MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 898         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 11 decembrie 2002

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 307 din 12 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.323. - Hotărâre privind elaborarea în parteneriat a Planului national de dezvoltare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

381. - Ordin al ministrului dezvoltării si prognozei privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importantă natională

 

540. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tări sau regiuni unde există riscul de aparitie a febrei aftoase

 

910. - Ordin al ministrului turismului pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

 

911. - Ordin al ministrului turismului privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

 

1.112/1.610. - Ordin al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului finantelor publice privind nominalizarea birourilor vamale de control si vămuire la frontieră pentru intrarea/iesirea din tară a substantelor care epuizează stratul de ozon

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 307

din 12 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997, exceptie invocată de Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” Bucuresti Regionala Cluj în Dosarul nr. 2.840/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde partea Ministerul Finantelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice sustine că exceptia este neîntemeiată si solicită respingerea acesteia, deoarece dispozitiile criticate nu înfrâng prevederile constitutionale referitoare la sistemul legal de impunere. Totodată apreciază că majorările de întârziere intră în sfera răspunderii juridice pentru neîndeplinirea îndatoririlor constitutionale, astfel cum a constatat si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 179/2002.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei, arătând că dispozitiile criticate nu contravin prevederilor constitutionale, deoarece, pe de-o parte, majorările de întârziere nu intră în sfera sistemului legal de impunere si, pe de altă parte, achitarea unor obligatii legale nu este incompatibilă cu economia de piată, invocând în acest sens si Decizia Curtii Constitutionale nr. 179/2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 2.142 din 7 iunie 2002, pronuntată în Dosarul nr. 2.840/2001, Curtea Supremă de Justitie Sectia de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997, exceptie ridicată de Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” Bucuresti – Regionala Cluj într-o cauză administrativă având ca obiect recursul declarat de autorul exceptiei împotriva unei decizii a Curtii de Conturi - Sectia jurisdictională.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate instituie o “dublă sanctiune care creează o practică neechitabilă si împovărătoare pentru subiectii obligatiilor bugetare”. Astfel, autorul consideră că textele criticate sunt neconstitutionale deoarece “pentru aceeasi abatere contribuabilul este sanctionat atât cu penalităti de întârziere, cât si cu majorări de întârziere”, ceea ce reprezintă o confiscare partială si totodată încalcă prevederile constitutionale ale art. 41 alin. (8) privind confiscarea unor bunuri, ale art. 53 alin. (2) privind asezarea justă a sarcinilor fiscale, precum si ale art. 134 alin. (2) lit. a) si b) privind obligatia statului de a asigura crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie si protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară.

Curtea Supremă de Justitie - Sectia de contencios administrativ opinează că exceptia este neîntemeiată, întrucât textele criticate se referă la situatii diferite, pentru care sunt prevăzute sanctiuni diferite, astfel încât nu se poate sustine existenta unei duble sanctionări a unei abateri financiare.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul arată că “neexecutarea de către contribuabil a obligatiilor fiscale la momentul la care acestea au devenit exigibile atrage obligarea sa la plata majorărilor de întârziere prevăzute de lege, ca formă de răspundere  patrimonială specifică dreptului fiscal. [...] De asemenea, aplicarea majorărilor de întârziere este imperativă, independentă de orice altă actiune coercitivă instituită de către stat pentru respectarea normelor privind veniturile bugetare. Sustinerea autorului exceptiei, în sensul că «după aplicarea majorărilor de întârziere, aplicarea penalitătilor reprezintă o confiscare Partială», încălcându-se, astfel, dispozitiile art. 41 alin. (8) din Constitutie, nu poate fi primită, întrucât cele două sanctiuni sunt aplicate independent una de cealaltă.

Majorările se aplică pentru achitarea cu întârziere a obligatiilor bugetare si sunt calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua următoare scadentei obligatiei bugetare si până la data realizării sumei datorate inclusiv, iar penalitătile pentru nevărsarea de către plătitorii obligatiilor bugetare a sumelor calculate si retinute la sursă de către acestia, însă aplicarea penalitătilor nu are loc după cea a majorărilor de întârziere ci, independent de aceasta, la momentul constatării abaterii, o singură data pentru aceeasi sumă retinută si nevărsată. Pe de altă parte, nu poate fi sustinută nici invocarea încălcării art. 53 alin. (3) din Constitutie, întrucât asezarea justă a sarcinilor fiscale despre care face vorbire acest articol se referă la criteriile de stabilire a taxelor si impozitelor, si nicidecum la consecintele neplătii acestora”.

În punctul de vedere comunicat de Avocatul Poporului se arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece sinstituirea unor sanctiuni prin textele legale criticate constituie o măsură de politică fiscală, care are ca scop prevenirea întârzierilor la plata obligatiilor bugetare si, prin aceasta, înlăturarea blocajelor financiare, măsură destinată a contribui la crearea unui cadru favorabil de desfăsurare a activitătilor economice”. De asemenea, se apreciază că neplata la scadentă a obligatiilor bugetare atrage plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere si, totodată, plata unor penalităti procentuale, fără ca aceste măsuri să fie injuste, întrucât nimeni nu poate invoca propria-i turpitudine, având în vedere că debitorul se află în întârziere.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 dinLegea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si dispozitiile art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin art. I pct. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 53/1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 258/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 30 decembrie 1998.

Dispozitiile criticate de autor ca fiind neconstitutionale au următorul continut:

- Art. 13: “Pentru achitarea cu întârziere a obligatiilor bugetare, debitorii datorează majorări de întârziere, calculate pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare si până la data realizării sumei datorate inclusiv, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Cota majorărilor de întârziere se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelată cu taxa oficială a scontului, stabilită de Banca Natională a României.

În cazul constatării unor diferente de obligatii bugetare, stabilite de organele competente, majorările de întârziere se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare, la care s-a stabilit diferenta, până la data realizării acesteia inclusiv, prevederile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul obligatiilor bugetare stinse prin compensare, majorările de întârziere pentru neplata acestor obligatii se calculează până la data la care compensarea a devenit posibilă, potrivit legii.”;

- Art. 131: “Nevirarea sumelor calculate si retinute la sursă potrivit legii de către plătitorii obligatiilor bugetare se sanctionează cu o penalitate de 10% din suma retinută si nevirată într-un termen mai mare de 30 de zile.

Penalitatea prevăzută la alin. 1 se aplică si plătitorilor de venituri realizate din România de către persoanele fizice si juridice nerezidente pentru neretinerea impozitului de la aceste persoane.

Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare, cu exceptia majorărilor de întârziere, a penalitătilor si a amenzilor, se sanctionează cu o penalitate de întârziere de 0,5% pentru fiecare lună si/sau pentru fiecare fractiune de lună de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea aveau termene de plată.

Penalitatea de întârziere nu înlătură obligatia de plată a majorărilor de întârziere si/sau a penalitătilor. Sanctiunea prevăzută la alin. 1 si 2 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru aceeasi sumă retinută si nevirată, respectiv, neretinută, iar aceasta nu înlătură obligatia de plată a majorărilor de întârziere si a penalitătilor de întârziere, conform legii.”

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia apreciază că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate următoarele prevederi ale Constitutiei:

- Art. 41 alin. (8): “Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în conditiile legii.”;

- Art. 53 alin. (2): “Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure asezarea justă a sarcinilor fiscale.”;

- Art. 134 alin. (2) lit. a) si b): “Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;

b) protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară;”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile criticate prevăd plata majorărilor de întârziere pentru achitarea cu întârziere a obligatiilor bugetare, precum si plata unor penalităti pentru retinerea la sursă a taxelor si impozitelor si nevirarea lor în termenul legal. Aceste prevederi instituie sanctiuni fiscale diferite pentru săvârsirea unor fapte diferite, după cum urmează: pentru achitarea cu întârziere sau pentru neplata obligatiilor bugetare se percep majorările de întârziere prevăzute de art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, pe când pentru retinerea la sursă si nevirarea sumelor încasate se percep, o singură dată, penalitătile prevăzute de art. 131 din aceeasi ordonantă.

Ca atare, Curtea constată că sustinerile autorului exceptiei, referitoare la încălcarea art. 41 alin. (8) din  Constitutie, nu pot fi primite, deoarece aceste dispozitii prevăd confiscarea, în conditiile legii, a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii. Or, instituirea unor sanctiuni pentru neîndeplinirea obligatiilor fiscale nu poate fi considerată o confiscare partială a averii contribuabilului.

Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor constitutionale ale art. 53 alin. (2) referitoare la asezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea retine că acestea nu au incidentă în cauză, deoarece textele criticate nu instituie obligarea la plată a unor sarcini fiscale, ci prevăd sanctiuni pentru neachitarea acestora, deci pentru neîndeplinirea obligatiilor prevăzute de lege. Conform art. 53 alin. (1) din Constitutie, “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si  prin taxe, la cheltuielile publice”, iar potrivit art. 51 din Constitutie, “Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”.

De asemenea, Curtea constată că prin dispozitiile legale criticate nu au fost încălcate prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) si b) din Legea fundamentală, cu privire la obligatiile statului de a asigura un cadru favorabil pentru valorificarea factorilor de productie si de a proteja interesele nationale în activitatea economică, întrucât, prin instituirea de  sanctiuni împotriva autorilor abaterilor mentionate în textelelegale criticate, nu se aduce vreo atingere valorilor apărate de Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, se descurajează comportamentul contrar intereselor nationale în activitatea economică si financiară si se asigură climatul necesar desfăsurării normale a activitătilor comerciale.

Cu privire la constitutionalitatea art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 179 din 20 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002, respingând exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale. Neintervenind elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât solutia, cât si  considerentele cuprinse în decizia anterioară îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

 

Fată de cele mai sus arătate, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997, exceptie ridicată de Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” Bucuresti - Regionala Cluj în Dosarul nr. 2.840/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 noiembrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiva

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind elaborarea în parteneriat a Planului national de dezvoltare

 

În temeiul art. 107 din Constitutie,

           

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează cadrul institutional si partenerial prin care institutiile si organismele publice si private stabilesc obiectivele nationale prioritare de dezvoltare pe termen mediu - pentru realizarea coeziunii economice si sociale - si programarea financiară a măsurilor prin care se realizează aceste obiective, în strânsă corelare cu orientările bugetare multianuale.

Art. 2. - (1) Prin prezenta hotărâre se stabilesc:

a) rolul si atributiile ministerelor în cadrul structurilor parteneriale pentru elaborarea Planului national de dezvoltare, denumit în continuare PND;

b) rolul si atributiile organismelor regionale în cadrul structurilor parteneriale pentru elaborarea PND;

c) rolul si atributiile altor institutii si organisme implicate în procesul de elaborare în parteneriat a PND;

d) relatiile dintre partenerii implicati în procesul de elaborare a PND.

(2) Prin prezenta hotărâre se urmăreste:

a) crearea cadrului legal pentru îndeplinirea cerintelor Uniunii Europene privind respectarea principiului parteneriatului în elaborarea PND;

b) responsabilizarea institutiilor si organismelor implicate în procesul de elaborare a PND.

(3) Institutiile si organismele implicate în procesul de elaborare în parteneriat a PND sunt prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3. - (1) PND este documentul de planificare strategică si programare financiară al României, aprobat de Guvern, elaborat într-un larg parteneriat, care are ca scop să orienteze si să stimuleze dezvoltarea economică si socială  a tării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice si sociale.

(2) PND se elaborează pe baza planurilor de dezvoltare regională, realizând o programare a dezvoltării economice si sociale a tării, similară celei realizate de statele member ale Uniunii Europene pentru Obiectivul 1 de interventie a Fondurilor structurale.

(3) PND contine analiza situatiei economice si sociale a tării, obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, strategia pentru realizarea obiectivelor prioritare stabilite si programarea financiară multianuală a măsurilor prin care se  realizează aceste obiective, utilizând resurse financiareinterne si externe.

(4) PND este instrument de coordonare, monitorizare si evaluare a implementării obiectivelor prioritare de dezvoltare.

(5) PND fundamentează accesul României la fondurile de tip structural, alocate de Uniunea Europeană României în perioada de preaderare, precum si la Fondurile structurale, după aderare.

Art. 4. - (1) Obiectivele prioritare de dezvoltare stabilite în PND se realizează prin programe operationale sectoriale si Programul operational regional.

(2) Programul operational contine un set consistent de priorităti de dezvoltare si măsuri, care trebuie să fie în concordantă cu obiectivele prioritare de dezvoltare ale PND, planul detaliat de finantare, precum si managementul programului.

(3) Programele operationale sectoriale sunt programe operationale elaborate la nivel national, care contin priorităti de dezvoltare si măsuri pentru domenii de importantă majoră în dezvoltarea tării, cum sunt: mediul, transportul, agricultura si dezvoltarea rurală, ocuparea si dezvoltarea resurselor umane etc.; programele operationale sectoriale se elaborează de către ministerele în a căror sferă de competentă intră domeniile respective.

(4) Programul operational regional este un program operational care contine priorităti de dezvoltare si măsuri specifice regiunilor de dezvoltare - concordante cu prioritătile nationale de dezvoltare regională -, identificate si agreate în cadrul celor 8 subprograme operationale regionale elaborate de agentiile pentru dezvoltare regională.

Art. 5. - În întelesul prezentei hotărâri, următorii termeni se definesc astfel:

a) parteneri - institutii si organizatii existente la nivel local, regional si central, guvernamentale si neguvernamentale, publice si private, reprezentanti ai sectorului economic de stat si privat, precum si reprezentanti ai societătii civile, care lucrează împreună în procesul de elaborare a PND;

b) parteneriat - asocierea largă si eficientă a partenerilor, prin relatii de coordonare, consultare, negociere, cooperare si colaborare, în scopul elaborării PND;

c) structuri parteneriale - structuri constituite la nivel regional si national sub formă de consilii, comitete, comisii, grupuri de lucru pentru elaborarea PND. Structurile parteneriale au un caracter sistematic si permanent, iar activitatea lor este reglementată prin regulamente proprii de functionare întocmite pe baza unui regulament-cadru elaborat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei.

Art. 6. - Crearea structurilor parteneriale prezentate în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre urmăreste:

a) obtinerea consensului partenerilor asupra obiectivelor prioritare de dezvoltare incluse în PND, precum si asupra strategiei de atingere a acestor obiective;

b) asigurarea transparentei întregului proces de elaborare a PND;

c) responsabilizarea si implicarea cât mai largă a partenerilor la elaborarea PND.

 

CAPITOLUL II

Structurile parteneriale nationale pentru elaborarea PND

 

Art. 7. - (1) Consiliul National pentru Dezvoltare Regională, denumit în continuare CNDR, constituit conform art. 10 din Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si completările ulterioare, este un organ deliberativ, ale cărui atributii includ avizarea PND înaintat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei.

(2) CNDR decide pe parcursul procesului de elaborare a PND, la propunerea Comitetului interinstitutional pentru elaborarea PND, constituit conform art. 8 alin. (1), asupra următoarelor:

a) obiectivele prioritare nationale de dezvoltare incluse în PND;

b) strategia pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale PND;

c) programarea financiară a obiectivelor prioritare de dezvoltare;

d) elementele de bază ale programelor operationale sectoriale, precum si ale Programului operational regional alcătuit din 8 subprograme operationale regionale;

e) proiectul final al PND.

(3) CNDR supune spre aprobare Guvernului României PND.

Art. 8. - (1) Pentru elaborarea în parteneriat a PND se constituie Comitetul interinstitutional pentru elaborarea PND, denumit în continuare CIP.

(2) CIP reprezintă cadrul larg partenerial al CNDR pentru elaborarea PND, având rol consultativ.

(3) CIP formulează recomandări si propuneri către CNDR asupra continutului PND.

(4) CIP este coordonat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei, organ executiv al CNDR.

(5) Secretariatul CIP este asigurat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei.

(6) CIP îsi stabileste propriul regulament de organizare si functionare, care se avizează de către Ministerul Dezvoltării si Prognozei.

(7) CIP are în componenta sa reprezentanti, la nivel de decizie, ai ministerelor, agentiilor pentru dezvoltare regională, institutiilor publice centrale, institutelor de cercetare si institutiilor de învătământ superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.

(8) CIP îsi desfăsoară activitatea pe grupuri tematice, corespunzător problemelor care se analizează si prin întâlniri în plen, cu asigurarea reprezentării echilibrate a institutiilor centrale si regionale, precum si a partenerilor

economici si sociali.

Art. 9. - CIP are următoarele atributii:

a) examinează studiile si analizele economice si pe probleme sociale elaborate de Ministerul Dezvoltării si Prognozei si agentiile pentru dezvoltare regională, precum si concluziile acestora privind problemele majore identificate, formulând propuneri de obiective prioritare nationale de dezvoltare pentru a fi incluse în PND, în vederea prezentării spre aprobare CNDR;

b) examinează strategiile elaborate de ministere si de către agentiile pentru dezvoltare regională pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare ale PND si le supune spre aprobare CNDR;

c) analizează programarea financiară a obiectivelor prioritare de dezvoltare ale PND elaborată de Ministerul Finantelor Publice pe baza propunerilor partenerilor si formulează propuneri de armonizare a alocărilor financiare, pe care le supune spre aprobare CNDR;

d) examinează programele operationale sectoriale, precum si Programul operational regional alcătuit din 8 subprograme operationale regionale, prin care se implementează prioritătile de dezvoltare ale PND, si le supune spre aprobare CNDR;

e) propune CNDR, pentru aprobare, proiectul final al PND.

 

CAPITOLUL III

Structuri parteneriale regionale pentru elaborarea PND

 

Art. 10. - (1) Consiliul pentru dezvoltare regională, denumit în continuare CDR, constituit la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare conform art. 5 din Legea nr. 151/1998, este un organ deliberativ, ale cărui atributii includ aprobarea Planului de dezvoltare regională, denumit în continuare PDR.

(2) CDR decide la nivel regional, pe parcursul elaborării PDR, la propunerea Comitetului regional pentru elaborarea PDR, constituit conform art. 11 alin. (5), asupra:

a) obiectivelor prioritare de dezvoltare regională ale PDR, concordante cu strategia natională de dezvoltare regională, pe care le propune CNDR pentru a fi incluse în PND;

b) strategiei pentru atingerea obiectivelor prioritare de dezvoltare ale PDR;

c) subprogramului operational regional prin care se implementează obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunii, pe care îl supune aprobării CDR pentru a fi inclus în Programul operational regional al PND;

d) proiectului final al PDR.

Art. 11. - (1) Pentru elaborarea în parteneriat a PDR se constituie, la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, Comitetul regional pentru elaborarea PDR, denumit în continuare CRP.

(2) CRP reprezintă cadrul larg partenerial al CDR pentru elaborarea PDR, având rol consultativ.

(3) CRP formulează recomandări si propuneri către CDR asupra continutului PDR.

(4) CRP este coordonat de agentia pentru dezvoltare regională, care asigură si secretariatul acestuia.

(5) CRP îsi stabileste propriul regulament de organizare si functionare pe baza unui regulament-cadru elaborat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei.

(6) CRP are în componenta sa reprezentanti ai agentiei pentru dezvoltare regională, prefecturilor, consiliilor judetene, serviciilor descentralizate ale institutiilor publice centrale, reprezentanti ai institutelor de cercetări si institutiilor de învătământ superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.

(7) CRP îsi desfăsoară activitatea pe grupuri de lucru, constituite pe diferite criterii tematice, precum si prin întâlniri în plen, la care vor participa reprezentanti ai grupurilor de lucru, astfel încât să se asigure reprezentarea echilibrată a administratiei publice locale, centrale si a partenerilor publici si privati.

(8) CRP are următoarele atributii:

a) examinează studiile si analizele economice si pe probleme sociale, precum si concluziile acestora privind problemele majore identificate, cu care se confruntă regiunea;

b) formulează propuneri de obiective prioritare de dezvoltare regională pentru a fi incluse în PDR si prezintă aceste propuneri CDR spre aprobare;

c) examinează strategia pentru atingerea obiectivelor prioritare de dezvoltare din PDR si o supune spre aprobare CDR;

d) examinează subprogramul operational regional prin care se implementează obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunii si îl supune aprobării CDR pentru a fi inclus în Programul operational regional al PND;

e) aprobă, prin consens, proiectul final al PDR.

(9) Coordonatorul fiecărui CRP prezintă în CIP obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunii si subprogramul operational regional, prin care aceste obiective vor fi implementate, pentru a fi incluse în PND si, respectiv, în Programul operational regional.

 

CAPITOLUL IV

Rolul si atributiile institutiilor implicate în elaborarea

în parteneriat a PND

 

Art. 12. - Ministerul Dezvoltării si Prognozei, denumit în continuare MDP, este institutia responsabilă cu elaborarea proiectului PND, având următoarele atributii:

a) coordonează Comitetul interinstitutional pentru elaborarea PND si asigură secretariatul acestuia;

b) coordonează elaborarea planurilor de dezvoltare regională elaborate de agentiile pentru dezvoltare regională;

c) asigură prezentarea în PND a situatiei economice si sociale a României pe baza analizelor sectoriale si regionale elaborate de ministere si agentiile pentru dezvoltare regională si formulează concluzii asupra problemelor majore identificate;

d) organizează în cadrul CIP consultări si negocieri în vederea obtinerii acordului partenerilor asupra obiectivelor prioritare de dezvoltare care să fie incluse în proiectul PND;

e) elaborează strategia pentru atingerea obiectivelor prioritare de dezvoltare stabilite în CIP si aprobate de CNDR;

f) stabileste calendarul de lucru pentru elaborarea PND si îl face cunoscut partenerilor;

g) realizează integrarea în PND a documentelor de programare PHARE, ISPA si SAPARD, în colaborare cu ministerele responsabile cu elaborarea acestor programe;

h) realizează integrarea în PND a obiectivelor prioritare de dezvoltare regională identificate în planurile de dezvoltare regională;

i) asigură, în colaborare cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, corelarea PND cu planurile de amenajare a teritoriului;

j) asigură, în colaborare cu Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale, corelarea măsurilor din Planul national de actiune pentru ocuparea populatiei, denumit în continuare PNAO, cu prioritătile si măsurile din PND;

k) asigură realizarea evaluării ex-ante a PND de către un evaluator independent, care va fi inclusă în forma finală a documentului;

l) organizează, pe parcursul elaborării proiectului PND, consultări cu Ministerul Integrării Europene asupra prioritătilor si măsurilor incluse în PND pentru a asigura concordanta dintre acestea si prevederile din Parteneriatul de aderare (PA), Programul national pentru aderarea României la Uniunea Europeană (PNAR), precum si din alte documente programatice convenite de România cu Uniunea Europeană în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană;

m) elaborează proiectul PND, tinând seama de observatiile si comentariile partenerilor de dialog;

n) transmite PND către CNDR pentru avizare si ulterior îl prezintă Guvernului spre aprobare.

Art. 13. - (1) Ministerul Finantelor Publice, denumit în continuare MFP, este responsabil cu programarea financiară a obiectivelor prioritare de dezvoltare si a măsurilor din PND, precum si cu realizarea tabelelor financiare multianuale ale acestui document. Programarea financiară se realizează cu consultarea partenerilor în CIP.

(2) MFP elaborează bugetul de stat anual si bugetele orientative, pe termen mediu, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite, în strânsă corelare cu obiectivele prioritare de dezvoltare cuprinse în PND. În scopul asigurării unei bune fundamentări, de jos în sus, a planificării bugetare, MFP colaborează cu MDP si cu agentiile pentru dezvoltare regională, precum si cu ministerele care realizează planuri si programe operationale.

(3) MFP asigură cofinantarea contributiei financiare a Comisiei Europene pentru realizarea obiectivelor prioritare de dezvoltare cuprinse în PND, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat.

Art. 14. - (1) Ministerele si ceilalti parteneri, prevăzuti în anexa nr. 1, care participă la elaborarea PND, elaborează analize detaliate asupra evolutiei si tendintelor care se manifestă în sectoarele pe care le coordonează si identifică problemele majore ale acestora; transmit aceste analize Ministerului Dezvoltării si Prognozei si, după caz, grupurilor de lucru constituite conform alin. (3).

(2) În functie de obiectivele prioritare de dezvoltare  recomandate de CIP si aprobate de CNDR, ministerele îsi întocmesc propriile strategii pentru atingerea acestor obiective, planuri si programe operationale sectoriale, în limitele fondurilor publice disponibile: nationale, fonduri alocate de Uniunea Europeană, precum si alte fonduri externe.

(3) În scopul elaborării planurilor si programelor sectoriale operationale, ministerele organizează grupuri de lucru în componenta cărora intră reprezentanti ai ministerului responsabil, precum si ai altor ministere cu activitate conexă în implementarea programului operational sectorial, reprezentanti ai agentiilor pentru dezvoltare regională.

(4) Coordonatorii grupurilor de lucru, numiti de ministri, reprezintă ministerele respective în CIP.

(5) Ministerele elaborează planuri si programe operationale sectoriale în limita bugetelor orientative multianuale.

Art. 15. - Institutul National de Statistică colaborează cu MDP, cu celelalte ministere si cu agentiile pentru dezvoltare regională la elaborarea studiilor si analizelor sectoriale si regionale cuprinse în PND, având următoarele atributii:

a) furnizează ministerelor, Institutului National de Cercetări Economice al Academiei Române, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, agentiilor pentru dezvoltare regională - prin directiile de specialitate, precum si prin birourile regionale si directiile judetene de statistică informatiile statistice necesare elaborării studiilor si analizelor economice si pe probleme sociale la nivel national si regional;

b) adaptează si îmbunătăteste sistemul existent al indicatorilor statistici economici si sociali, în concordantă cu metodologia Eurostat, pentru a răspunde cerintelor Comisiei Europene privind fundamentarea PND pe o bază statistică solidă.

Art. 16. - Institutul National de Cercetări Economice al Academiei Române, prin institutele sale componente, cu finantare din fonduri publice, împreună cu institutele nationale de cercetare-dezvoltare asigură, la cerere, elemente de fundamentare stiintifică, economică si socială a PND, având următoarele atributii:

a) includ în programele anuale si multianuale de cercetare teme care răspund cerintelor de analiză si prognoză pentru elaborarea PND, pe baza consultării cu ministerele si agentiile pentru dezvoltare regională;

b) participă la dezbaterea documentelor puse în discutie în cadrul structurilor parteneriale create la nivel national si regional.

Art. 17. - Agentiile pentru dezvoltare regională sunt parteneri responsabili cu elaborarea planurilor de dezvoltare regională, iar în calitatea lor de organizatori si coordonatori ai structurilor parteneriale regionale au următoarele atributii:

a) coordonează activitatea comitetelor regionale pentru elaborarea planurilor de dezvoltare regională;

b) organizează în cadrul CRP consultări si dezbateri asupra planurilor de dezvoltare regională, în vederea realizării consensului;

c) reprezintă CRP în CIP, pe tot parcursul procesului de elaborare a PND;

d) se consultă cu MDP si MFP prin organele sale teritoriale pe tot parcursul elaborării planurilor de dezvoltare regională, pentru punerea de acord asupra obiectivelor prioritare de dezvoltare regională, pentru a fi integrate în PND;

e) elaborează, tinând seama de observatiile si comentariile partenerilor de dialog, proiectele planurilor de dezvoltare regională;

f) transmit MDP proiectele planurilor de dezvoltare regională aprobate de CDR, însotite de raportul întocmit de CRP asupra PDR;

g) colaborează cu MDP, cu MFP si cu celelalte ministere la elaborarea bugetelor indicative multianuale care orientează programarea financiară a obiectivelor prioritare de dezvoltare si a măsurilor, cuprinse în PND;

h) asigură secretariatul comitetelor regionale pentru planurile de dezvoltare regională;

i) transmit consiliilor pentru dezvoltare regională, spre aprobare, proiectele planurilor de dezvoltare regională avizate în CRP, după care le înaintează MDP.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 18. - PND pentru perioada 2004-2006 va fi finalizat până la sfârsitul lunii noiembrie a anului 2003, iar PND 2007-2013, corespunzător următorului exercitiu financiar din Uniunea Europeană, va fi elaborat până la mijlocul anului 2005, cu luarea în considerare a modificărilor ce vor interveni în acquisul comunitar.

Art. 19. - MDP prevede în bugetul propriu cheltuielile pentru sustinerea activitătilor agentiilor pentru dezvoltare regională, legate de elaborarea, în largi parteneriate, a planurilor de dezvoltare regională.

Art. 20. - Institutiile si organizatiile implicate în elaborarea PND asigură, pe tot parcursul procesului, mediatizar ea activitătilor, precum si consultarea cetătenilor, în scopulimplicării largi a societătii civile în formularea strategiilor de dezvoltare.

Art. 21. - Institutiile si organizatiile implicate în elaborarea PND pregătesc documentele în conformitate cu orientările metodologice elaborate de MDP si le transmit acestuia, conform termenelor stabilite.

Art. 22. - Actele normative care reglementează organizarea si functionarea institutiilor administratiei publice centrale implicate în elaborarea PND se completează cu prevederile prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2002.

Nr. 1.323.

 

ANEXA Nr. 1

 

INSTITUTII SI ORGANISME

implicate în elaborarea Planului national de dezvoltare

 

1. Institutii ale administratiei publice centrale si serviciile

lor descentralizate

- Ministerul Dezvoltării si Prognozei

- Institutul National de Statistică

- birourile regionale de statistică

- directiile judetene de statistică

- Ministerul Finantelor Publice

- Ministerul Integrării Europene

- Ministerul Afacerilor Externe

- Ministerul Administratiei Publice

- prefecturi

- Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale

- Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă si agentiile judetene pentru ocuparea fortei de muncă

- Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

- Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei

- Regia Autonomă “Administratia Natională a Drumurilor din România”

- Compania Natională de Căi Ferate - “C.F.R.” S.A.

- Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

- Ministerul Educatiei si Cercetării

- Ministerul Tineretului si Sportului

- Ministerul Industriei si Resurselor

- Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor

- Agentia SAPARD si birourile regionale ale Agentiei SAPARD

- Ministerul Turismului

- Ministerul Culturii si Cultelor

- Ministerul Sănătătii si Familiei

- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

- Ministerul Justitiei

- Consiliul Concurentei

- Consiliul Economic si Social

- Agentia Română pentru Investitii Străine

- Departamentul pentru politici economice din subordinea primului-ministru

- Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului

2. Institutii publice centrale autonome si serviciile lor descentralizate

- Banca Natională a României

- Comisia Natională a Valorilor Mobiliare

3. Consiliul National pentru Dezvoltare Regională

4. Organizatii regionale

- consiliile pentru dezvoltare regională

- agentiile pentru dezvoltare regională

5. Autorităti ale administratiei publice locale

- consiliile judetene

6. Parteneri economici si sociali

- asociatii patronale si profesionale

- sindicate

- bănci

- firme private

- agenti economici

- Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti

- camerele de comert judetene

- alte organizatii neguvernamentale

- mass-media

7. Institute de cercetări si institutii de învătământ superior

- Institutul National de Cercetări Economice al Academiei Române

- institute nationale de cercetare-dezvoltare

- institutii de învătământ superior

 

ANEXA Nr. 2*)


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII SI PROGNOZEI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului interministerial

pentru programe si mari obiective de investitii de importantă natională

 

Având în vedere prevederile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comitetului interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importantă natională,

în temeiul art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 758/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării si Prognozei, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002,

ministrul dezvoltării si prognozei emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importantă natională, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 381.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Comitetului interministerial pentru programe si mari obiective de investitii

de importantă natională

 

1. Generalităti

1.1. Comitetul interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importantă natională, denumit în continuare Comitet interministerial, a fost înfiintat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002, în scopul accelerării procesului de modernizare economico-socială a României.

1.2. Comitetul interministerial functionează pe lângă Ministerul Dezvoltării si Prognozei, ca organism consultative al Guvernului, fără personalitate juridică, si este alcătuit din reprezentanti ai ministerelor si institutiilor implicate în procesul de promovare a investitiilor de interes national.

2. Atributii

2.1. Comitetul interministerial are următoarele atributii:

2.1.1. Elaborează Programul de investitii de interes national pe termen mediu si lung, în concordantă cu cerintele Planului national de dezvoltare pentru perioada 2002-2005, ale Programului economic de preaderare la Uniunea Europeană, si prezintă propuneri de actualizare si completare periodică a acestuia, pe care le supune spre aprobare Guvernului.

2.1.2. Face propuneri pentru stabilirea prioritătilor în promovarea investitiilor de importantă natională pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii de credite, în functie de importanta lor economico-socială si de volumul resurselor financiare ce se pot asigura pentru fiecare perioadă.

2.1.3. Prezintă propuneri referitoare la sursele de finantare pentru realizarea investitiilor de importantă natională.

2.1.4. Monitorizează realizarea Programului de investitii de importantă natională si a modului de asigurare si utilizare a resurselor financiare.

2.1.5. Înaintează Guvernului propuneri de stimulare a investitiilor private cu efecte economice majore pentru economia natională.

2.1.6. Identifică împreună cu Banca Natională a României si Asociatia Română a Băncilor solutii pentru stimularea si perfectionarea sistemelor de creditare în vederea realizării programelor de investitii de importantă natională.

2.2. Emite decizii în domeniul său de activitate, decizii ce urmează a fi aduse la îndeplinire de autoritătile si institutiile care au atributii în acest sens.

2.3. În realizarea atributiilor sale Comitetul interministerial poate solicita rapoarte privind problemele si situatia investitiilor de la institutiile si organismele din domeniu.

2.4. Comitetul interministerial întocmeste si prezintă Guvernului rapoarte semestriale cu privire la realizarea Programului de investitii de importantă natională si a modului de asigurare a resurselor financiare necesare.

3. Organizare

3.1. Componenta Comitetului interministerial a fost stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002 si prin Decizia primului-ministru nr. 180/2002.

3.2. Conducerea Comitetului interministerial este asigurată de ministrul dezvoltării si prognozei, în calitate de presedinte, si de doi vicepresedinti stabiliti si nominalizati prin aceleasi documente specificate la pct. 3.1.

3.3. Secretariatul Comitetului interministerial este asigurat de Directia investitii de interes national din cadrul Ministerului Dezvoltării si Prognozei.

3.4. Sedintele Comitetului interministerial se convoacă, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, de către presedinte ori, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepresedinti, numit prin ordin de către presedinte.

3.5. Convocarea sedintelor Comitetului interministerial se face cu minimum 10 zile înainte de data sedintei, prin grija secretariatului, care va transmite fiecărui membru invitatia de participare, ordinea de zi a sedintei si, dacă este cazul, rapoarte aferente punctelor de la ordinea de zi.

3.6. Confirmarea participării se face telefonic sau prin fax.

3.7. Sedintele se desfăsoară cu participarea majoritătii absolute a membrilor Comitetului interministerial.

3.8. Sedintele sunt conduse de presedinte sau de înlocuitorul acestuia.

3.9. Hotărârile Comitetului interministerial se iau cu votul majoritătii simple a participantilor, în cazul egalitătii votul presedintelui sau al înlocuitorului acestuia fiind hotărâtor.

3.10. La sfârsitul sedintelor toti participantii vor semna procesul-verbal încheiat.

3.11. La sedinte pot participa în calitate de invitati reprezentanti ai institutiei titulare a proiectului, dacă aceasta nu are reprezentant în Comitetul interministerial, precum si alti specialisti si experti, ce reprezintă institutiile implicate.

4. Functionare

4.1. Secretariatul Comitetului interministerial primeste, verifică si înregistrează într-un registru unic proiectele propuse numai dacă acestea au avizul Consiliului interministerial de avizare lucrări publice de interes national si locuinte ale cărui înfiintare, organizare si functionare au fost reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 906/2001.

4.2. Secretariatul întocmeste, în functie de cerintele Planului national de dezvoltare pentru perioada 20022005, ale Programului economic de preaderare la Uniunea Europeană, precum si de importanta proiectului, de resursele de finantare si de implicatiile acestuia în toate domeniile economico-sociale, un raport cu propuneri cuprinzând ordinea de prioritate a proiectelor, raport care va fi discutat de Comitetul interministerial si supus spre aprobare Guvernului.

4.3. În activitatea sa, în cazul în care situatia o impune, secretariatul poate apela la specialisti din alte institutii, cu aprobarea presedintelui Comitetului interministerial si a conducătorului institutiei respective; cheltuielile aferente activitătii acestor specialisti vor fi suportate de titularul proiectului.

4.4. Comitetul interministerial monitorizează, prin intermediul membrilor săi, al specialistilor Directiei investitiilor de interes national din cadrul Ministerului Dezvoltării si Prognozei sau al altor specialisti nominalizati prin ordinul presedintelui sau al înlocuitorului acestuia, procesul de derulare a investitiilor, precum si a resurselor de finantare.

5. Dispozitii finale

Prezentul regulament va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tări sau regiuni unde există riscul de aparitie a febrei aftoase

 

În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 160.737 din 30 octombrie 2002, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tări sau regiuni unde există riscul de aparitie a febrei aftoase, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Natională Sanitară Veterinară, institutele centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.

Art. 5. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2002.

Nr. 540.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tări

sau regiuni unde există riscul de aparitie a febrei aftoase

 

Articol unic. - Laptele si produsele lactate provenite din tări sau regiuni unde au evoluat în ultimele 12 luni focare de febră aftoasă sau din tări care au efectuat vaccinarea antiaftoasă în ultimele 12 luni trebuie să fie supuse:

a) sterilizării, astfel încât să se realizeze o valoare F0 egală sau mai mare de 3; sau

b) unui tratament termic initial care să aibă un efect cel putin echivalent cu cel atins prin pasteurizare la o temperatură de minimum 72şC timp de minimum 15 secunde, pentru a produce o reactie negativă la testul fosfatazei, urmat de:

1. un al doilea tratament termic care să implice o temperatură înaltă de pasteurizare, UHT sau sterilizare, astfel încât să producă o reactie negativă la testul peroxidazei; sau

2. un al doilea tratament termic, în cazul laptelui praf sau al produselor lactate obtinute din lapte deshidratat, care să aibă un efect cel putin echivalent cu cel atins la primul tratament termic, astfel încât să producă o reactie negativă la testul fosfatazei, urmat de un proces de deshidratare; sau

3. un proces de acidifiere, astfel ca valoarea pH-ului să fie mai mică de 6 si mentinută la această valoare cel putin o oră.

 

MINISTERUL TURISMULUI

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea

licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001

 

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului,

în temeiul art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism,

ministrul turismului emite următorul ordin:

 

Articol unic. - Normele metodologice privind criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 3 mai 2001, se modifică după cum urmează:

- Literele b) si h) ale punctului 3.3 din capitolul III, precum si ultima liniută a alineatului 2 al punctului 1 din anexa nr. 2 se abrogă.

 

Ministrul turismului,

Matei-Agathon Dan

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2002.

Nr. 910.

 

MINISTERUL TURISMULUI

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

 

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 24/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice,

în scopul alinierii la standardele Uniunii Europene,

ministrul turismului emite următorul ordin:

Articol unic. - Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 510/2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 bis din 6 august 2002, se modifică după cum urmează:

- Liniuta a 23-a “- radio” de la litera a) a punctului 10 din anexa nr. 1.1.a) se elimină.

 

Ministrul turismului,

Matei-Agathon Dan

 

Bucuresti, 26 noiembrie 2002.

Nr. 911.

 

MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI Nr. 1.112 din 26 noiembrie 2002

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 1.610 din 27 noiembrie 2002

 

ORDIN

privind nominalizarea birourilor vamale de control si vămuire la frontieră pentru intrarea/iesirea

din tară a substantelor care epuizează stratul de ozon

 

În baza Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, a Legii

nr. 84/1993 pentru aderarea României la Conventia privind protectia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie

1985, si la Protocolul privind substantele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, si pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părtilor, de la Londra, din 27-29 iunie 1990,

în baza Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 1.114/2001 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României,

în conformitate cu art. 12 alin. (7) din Ordonanta Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, aprobată si modificată prin Legea nr. 159/2000,

având în vedere aprevederile Hotărârii Guvernului nr. 17/2000 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, cu modificările si completările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

ministrul apelor si protectiei mediului si ministrul finantelor publice emit următorul ordin:

 

Art. 1. - (1) Intrarea în tară în vederea importului si iesirea din tară în vederea exportului a substantelor care epuizează stratul de ozon, reglementate de Protocolul de la Montreal, precum si a amestecurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, aprobată si modificată prin Legea nr. 159/2000, sunt permise numai la birourile vamale de control si vămuire la frontieră nominalizate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) La intrarea în tară si la iesirea din tară a acestor substante birourile vamale de frontieră nominalizate conform alin. (1) verifică concordanta dintre documentele de transport completate potrivit prevederilor art. 10 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 89/1999, aprobată si modificată prin Legea nr. 159/2000, acordul de mediu emis de autoritatea competentă pentru protectia mediului, precum si orice alte documente necesare aplicării prevederilor legale.

Art. 2. - Lista pe coduri tarifare a mărfurilor mentionate la art. 1 este prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - (1) Declararea si prezentarea în vederea acordării regimului vamal de import sau de export se pot face  la unul dintre birourile vamale de control si vămuire la frontieră nominalizate în anexa nr. 1 sau la un birou vamal de control si vămuire la interior, pe baza originalului acordului de mediu si a celorlalte documente însotitoare ale mărfii.

(2) Originalul acordului de mediu se completează, în rubricile special destinate, de către functionarul vamal din cadrul biroului vamal unde se efectuează operatiunea vamală de import sau de export si se înmânează titularului de operatiune sau reprezentantului acestuia.

(3) La biroul vamal se păstrează o copie a acordului de mediu.

Art. 4. - Mărfurile care intră în România având destinatie externă, cuprinse în anexa nr. 2, plasate sub regim vamal de tranzit între două birouri vamale de control si vămuire la frontieră, nu necesită acord de mediu si pot intra/iesi prin orice birou vamal de control si vămuire la frontieră.

Art. 5. - Dacă la controlul documentelor se constată neconcordante între datele înscrise în declaratia vamală si cele din documentele anexate, autoritatea vamală refuză acordarea liberului de vamă. Exceptie de la prezentul articol fac situatiile în care cantitatea   importată/exportată este mai mică decât cea specificată în acordul de mediu, caz în care se va proceda conform prevederilor art. 3 alin. (2).

Art. 6. - Acordul de mediu emis de autoritatea competentă pentru protectia mediului se eliberează pentru fiecare operatiune vamală.

Art. 7. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul apelor si protectiei mediului,

Petru Lificiu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu


ANEXA Nr. 1

 

LISTA

birourilor vamale de frontieră

 

Nr. crt.

Biroul vamal

Traficul

1.

Bors

rutier

2.

Curtici

feroviar

3.

Stamora-Moravita

rutier si feroviar

4.

Giurgiu

rutier si feroviar

5.

Constanta

Port maritim

6.

Albita

rutier

7.

Halmeu

rutier si feroviar

8.

Otopeni

Marfă aerian

9.

Nădlac

rutier

10.

Calafat

rutier

11.

Siret

rutier

12.

Sculeni

rutier

13.

Galati

naval si feroviar

 

ANEXA Nr. 2*)

 

LISTA

substantelor care epuizează stratul de ozon

 

NOTĂ:

Tabelul prezintă codurile tarifare numai pentru substantele cu compozitie chimică definită, prezentate separat.

Amestecurile în care substantele din tabel depăsesc 1% sau amestecurile între ele ale acestor substante se pot clasifica la alte coduri tarifare specifice.


*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.