MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 707         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 27 septembrie 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

537. - Lege privind înfiintarea comunei Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud

           

761. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiintarea comunei Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 214 din 11 iulie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, aprobată prin Legea nr. 68/2002

 

- Opinie separată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.053. - Hotărâre privind aprobarea finantării unor proiecte pentru promovarea imaginii externe a României

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind înfiintarea comunei Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se înfiintează comuna Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud, având în componentă satele Dumitrita, Budacu de Sus si Ragla, care provin din comuna Cetate, judetul Bistrita-Năsăud. Resedinta comunei Dumitrita se stabileste în satul Dumitrita.

(2) Comuna Cetate are în componentă satele Orheiu Bistritei, Petris si Satu Nou, iar ca resedintă satul Satu Nou.

Art. 2. - (1) Până la constituirea, potrivit legii, a autoritătilor administratiei publice locale în comuna Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud, rezolvarea problemelor curente se va asigura de doi delegati, numiti prin ordin al prefectului, cu atributii de primar si viceprimar, precum si de un secretar numit de prefect în conditiile legii.

(2) Salarizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) se va face, potrivit reglementărilor legale în vigoare, din bugetul comunei Dumitrita.

Art. 3. - (1) Consiliul Judetean Bistrita-Năsăud si delegatii împuterniciti conform prevederilor Art. 2 alin. (1), împreună cu Directia generală a finantelor publice a judetului Bistrita-Năsăud si Consiliul Local al Comunei Cetate, vor repartiza veniturile si cheltuielile actualului buget al comunei Cetate între comunele prevăzute la art. 1.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentei legi veniturile si cheltuielile care, în conditiile legii, revin de drept comunei Dumitrita vor fi administrate si gestionate prin autoritătile locale ale acestei noi comune, iar echilibrarea bugetului local se va realiza pe seama sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita prevederilor aprobate în anul 2002, pe ansamblul judetului Bistrita-Năsăud.

(3) Bugetul comunei Dumitrita pe anul 2002 se va elabora de către delegatii prevăzuti la alin. (1), cu avizul Directiei generale a finantelor publice a judetului Bistrita-Năsăud.

(4) Operatiunile de predare-primire se vor face pe bază de protocoale încheiate între actualul primar al comunei Cetate si delegatul desemnat prin ordin al prefectului, cu atributii de primar al comunei Dumitrita.

Art. 4. - Până la noile alegeri locale autoritătile administratiei publice locale din comuna Cetate, judetul Bistrita-Năsăud, vor functiona în componenta avută la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 5. - Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54-55 din 27 iulie 1981, cu modificările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 25 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTA.ILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 5 septembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 24 septembrie 2002.

Nr. 537.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind înfiintarea comunei Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind înfiintarea comunei Dumitrita, judetul Bistrita-Năsăud, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 23 septembrie 2002.

Nr. 761.

 

DECIZII ALE CURTII CONSITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 214

din 11 iulie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, aprobată prin Legea nr. 68/2002

 

Nicolae Popa - pre.edinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stînoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001, aprobată prin Legea nr. 68/2002, exceptie ridicată de Broadhurst Investments Limited, în Dosarul nr. S 2.526/COM/2001 al Tribunalului Constanta – Sectia comercială.

La apelul nominal a răspuns Societatea Comercială “Oil Terminal’ - S.A. din Constanta, prin avocat, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul Societătii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. din Constanta solicită respingerea exceptiei, ca fiind neîntemeiată.

Se sustine că prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 nu constituie o expropriere si nu afectează dreptul de proprietate privată. Autorul exceptiei nu a avut dreptul de proprietate asupra rezervoarelor, conductelor si asupra celorlalte instalatii si echipamente aferente, ci doar un pachet de actiuni care îi conferă un drept de creantă asupra patrimoniului societătii comerciale. Se arată că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 stabileste un regim juridic al proprietătii în conformitate cu Constitutia din anul 1991.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozitiile criticate nu contravin prevederilor art. 41 alin. (2) si ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie. Se arată că autorul exceptiei nu a avut dreptul de proprietate asupra bunurilor societătii comerciale, ci doar un drept de creantă asupra patrimoniului acesteia. Desi Legea nr. 15/1990 prevede la art. 20 trecerea gratuită în patrimoniul societătilor comerciale a bunurilor care apartineau statului, această lege a fost adoptată anterior intrării în vigoare a Constitutiei din 1990. Or, art. 135 din Constitutie a reglementat existenta proprietătii publice, iar la alineatul (4) a lăsat legiuitorul să stabilească si alte bunuri ce ar putea face obiectul proprietătii publice.

CURTEA ,

avândîn vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 noiembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. S 2.526/COM/2001, Tribunalul Constanta - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001, aprobată prin Legea nr. 68/2002, exceptie ridicată de Broadhurst Investments Limited în cauza avândca obiect solutionarea actiunii în anulare si suspendare a executării hotărării adunării generale extraordinare a actionarilor Societătii Comerciale “Oil Terminal”-S.A. din Constanta, din data de 31 iulie 2001, prin care a fost redus capitalul social al societătii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001, prin care au fost declarate ca fiind în proprietate publică a statului rezervoarele, conductele, statiile de pompare, celelalte instalatii si echipamente aferente acestora, trecute în patrimoniul Societătii Comerciale "Oil Terminal"-S.A. din Constanta, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.200/1990 privind înfiintarea de societăti comerciale pe actiuni în industrie, contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5) si ale art. 135 alin. (1) si (6). Totodată, sunt invocate prevederile art. 17 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si dispozitiile art. 1 alin. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Se argumentează, în esentă, că, potrivit reglementării criticate, activele la care ordonanta de urgentă se referă “sunt si rămân în proprietatea publică a statului”, desi acestea erau proprietatea privată a societătii comerciale înfiintate în anul 1990, fiind înscrise în capitalul social al acesteia, "ca efect al aplicării hotărării Guvernului nr. 1.200/1990, adoptate în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăti comerciale si figurau ca atare în evidentele proprietătii". În legătură cu dispozitiile art. 20 din Legea nr. 15/1990, conform cărora societătile comerciale rezultate din transformarea fostelor unităti economice de stat au devenit proprietare asupra bunurilor aflate în patrimoniul lor, autorul exceptiei face referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit căreia acest text de lege nu contravine Constitutiei. Se invocă, în acest sens, Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 7 septembrie 1993, Decizia nr. 37 din 3 aprilie 1996, Decizia nr. 9 din 22 ianuarie 1997, precum si Decizia nr. 18 din 14 martie 1994. În concluzie, consideră autorul exceptiei, "Împrejurarea că Societatea Comercială «Oil Terminal» - S.A. din Constanta are ca actionar si statul nu atrage nici o consecintă în ceea ce priveste titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor societătii”. Aceste bunuri, apreciază autorul exceptiei, constituie proprietatea privată a acestei societăti comerciale si beneficiază de protectia proprietătii private, instituită prin art. 41 alin. (1) si (2), precum si prin art. 135 alin. (6) din Constitutie.

Tribunalul Constanta - Sectia comercială consideră că exceptia de neconstitutionalitate este nefondată, întrucât actul normativ criticat este în concordantă cu prevederile Constitutiei, ale Protocolului aditional nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si cele ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, cu motivarea că “dispozitiile legale criticate nu afectează dreptul de proprietate al nici unui titular si nu diminuează proprietatea nimînui”. Se arată, în continuare, că “autorul exceptiei nu a fost niciodată titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor în cauză. Acesta detine un pachet de actiuni care îi conferă un drept de creantă asupra patrimoniului societătii comerciale, iar nu un drept de proprietate asupra bunurilor societătii si, ca urmare, nu poate suferi vreo pagubă materială prin modificarea valorii capitalului social, prin care ar putea fi despăgubită. În consecintă, se apreciază că “dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei nu sunt incidente în cauză”. Totodată, Guvernul arată, referitor “la bunurile ce fac obiectul de reglementare al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001, că nu se stabileste un nou (alt) regim juridic al acestora (trecerea din domeniul privat în domeniul public al statului)”. Guvernul consideră, de asemenea, “art. 1 al acestei ordonante de urgentă nu cuprinde propriu-zis o dispozitie, o normă de conduită, ci se face o simplă constatare, în sensul că acestea «sunt si rămân în proprietatea publică a statului si fac parte din domeniul public de interes national», integrându-se într-un cadru legislativ prin care s-a instituit regimul juridic al bunurilor în cauză: Legea petrolului nr. 134/1995 (art. 1 si 8) si Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia (art. 3 alin. (1) si (2) si anexa pct. I.17), în raport cu dispozitiile art. 135 alin. (4) si (5) din Constitutie”. Chiar dacă Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăti comerciale (lege preconstitutională, invocată de autorul exceptiei) a prevăzut la art. 20 alin. 2 că “Bunurile din patrimoniul societătilor comerciale sunt proprietatea acestora, cu exceptia celor dobândite cu alt titluă, Guvernul precizează că “această dispozitie nu poate fi disociată, în ceea ce priveste situatia bunurilor în cauză, de actele normative mentionate”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinâd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale Art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15 din 26 ianuarie 2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 7 februarie 2001, ordonantă aprobată prin Legea nr. 68 din 16 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 25 ianuarie 2002.

Ordonanta de urgentă criticată pentru neconstitutionalitate are următorul cuprins:

“Art. 1. - Rezervoarele, conductele de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiile de pompare, celelalte instalatii si echipamente aferente acestora, care au fost trecute în patrimoniul Societătii Comerciale «Oil Terminal» - S.A. Constanta prin Hotărârea Guvernului nr. 1.200/1990 privind înfiintarea de societăti comerciale pe actiuni în industrie, cu modificările ulterioare, sunt si rămân în proprietatea publică a statului si fac parte din domeniul public de interes national.

Art. 2. - (1) Societatea Comercială «Oil Terminal» - S.A. Constanta se declară societate comercială de interes strategic, iar interesele statului pentru actiunile detinute în capitalul social al acestei societăti vor fi reprezentate de Ministerul Industriei si Resurselor.

(2) Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului va transfera Ministerului Industriei si Resurselor actiunile detinute la Societatea Comercială «Oil Terminal» - S.A. Constanta, pe bază de protocol.

Art. 3. - În aplicarea prevederilor art. 1 capitalul social al Societătii Comerciale «Oil Terminal» - S.A. Constanta va fi redus corespunzător valorii contabile a bunurilor care fac parte din domeniul public de interes national, mentinându-se actuala structură a actionariatului.

Art. 4. - Agentia Natională pentru Resurse Minerale va desemna, în conditiile legii, titularul acordului petrolier de concesiune a activitătii de exploatare a bunurilor prevăzute la art. 1 si va desfăsura procedura de concesionare.

Art. 5. - Concesionarul va negocia conditiile de utilizare a stocurilor de titei si de produse petroliere, aflate la Societatea Comercială «Oil Terminal» - S.A. Constanta, cu persoanele juridice care le detin, cu acordul Ministerului Industriei si Resurselor.

Art. 6. - Până la aprobarea, în conditiile legii, a acordului petrolier de către Agentia Natională pentru Resurse Minerale Societatea Comercială «Oil Terminal» - S.A. Constanta va păstra bunurile mentionate la art. 1, cu diligenta unui bun proprietar, si va asigura utilizarea normală a acestora.”

 Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate sunt art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5), art. 135 alin. (1) si (6), care au următorul cuprins:

- Art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5): "(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate.

Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire [...].

(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergentă, prin justitie.";

- Art. 135 alin. (1) si (6): “(1) Statul ocroteste proprietatea [...].

(6) Proprietatea privată este, în conditiile legii, inviolabilă.”

Autorul exceptiei a invocat în motivarea sustinerilor sale si dispozitiile art. 11 si 20 din Constitutie, referindu-se în mod concret la prevederile art. 17 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, care proclamă că "Orice persoană are dreptul la proprietate atât singură, cât si în asociatie cu altii” si că “nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa".

De asemenea, se invocă si dispozitiile art. 1 alin. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ratificat de România prin Legea nr. 30/1994, text conform căruia "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international".

Critica de neconstitutionalitate formulată de autorul exceptiei se bazează pe sustinerea că bunurile Societătii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. Constanta constituie proprietatea privată a acestei societăti comerciale si beneficiază de protectia proprietătii private instituită prin art. 41 alin. (1) si (2), precum si prin art. 135 alin. (6) din Constitutie. De aceea, consideră autorul exceptiei, “Guvernul nu poate să dispună prin ordonantă de urgentă că aceste bunuri «sunt si rămân în proprietatea publică a statului», din moment ce ele se află în proprietate privată”.

Se consideră că, în cauză, a operat o “veritabilă nationalizare care, în conformitate cu regimul constitutional al dreptului de proprietate, este inadmisibilă”. În opinia autorului exceptiei “trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri proprietate privată se poate realiza prin expropriere, în conditiile prevăzute de art. 41 alin. (3) si (5) din Constitutie, sau prin confiscare, în cazul bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii, în conditiile prevăzute la alin. (8) al aceluiasi articol”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăti comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 august 1990, "Bunurile din patrimoniul societătii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dob‚ndite cu alt titlu". Analizând acest aspect, Curtea observă că Legea nr. 15/1990, adoptată anterior intrării în vigoare a Constitutiei, a reglementat trecerea gratuită a bunurilor respective, care apartineau statului, în patrimoniul societătilor comerciale si al regiilor autonome constituite în locul fostelor întreprinderi de stat. Or, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie "Legile si toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constitutii”. În ceea ce priveste proprietatea, legiuitorul constituant a prevăzut la art. 135 existenta proprietătii publice care apartine exclusiv statului sau unitătilor administrativ-teritoriale. În afara bunurilor prevăzute expres la art. 135 alin. (4) din Constitutie, textul respectiv prevede că “si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietătii publice”.

În aplicarea dispozitiilor constitutionale ale art. 135 alin. (4) a fost adoptată, între alte acte normative, Legea petrolului nr. 134 din 29 decembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995, care la art. 8 alin. 1 si 2 prevede că “Sistemul national de transport al petrolului face parte din domeniul public de interes national si este de importantă strategică”.

În sistemul national de transport al petrolului se cuprind conductele magistrale care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import si dirijarea lui de la punctele de predare de către producători la unitătile de prelucrare, spre centrele de distributie si consum sau la export, precum si toate instalatiile, echipamentele si dotările aferente acestora”. Totodată, potrivit art. 46, “Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea petrolului din anul 194t, Legea nr. 66/1992, precum si alte dispozitii contrare sau incompatibile”.

Ulterior, prin Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, s-au prevăzut în Lista anexă care cuprinde unele bunuri ce alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, la pct. I privind domeniul public al statului, pozitia 17, “conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al gazelor naturale”.

În acest context Curtea observă că prevederile legale criticate pentru neconstitutionalitate sunt în spiritul si litera reglementării constitutionale cu privire la proprietatea publică, ulterioară Legii nr. 15/1990, reglementare care a determinat aparitia unor acte normative concordante cu dispozitiile constitutionale atât în domeniul petrolier, cât si în alte domenii. Este relevant, în acest sens, faptul că, în temeiul dispozitiilor art. 135 alin. (5) din Constitutie, a fost reconsiderat si titlul cu care regiile autonome detineau bunuri proprietate publică, stabilindu-se, ulterior adoptării Constitutiei, că bunurile respective sunt date în administrarea acestora, iar nu în proprietate, cum stabilise initial Legea nr. 15/1990. Astfel, prevederile legale criticate nu sunt contrare dispozitiilor art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie.

Curtea retine, de altfel, că autorul exceptiei în calitate de actionar la societatea comercială, actionar majoritar fiind Ministerul Industriei si Resurselor, nu a avut niciodată un drept de proprietate asupra bunurilor Societătii Comerciale "Oil Terminal" - S.A. Constanta, ci detine doar un pachet de actiuni, care îi conferă un drept de creantă asupra patrimoniului societătii, asa cum jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit în mod constant.

În consecintă, critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate, actionar la societatea comercială în cauză, referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, cu raportare la dispozitiile art. 41 alin. (1), (2), (3) si (5), ale art. 135 alin. (1) si (6) din Constitutie, precum si la dispozitiile art. 17 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si ale art. 1 alin. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu poate fi primită.

 

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 1t, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al Art. 23 si al Art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 privind reglementarea situatiei juridice a rezervoarelor, conductelor de transport al titeiului si al produselor petroliere, a statiilor de pompare si a celorlalte instalatii si echipamente aferente, aprobată prin Legea nr. 68/2002, exceptie ridicată de Broadhurst Investments Limited în Dosarul nr. S 252/COM/2001 al Tribunalului Constanta - Sectia comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sdinta publică din data de 11 iulie 2002.

 

PRESEDINTELE CUR.II CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

OPINIE SEPARATĂ

 

Pentru considerente identice cu cele cuprinse în opinia separată la Decizia Curtii Constitutionale nr. 341 din 4 decembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 22 februarie 2002, apreciez că este gresită si solutia adoptată, cu majoritate de voturi, prin Decizia nr. 214 din 11 iulie 2002.

Dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 încalcă, de asemenea, în mod flagrant, principiul ocrotirii proprietătii private “în mod egal de lege, indiferent de titular”, consacrat de art. 41 alin. (2) teza întâi din Constitutie. Sub acest aspect, doresc să fac unele sublinieri suplimentare, având în vedere specificul obiectului de reglementare al ordonantei supuse controlului de constitutionalitate.

În art. 1 al ordonantei examinate se precizează că “sunt si rămân în proprietatea publică a statului si fac parte din domeniul public de interes national”  acele rezervoare, conducte de transport al titeiului si al produselor petroliere, statiile de pompare, celelalte instalatii si echipamente aferente acestora, “care au fost trecute în patrimoniul Societătii Comerciale «Oil Terminal» - S.A. Constanta prin Hotărârea Guvernului nr. 1.200/1990 privind înfiintarea de societăti comerciale pe actiuni în industrie".

Hotărârea Guvernului nr. 1.200/1990 a fost emisă în executarea Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitătilor economice de stat ca regii autonome si societăti comerciale.

Conform prevederilor art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 "Bunurile din patrimoniul societătii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu exceptia celor dobândite cu alt titlu”, dispozitii întărite prin art. 65 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată, cu referire la bunurile aduse ca aport la înfiintarea societătilor comerciale.

Initial toate societătile comerciale, înfiintate prin transformarea unitătilor economice de stat, au avut un singur actionar: statul, iar ulterior, în procesul de privatizare, au apărut si alti actionari cu statut juridic si drepturi egale. Nici unul dintre actionari nu are drept de proprietate asupra bunurilor societătii comerciale, având doar un drept de creantă fată de societate, în raport cu actiunile detinute si putând să dispună asupra actiunilor sale. Asupra bunurilor din proprietatea societătii comerciale poate dispune numai adunarea generală a actionarilor. Aceste principii sunt valabile si pentru stat, indiferent dacă este actionar majoritar sau minoritar. Orice dispozitie legală contrară acestor principii încalcă obligatia constitutională de a ocroti în mod egal proprietatea privată, indiferent de titular.

Retinând că bunurile la care se referă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 15/2001 au trecut în mod licit, pe baza unor reglementări legale, în proprietatea privată a unei societăti comerciale, este evident că statul nu mai poate dispune de ele decât cu stricta respectare a normelor constitutionale, chiar dacă interese nationale majore impun schimbarea regimului juridic al acestora. Or, potrivit art. 41 alin. (3) din Constitutie “nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire”, iar alin. (7) al aceluiasi articol constitutional, în teza întâi, interzice confiscarea averii dobândite licit, alin. (8) permitând confiscarea doar a bunurilor "destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori  contraventii".

Acceptând chiar si teza că Legea nr. 15/1990, precum si Hotărârea Guvernului nr. 1.200/1990, acte normative preconstitutionale, au dispus trecerea în proprietatea societătilor comerciale, înfiintate prin transformarea unitătilor economice de stat, a unor bunuri contrar prevederilor noii Constitutii, tot nu se poate retine justificarea constitutională a măsurilor dispuse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 15/2001. Potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie “Legile si toate celelate acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constitutii”, dar această abrogare implicită se produce doar de la data intrării în vigoare a Constitutiei, fără a se răsfrânge asupra situatiilor si raporturilor juridice născute anterior, pe baza reglementărilor legale atunci în vigoare, chiar contrare actualei Constitutii, întrucât nici prevederile constitutionale nu pot fi aplicate cu efecte retroactive.

Argumentul retinut în decizie, în sensul că actionarul autor al exceptiei de neconstitutionalitate nu are drept de proprietate asupra bunurilor societătii comerciale, este valabil, în aceeasi măsură, după cum am arătat mai înainte, si pentru statul actionar ca si pentru orice institutie publică detinătoare de actiuni. Nu mai putin este adevărat însă si faptul că orice actionar are interesul legitim de a apăra dreptul de proprietate si patrimoniul societătii comerciale, putând actiona pe toate căile legale împotriva măsurilor de diminuare a capitalului social al societătii comerciale, care determină, în mod direct, reducerea valorii actiunilor sale.

 

Judecător,

Kozsokár Gábor

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea finantării unor proiecte pentru promovarea imaginii externe a României

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

având în vedere prevederile art. III alin. (11) lit. e) si i) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 364/2002,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă finantarea proiectului “Concert în Kosovo pentru militarii români si străini din KFOR”.

(2) Finantarea proiectului prevăzut la alin. (1), aprobat prin Hotărârea Consiliului interministerial pentru imagine externă nr. 46 din 24 septembrie 2002, se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe cu suma de 335 milioane lei si diminuarea corespunzătoare a bugetului Secretariatului General al Guvernului, de la capitolul 72.01 “Alte actiuni”, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul “Transferuri”.

(3) Finantarea se face pe bază de contract de finantare încheiat între Ministerul Afacerilor Externe si Societatea Română de Radiodifuziune, cu plata în avans, în cuantum de 30%, pentru realizarea proiectului.

(4) Cu sumele rămase neutilizate se diminuează bugetul Ministerului Afacerilor Externe si se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 72.01 “Alte actiuni’, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul “Transferuri”, până la data de 10 noiembrie 2002.

Art. 2. - (1) Se aprobă finantarea proiectului “Vizita în România a domnului Robert Kaplan în vederea participării la actiunile care marchează Anul Titulescu”.

(2) Finantarea proiectului prevăzut la alin. (1), aprobat prin Hotărârea Consiliului interministerial pentru imagine externă nr. 47 din 24 septembrie 2002, se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe cu suma de 50 milioane lei si diminuarea corespunzătoare a bugetului Secretariatului General al Guvernului, de la capitolul 72.01 "Alte actiuni”, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul "Transferuri".

(3) Cu sumele rămase neutilizate se diminuează bugetul Ministerului Afacerilor Externe si se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 72.01 “Alte actiuni”, subcapitolul 13 "Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul "Transferuri", până la data de 10 decembrie 2002.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările ce rezultă din aplicarea prevederilor prezentei hotărâri în bugetele Secretariatului General al Guvernului si Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Mircea Geoană

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 25 septembrie 2002.

Nr. 1.053.