MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 855         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 26 noiembrie 2002

 

SUMAR

 

DECRETE

 

945. - Decret privind acordarea unei gratieri individuale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 306 din 12 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si 61 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 453/2001

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.295. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si a luptei împotriva retelelor de exploatare, semnat la Paris la 4 octombrie 2002

 

Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si a luptei împotriva retelelor de exploatare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

360/103.699. - Ordin al ministrului administratiei publice si al ministrului industriei si resurselor privind modificarea si completarea Ordinului ministrului industriei si resurselor si al ministrului administratiei publice nr. 251/195/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata obligatiilor scadente si neachitate până la data de 31 decembrie 2001 către principalii furnizori de resurse energetice si apă

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

43. - Circulară privind declararea unor zile nebancare în perioada 27 decembrie 2002 - 3 ianuarie 2003

 

171. - Ordin privind sanctionarea cu retragerea autorizatiei a Societătii Comerciale “EURO” - S.R.L.

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind acordarea unei gratieri individuale

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. d) si ale art. 99 din Constitutia României, din motive umanitare si pentru ca acest act de clementă să conducă la integrarea socială a celei căreia i-a fost acordată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se gratiază pedeapsa cu închisoarea aplicată numitei Puskas Magdalena, născută la data de 14 ianuarie 1961 în Reghin, fiica lui Eugen si Ecaterina, condamnată la 2 ani si 6 luni închisoare, prin Sentinta penală nr. 152/2001 a Judecătoriei Reghin, definitivă prin Decizia penală nr. 372/R/2002 a Curtii de Apel Târgu Mures, pentru săvârsirea infractiunii de evaziune fiscală, în formă continuată.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

În temeiul art. 99 alin. (2) din

Constitutia României, contrasemnăm

acest decret.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2002.

Nr. 945.

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 306

din 12 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si 61 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 453/2001

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Koszákar Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si 9 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Floarea Călin Dută si Haralambie Călin Dută în Dosarul nr. 2.982/2001 al Judecătoriei Târgoviste.

La apelul nominal se constată prezenta autorilor exceptiei, precum si a părtii Alexandru Damaschin.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate solicită admiterea acesteia, iar partea Alexandru Damaschin solicită respingerea ei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ridicate. În acest sens se arată că prevederile art. 9 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările ulterioare, au fost abrogate, iar cu privire la constitutionalitatea art. 3 din lege, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 259 din 25 septembrie 2001.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 aprilie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 2.982/2001, Judecătoria Târgoviste a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si 9 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 453/2001, exceptie ridicată de Floarea Călin Dută si Haralambie Călin Dută într-o cauză având ca obiect obligarea acestora la desfiintarea unor constructii ridicate pe terenul altuia.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că aceste texte din Legea nr. 50/1991 “referitoare la demolarea unor constructii asezate pe terenuri uzucapate înainte de 1990” încalcă art. 41 din Constitutie.

Judecătoria Târgoviste consideră că art. 3 si 9 din Legea nr. 50/1991, republicată, astfel cum au fost modificate prin art. I din Legea nr. 453/2001, nu sunt contrare prevederilor art. 41 din Constitutie. În acest sens, se arată că “legiuitorul anului 2001 nu a înteles să deroge de la dispozitiile constitutionale”, ci “obtinerea autorizatiei de construire sau de desfiintare a constructiilor, prevăzută de art. I din Legea nr. 453/2001, se impune pentru mentinerea disciplinei în constructii, pentru evitarea construirii în mod haotic, pentru dezvoltarea urbanistică a localitătilor urbane si rurale si respectarea conditiilor de sigurantă în exploatarea constructiilor”.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al Avocatului Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, în esentă, se arată că textele de lege criticate nu contravin art. 41 din Constitutie, “întrucât regimul legal al constructiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate”. Se mai arată că, în legătură cu constitutionalitatea acestor texte de lege, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin deciziile nr. 259/2001 si nr. 77/2002.

Avocatul Poporului apreciază că art. 3 si 9 din Legea nr. 50/1991, cu modificările si completările ulterioare, sunt constitutionale, sens în care se arată că “regimul legal al constructiilor instituit prin Legea nr. 50/1991 reglementează continutul si limitele dreptului de proprietate, în temeiul art. 41 alin. (1) din Constitutie”, iar “obtinerea autorizatiei de construire, prevăzută de lege, se impune pentru mentinerea disciplinei în constructii”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispozitiile art. 3 si 9 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Potrivit art. I pct. 5 din Legea nr. 453/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 1 august 2001, art. 3 din Legea nr. 50/1991 a fost modificat, iar art. 9 a fost abrogat prin art. I pct. 13 din lege. Continutul art. 9 a fost însă preluat în dispozitiile art. 61, introduse prin art. I pct. 10 din aceeasi lege. Asa fiind, prin prezenta decizie Curtea Constitutională urmează să se pronunte asupra constitutionalitătii art. 3 si 61 din Legea nr. 50/1991, republicată, astfel cum au fost modificate si completate prin Legea nr. 453/2001, al căror cuprins este următorul:

- Art. 3: “Autorizatia de construire se eliberează pentru:

a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevăzute la art. 8 lit. f);

b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la constructii reprezentând monumente istorice, inclusive la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;

c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind căi de comunicatie, retele si dotări tehnico-edilitare, noi capacităti de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente;

d) împrejmuiri si mobilier urban, amenajări de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrări de amenajare a spatiilor publice;

e) lucrări de foraje si excavări necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatărilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatări;

f) lucrări, amenajări si constructii cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executiei lucrărilor de bază, dacă nu au fost autorizate o dată cu acestea;

g) organizarea de tabere de corturi, căsute sau de rulote;

h) lucrări de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe căile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodăresti ale exploatatiilor agricole situate în extravilan;

i) cimitire - noi si extinderi.”;

- Art. 61: “(1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea - partială sau totală - a constructiilor si instalatiilor aferente, precum si a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute în prealabil de la autoritătile prevăzute la art. 4.

(2) Autorizatia de desfiintare se emite în aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu exceptiile prevăzute la art. 8.”

În opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate prevederile art. 3 si 61 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care stabilesc obligatia de a construi numai pe baza unei autorizatii de construire si de a demola o constructie existentă pe baza unei autorizatii de desfiintare a acesteia sunt contrare prevederilor art. 41 din Constitutie, potrivit cărora: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.

(4) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăti imobiliare, cu obligatia  de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritătii.

(5) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergentă, prin justitie.

(6) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinătăti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că art. 3 din lege stabileste lucrările pentru care se eliberează autorizatia de construire, iar art. 61 contine dispozitii potrivit cărora demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea - partială sau totală - a constructiilor si instalatiilor aferente se efectuează numai pe baza autorizatiei de desfiintare, obtinută în prealabil si emisă în aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, ceea ce, în opinia autorilor exceptiei, contravine art. 41 din Constitutie privind “Protectia proprietătii private”.

Curtea retine că această critică este neîntemeiată, întrucât regimul legal al constructiilor nu are legătură cu ocrotirea dreptului de proprietate. În măsura în care însă dobândirea dreptului de proprietate are loc fără respectarea conditiilor prevăzute de lege, ca si în cazul în care exercitarea dreptului de proprietate se abate de la prevederile legale imperative, titularul dreptului de proprietate va suporta sanctiunile stabilite de lege, fără a se putea apăra invocând principiul constitutional al ocrotirii proprietătii. În acest sens a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 259 din 25 septembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 11 ianuarie 2002, într-o cauză în care a efectuat controlul de constitutionalitate a prevederilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, tot prin raportare la art. 41 din Constitutie.

Deoarece în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, cele statuate anterior îsi mentin valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A)c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 si 61 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de constructii, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 453/2001, exceptie ridicată de Floarea Călin Dută si Haralambie Călin Dută în Dosarul nr. 2.982/2001 al Judecătoriei Târgoviste.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 noiembrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si a luptei împotriva retelelor de exploatare, semnat la Paris la 4 octombrie 2002

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum si a luptei împotriva retelelor de exploatare, semnat la Paris la 4 octombrie 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Protectia Copilului si Adoptie,

Gabriela Coman,

secretar de stat

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

p. Ministrul de interne,

Alexandru Farcas,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2002.

Nr. 1.295.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protectiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si a întoarcerii acestora în tara de origine, precum

si a luptei împotriva retelelor de exploatare

 

Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze, denumite în continuare părti contractante,

aspirând la dezvoltarea în continuare a relatiilor bilaterale, în spiritul Tratatului de întelegere amicală si cooperare între România si Republica Franceză, încheiat la Paris la 20 noiembrie 1991,

reafirmându-si angajamentele asumate prin Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind readmisia persoanelor aflate în situatie ilegală, semnat la Bucuresti la 12 aprilie 1994, precum si prin Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucuresti la 21 februarie 1997,

reiterând angajamentele cuprinse în Declaratia comună privind cooperarea în domeniul protectiei si sprijinirii minorilor români care se află în Republica Franceză în situatii de izolare, semnată la Paris la 4 martie 2002, si în Memorandumul de întelegere încheiat între România si Republica Franceză asupra problemelor minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul francez, încheiat la Bucuresti la 30 august 2002,

reafirmându-si angajamentele care rezultă din Protocolul ministrilor de interne din România si Republica Franceză referitor la întărirea cooperării bilaterale în scopul luptei împotriva criminalitătii organizate, traficului de fiinte umane si al asigurării securitătii interne în cele două tări, semnat la Bucuresti la 30 august 2002,

convinse de necesitatea cooperării bilaterale în domeniul protectiei copilului, atât în scopul solutionării situatiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze, cât si în scopul prevenirii unor astfel de situatii de risc pentru copiii români,

conformându-se principiilor egalitătii si reciprocitătii,

respectând legislatiile nationale ale statelor lor, normele si principiile dreptului international si având în vedere prevederile Conventiei cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989,

au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Domeniul de aplicare

 

În baza prezentului acord si în conformitate cu legislatiile nationale ale statelor lor, cu normele si principiile dreptului international, părtile contractante vor colabora pentru:

1. solutionarea situatiei minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze - respectiv  copiii români expusi riscurilor de a fi abuzati, exploatati sau de a comite acte de delincventă -, precum si pentru  prevenirea unor astfel de situatii;

2. facilitarea schimburilor de date si informatii, în scopul solutionării cât mai eficiente a situatiei copiilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze si pentru a contribui la prevenirea situatiilor de izolare si risc pentru acestia, inclusiv a recidivelor.

 

ARTICOLUL 2

Obiectivele colaborării

 

Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord părtile contractante convin asupra următoarelor obiective:

1. identificarea si protejarea minorilor români fără reprezentanti legali, victime sau autori de infractiuni penale, aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze;

2. pregătirea măsurilor de protectie si reintegrare socială necesare si în special, în functie de situatie, a formalitătilor de întoarcere în tara lor a minorilor români aflati în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze;

3. favorizarea întoarcerii în tara lor si, eventual, în familia lor, atunci când acest lucru este posibil, a minorilor români aflati în situatie de izolare pe teritoriul Republicii Franceze;

4. dispunerea măsurilor de protectie specială a acestor copii, pe teritoriile părtilor contractante;

5. monitorizarea, pentru o perioadă de cel putin 6 luni, a fiecărui caz, în vederea reintegrării sociale a acestora;

6. actionarea în vederea convingerii minorilor de a nu se pune în situatie de izolare si a sensibilizării familiilor române cu privire la riscurile la care s-ar expune, pentru a preveni exploatarea si pentru a lupta cu eficacitate împotriva retelelor si organizatiilor criminale care obtin profituri din exploatarea acestor minori.

 

ARTICOLUL 3

Plan de măsuri: Asistenta minorilor si organizarea întoarcerii în România; primirea în România

 

1. Asistenta minorilor români în dificultate pe teritoriul francez

Partea franceză organizează un dispozitiv de asistentă a minorilor români aflati în situatie de izolare pe teritoriul său, sprijinindu-se cu precădere pe constituirea unei grupări de organizatii neguvernamentale franceze, si efectuează o evaluare privind numărul si situatia generală a acestor minori.

Asistenta minorilor cuprinde: luarea de contact pe teritoriul francez, crearea unei relatii de încredere, primirea, găzduirea, asistenta medicală, elaborarea unui proiect de primire în România, pregătirea întoarcerii si însotirea minorilor până în România.

2. Crearea unui grup operational de legătură

În scopul facilitării relatiilor operationale între autoritătile române si franceze, în special a schimbului de informatii, se creează un grup operational de legătură format din specialisti desemnati de către părtile contractante.

Acest grup este constituit din specialisti, puncte de contact, lista acestor membri si modalitătile de functionare fiind stabilite prin întelegere între părtile contractante.

Grupul de legătură are ca misiune:

- facilitarea identificării minorilor români aflati în situatii de izolare pe teritoriul francez;

- îmbunătătirea îngrijirii acestor minori si facilitarea întoarcerii lor în tară, atunci când conditiile sunt îndeplinite, contribuind astfel la lupta împotriva retelelor aflate la originea venirii lor în Franta si a exploatării lor pe teritoriul francez.

3. Identificarea minorilor izolati si realizarea unei anchete sociale

Autoritătile franceze furnizează în cel mai scurt timp autoritătilor consulare române toate informatiile pertinente privind situatia minorilor care fac obiectul măsurilor de protectie sau care au făcut obiectul unui contact cu gruparea organizatiilor neguvernamentale franceze.

Imediat după primirea acestor informatii autoritătile române efectuează o anchetă care să vizeze în mod special identificarea familiei copilului si a conditiilor în care minorul si-a părăsit familia.

Autoritătile române comunică autoritătilor franceze competente rezultatele acestei anchete.

4. Elaborarea unui proiect de întoarcere

Proiectul de întoarcere în propria familie, într-o familie de primire sau, după caz, într-o structură românească adaptată este elaborat în maximum 4 luni după informarea autoritătilor române de către partea franceză. Acest proiect este elaborat de către consiliul judetean de la locul de origine al copilului, cu concursul Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie.

5. Organizarea întoarcerii

În baza garantiilor oferite de către proiectul de monitorizare educativ, social si medical judecătorul francez pentru copii poate dispune scoaterea minorului respectiv de sub plasamentul judiciar, pentru a permite întoarcerea în tară.

Organizarea întoarcerii minorilor este asigurată de către Oficiul pentru Migratie Internatională.

6. Primirea în România

Partea română dispune, imediat după întoarcerea minorilor în tară, măsurile de protectie pe care le consideră necesare, conform legislatiei române.

Autoritatea Natională pentru Protectia Copilului si Adoptie va selectiona organizatiile neguvernamentale românesti care pot eventual interveni în procesul de elaborare a proiectului de întoarcere si în punerea în aplicare a acestuia.

 

ARTICOLUL 4

Actiuni preventive bilaterale

 

Actiuni preventive de cooperare bilaterală vor fi stabilite de comun acord si vor consta în formarea lucrătorilor sociali ai serviciilor publice române specializate si, pe de altă parte, în dezvoltarea pe teritoriul României a unor actiuni de informare si de educare a populatiei.

 

ARTICOLUL 5

Finantarea actiunilor

 

Partea franceză asigură finantarea actiunilor privind evaluarea, identificarea, protectia minorilor pe teritoriul Republicii Franceze, precum si transportul minorilor români în tara lor. În limita disponibilitătilor sale financiare, aceasta participă la interventia organizatiilor neguvernamentale românesti prevăzute la art. 3 pct. 6, precum si la realizarea actiunilor prevăzute la art. 4.

 

ARTICOLUL 6

Solutionarea litigiilor

 

Eventualele litigii privind interpretarea sau aplicarea prezentului acord vor fi rezolvate pe calea tratativelor directe dintre autoritătile competente ale statelor părti. În cazul nesolutionării unui litigiu prin procedura stabilită la alin. 1, acesta va fi rezolvat pe cale diplomatică.

 

ARTICOLUL 7

Relatia cu alte acorduri internationale

 

Prezentul acord nu aduce atingere obligatiilor asumate de părtile contractante prin alte acorduri internationale.

 

ARTICOLUL 8

Limba oficială

 

În aplicarea prezentului acord autoritătile competente utilizează limbile oficiale ale statelor lor.

 

ARTICOLUL 9

Punerea în aplicare

 

1. În termen de 2 luni de la semnarea prezentului acord se precizează prin întelegere între părti modalitătile concrete pentru punerea sa în aplicare.

2. La fiecare 6 luni se întocmeste un raport de etapă, care va evalua stadiul aplicării prezentului acord. Primul raport va fi redactat la 8 luni după semnarea prezentului acord. Modalitătile de redactare a acestor rapoarte vor fi prevăzute prin întelegerea între părti mentionată la alin. 1.

3. Actiunile prevăzute la articolele precedente sunt desfăsurate în complementaritate cu programele finantate de către Uniunea Europeană în domeniile care privesc prezentul acord.

 

ARTICOLUL 10

Dispozitii finale

 

1. Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei de primire a ultimei dintre cele două notificări prin care părtile contractante îsi comunică reciproc îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării acestuia în vigoare.

2. Prezentul acord este încheiat pentru o perioadă de 3 ani.

3. Acesta poate fi denuntat în orice moment de către oricare dintre părtile contractante, prin notificare scrisă. În acest caz denuntarea îsi produce efectele după trecerea a 3 luni de la data primirii acestei notificări.

4. Părtile contractante pot conveni asupra modificării prezentului acord. Aceste modificări vor intra în vigoare conform procedurii prevăzute la pct. 1.

Prezentul acord a fost semnat la Paris la 4 octombrie 2002, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si franceză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Adrian Năstase, prim-ministru

Pentru Guvernul Republicii Franceze,

Jean Pierre Raffarin, prim-ministru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

Nr. 360 din 20 noiembrie 2002

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

Nr. 103.699 din 21 noiembrie 2002

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului industriei si resurselor si al ministrului administratiei publice nr. 251/195/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata obligatiilor scadente si neachitate până la data de 31 decembrie 2001 către principalii furnizori de resurse energetice si apă

 

În temeiul prevederilor art. 21 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 57/2002 pentru recuperarea arieratelor către principalii furnizori de resurse energetice si apă,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8/2001 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, cu modificările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul administratiei publice si ministrul industriei si resurselor emit următorul ordin:

 

Art. I. - Normele metodologice privind procedura si competentele de acordare a înlesnirilor la plata obligatiilor scadente si neachitate până la data de 31 decembrie 2001 către principalii furnizori de resurse energetice si apă, aprobate prin Ordinul ministrului industriei si resurselor si al ministrului administratiei publice nr. 251/195/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 25 iulie 2002, se modifică si se completează după cum urmează:

- Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(2) Prin obligatii de plată scadente si neachitate până la data de 31 decembrie 2001 se întelege:

a) contravaloarea facturilor scadente, inclusiv a celor aferente majorărilor de tarif, după caz, pentru energie electrică, energie termică, gaze naturale, combustibili petrolieri, cărbune si apă si a serviciilor de transport si distributie pentru energie electrică si gaze;

b) contravaloarea majorărilor de întârziere si/sau a penalitătilor de întârziere aferente obligatiilor de plată restante la data de 31 decembrie 2001 si datorate până la data încheierii conventiilor prevăzute de prezentele norme metodologice;

c) contravaloarea majorărilor de întârziere si/sau a penalitătilor de întârziere restante aferente obligatiilor de plată deja achitate.”

Art. II. - Ordinul ministrului industriei si resurselor si al ministrului administratiei publice nr. 251/195/2002, cu modificările si completările aduse prin prezentul ordin, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Prezentul ordin va intra în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind declararea unor zile nebancare în perioada 27 decembrie 2002 - 3 ianuarie 2003

 

În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.279/2002,

în temeiul art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,

 

Banca Natională a României emite prezenta circulară.

 

Art. 1. - (1) Zilele de 27, 30 si 31 decembrie 2002, precum si ziua de 3 ianuarie 2003 se declară zile nelucrătoare nebancare.

(2) Zilele de 30 noiembrie, 7 si 14 decembrie 2002 se declară zile lucrătoare nebancare.

Art. 2. - Băncile si trezoreria statului vor informa clientii proprii, în timp util, asupra prevederilor prezentei circulare.

 

GUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISĂRESCU

 

Bucuresti, 22 noiembrie 2002.

Nr. 43.

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind sanctionarea cu retragerea autorizatiei a Societătii Comerciale “EURO” - S.R.L.

 

Având în vedere încălcarea prevederilor pct. 2 lit. a)1, pct. 24 si 35 din N.R.V.2 la Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, cu modificările si completările ulterioare, precum si nerespectarea prevederilor pct. 36 si 43 din aceleasi norme si ale pct. 5 din Circulara Băncii Nationale a României nr. 34/1999,

în baza art. 60 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare,

 

viceguvernatorul Băncii Nationale a României emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se sanctionează Societatea Comercială “EURO” - S.R.L., cu sediul în municipiul Oradea, Str. Ostasilor nr. 16, bl. C2, judetul Bihor, înregistrată la Oficiul registrului comertului sub nr. J05/87/1991, cu retragerea autorizatiei.

Art. 2. - Societatea Comercială “EURO” - S.R.L. are drept de contestatie, în termen de 15 zile de la data comunicării sanctiunii, la Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României, în conformitate cu prevederile art. 60 alin. (2) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Nationale a României, cu modificările si completările ulterioare.

 

VICEGUVERNATORUL BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MIHAI BOGZA

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2002.

Nr. 171.