MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 396         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 10 iunie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 111 din 2 aprilie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, precum si ale art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997

 

Decizia nr. 115 din 11 aprilie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul de procedură civilă si ale art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

534. - Hotărâre pentru aprobarea Strategiei privind reabilitarea si reorganizarea sistemului de asistentă medicală spitalicească de specialitate în obstetrică-ginecologie si neonatologie din România, pe perioada 2002-2004

 

535. - Hotărâre privind colorarea si marcarea unor produse petroliere

 

538. - Hotărâre privind aprobarea stemei judetului Tulcea

 

539. - Hotărâre privind aprobarea stemei judetului Brăila

 

540. - Hotărâre privind aprobarea stemei judetului Sălaj

 

541. - Hotărâre privind aprobarea stemei judetului Timis

 

542. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2002 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului

 

543. - Hotărâre privind finantarea cheltuielilor aferente Conferintei internationale “Arhivele diplomatice - tezaur pentru fundamentarea politicii externe si promovarea cooperării internationale”, desfăsurată în perioada 29 mai-2 iunie 2002

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 111

din 2 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, precum si ale art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, precum si ale art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, exceptie ridicată de Cabinetul medical individual dr. Miclăus Doina în Dosarul nr. 8.229/2001 al Judecătoriei Baia Mare într-o cauză având ca obiect pretentii bănesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 24C/2002, nr. 25C/2002, nr. 26C/2002, nr. 27C/2002, nr. 28C/2002, nr. 29C/2002, nr. 30C/2002 si nr. 31C/2002 au un continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

La apelul nominal în dosarele nr. 24C/2002, nr. 25C/2002, nr. 26C/2002, nr. 27C/2002, nr. 28C/2002, nr. 29C/2002, nr. 30C/2002 si nr. 31C/2002 lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborate cu cele ale art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 24C/2002, nr. 25C/2002, nr. 26C/2002, nr. 27C/2002, nr. 28C/2002, nr. 29C/2002, nr. 30C/2002 si nr. 31C/2002 la Dosarul nr. 23C/2002, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public arată că nu există interdictie ca Guvernul să reglementeze, prin ordonante de urgentă, în domeniul rezervat legilor organice. Dispozitiile art. 37 alin. (2) din Legea nr. 145/1997, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, reglementează o procedură prealabilă în vederea solutionării, pe cale amiabilă, a litigiilor dintre casa de asigurări de sănătate si medic, prin care nu se încalcă termenul general de prescriptie a dreptului la actiune în vederea declansării litigiului. Mai arată că este vorba de un termen procedural, iar potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”. Solicită, în consecintă, respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 12 decembrie 2001, pronuntate în dosarele nr. 8.229/2001, nr. 8.230/2001, nr. 8.231/2001, nr. 8.232/2001, nr. 8.233/2001, nr. 8.234/2001, nr. 8.235/2001, nr. 8.236/2001 si nr. 8.237/2001, Judecătoria Baia Mare a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/1998 si ale art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, exceptie ridicată de cabinetele medicale individuale dr. Doina Miclăus, dr. Toader Pop, dr. Stefanca & Stefanca, dr. Elisabeta Scholl, dr. Ioan Antohi, dr. Ariana Viorica Nastai, dr. Emilia Armeanu, dr. Ana Lucia Ciplea si dr. Anca Doina Bosca din judetul Maramures.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 37 alin. (2) din Legea nr. 145/1997, introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, sunt neconstitutionale, întrucât însăsi ordonanta de urgentă de modificare si completare a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 114 alin. (4) si ale art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, neexistând caz exceptional si reglementând într-un domeniu rezervat legii organice. Se mai sustine că dispozitiile legale criticate, instituind termenul de decădere de 3 luni, restrânge accesul la justitie sub două aspecte: în primul rând pentru că creează inechitate între subiectii litigiului, prin faptul că furnizorul de servicii medicale poate să actioneze numai într-un termen de 3 luni, iar ordonatorul de credite are la dispozitie termenul general de prescriptie si, în al doilea rând, prin aceea că “instituirea regulilor privind accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieste justitia având caracter organic, este de competenta exclusivă a legiuitorului, excedând competentelor Guvernului prin emiterea de ordonante de urgentă”.

Judecătoria Baia Mare, exprimându-si opinia, arată că “prevederile vizate de exceptie sunt neconstitutionale, deoarece ordonantele de urgentă, caracterizate prin faptul că sunt emise de Guvern în cazuri exceptionale, în absenta unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, nefiind supuse controlului de constitutionalitate anterior intrării lor în vigoare, întrucât nu sunt promulgate de Presedintele Republicii, intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare Parlamentului, această măsură fiind chemată să împiedice imixtiunea Guvernului în activitatea legislativă”. Pe de altă parte, emiterea ordonantei de urgentă criticate nu a fost justificată de existenta celor două conditii cerute de Constitutie, respectiv ‘situatie obiectivă exceptională” si .caracterul urgent” al măsurii dispuse.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia ridicată nu este întemeiată. În sustinerea acestui punct de vedere se arată că: 1. “În ceea ce priveste întelesul notiunii de «cazuri exceptionale», e cunoscut că, adeseori în dreptul public, se utilizează astfel de formulări, nedeterminate de genul: interes public, ordine publică, morală publică etc., lăsând pe cel chemat să pună în executare sau să aplice norma să aprecieze singur dacă se află sau nu într-o astfel de situatie”, si, “Având în vedere faptul că în Constitutia României nu se precizează continutul notiunii de «cazuri exceptionale», aceasta trebuie interpretată sistematic, atât în logica institutiei delegării legislative, consacrată în art. 114 din Legea fundamentală, cât si a edificiului constitutional în ansamblul său”. Conform jurisprudentei Curtii Constitutionale, notiunea are în vedere “acele situatii care nu se pot încadra în cele avute în vedere expres de lege”, astfel “Guvernul este cel care dispune de un veritabil «drept de apreciere» cu privire la aparitia cazurilor care impun adoptarea unei ordonante de urgentă”; 2. “Ordonantele de urgentă pot fi emise si în materii rezervate legilor organice”; 3. “Termenul instituit la art. 37 alin. (2) din Legea nr. 145/1997, modificată, este un termen în favoarea ambelor părti ale contractului dintre casa de asigurări de sănătate si medic. Scopul lui constă în asigurarea celeritătii proceselor civile si nu impietează în nici un fel accesul liber la justitie garantat în Constitutie”.

Guvernul consideră că “Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998 se justifică ca măsură exceptională, dat fiind scopul de a armoniza, fără întârziere, prevederile speciale ale Legii nr. 145/1997 cu cele de principiu, de drept comun, privind realizarea în justitie a unor drepturi si interese legitime în legătură cu îndeplinirea curentă a unei activităti de interes public, si anume pentru ocrotirea sănătătii membrilor societătii”. Se mai arată că, în conformitate si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, prin ordonante de urgentă pot fi aduse modificări si legilor organice, când cazul  exceptional impune adoptarea unei măsuri urgente pentru salvgardarea unui interes public”, iar “în aprecierea ca atare a acestor cazuri trebuie să se tină seama de «realitatea unor situatii politice si economice care, prin caracterul lor, au impus adoptarea de urgentă a noi reglementări»”. Se citează Decizia nr. 34 din 17 noiembrie 1998. În legătură cu continutul art. 37 alin. (2) din Legea nr. 145/1997 se arată că “legea de drept comun, respectiv Codul de procedură civilă, precum si unele dispozitii legale speciale prevăd conditiile în care are loc sesizarea reglementară a instantelor de judecată, între care se regăsesc si cele privind exercitarea dreptului de a introduce căi de atac în anumite termene si conditiile în care poate avea loc repunerea în termen”, iar, în conformitate cu prevederile art. 125 alin. (3) din Constitutie, “procedura de judecată în fata instantelor judecătoresti este stabilită de lege”.

Presedintele Senatului nu a transmis punctul său de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea si completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 6 noiembrie 1998, criticată pentru faptul că a fost emisă cu încălcarea prevederilor art. 114 alin. (4) si ale art. 72 alin. (3) lit. l) din Constitutie, întrucât nu a existat nici o situatie exceptională justificativă si s-a reglementat într-un domeniu rezervat legii organice.

De asemenea, constituie obiect al exceptiei de neconstitutionalitate si dispozitiile art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 31 iulie 1997, text de lege care, după modificarea sa prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, are următorul continut: “Litigiile în legătură cu încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractului dintre casa de asigurări de sănătate si medic ori cele în legătură cu interpretarea clauzelor contractului vor fi solutionate de către părti, pe cale amiabilă. Litigiile nesolutionate pe cale amiabilă sunt de competenta instantelor judecătoresti, potrivit legii. Termenul de sesizare a instantelor judecătoresti competente este de 3 luni de la data nerealizării acordului de vointă a părtilor contractului cu privire la pretentiile ce constituie obiectul litigiului.”

Autorul exceptiei sustine că aceste dispozitii legale sunt contrare următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 72 alin. (3) lit. l): “(3) Prin lege organică se reglementează: […]

l) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele si protectia socială;”;

- Art. 114 alin. (4): “În cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentă. Acestea intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă în mod obligatoriu”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată si urmează să fie respinsă pentru următoarele motive:

Potrivit dispozitiilor art. 88 din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, această lege a intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 1998, iar pentru perioada până la 1 ianuarie 1999 s-a prevăzut o serie de măsuri de implementare si tranzitorii, legea aducând o nouă reglementare asigurărilor sociale de sănătate. Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998 s-au adus numeroase modificări si completări Legii nr. 145/1997, a căror necesitate si urgentă au rezultat din prima perioadă de aplicare a prevederilor legii si pentru a căror punere în practică au fost necesare actiuni organizatorice importante, care trebuiau îndeplinite până la 1 ianuarie 1999.

Nici alin. (4) al art. 114 si nici vreo altă dispozitie constitutională nu interzic adoptarea de către Guvern de ordonante de urgentă pentru reglementarea în domenii rezervate legii organice. Asemenea interdictii sunt prevăzute numai pentru ordonantele emise de Guvern în temeiul unei legi speciale de abilitare. Acest fapt este retinut în numeroase decizii ale Curtii Constitutionale (de exemplu Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995 si Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 14 iunie 2000).

Curtea constată că nu s-au învederat motive care ar putea determina reconsiderarea jurisprudentei sale si astfel considerentele din acele decizii sunt valabile si în prezenta cauză.

Art. 37 alin. (2) din Legea nr. 145/1997, în redactarea sa modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, nu schimbă termenul general de prescriptie nici în privinta realizării pretentiilor privind plata de către casele de asigurări de sănătate a serviciilor medicale prestate. Acest text de lege reglementează o procedură prealabilă în vederea solutionării litigiilor în legătură cu “încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractului dintre casa de asigurări de sănătate si medic”, procedură care are drept scop solutionarea litigiilor de către părti pe cale amiabilă, nefiind prevăzut nici un termen pentru declansarea litigiului, aplicându-se astfel termenele generale de prescriptie. Acelasi text de lege mai prevede că: “Litigiile nesolutionate pe cale amiabilă sunt de competenta instantelor judecătoresti, potrivit legii”, iar “Termenul pentru sesizarea instantelor judecătoresti competente este de 3 luni de la data nerealizării acordului de vointă a părtilor contractului cu privire la pretentiile ce constituie obiectul litigiului.” Rezultă deci că acest termen este deopotrivă valabil pentru ambele părti ale contractului si că el este un termen procedural, iar potrivit dispozitiilor art. 125 alin. (3) din Constitutie, “Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege”.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, al art. 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/1998, precum si ale art. 37 alin. (2) din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, exceptie ridicată de cabinetele medicale individuale dr. Doina Miclăus, dr. Toader Pop, dr. Stefanca & Stefanca, dr. Elisabeta Scholl, dr. Ioan Antohi, dr. Ariana Viorica Nastai, dr. Emilia Armeanu, dr. Ana Lucia Ciplea si dr. Anca Doina Bosca în dosarele nr. 8.229/2001, nr. 8.230/2001, nr. 8.231/2001, nr. 8.232/2001, nr. 8.233/2001, nr. 8.234/2001, nr. 8.235/2001, nr. 8.236/2001 si nr. 8.237/2001 ale Judecătoriei Baia Mare.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 aprilie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Laurentiu Cristescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 115

din 11 aprilie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul de procedură civilă si ale art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea

Curtii Constitutionale, republicată

 

Costică Bulai - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul de procedură civilă si ale art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de Ionel Vandici în Dosarul nr. 7.889/2000 al Judecătoriei Timisoara.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca fiind inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, întrucât nu au legătură cu solutionarea cauzei. În ceea ce priveste prevederile art. 616 din Codul de procedură civilă, se arată că acestea nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate si se solicită respingerea exceptiei, ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 noiembrie 2000, pronuntată în osarul nr. 7.889/2000, Judecătoria Timisoara a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul de procedură civilă, precum si ale art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de Ionel Vandici într-un litigiu având ca obiect o cerere de divort.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 616 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 51, art. 58 alin. (1), art. 72, art. 123 alin. (1) si (2) si ale art. 125 alin. (2) si (3) din Constitutie, deoarece “sunt prea permisive în cadrul unei proceduri speciale - divortul - si nu limitează puterea judecătorească, atunci când aceasta este chemată să spună dreptul”. Totodată se sustine că prevederile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, sunt neconstitutionale prin raportare la dispozitiile art. 123 alin. (2) din Legea fundamentală, fără însă a se arăta în ce constă motivul de neconstitutionalitate.

Judecătoria Timisoara, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate de autorul exceptiei.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. 

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveste invocarea neconstitutionalitătii art. 616 din Codul de procedură civilă, prin raportare la art. 58 alin. (1) din Constitutie, se arată că “dispozitia legală criticată nu transformă instanta de judecată în autoritate legiuitoare. Instanta aplică, în acest caz, dispozitiile procedurale în materia divortului, reglementate de Codul de procedură civilă, în conditiile art. 125 alin. (3) din Constitutie”. De asemenea, se consideră că nu poate fi sustinută nici încălcarea art. 123 din Legea fundamentală, deoarece “în aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al absentei reclamantului, instanta se bazează pe dispozitiile Codului de procedură civilă”. Pentru aceleasi motive se apreciază că nu sunt încălcate nici dispozitiile art. 51 din Constitutie. Referitor la prevederile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, Guvernul arată că acestea nu contravin dispozitiilor art. 123 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, pe de o parte, dispozitiile art. 616 din Codul de procedură civilă (astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 59/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993), si, pe de altă parte, dispozitiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată.

1. Prevederile art. 616 din Codul de procedură civilă, referitoare la procedura divortului, au următorul continut:

“Dacă la termenul de judecată, în primă instantă, reclamantul lipseste nejustificat si se înfătisează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesustinută.” În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate aceste dispozitii de lege contravin prevederilor constitutionale ale art. 51, referitoare la respectarea Constitutiei si a legilor, ale art. 58 alin. (1), potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării, ale art. 72, referitoare la categoriile de legi adoptate de Parlament, ale art. 123 alin. (1), în sensul căruia justitia se înfăptuieste în numele legii, si ale art. 125 alin. (2) si (3), referitoare la înfăptuirea justitiei.

Examinând această critică de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine că, prin derogare de la dreptul comun, în materia divortului, dispozitiile art. 616 din Codul de procedură civilă reglementează o sanctiune procedurală specială-respingerea cererii de divort ca nesustinută – ce are drept temei culpa procesuală dedusă din neînfătisarea reclamantului la termenul de judecată, în primă instantă.

Sanctiunea operează însă numai atunci când, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificată si doar pârâtul se înfătisează la judecată si se bazează pe prezumtia legală de renuntare la judecată.

Fată de continutul textului de lege criticat nu se poate retine neconstitutionalitatea acestuia în raport cu dispozitiile art. 123 si ale art. 125 alin. (3) din Legea fundamentală. În aplicarea dispozitiilor procedurale în materia divortului, precum si în aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al absentei reclamantului, instanta de judecată se supune legii, în spetă prevederilor Codului de procedură civilă, ceea ce este în concordantă cu textele constitutionale mentionate.

De asemenea, Curtea constată că dispozitiile constitutionale ale art. 51, referitoare la respectarea Constitutiei si a legilor, ale art. 58 alin. (1), privind rolul Parlamentului, precum si ale art. 72, care reglementează categoriile de legi, nu sunt incidente în cauză si, în consecintă, nu poate retine încălcarea lor. 

2. Cea de-a doua critică de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, conform cărora: “Dacă exceptia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională.”

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că aceste dispozitii de lege contravin prevederilor art. 123 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Judecătorii sunt independenti si se supun numai legii”.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă. Potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 144 lit. c), Curtea Constitutională “hotărăste asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor”. În aplicarea acestor dispozitii, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede:

“Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.”

Rezultă că în cadrul controlului constitutionalitătii legilor, prevăzut de dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie, sesizarea instantei de contencios constitutional în vederea declansării controlului poate fi făcută numai pe calea ridicării exceptiei de neconstitutionalitate în fata instantei judecătoresti, cu conditia ca solutionarea cauzei să depindă de legea sau ordonanta ori dispozitia dintr-o lege sau dintr-o ordonantă criticată ca neconstitutională.

Curtea observă că în solutionarea cauzei aflate pe rolul instantei de judecată, si anume cererea de divort formulată de autorul exceptiei, nu au relevantă dispozitiile Legii nr. 47/1992, criticate de autorul exceptiei pentru neconstitutionalitate. Astfel fiind, sub acest aspect exceptia este inadmisibilă.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 616 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Ionel Vandici în Dosarul nr. 7.889/2000 al Judecătoriei Timisoara.

2. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 aprilie 2002.

 

PRESEDINTE,

prof. univ. dr. COSTICĂ BULAI

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Strategiei privind reabilitarea si reorganizarea sistemului de asistentă medicală spitalicească de specialitate în obstetrică-ginecologie si neonatologie din România, pe perioada 2002-2004

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia privind reabilitarea si reorganizarea sistemului de asistentă medicală spitalicească de specialitate în obstetrică-ginecologie si neonatologie din România, pe perioada 2002-2004, prevăzută în anexele nr. 1-4 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Sănătătii si Familiei, MinisterulFinantelor Publice, Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei vor aduce la îndeplinire strategia prevăzută la art. 1.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Ion Selaru,

secretar de stat

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 534.

 

ANEXA Nr. 1

 

PRINCIPII SI CRITERII

de reabilitare si reorganizare în sistem regional a asistentei medicale de specialitate si de ierarhizare a competentelor profesionale ale unitătilor de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie

 

I. Principii de reabilitare si reorganizare a asistentei medicale spitalicesti de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie:

a) îmbunătătirea accesului populatiei la servicii de asistentă de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie, în special al femeilor gravide neasigurate;

b) ridicarea standardelor de calitate ale serviciilor de asistentă de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie, asigurate populatiei;

c) asigurarea asistentei medicale de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie în functie de riscul si de specificul prezentat, prin regionalizarea asistentei de specialitate;

d) asigurarea de servicii sociale în maternităti si a unei mai bune legături cu serviciile de protectie socială de la nivel local pentru eficientizarea preventiei fenomenului de abandon al copiilor nou-născuti;

e) reorganizarea sistemului de asistentă maternă si neonatală în conformitate cu standardele Uniunii Europene si raportat la structura actuală si de perspectivă a populatiei României (în special a celei de vârstă fertilă) si a morbiditătii specifice;

f) corelarea procesului de reabilitare si reorganizare a asistentei obstetricale cu programul de reabilitare a asistentei neonatologice, desfăsurat de Ministerul Sănătătii si Familiei în colaborare cu Guvernul Confederatiei Elvetiene;

g) cresterea implicării administratiei publice locale si a comunitătilor locale pentru îmbunătătirea conditiilor de acordare a asistentei medicale de specialitate.

II. Criterii de reorganizare în sistem regional a asistentei medicale de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie:

a) asigurarea asistentei medicale spitalicesti pentru femeia gravidă si nou-născut în functie de riscul prezentat, prin regionalizarea îngrijirilor medicale si stabilirea locului nasterii, în functie de capacitatea unitătii medicale de a rezolva patologia prezentată de mamă si nou-născut;

b) reorganizarea unitătilor de specialitate obstetrică-ginecologie si neonatologie pe trei niveluri de competentă, după cum urmează:

1. nivelul I, care asigură asistenta medicală a femeii gravide si nou-născutului sănătos, precum si asistenta medicală ginecologică de bază (patologie nechirurgicală, patologie chirurgicală neoncologică si urgente); aceste centre nu asigură servicii de gardă după programul obisnuit de lucru;

2. nivelul II, care asigură asistenta medicală a femeii gravide si nou-născutului cu un anumit grad moderat de risc, precum si asistenta medicală ginecologică în cazuri mai complexe (patologie oncologică); aceste centre asigură servicii de gardă după programul obisnuit de lucru si au capacitatea de a efectua interventii chirurgicale de urgentă si în timpul gărzii;

3. nivelul III, care asigură asistenta medicală a femeii gravide si nou-născutului cu un risc crescut; aceste centre au capacitatea de a rezolva întreaga gamă de patologie specifică si asigură servicii de gardă complexe după programul obisnuit de lucru;

c) înfiintarea unor centre de excelentă pentru domenii de supraspecialitate bine definite (diagnostic prenatal, perinatologie, oncoginecologie, fertilizare in vitro si tratamentul sterilitătii, sarcină cu patologie infectioasă);

d) dispecerizarea fluxului de pacienti spre cele trei niveluri de competentă potrivit specificului fiecărui caz, pe baza principiului accesului gravidei si nou-născutului la cele mai potrivite îngrijiri medicale;

e) definirea în zone geografice, grupate în jurul unor centre de nivel III, a regiunilor care corespund următoarelor criterii:

1. 15.000-20.000 de nasteri înregistrate per regiune;

2. durată de maximum două ore a transportului gravidei sau nou-născutului până la centrul de nivel III;

f) transportul in utero ca mod prioritar de transport, către centrul regional de nivel III;

g) transportul după nastere al nou-născutilor care necesită îngrijiri în centre de nivel III de către unităti de transport neonatal specializat.

III. Criterii de ierarhizare pe trei niveluri a competentelor profesionale ale unitătilor de specialitate obstetricăginecologie si neonatologie

Ministerul Sănătătii si Familiei va elabora criteriile specifice pentru evaluarea si încadrarea pe trei niveluri a competentelor profesionale ale maternitătilor, criterii care vor fi aprobate prin ordin al ministrului sănătătii si familiei.

Definitia nivelurilor va lua în considerare:

a) competentele pentru:

- ginecologie;

- obstetrică;

- neonatologie;

b) dotarea minimă obligatorie;

c) organizarea, spatiul, circuitele;

d) facilitătile de comunicare si transport;

e) personalul:

- de bază;

- pentru asigurarea permanentelor;

f) instruirea profesională, performante profesionale, competentă managerială.

Ca prioritate, din cele 261 de maternităti (dintre care 44 sunt la nivel comunal, 109 la nivel orăsenesc, 87 la nivel municipal/judetean si 21 la nivel universitar) se reabilitează si se reorganizează ca centre de nivel III următoarele 18 maternităti:

 

Centru de nivel III

Regiunea

Iasi

Spital de obstetrică-ginecologie (clădire separată)

Iasi, Neamt, Vaslui

Oradea

Spital de obstetrică-ginecologie (clădire separată)

Bihor, Satu Mare

Galati

Sectie de obstetrică-ginecologie (clădire separată)

Galati, Brăila

Sibiu

Sectie de obstetrică-ginecologie în spital general (clădire comună)

Sibiu, Alba

Suceava

Sectie de obstetrică-ginecologie în spital general (clădire comună)

Suceava, Botosani

Târgu Mures

Sectie de obstetrică-ginecologie în spital general (clădire comună)

Mures, Harghita

Timisoara

Spital de obstetrică-ginecologie (clădire separată)

Timis, Arad, Caras-Severin, Hunedoara

Bucuresti (7 maternităti)

 

2 spitale de obstetrică-ginecologie (clădire separată), 5 sectii de obstetrică-ginecologie în spitale generale (2 în clădire comună si 3 în clădire separată)

Arges, Buzău, Călărasi, Dâmbovita, Giurgiu, Ialomita, Ilfov, Prahova, Teleorman

 

Toate maternitătile vor trebui să ofere îngrijire integrată nou-născutilor sănătosi după sistemul “rooming-in”, care favorizează alimentarea precoce la sân.

În cadrul centrelor regionale de nivel III se vor constitui unităti de terapie intensivă neonatală ca sectii de sine stătătoare care vor asigura îngrijiri specifice de lungă durată celor mai dificile cazuri din regiune si care vor avea în compunere unităti de transport neonatal specializat.

Toate sectiile de obstetrică-ginecologie vor asigura servicii de întrerupere a sarcinii în conditii de sigurantă si calitate, incluzând servicii de consiliere si oferire de contraceptive după avort. Pretul acestor servicii nu va putea depăsi un plafon maximal stabilit de Ministerul Sănătătii si Familiei pentru a se evita limitarea accesului femeilor la aceste servicii si recurgerea la avort ilegal.

 

ANEXA Nr. 2

 

Modalitatea de evaluare a situatiei actuale

 

I. Ministerul Sănătătii si Familiei va elabora un sistem de evaluare a tuturor sectiilor de obstetrică-ginecologie si neonatologie din tară, urmărind:

a) organizarea sectiilor, spatiilor, circuitelor;

b) infrastructura;

c) personalul;

d) dotarea cu echipamente;

e) indicatorii de functionare;

f) contextul local (medical, demografic, economic, geografic etc.).

II. Evaluarea sectiilor de obstetrică-ginecologie si neonatologie se va efectua în fiecare judet de către echipe formate din 5 persoane:

a) directorul pe probleme de reformă din cadrul directiei de sănătate publică;

b) inspectorul cu asistenta familială si socială din cadrul directiei de sănătate publică;

c) un epidemiolog desemnat de inspectorul sanitar sef si de directorul pe probleme de supraveghere din cadrul directiei de sănătate publică;

d) medicul responsabil de asistenta obstetricală si ginecologică pe judet;

e) un reprezentant al colegiului judetean al medicilor.

III. Instrumentele de evaluare vor fi redactate de către un colectiv mixt de specialisti reprezentând Institutul pentru Ocrotirea Mamei si Copilului, Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate si comisiile de obstetrică-ginecologie si neonatologie ale Ministerului Sănătătii si Familei.

IV. Comisiile se vor deplasa pe teren la nivelul fiecărei sectii si vor urmări parametrii de mai sus, făcând propuneri concrete pentru fiecare unitate. Comisiile vor argumenta în fiecare caz propunerile făcute. Evaluarea va include si estimarea costurilor necesare reabilitării sau reorganizării fiecărei sectii, defalcate pe capitole de infrastructură, dotare cu echipament, personal etc.

Termenul de încheiere a evaluării tuturor sectiilor de către comisii este 1 iunie 2002.

V. Propunerile comisiilor de evaluare vor fi analizate la nivelul Ministerului Sănătătii si Familiei de către o comisie unică, urmând să se ia deciziile care se impun de la caz la caz, respectiv încadrarea fiecărei unităti în unul dintre nivelurile I-III sau reorganizarea unitătii în alt profil.

Termenul de încheiere a analizei la nivelul Ministerului Sănătătii si Familiei si de luare a deciziilor specifice referitoare la încadrarea unitătilor este 1 august 2002.

 

ANEXA Nr. 3

 

Modalitatea de reabilitare si reorganizare

 

I. Ministerul Sănătătii si Familiei va analiza rezultatele evaluării prin prisma necesarului de acoperire a teritoriului cu asistentă medicală de specialitate si va elabora un plan national de reabilitare si reorganizare, cu actiuni ierarhizate în functie de priorităti si esalonate în timp.

Termenul de finalizare a planului de reabilitare este 1 octombrie 2002.

II. De asemenea, Ministerul Sănătătii si Familiei va evalua costurile efective pe care le necesită actiunile planului de reabilitare si reorganizare si va include aceste sume în proiectul bugetului de stat pe anul 2003 si apoi pe anul 2004.

Termenul de finalizare a estimărilor financiare legate de planul de reabilitare este 1 octombrie 2002.

III. Implementarea programului de reabilitare si reorganizare se va face în patru etape:

a) etapa I - reabilitarea si reorganizarea administrativă si infrastructurală a unitătilor sanitare de nivel III (în perioada 1 octombrie 2002 - 31 decembrie 2003);

b) etapa II - reabilitarea si reorganizarea administrativă si infrastructurală a unitătilor sanitare de nivel II si I (în perioada 1 octombrie 2002-31 decembrie 2004);

c) etapa III - dotarea cu echipament a unitătilor sanitare (în perioada 1 februarie 2003-31 decembrie 2004);

d) etapa IV - dotarea cu echipament a centrelor de excelentă (în perioada 1 februarie 2003-31 decembrie 2004).

 

ANEXA Nr. 4

 

Acreditarea, monitorizarea si reevaluarea periodică

a competentelor si calitătii actului medical

 

I. Ministerul Sănătătii si Familiei va constitui o comisie natională de evaluare, acreditare si reevaluare a unitătilor spitalicesti de obstetrică-ginecologie si neonatologie, compusă din reprezentanti ai Ministerului Sănătătii si Familiei, ai comisiilor de obstetrică-ginecologie si  neonatologie ale Ministerului Sănătătii si Familiei si ai Colegiului Medicilor din România. Comisia va avea următoarele atributii:

a) elaborarea unui sistem de monitorizare si control al unitătilor sanitare specializate de obstetrică-ginecologie si neonatologie;

b) elaborarea unei metodologii de evaluare, acreditare si reevaluare;

c) analizarea reevaluărilor periodice (la 2 ani) ale unitătilor de specialitate;

d) propuneri pentru schimbarea acreditării si încadrării unitătilor;

e) evaluarea centrelor candidate pentru nominalizare ca centre de excelentă;

f) propuneri pentru nominalizarea centrelor de excelentă;

g) controlul calitătii actului medical desfăsurat în maternităti;

h) propunerea măsurilor de corectare a aspectelor necorespunzătoare ale asistentei de specialitate din maternităti.

II. În vederea monitorizării activitătilor si calitătii asistentei medicale se va dezvolta si se va implementa până la sfârsitul programului de reabilitare si reorganizare un sistem de informatie pentru management, unitar la nivelul maternitătilor.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind colorarea si marcarea unor produse petroliere

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Agentii economici producători, importatori si distribuitori de benzină, motorină si combustibil de tip M au obligatia să coloreze, respectiv să marcheze, benzina, motorina si combustibilul de tip M ce urmează să fie utilizate în agricultură, transport feroviar, naval si în alte  activităti care nu implică circulatia pe drumurile publice.

(2) Operatiunile de colorare si marcare pot fi realizate si concomitent.

Art. 2. - (1) Ministerul Industriei si Resurselor este autorizat să coordoneze si să elaboreze metodologia de colorare si de marcare a produselor petroliere: benzină, motorină si combustibil de tip M din punct de vedere al mentinerii calitătii în procesele de productie, depozitare, transport, comercializare la agentii economici prevăzuti la art. 1.

(2) Prin ordin al ministrului industriei si resurselor se poate completa lista cuprinzând produsele petroliere supuse sistemului de colorare si de marcare.

Art. 3. - Pentru protectia calitătii benzinei, motorinei si combustibilului de tip M si pentru personalizare, operatiunea de colorare se va realiza uniform si etapizat, la rafinării sau la depozite, după cum urmează:

a) pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la motorină;

b) după un termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la combustibilul de tip M;

c) după un termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, la benzină.

Art. 4. - Agentii economici producători, importatori si distribuitori au obligatia să se doteze cu aparatura necesară realizării colorării si marcării benzinei, motorinei si combustibilului de tip M.

Art. 5. - (1) Marcarea urmează să se facă după un interval de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Marcarea se realizează cu substante chimice specifice, furnizate de societăti comerciale specializate în domeniu, care trebuie să respecte reglementările referitoare la protectia mediului si a sănătătii.

(3) Aceste substante, denumite marcatori, se introduc într-o cantitate prestabilită, a cărei concentratie permite determinarea mentinerii calitătilor initiale pe tot fluxul productie-depozitare-transport-distributie-comercializare.

Art. 6. - (1) În vederea evitării falsificării si contrafacerii benzinei, motorinei si combustibilului de tip M, precum si pentru evitarea contrabandei cu aceste produse, societătile comerciale specializate în livrarea de marcatori si coloranti, selectionate în conditiile legii de agentii economici producători, au obligatia contractuală de a nu mai livra acelasi tip de marcatori si altor beneficiari.

(2) Pentru produsul combustibil de tip M colorarea acestuia trebuie să se facă în mod obligatoriu la producător.

Art. 7. - (1) Constituie contraventii următoarele fapte si se sanctionează după cum urmează:

a) comercializarea produselor prevăzute la art. 1, nemarcate sau care au marcajele modificate ca urmare a dilutiei ori contrafacerii, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei;

b) folosirea de către utilizatori a produselor prevăzute la art. 1, nemarcate sau care au marcajele modificate ca urmare a dilutiei ori contrafacerii, cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei;

c) nerespectarea dispozitiilor art. 6 alin. (1), cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.

(2) Sunt supuse sanctiunii complementare de confiscare produsele comercializate cu încălcarea prevederilor prezentei hotărâri, precum si mijloacele de transport utilizate în acest scop.

(3) Contraventiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002.

Art. 8. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către ofiterii si subofiterii de politie, precum si de personalul împuternicit de Ministerul Industriei si Resurselor.

Art. 9. - Prezenta hotărâre va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri Ministerul Industriei si Resurselor va emite instructiuni de aplicare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 535.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei judetului Tulcea

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă stema judetului Tulcea, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Descrierea elementelor stemei si semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 538.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA JUDETULUI TULCEA

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei judetului Tulcea

 

Descrierea stemei:

Stema judetului Tulcea, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu trei fascii orizontale din argint.

Pe fundal se profilează doi delfini din aur, afrontati; între cei doi delfini se află o cruce paleocrestină din aur.

Semnificatia elementelor însumate:

Fasciile orizontale din argint sugerează cele trei brate ale Dunării la vărsare.

Cei doi delfini afrontati simbolizează Marea Neagră.

Crucea paleocrestină sugerează importanta zonei în aparitia si dezvoltarea crestinismului în România.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei judetului Brăila

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă stema judetului Brăila, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Descrierea elementelor stemei si semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 539.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA JUDETULUI BRĂILA

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei judetului Brăila

 

Descrierea stemei:

Stema judetului Brăila, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut cu baza curbată, având fond de azur, încărcat cu o corabie neagră cu două catarge de aceeasi culoare si cu pânze din argint, dotată la pupa si în vârful catargului cu fanioane din acelasi metal si plutind pe valuri, de asemenea din argint.

Semnificatia elementelor însumate:

Această simbolistică păstrează traditia si specificul judetului Brăila; reprezintă activitatea desfăsurată pe teritoriul acestui judet si comertul fluvial.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei judetului Sălaj

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă stema judetului Sălaj, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Descrierea elementelor stemei si semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 540.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA JUDETULUI SĂLAJ

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei judetului Sălaj

 

Descrierea stemei:

Stema judetului Sălaj, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut cu baza curbată, împărtită în patru cartiere, toate pe fond rosu, prin intersectia fasciei cu palul.

În intervalul fasciei, de culoare albastră, este reprezentată silueta uneia dintre cele 76 de biserici din lemn, pe auriu.

Cartierul din stânga sus cuprinde PORTA PRETORIA - poarta castrului roman de la Porolissum, de culoare argintie.

În cartierul din dreapta sus se află soarele sub care sunt reprezentate trei râuri ale judetului: Somes, Crasna si Barcău, toate din argint.

În cartierul din stânga jos se află un ciorchine de strugure cu o frunză de vită-de-vie, ambele din argint.

Cartierul din dreapta jos prezintă acvila romană si inscriptia SPQR - Senatus Populusque Romanus, pe argintiu.

Semnificatia elementelor însumate:

Poarta principală - PORTA PRETORIA - a castrului roman ilustrează ideea de zonă de legătură a judetului între Transilvania istorică si Tara Silvaniei; această poartă semnifică si pozitia geografică a Sălajului drept poartă de intrare în Transilvania.

Soarele reprezintă simbolul arhaic al vietii si al miscării, încrustat pe mai toate portile din lemn sculptate ale gospodăriilor tărănesti din judet.

Ciorchinele si frunza de vită reprezintă simbolic o ocupatie seculară a locuitorilor judetului, viticultura.

Acvila romană si inscriptia SPQR – Senatus Populusque Romanus - simbol al Romei reprezintă bogătia în vestigii romane a judetului Sălaj.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei judetului Timis

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema tării si sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă stema judetului Timis, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Descrierea elementelor stemei si semnificatia acestora sunt prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 541.

 

ANEXA Nr. 1

 

STEMA JUDETULUI TIMIS

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA SI SEMNIFICATIILE

elementelor însumate ale stemei judetului Timis

 

Descrierea stemei:

Stema judetului Timis, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut tăiat; în partea superioară, pe câmp rosu, un leu din aur iesind din crenelurile unui zid din aur zidit; leul tine o sabie încovoiată, cu vârf lat, din argint; în coltul din dreapta sus se află un soare din aur, iar în stânga sus, o lună din argint în crestere.

În partea inferioară, pe câmp albastru este reprezentată o fascie undată din argint.

Semnificatia elementelor însumate:

Leul cu brat înarmat, caracteristic Banatului Timisan, simbolizează apărătorii tinutului si ai crestinătătii împotriva armatelor otomane; leul poartă sabia victorioasă a lui Pavel Chinezu, comite de Timis.

Zidul din aur simbolizează cetatea Timisoarei.

Soarele din aur simbolizează, prin pozitia sa, telurile înalte pentru care au luptat eroii acestui tinut.

Luna din argint reprezintă perechea soarelui.

Fascia undată din argint, pe câmp albastru, simbolizează râul Timis, cel care dă numele judetului.

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Public pe anul 2002 din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 20 din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, ale art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, precum si ale art. 29 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Public cu suma de 20 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2002, pentru punerea în functiune, începând cu data de 1 septembrie 2002, a Parchetului National Anticoruptie, la cap. “Autorităti publice”, din care pentru titlul .Cheltuieli materiale si servicii” - 12 miliarde lei si pentru titlul “Cheltuieli de capital” - 8 miliarde lei.

Art. 2. - Utilizarea sumei prevăzute la art. 1 se va face de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să  introducă modificările corespunzătoare în bugetul Ministerului Public si în structura bugetului de stat pe anul 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul justitiei,

Doru Crin Trifoi,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 542.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind finantarea cheltuielilor aferente Conferintei internationale “Arhivele diplomatice – tezaur pentru fundamentarea politicii externe si promovarea cooperării internationale”,

desfăsurată în perioada 29 mai - 2 iunie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2002 pentru modificarea art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor măsuri financiare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă finantarea cheltuielilor aferente Conferintei internationale “Arhivele diplomatice – tezaur pentru fundamentarea politicii externe si promovarea cooperării internationale”, desfăsurată în perioada 29 mai - 2 iunie 2002, conform devizului prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea actiunii prevăzute la art. 1 se asigură prin suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Externe cu suma de 419 milioane lei si diminuarea corespunzătoare a bugetului Secretariatului General al Guvernului, de la capitolul 72.01 “Alte actiuni”, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul “Transferuri”.

Art. 3. - Cu sumele rămase neutilizate se diminuează bugetul Ministerului Afacerilor Externe si se suplimentează bugetul Secretariatului General al Guvernului la capitolul 72.01 “Alte actiuni”, subcapitolul 13 “Programe de informare si prezentare a imaginii României”, titlul “Transferuri”, până la data de 15 iulie 2002.

Art. 4. - Ministerul Finantelor Publice este autorizat să introducă modificările ce rezultă din aplicarea art. 2 si, după caz, a art. 3, în bugetele Secretariatului General al Guvernului si Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2002.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Serban Mihăilescu

p. Ministrul afacerilor externe,

Cristian Diaconescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 30 mai 2002.

Nr. 543.


*) Anexa se transmite institutiilor implicate.