MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 426 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 19 iunie
2002
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 130 din 16 aprilie 2002 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea
contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările
ulterioare
Decizia nr. 140 din 30 aprilie 2002 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
580. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil,
proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Culturii si
Cultelor în administrarea Centrului European de Cultură din Sinaia
582. - Hotărâre privind acordarea cetăteniei române
unei persoane
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
227. - Ordin al ministrului industriei si resurselor
privind inventarul european al substantelor existente puse pe piată - IESCE
615/118.- Ordin al presedintelui Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui
Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale pentru modificarea si completarea
Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul
Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale
nr. 865/195/2001 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor
reglementate în sectorul gazelor naturale
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 16 aprilie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40
din Legea
contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările
ulterioare
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Cristina Nicoară - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din
Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările
ulterioare, exceptie ridicată de Maricel Păcuraru în Dosarul nr. 11.234/2001 al
Judecătoriei Galati.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este
legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a
exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că asupra
constitutionalitătii dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată,
cu modificările ulterioare, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin
Decizia nr. 78/2001 si prin Decizia nr. 33/2002, statuând că aceste dispozitii
sunt constitutionale. În concluzie, solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, arătând că aceste dispozitii nu contravin prevederilor
art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât nu prevăd nici un fel de privilegii
sau discriminări.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2001, Judecătoria Galati a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40
din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si
modificările ulterioare, exceptie ridicată de Maricel Păcuraru în Dosarul
nr. 11.234/2001 al acelei instante.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că
infractiunea de fals intelectual, prevăzută în art. 289 din Codul penal, se
săvârseste asupra unui înscris oficial, care nu poate emana sau apartine, asa
cum prevede art. 150 alin. 2 din Codul penal, decât unei unităti publice, în
sensul prevederilor art. 145 din Codul penal. Or, o societate comercială, cum
este aceea la care autorul exceptiei era administrator, nu poate emite
înscrisuri oficiale. De aceea - sustine autorul exceptiei - fapta de care el
este învinuit nu poate fi numită fals intelectual si încadrată în art. 40 din
Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, ci, eventual,
devine aplicabil art. 290 din Codul penal privitor la falsul în înscrisuri sub
semnătură privată. Textul art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu
modificările ulterioare, contravine, în opinia autorului exceptiei,
prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în
drepturi, deoarece instituie o răspundere în conditiile art. 289 din Codul
penal pentru fapte care, în mod obisnuit, atrag răspunderea în conditiile art.
290 din Codul penal, inegalitatea de tratament juridic fiind evidentă.
Exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate,
Judecătoria Galati apreciază că aceasta este neîntemeiată. Se arată că
dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991 nu pot fi considerate ca fiind
discriminatorii si inechitabile, întrucât nu instituie privilegii pentru
anumiti subiecti activi care ar fi exonerati de răspundere penală si nici nu
stabileste, în mod discriminatoriu, răspunderea penală doar pentru o parte
dintre acestia în cazul comiterii infractiunii prevăzute de textul de lege
criticat.
Conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea
de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate în cauză.
Presedintele Camerei Deputatilor consideră că exceptia de neconstitutionalitate
este neîntemeiată. Dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu
modificările ulterioare, nu sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie,
deoarece nu disting între functionarii care fac cu stiintă înregistrări
inexacte sau omit cu stiintă înregistrări în contabilitate, cu consecintele
prevăzute în textul incriminator, indiferent dacă documentele emană de la
autoritătile publice sau de la agentii economici privati. Art. 40 din Legea nr.
82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, incriminează o modalitate
specifică de fals intelectual, subiect al infractiunii putând fi orice
persoană, fără să se prevadă o calitate anume, elementele constitutive fiind
prevăzute în legea specială, iar în ceea ce priveste pedeapsa se face trimitere
la art. 289 din Codul penal privitor la infractiunea de fals intelectual.
Guvernul apreciază că dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu
completările si modificările ulterioare, se înscriu în cadrul reglementărilor
legislative destinate să prevină evaziunea fiscală, să asigure disciplina
financiar-contabilă, înregistrarea în evidentele tuturor regiilor autonome,
societătilor comerciale, institutiilor si ale altor persoane juridice, în mod
corect, a veniturilor si cheltuielilor.
Întrucât art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările
ulterioare, nu introduce privilegii sau discriminări, se consideră că textul de
lege criticat nu aduce atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata
legii si a autoritătilor publice.
Presedintele Senatului nu a trimis punctul său de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui
Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
următoarele:
Curtea Constitutională constată că este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile
art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 20 din 20 ianuarie 2000, cu modificările si
completările ulterioare, text de lege care are următorul continut: “Efectuarea
cu stiintă de înregistrări inexacte, precum si omisiunea cu stiintă a
înregistrărilor în contabilitate, având drept consecintă denaturarea
veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de
activ si de pasiv ce se reflectă în bilant, constituie infractiunea de fals intelectual
si se pedepseste conform legii.”
Textul art. 289 din Codul penal, privitor la infractiunea de fals
intelecual, la care fac trimitere dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991,
republicată, cu modificările ulterioare, este următorul: “Falsificarea unui
înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un functionar aflat
în exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau
împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu stiintă de a
insera unele date sau împrejurări, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la
5 ani.”
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia
mentionează că a mai ridicat aceeasi exceptie si în Dosarul nr. 1.138/P/2001 al
Tribunalului Galati care, prin Încheierea din 10 septembrie 2001, a sesizat
Curtea Constitutională în vederea solutionării exceptiei.
Examinând motivele invocate de autorul exceptiei, precum si dispozitiile
legale criticate, Curtea constată că a fost sesizată, într-adevăr, prin
Încheierea din 10 septembrie 2001 a Tribunalului Galati - Sectia penală, în
Dosarul nr. 1.138/P/2001, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, cu o
motivare identică, formulată de acelasi autor al exceptiei, Maricel Păcuraru,
sesizare care a făcut obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 379C/2001.
Exceptia a fost solutionată prin Decizia nr. 33 din 31 ianuarie 2002, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, Curtea
constatând constitutionalitatea textului de lege criticat.
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2001 a Judecătoriei Galati, Curtea
Constitutională a fost legal sesizată, deoarece, desi exceptia de
neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991,
republicată, cu modificările ulterioare, a mai fost ridicată de acelasi autor,
în considerarea acelorasi argumente, iar Curtea Constitutională a respins
exceptia ca fiind neîntemeiată, ridicarea unei noi exceptii având obiect
identic, însă într-un alt dosar, nu poate fi considerată ca fiind inadmisibilă
în temeiul autoritătii de lucru judecat. Curtea mai apreciază totodată că nu
poate fi considerat un abuz de drept, deoarece la data ridicării din nou a
exceptiei, autorul nu era în măsură să cunoască decizia prin care Curtea
Constitutională a solutionat exceptia anterior ridicată. Noua exceptie având
însă o motivare identică cu aceea solutionată de Curtea Constitutională prin
Decizia nr. 33 din 31 ianuarie 2002, mentionată mai sus, solutia n-ar putea să
fie decât aceeasi.
Curtea a retinut, în considerentele acelei decizii, că dispozitiile art.
40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt
contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu introduc
privilegii sau discriminări si nu fac distinctie între contabilii angajati la
agenti cu capital de stat sau la cei cu capital privat. Prin dispozitiile
legale criticate este incriminată o variantă specifică a faptei de fals
intelectual, al cărei subiect activ poate fi orice persoană, fără să se prevadă
o calitate anume, care efectuează operatiuni contabile si operează cu stiintă,
în această calitate, înregistrări inexacte sau omite cu stiintă înregistrări,
cu consecintele stabilite de această lege.
Elementele constitutive sunt prevăzute în textul din legea specială,
însă sanctiunea este, prin trimitere, cea prevăzută în art. 289 din Codul
penal. Faptul că elementele constitutive ale infractiunilor prevăzute în cele
două texte de lege nu sunt în totalitate identice nu are nici o relevantă,
întrucât nici o normă constitutională nu interzice legiuitorului să asimileze
anumite fapte penale sub aspectul denumirii, al gravitătii si al sanctiunii
aplicabile.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al
art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din
Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările
ulterioare, exceptie ridicată de Maricel Păcuraru în Dosarul nr. 11.234/2001 al
Judecătoriei Galati.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 16 aprilie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 30 aprilie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor
active bancare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsok.r G.bor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 409/2001, exceptie ridicată de Banca Comercială “Ion Tiriac” -
S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 9.463/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 al
Municipiului Bucuresti.
La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor
Bancare, reprezentată de avocatele Elena Petre Bălănescu, Lucia Căpusan si
Liliana Serban.
Lipseste Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A. din Bucuresti, fată de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, prin reprezentantii
săi, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
În acest sens consideră că stabilirea unui regim preferential pentru
valorificarea dreptului corespunzător creantelor preluate la datoria publică
internă ca urmare a cesiunii de către bănci a creantelor neperformante,
metodele si procedurile speciale prevăzute inclusiv pentru executarea silită a
titlurilor detinute de A.V.A.B. nu pot aduce atingere prevederilor
constitutionale invocate de autorul exceptiei. Creantele neperformante preluate
la datoria publică si valorificate de A.V.A.B. au un privilegiu legal general
fată de creantele altor creditori, determinat de faptul că, potrivit legii,
sumele astfel obtinute din valorificare constituie venituri publice, destinate
diminuării datoriei publice. În subsidiar se apreciază că exceptia are un
caracter exclusiv dilatoriu, de natură să tergiverseze solutionarea cauzei. De
asemenea, se arată că exceptia poate fi considerată inadmisibilă întrucât
solutionarea cauzei nu depinde de textul de lege criticat, deoarece obiectul
cererii îl constituie o contestatie la executare, în sensul art. 399 din Codul
de procedură civilă.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate
nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (1), (2) si (7)
privindgarantarea dreptului de proprietate si ocrotirea în mod egal a
proprietătii private si nici celor ale art. 49 referitoare la restrângerea
exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 17 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr.
9.463/2001, Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti a sesizat
Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
art. 1935 din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare
privatizării băncilor, exceptie ridicată de Banca Comercială “Ion Tiriac” -
S.A. din Bucuresti cu ocazia solutionării unei contestatii la executare.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că
dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art.
41 alin. (1), (2) si (7) privind protectia proprietătii private, precum si
celor ale art. 49 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al
unor libertăti. În opinia autorului exceptiei creditorul ipotecar (în spetă,
Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A.) este lipsit de posibilitatea de a-si
exercita dreptul de a executa imobilul ce face obiectul ipotecii, desi a făcut
toate demersurile pentru ca dreptul său să fie înregistrat si conservat în
conditiile legii. De asemenea, autorul exceptiei consideră că textul de lege
criticat permite să se execute o creantă ulterioară a A.V.A.B. (care s-a
substituit creditorului de rang II, Bancorex), înaintea creantei apartinând
creditorului de rang I (Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A.), care a acordat
creditul în conformitate cu prevederile legale. Astfel creditorii nu
beneficiază în mod egal de protectia proprietătii, ceea ce echivalează, în
opinia autorului exceptiei, cu o expropriere fără despăgubire. Se invocă în
sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate jurisprudenta Curtii Europene a
Drepturilor Omului, cazul Neutrich contra Frantei.
Instanta de judecată apreciază că dispozitiile legale criticate nu
contravin prevederilor constitutionale invocate, deoarece instituirea ordinii
de preferintă pentru satisfacerea creantelor este justificată de natura
creantei privilegiate, si anume o creantă neperformantă preluată la datoria
publică.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor arată că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată. Astfel se apreciază că sinstituirea unei ordini de preferintă
pentru satisfacerea creantelor bancare, dată de existenta unei situatii
speciale, nu poate aduce atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la
garantarea dreptului de proprietate sau ocrotirea în mod egal a proprietătii
private, deoarece, în cadrul unei executări silite, creditorul invocă doar un
drept de creantă ce urmează a fi satisfăcut prin executare silită, iar nu un
drept de proprietate asupra bunului urmărit”. De asemenea, se consideră că
textul de lege criticat nu aduce atingere nici art. 49 din Constitutie
referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti,
întrucât “nu este vorba de vreo restrângere”, ci doar de situatia în care,
“între doi creditori, unul are un privilegiu general în privinta creantelor
preluate la datoria publică, privilegiu dat de natura deosebită a creantei
privilegiate”.
Guvernul apreciază, de asemenea, că exceptia de neconstitutionalitate este
neîntemeiată. În legătură cu dispozitiile legale criticate se apreciază că
acestea nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul
exceptiei, deoarece, în concordantă cu cerintele art. 134 alin. (2) lit. b) din
Constitutie, privind obligatia statului de a asigura protejarea intereselor
nationale în activitatea economico-financiară, legiuitorul a stabilit ca fiind
prioritară executarea creantelor “preluate la datoria publică în raport cu alte
creante, măsura venind în întâmpinarea dispozitiilor constitutionale
referitoare la primordialitatea interesului public”.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui
Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor,
sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale
criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1
alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să
solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
În legătură cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi atât
autorul exceptiei de neconstitutionalitate, cât si instanta de judecată, în
încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, au retinut că sunt criticate
dispozitiile art. 1935 din Legea nr. 409/2001, în realitate acest articol este
cuprins în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 409/2001. În consecintă, Curtea retine
că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art.
1935
din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active
bancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15
decembrie 1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001,
cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001. Acest text de lege are următorul
cuprins: “Dreptul corespunzător creantei preluate la datoria publică se
execută înaintea oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data
la care a fost constituit, cu exceptia salariilor si a altor privilegii
legale.”
În sustinerea exceptiei autorul acesteia a invocat încălcarea
următoarelor prevederi constitutionale:
- Art. 41 alin. (1), (2) si (7): “(1) Dreptul de proprietate, precum
si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor
drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent
de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de
proprietate asupra terenurilor. [...]
(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al
dobândirii se prezumă.”;
- Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate
fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea
sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a
drepturilor si libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit
de grav.
(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”
De asemenea, s-a invocat si încălcarea următoarelor dispozitii din acte
internationale:
- Art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului
si a libertătilor fundamentale: “Orice persoană are dreptul la judecarea în
mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de
către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî
fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie
asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa.
Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de
sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului
sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al
securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele
minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în
măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în
împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere
intereselor justitiei.”;
- Art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea
drepturilor omului si a libertătilor fundamentale:
“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor
sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de
utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale
ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta
legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor
conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor
contributii, sau a amenzilor.”
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că
preluarea la datoria publică a unor creante bancare neperformante este de
natură să constituie o justificare suficientă pentru instituirea unor reguli
speciale privind executarea silită. Aceasta deoarece există o strânsă legătură
între datoria publică si bugetul de stat (după cum a statuat Curtea
Constitutională prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000). În aceste
conditii si în considerarea prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (2)
lit. b), potrivit cărora statul are obligatia de a asigura protejarea
interesului national în activitatea economico-financiară, se retine ca fiind
prioritară executarea creantelor preluate la datoria publică în raport cu alte
creante. Această exigentă nu ar putea fi însă respectată dacă statul nu ar fi
creditor privilegiat. Asa fiind, se constată că dispozitiile legale criticate,
reglementând în cadrul executării silite ordinea de preferintă a creditorilor
urmăritori, nu pot să aducă atingere art. 41 alin. (1), (2) si (7) din
Constitutie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate si ocrotirea în
mod egal a proprietătii private.
În ceea ce priveste sustinerea că textul de lege criticat contravine
prevederilor constitutionale ale art. 49, Curtea constată că textul de lege
considerat ca fiind neconstitutional, prin raportare la art. 49 din
Constitutie, excede sferei de reglementare a textului constitutional mentionat,
deoarece restrângerea, în întelesul art. 49, priveste exercitiul unor drepturi
sau al unor libertăti cetătenesti. Or, în spetă este vorba de drepturi de
natură civilă.
În sfârsit, Curtea mai constată că dispozitiile din actele
internationale invocate nu sunt relevante pentru solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate, deoarece nu se poate retine nici o legătură între
continutul acestor documente internationale si textul de lege criticat de
autorul exceptiei de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
alin. (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, exceptie ridicată
de Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 9.463/2001
al Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 30 aprilie 2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea
Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea Centrului European de
Cultură din Sinaia
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 12
alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul
juridic al acesteia, cu completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului, împreună cu bunurile si cu
terenul aferent, proprietate publică a statului, având datele de identificare
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din
administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea Centrului
European de Cultură din Sinaia, institutie publică în subordinea Ministerului
Culturii si Cultelor.
Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face
în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe
bază de protocol încheiat între părtile interesate, la valoarea de inventar a
imobilului de la data transmiterii.
Art. 3. - Patrimoniul Ministerului Culturii si Cultelor se diminuează cu
valoarea de inventar a imobilului de la data transmiterii, iar patrimoniul
Centrului European de Cultură din Sinaia se majorează în mod corespunzător cu
aceeasi valoare.
Art. 4. - Personalul care deserveste imobilul prevăzut la art. 1 va fi
preluat de Centrul European de Cultură din Sinaia, institutie publică în
subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, si se consideră transferat.
Acesta va fi atestat pe post pe baza examinării profesionale efectuate în
scopul evaluării aptitudinilor si competentei necesare îndeplinirii noilor
atributii.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul culturii si cultelor,
Răzvan Theodorescu
p. Ministrul finantelor publice,
Maria Manolescu,
secretar de stat
Bucuresti, 13 iunie
2002.
Nr. 580.
DATELE DE IDENTIFICARE
a imobilului, proprietate publică a statului, care se transmite
din administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea
Centrului European de Cultură Sinaia
|
Denumirea care se transmite imobilului |
Adresa imobilului care se transmite |
Caracteristicile |
Valoarea |
|||
|
Imobilului |
terenului aferent |
|||||
|
de inventar (mii lei) |
Amortizată (mii lei) |
|||||
|
Vila 13 “Cerbul” |
Orasul Sinaia, zona
Cumpătul, judetul Prahova |
Suprafata construită
= 179,60 m2
Suprafata desfăsurată = 684,70 m2 |
Suprafata = 524,42
m2 |
95.133,60 |
6.060,30 |
|
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
acordarea cetăteniei române unei persoane
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale
art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. - Se acordă cetătenia română numitului Necula Ion,
apatrid, născut la data de 14 octombrie 1955 în localitatea Zărnesti, judetul
Buzău, România, fiul lui Dumitru si Maria, cu domiciliul actual în localitatea
Zărnesti, judetul Buzău.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Ministrul justitiei,
Rodica Mihaela Stănoiu
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministru de interne,
Ioan Rus
Bucuresti, 13 iunie
2002.
Nr. 582.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL INDUSTRIEI
SI RESURSELOR
privind
inventarul european al substantelor existente puse pe piată – IESCE
Ministrul industriei si resurselor,
având în vedere Programul national de armonizare legislativă, care în
capitolul “Libera circulatie a mărfurilor” include preluarea directivelor din
domeniul substantelor chimice periculoase si adaptarea la progresul tehnic al
reglementărilor existente,
în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase, aprobată si modificată prin Legea nr.
451/2001,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,
emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă inventarul european al substantelor existente puse
pe piată - IESCE, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Anexa la care se face referire în art. 1 se procură de la
Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Ministrul industriei si resurselor,
Dan Ioan Popescu
Bucuresti, 13 iunie
2002.
Nr. 227.
|
MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE Nr. 615 din 10 iunie 2002 |
AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE Nr. 118 din 12 iunie 2002 |
pentru
modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si
al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 865/195/2001
privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate în sectorul
gazelor naturale
Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor
Naturale si presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
în temeiul prevederilor art. 53 alin. (1) lit. b) si alin. (3) lit. a)
din Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitătilor din
sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
463/2001, precum si ale art. 8 alin. 3 din Legea petrolului nr. 134/1995,
modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 47/2002,
având în vedere prevederile art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului
nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 791/2001, precum si ale art. 4 alin.
(3) din Hotărârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei
Nationale pentru Resurse Minerale,
emit prezentul ordin.
Art. 1. - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale nr. 865/195/2001 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor
reglementate în sectorul gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001, se modifică si se completează după cum
urmează:
- La articolul 2, litera b) va avea următorul cuprins:
“b) tarifele pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale în
depozitele subterane operate de Societatea Natională de Gaze Naturale «Romgaz»
- S.A. Medias, pentru un ciclu complet de injectie si extractie a gazelor naturale
- conform anexei la prezentul ordin.”
Art. 2. - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,
Agentia Natională pentru Resurse Minerale si operatorii licentiati din sectorul
gazelor naturale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării lui.
Art. 4. - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în
Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale nr. 865/195/2001 va fi republicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
|
p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Mihail Ciocodeică |
p. Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Gicu Borosi |
TARIFELE REGLEMENTATE
pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale în depozitele
subterane operate de Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A.
Medias, pentru un ciclu complet de injectie si extractie
|
Denumirea depozitului subteran |
Tarifele pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale, pentru
un ciclu complet de injectie si extractie |
|
Cetatea de Baltă |
638.057 lei/1.000 m3 |
|
Sărmăsel |
968.333 lei/1.000 m3 |
|
Târgu Mures |
845.471 lei/1.000 m3 |
|
Urziceni |
522.788 lei/1.000 m3 |
|
Bilciuresti |
441.025 lei/1.000 m3 |
|
Bălăceanca |
845.972 lei/1.000 m3 |
|
Ghercesti |
433.287 lei/1.000 m3 |