MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 426         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 19 iunie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 130 din 16 aprilie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările ulterioare

 

Decizia nr. 140 din 30 aprilie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

580. - Hotărâre privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea Centrului European de Cultură din Sinaia

 

582. - Hotărâre privind acordarea cetăteniei române unei persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

227. - Ordin al ministrului industriei si resurselor privind inventarul european al substantelor existente puse pe piată - IESCE

 

615/118.- Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 865/195/2001 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr.130

din 16 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40

din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările ulterioare

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Cristina Nicoară - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările ulterioare, exceptie ridicată de Maricel Păcuraru în Dosarul nr. 11.234/2001 al Judecătoriei Galati.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, arătând că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 78/2001 si prin Decizia nr. 33/2002, statuând că aceste dispozitii sunt constitutionale. În concluzie, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că aceste dispozitii nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât nu prevăd nici un fel de privilegii sau discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2001, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările ulterioare, exceptie ridicată de Maricel Păcuraru în Dosarul nr. 11.234/2001 al acelei instante.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că infractiunea de fals intelectual, prevăzută în art. 289 din Codul penal, se săvârseste asupra unui înscris oficial, care nu poate emana sau apartine, asa cum prevede art. 150 alin. 2 din Codul penal, decât unei unităti publice, în sensul prevederilor art. 145 din Codul penal. Or, o societate comercială, cum este aceea la care autorul exceptiei era administrator, nu poate emite înscrisuri oficiale. De aceea - sustine autorul exceptiei - fapta de care el este învinuit nu poate fi numită fals intelectual si încadrată în art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, ci, eventual, devine aplicabil art. 290 din Codul penal privitor la falsul în înscrisuri sub semnătură privată. Textul art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, contravine, în opinia autorului exceptiei, prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece instituie o răspundere în conditiile art. 289 din Codul penal pentru fapte care, în mod obisnuit, atrag răspunderea în conditiile art. 290 din Codul penal, inegalitatea de tratament juridic fiind evidentă.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, Judecătoria Galati apreciază că aceasta este neîntemeiată. Se arată că dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991 nu pot fi considerate ca fiind discriminatorii si inechitabile, întrucât nu instituie privilegii pentru anumiti subiecti activi care ar fi exonerati de răspundere penală si nici nu stabileste, în mod discriminatoriu, răspunderea penală doar pentru o parte dintre acestia în cazul comiterii infractiunii prevăzute de textul de lege criticat.

Conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate în cauză.

Presedintele Camerei Deputatilor consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt contrare art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu disting între functionarii care fac cu stiintă înregistrări inexacte sau omit cu stiintă înregistrări în contabilitate, cu consecintele prevăzute în textul incriminator, indiferent dacă documentele emană de la autoritătile publice sau de la agentii economici privati. Art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, incriminează o modalitate specifică de fals intelectual, subiect al infractiunii putând fi orice persoană, fără să se prevadă o calitate anume, elementele constitutive fiind prevăzute în legea specială, iar în ceea ce priveste pedeapsa se face trimitere la art. 289 din Codul penal privitor la infractiunea de fals intelectual.

Guvernul apreciază că dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările ulterioare, se înscriu în cadrul reglementărilor legislative destinate să prevină evaziunea fiscală, să asigure disciplina financiar-contabilă, înregistrarea în evidentele tuturor regiilor autonome, societătilor comerciale, institutiilor si ale altor persoane juridice, în mod corect, a veniturilor si cheltuielilor.

Întrucât art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, nu introduce privilegii sau discriminări, se consideră că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice.

Presedintele Senatului nu a trimis punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 20 ianuarie 2000, cu modificările si completările ulterioare, text de lege care are următorul continut: “Efectuarea cu stiintă de înregistrări inexacte, precum si omisiunea cu stiintă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecintă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum si a elementelor de activ si de pasiv ce se reflectă în bilant, constituie infractiunea de fals intelectual si se pedepseste conform legii.”

Textul art. 289 din Codul penal, privitor la infractiunea de fals intelecual, la care fac trimitere dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, este următorul: “Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un functionar aflat în exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu stiintă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia mentionează că a mai ridicat aceeasi exceptie si în Dosarul nr. 1.138/P/2001 al Tribunalului Galati care, prin Încheierea din 10 septembrie 2001, a sesizat Curtea Constitutională în vederea solutionării exceptiei.

Examinând motivele invocate de autorul exceptiei, precum si dispozitiile legale criticate, Curtea constată că a fost sesizată, într-adevăr, prin Încheierea din 10 septembrie 2001 a Tribunalului Galati - Sectia penală, în Dosarul nr. 1.138/P/2001, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, cu o motivare identică, formulată de acelasi autor al exceptiei, Maricel Păcuraru, sesizare care a făcut obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 379C/2001. Exceptia a fost solutionată prin Decizia nr. 33 din 31 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, Curtea constatând constitutionalitatea textului de lege criticat.

Prin Încheierea din 8 noiembrie 2001 a Judecătoriei Galati, Curtea Constitutională a fost legal sesizată, deoarece, desi exceptia de neconstitutionalitate privind dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, a mai fost ridicată de acelasi autor, în considerarea acelorasi argumente, iar Curtea Constitutională a respins exceptia ca fiind neîntemeiată, ridicarea unei noi exceptii având obiect identic, însă într-un alt dosar, nu poate fi considerată ca fiind inadmisibilă în temeiul autoritătii de lucru judecat. Curtea mai apreciază totodată că nu poate fi considerat un abuz de drept, deoarece la data ridicării din nou a exceptiei, autorul nu era în măsură să cunoască decizia prin care Curtea Constitutională a solutionat exceptia anterior ridicată. Noua exceptie având însă o motivare identică cu aceea solutionată de Curtea Constitutională prin Decizia nr. 33 din 31 ianuarie 2002, mentionată mai sus, solutia n-ar putea să fie decât aceeasi.

Curtea a retinut, în considerentele acelei decizii, că dispozitiile art. 40 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare, nu sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu introduc privilegii sau discriminări si nu fac distinctie între contabilii angajati la agenti cu capital de stat sau la cei cu capital privat. Prin dispozitiile legale criticate este incriminată o variantă specifică a faptei de fals intelectual, al cărei subiect activ poate fi orice persoană, fără să se prevadă o calitate anume, care efectuează operatiuni contabile si operează cu stiintă, în această calitate, înregistrări inexacte sau omite cu stiintă înregistrări, cu consecintele stabilite de această lege.

Elementele constitutive sunt prevăzute în textul din legea specială, însă sanctiunea este, prin trimitere, cea prevăzută în art. 289 din Codul penal. Faptul că elementele constitutive ale infractiunilor prevăzute în cele două texte de lege nu sunt în totalitate identice nu are nici o relevantă, întrucât nici o normă constitutională nu interzice legiuitorului să asimileze anumite fapte penale sub aspectul denumirii, al gravitătii si al sanctiunii aplicabile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), precum si al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 din Legea contabilitătii nr. 82/1991, republicată, cu completările si modificările ulterioare, exceptie ridicată de Maricel Păcuraru în Dosarul nr. 11.234/2001 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 aprilie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 140

din 30 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de  urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsok.r G.bor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, exceptie ridicată de Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 9.463/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti.

La apelul nominal răspunde Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, reprezentată de avocatele Elena Petre Bălănescu, Lucia Căpusan si Liliana Serban.

Lipseste Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A. din Bucuresti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, prin reprezentantii săi, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens consideră că stabilirea unui regim preferential pentru valorificarea dreptului corespunzător creantelor preluate la datoria publică internă ca urmare a cesiunii de către bănci a creantelor neperformante, metodele si procedurile speciale prevăzute inclusiv pentru executarea silită a titlurilor detinute de A.V.A.B. nu pot aduce atingere prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei. Creantele neperformante preluate la datoria publică si valorificate de A.V.A.B. au un privilegiu legal general fată de creantele altor creditori, determinat de faptul că, potrivit legii, sumele astfel obtinute din valorificare constituie venituri publice, destinate diminuării datoriei publice. În subsidiar se apreciază că exceptia are un caracter exclusiv dilatoriu, de natură să tergiverseze solutionarea cauzei. De asemenea, se arată că exceptia poate fi considerată inadmisibilă întrucât solutionarea cauzei nu depinde de textul de lege criticat, deoarece obiectul cererii îl constituie o contestatie la executare, în sensul art. 399 din Codul de procedură civilă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (1), (2) si (7) privindgarantarea dreptului de proprietate si ocrotirea în mod egal a proprietătii private si nici celor ale art. 49 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 septembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 9.463/2001, Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Legea nr. 409/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, exceptie ridicată de Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A. din Bucuresti cu ocazia solutionării unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 41 alin. (1), (2) si (7) privind protectia proprietătii private, precum si celor ale art. 49 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. În opinia autorului exceptiei creditorul ipotecar (în spetă, Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A.) este lipsit de posibilitatea de a-si exercita dreptul de a executa imobilul ce face obiectul ipotecii, desi a făcut toate demersurile pentru ca dreptul său să fie înregistrat si conservat în conditiile legii. De asemenea, autorul exceptiei consideră că textul de lege criticat permite să se execute o creantă ulterioară a A.V.A.B. (care s-a substituit creditorului de rang II, Bancorex), înaintea creantei apartinând creditorului de rang I (Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A.), care a acordat creditul în conformitate cu prevederile legale. Astfel creditorii nu beneficiază în mod egal de protectia proprietătii, ceea ce echivalează, în opinia autorului exceptiei, cu o expropriere fără despăgubire. Se invocă în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cazul Neutrich contra Frantei.

Instanta de judecată apreciază că dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate, deoarece instituirea ordinii de preferintă pentru satisfacerea creantelor este justificată de natura creantei privilegiate, si anume o creantă neperformantă preluată la datoria publică.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel se apreciază că sinstituirea unei ordini de preferintă pentru satisfacerea creantelor bancare, dată de existenta unei situatii speciale, nu poate aduce atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate sau ocrotirea în mod egal a proprietătii private, deoarece, în cadrul unei executări silite, creditorul invocă doar un drept de creantă ce urmează a fi satisfăcut prin executare silită, iar nu un drept de proprietate asupra bunului urmărit”. De asemenea, se consideră că textul de lege criticat nu aduce atingere nici art. 49 din Constitutie referitor la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, întrucât “nu este vorba de vreo restrângere”, ci doar de situatia în care, “între doi creditori, unul are un privilegiu general în privinta creantelor preluate la datoria publică, privilegiu dat de natura deosebită a creantei privilegiate”.

Guvernul apreciază, de asemenea, că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În legătură cu dispozitiile legale criticate se apreciază că acestea nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei, deoarece, în concordantă cu cerintele art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, privind obligatia statului de a asigura protejarea intereselor nationale în activitatea economico-financiară, legiuitorul a stabilit ca fiind prioritară executarea creantelor “preluate la datoria publică în raport cu alte creante, măsura venind în întâmpinarea dispozitiilor constitutionale referitoare la primordialitatea interesului public”.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

În legătură cu obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, desi atât autorul exceptiei de neconstitutionalitate, cât si instanta de judecată, în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, au retinut că sunt criticate dispozitiile art. 1935 din Legea nr. 409/2001, în realitate acest articol este cuprins în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001. În consecintă, Curtea retine că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1935 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001. Acest text de lege are următorul cuprins: “Dreptul corespunzător creantei preluate la datoria publică se execută înaintea oricărui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost constituit, cu exceptia salariilor si a altor privilegii legale.”

În sustinerea exceptiei autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 41 alin. (1), (2) si (7): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor. [...]

(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.”;

- Art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”

De asemenea, s-a invocat si încălcarea următoarelor dispozitii din acte internationale:

- Art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: “Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.”;

- Art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale:

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că preluarea la datoria publică a unor creante bancare neperformante este de natură să constituie o justificare suficientă pentru instituirea unor reguli speciale privind executarea silită. Aceasta deoarece există o strânsă legătură între datoria publică si bugetul de stat (după cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000). În aceste conditii si în considerarea prevederilor constitutionale ale art. 134 alin. (2) lit. b), potrivit cărora statul are obligatia de a asigura protejarea interesului national în activitatea economico-financiară, se retine ca fiind prioritară executarea creantelor preluate la datoria publică în raport cu alte creante. Această exigentă nu ar putea fi însă respectată dacă statul nu ar fi creditor privilegiat. Asa fiind, se constată că dispozitiile legale criticate, reglementând în cadrul executării silite ordinea de preferintă a creditorilor urmăritori, nu pot să aducă atingere art. 41 alin. (1), (2) si (7) din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate si ocrotirea în mod egal a proprietătii private.

În ceea ce priveste sustinerea că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale ale art. 49, Curtea constată că textul de lege considerat ca fiind neconstitutional, prin raportare la art. 49 din Constitutie, excede sferei de reglementare a textului constitutional mentionat, deoarece restrângerea, în întelesul art. 49, priveste exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti cetătenesti. Or, în spetă este vorba de drepturi de natură civilă.

În sfârsit, Curtea mai constată că dispozitiile din actele internationale invocate nu sunt relevante pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece nu se poate retine nici o legătură între continutul acestor documente internationale si textul de lege criticat de autorul exceptiei de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1935 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 409/2001, exceptie ridicată de Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 9.463/2001 al Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 30 aprilie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea Centrului European de Cultură din Sinaia

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă transmiterea imobilului, împreună cu bunurile si cu terenul aferent, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea Centrului European de Cultură din Sinaia, institutie publică în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor.

Art. 2. - Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit art. 1 se face în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, la valoarea de inventar a imobilului de la data transmiterii.

Art. 3. - Patrimoniul Ministerului Culturii si Cultelor se diminuează cu valoarea de inventar a imobilului de la data transmiterii, iar patrimoniul Centrului European de Cultură din Sinaia se majorează în mod corespunzător cu aceeasi valoare.

Art. 4. - Personalul care deserveste imobilul prevăzut la art. 1 va fi preluat de Centrul European de Cultură din Sinaia, institutie publică în subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, si se consideră transferat. Acesta va fi atestat pe post pe baza examinării profesionale efectuate în scopul evaluării aptitudinilor si competentei necesare îndeplinirii noilor atributii.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul culturii si cultelor,

Răzvan Theodorescu

p. Ministrul finantelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 13 iunie 2002.

Nr. 580.

 

ANEXĂ

           

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului, proprietate publică a statului, care se transmite

din administrarea Ministerului Culturii si Cultelor în administrarea Centrului European de Cultură Sinaia

 

Denumirea care se transmite imobilului

Adresa imobilului care se transmite

Caracteristicile

Valoarea

Imobilului

 

terenului

aferent

de inventar

(mii lei)

Amortizată

(mii lei)

Vila 13 “Cerbul”

Orasul Sinaia, zona Cumpătul,

judetul Prahova

Suprafata construită = 179,60 m2 Suprafata desfăsurată =

684,70 m2

Suprafata = 524,42 m2

95.133,60

6.060,30

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea cetăteniei române unei persoane

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se acordă cetătenia română numitului Necula Ion, apatrid, născut la data de 14 octombrie 1955 în localitatea Zărnesti, judetul Buzău, România, fiul lui Dumitru si Maria, cu domiciliul actual în localitatea Zărnesti, judetul Buzău.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministru de interne,

Ioan Rus

 

Bucuresti, 13 iunie 2002.

Nr. 582.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

 

ORDIN

privind inventarul european al substantelor existente puse pe piată – IESCE

 

Ministrul industriei si resurselor,

având în vedere Programul national de armonizare legislativă, care în capitolul “Libera circulatie a mărfurilor” include preluarea directivelor din domeniul substantelor chimice periculoase si adaptarea la progresul tehnic al reglementărilor existente,

în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobată si modificată prin Legea nr. 451/2001,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare,

emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă inventarul european al substantelor existente puse pe piată - IESCE, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Anexa la care se face referire în art. 1 se procură de la Agentia Natională pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

 

Bucuresti, 13 iunie 2002.

Nr. 227.

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

Nr. 615 din 10 iunie 2002

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE

Nr. 118 din 12 iunie 2002

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale de  reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 865/195/2001 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

în temeiul prevederilor art. 53 alin. (1) lit. b) si alin. (3) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitătilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 463/2001, precum si ale art. 8 alin. 3 din Legea petrolului nr. 134/1995, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 47/2002,

având în vedere prevederile art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 791/2001, precum si ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,

emit prezentul ordin.

Art. 1. - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 865/195/2001 privind aprobarea preturilor si stabilirea tarifelor reglementate în sectorul gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 18 decembrie 2001, se modifică si se completează după cum urmează:

- La articolul 2, litera b) va avea următorul cuprins:

“b) tarifele pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale în depozitele subterane operate de Societatea Natională de Gaze Naturale «Romgaz» - S.A. Medias, pentru un ciclu complet de injectie si extractie a gazelor naturale - conform anexei la prezentul ordin.”

Art. 2. - Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Agentia Natională pentru Resurse Minerale si operatorii licentiati din sectorul gazelor naturale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării lui.

Art. 4. - Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 865/195/2001 va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare

în Domeniul Gazelor Naturale,

Mihail Ciocodeică

p. Presedintele Agentiei Nationale

pentru Resurse Minerale,

Gicu Borosi

 

ANEXĂ

 

TARIFELE REGLEMENTATE

pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale în depozitele subterane operate de Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. Medias, pentru un ciclu complet de injectie si extractie

 

Denumirea depozitului subteran

Tarifele pentru serviciile de înmagazinare a gazelor naturale, pentru un ciclu complet de injectie si extractie

Cetatea de Baltă

638.057 lei/1.000 m3

Sărmăsel

968.333 lei/1.000 m3

Târgu Mures

845.471 lei/1.000 m3

Urziceni

522.788 lei/1.000 m3

Bilciuresti

441.025 lei/1.000 m3

Bălăceanca

845.972 lei/1.000 m3

Ghercesti

433.287 lei/1.000 m3