoartelor si sintezelor se asigură din bugetul anual al
subprogramului 1.4 “Evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc.”
Art. 5. - Directia generală de sănătate publică, Directia generală a
bugetului din cadrul Ministerului Sănătătii si Familiei, institutele de
sănătate publică si directiile de sănătate publică judetene si a municipiului
Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Ministrul sănătătii si familiei,
Daniela Bartos
Bucuresti, 17 iunie
2003.
Nr. 598.
ANEXA Nr. 1
LISTA
sintezelor nationale elaborate de către institutele de sănătate publică
Art. 1. - Institutul de Sănătate Publică Bucuresti va elabora
următoarele sinteze nationale privind:
1. monitorizarea calitătii apei de băut în mediul urban si rural;
2. monitorizarea epidemiilor hidrice;
3. evaluarea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de
apa din fântână;
4. monitorizarea riscurilor legate de calitatea apei de îmbăiere;
5. monitorizarea calitătii aerului si a indicatorilor de sănătate în
relatie cu aceasta;
6. monitorizarea stării de sănătate a populatiei în raport cu calitatea
habitatului uman si a poluării sonore urbane;
7. evaluarea modului de gestionare a deseurilor rezultate din
activitătile de îngrijire medicală;
8. monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a
laptelui si produselor lactate;
9. monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a
băuturilor răcoritoare;
10. evaluarea nivelului de iod in sarea iodată pentru consumul uman;
11. monitorizarea toxiinfectiilor alimentare;
12. monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide;
13. monitorizarea stării de sănătate în relatie cu expunerea
profesională la radiatii ionizante;
14. monitorizarea radioactivitătii apei potabile si alimentului;
15. elaborarea si implementarea planurilor locale pentru sănătate în
relatie cu mediul, evaluarea modului de gestionare a deseurilor rezultate din
activitătile de îngrijire medicală;
16. evaluarea conditiilor de mediu din unitătile de copii si tineret;
17. monitorizarea stării de sănătate a copiilor si tinerilor prin
examene de bilant, dispensarizare, triaj epidemiologic;
18. evaluarea impactului asupra sănătătii consecutiv expunerii
profesionale la azbest;
19. monitorizarea bolilor profesionale la nivel national;
20. raport sintetic privind starea de sănătate a comunitătii în raport
cu factorii de risc.
Art. 2. - Institutul de Sănătate Publică “Prof. dr. Iuliu Moldovan”
Cluj-Napoca va elabora următoarele sinteze nationale:
1. monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a
făinii, pâinii si produselor de panificatie;
2. monitorizarea calitătii apelor minerale;
3. monitorizarea stării de nutritie a populatiei;
4. monitorizarea stării de sănătate a copiilor si tinerilor în relatie
cu factorii de risc comportamentali;
5. evaluarea impactului asupra sănătătii consecutiv expunerii
profesionale la poluantii carcinogeni.
Art. 3. - Institutul de Sănătate Publică Iasi va elabora următoarele
sinteze nationale:
1. monitorizarea contaminării chimice a alimentului pe indicatorii
GEMS/FOOD;
2. evaluarea impactului asupra sănătătii consecutiv expunerii
profesionale la zgomot.
Art. 4. - Institutul de Sănătate Publică “Prof. dr. Leonida Georgescu”
Timisoara va elabora următoarele sinteze nationale:
- monitorizarea calitătii nutritive si contaminării microbiologice a
cărnii si produselor din carne.
METODOLOGIA
organizării activitătilor în vederea elaborării sintezelor nationale privind starea de sănătate în relatie cu factorii de risc din mediu
Art. 1. - Activitatea de elaborare a sintezelor nationale privind
sănătatea în relatie cu mediul este coordonată de către Secretariatul PNASM,
constituit la nivelul Institutului de Sănătate Publică Bucuresti, cu componenta
si responsabilitătile specifice cuprinse în anexa nr. 3. În implementarea si
monitorizarea activitătilor Secretariatul PNASM va colabora cu coordonatorii regionali
si cu Grupul consultativ constituit din coordonatorii sintezelor nationale.
Art. 2. - În scopul elaborării sintezelor nationale institutele de
sănătate publică asigură efectuarea următoarelor activităti:
1. desemnarea unui responsabil al lucrării si a unui colectiv de lucru,
prin decizia conducătorului unitătii;
2. elaborarea metodologiei nationale de lucru incluzând detalii precise
privind: modul de producere a datelor; formularele de raportare; modul si
periodicitatea raportării;
modul de prelucrare a datelor la nivel local;
3. validarea internă a metodologiei si avizarea acesteia de către Grupul
consultativ si Comisia specifică a Ministerului Sănătătii si Familiei;
4. distribuirea metodologiei de lucru si a formularelor către toate
directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;
5. consultanta si asistenta de specialitate pentru toate directiile de
sănătate publică teritoriale;
6. prelucrarea datelor colectate, elaborarea de rapoarte semestriale si
transmiterea acestora către Ministerul Sănătătii si Familiei si directiile
teritoriale;
7. elaborarea lucrării nationale si a rezumatului care va contine
următoarele repere generale: descrierea contextului legislativ, a coordonatelor
metodologice (raportarea la experienta natională si internatională în domeniu;
analiza problemei, inclusiv semnificatia în contextul sănătătii publice, în
termeni de magnitudine a expunerii, impact asupra sănătătii, analiza dinamicii
problemei în plan temporal si spatial; compararea cu dinamica fenomenului pe
plan international; semnificatia rezultatelor; solutii posibile);
8. tipărirea si distribuirea sintezelor nationale către Ministerul
Sănătătii si Familiei si bibliotecile institutelor de sănătate publică;
9. tipărirea si distribuirea rezumatelor către directiile de sănătate
publică teritoriale;
10. valorificarea rezultatelor sintezelor elaborate si comunicarea
riscurilor;
11. elaborarea unui raport sintetic privind rezultatele sintezei, care
va fi accesibil publicului si organismelor interesate;
12 rapoartele nationale “Aprovizionarea populatiei cu apă potabilă” si
“Situatia calitătii apelor naturale folosite în scop de îmbăiere sau
recreational” vor fi integral făcute publice si accesibile populatiei.
Art. 3. - În vederea colectării datelor directiile de sănătate publică
judetene si a municipiului Bucuresti au următoarele responsabilităti:
1. desemnează responsabilii locali de sinteză;
2. asigură organizarea resurselor umane si financiare astfel încât să
asigure conditiile pentru aplicarea metodologiilor de colectare a datelor;
3. colectează si transmit la termenele specifice stabilite datele
necesare elaborării sintezelor nationale;
4. prelucrează si analizează datele la nivel judetean si utilizează
datele pentru elaborarea Raportului stării de sănătate a comunitătii.
Art. 4. - În elaborarea sintezelor nationale institutele coordonatoare
si toate directiile de sănătate publică teritoriale implicate în fluxul de
informatii vor respecta următoarele termene:
a) institutele de sănătate publică vor asigura trimiterea metodologiei
si a formularelor de raportare către directiile de sănătate publică judetene si
a municipiului Bucuresti până cel mai târziu la data de 10 decembrie a anului
anterior lucrării nationale;
b) directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti
vor asigura transmiterea ritmică a datelor colectate, conform termenelor
specifice din metodologii, către institutul de sănătate publică coordonator si
institutul regional, ultima raportare pentru anul în curs fiind la data limită
de 15 decembrie;
c) institutele de sănătate publică vor realiza tipărirea si distribuirea
lucrării si a rezumatului până cel mai târziu la data de 31 martie a anului
următor celui la care se referă datele.
Art. 5. - Datele brute de la nivelul directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si de la nivelul institutelor coordonatoare se vor pune la dispozitie, la cerere, Ministerului Sănătătii si Familiei, directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si institutelor de sănătate publică, în conditiile reglementărilor legale în vigoare.
ANEXA Nr. 3
reactualizată si atributiile specifice ale membrilor Secretariatului
Planului national de actiune pentru sănătate în relatie cu mediul
Dr. Alexandra Cucu Coordonator PNASM si coordonator obiectiv: Protejarea
sănătătii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediu
Dr. Aura Cordeanu Coordonator obiectiv: Evaluarea stării de sănătate a
copiilor si tinerilor din colectivităti în relatie cu factorii din mediul de
viată si activitate
Dr. Carmen Artenie Coordonator obiectiv: Protejarea sănătătii si
prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupationali
Dr. Aurelia Marcu Coordonator obiectiv: Monitorizarea stării de sănătate
si supraveghere demografică
Dr. Camelia Pârvan Coordonator activităti igiena alimentului si nutritie
Fiz. Irma Csiki Secretar coordonator
Dr. Klaus Fabritius Coordonator problematică pesticide
Fiz. Constantin Milu Coordonator activităti igiena radiatiilor
