MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul XIV - Nr. 898 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 11 decembrie 2002
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 307 din 12 noiembrie
2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13
din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare,
aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările
si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din
aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.323. - Hotărâre privind
elaborarea în parteneriat a Planului national de dezvoltare
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
381. - Ordin al ministrului dezvoltării si prognozei privind
aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului
interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importantă
natională
540. - Ordin al ministrului
agriculturii, alimentatiei si pădurilor pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind conditiile de tratare a laptelui si produselor lactate
destinate consumului uman, provenite din tări sau regiuni unde există riscul de
aparitie a febrei aftoase
910. - Ordin al ministrului
turismului pentru modificarea Normelor metodologice privind criteriile si
metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate prin
Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001
911. - Ordin al ministrului
turismului privind modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului
nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice
1.112/1.610. - Ordin al
ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului finantelor publice
privind nominalizarea birourilor vamale de control si vămuire la frontieră
pentru intrarea/iesirea din tară a substantelor care epuizează stratul de ozon
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 12 noiembrie 2002
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta
Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu
modificări si completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si
completările ulterioare, precum si a dispozitiilor art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse
prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Florentina Baltă - procuror
Ioana Marilena Chiva - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
108/1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor
art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997,
exceptie invocată de Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” Bucuresti
Regionala Cluj în Dosarul nr. 2.840/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
de contencios administrativ.
La apelul nominal răspunde partea Ministerul
Finantelor Publice, prin consilier juridic Nicoleta Negut, lipsind autorul
exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Finantelor Publice sustine
că exceptia este neîntemeiată si solicită respingerea acesteia, deoarece
dispozitiile criticate nu înfrâng prevederile constitutionale referitoare la
sistemul legal de impunere. Totodată apreciază că majorările de întârziere
intră în sfera răspunderii juridice pentru neîndeplinirea îndatoririlor
constitutionale, astfel cum a constatat si Curtea Constitutională prin Decizia
nr. 179/2002.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei, arătând că dispozitiile criticate nu contravin
prevederilor constitutionale, deoarece, pe de-o parte, majorările de întârziere
nu intră în sfera sistemului legal de impunere si, pe de altă parte, achitarea
unor obligatii legale nu este incompatibilă cu economia de piată, invocând în
acest sens si Decizia Curtii Constitutionale nr. 179/2002.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 2.142 din 7 iunie 2002, pronuntată
în Dosarul nr. 2.840/2001, Curtea Supremă de Justitie Sectia de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr.
11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 108/1996, cu modificările si completările ulterioare,
precum si a dispozitiilor art. 131 din
aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997, exceptie
ridicată de Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” Bucuresti – Regionala
Cluj într-o cauză administrativă având ca obiect recursul declarat de autorul
exceptiei împotriva unei decizii a Curtii de Conturi - Sectia jurisdictională.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că dispozitiile criticate instituie o “dublă sanctiune care creează
o practică neechitabilă si împovărătoare pentru subiectii obligatiilor
bugetare”. Astfel, autorul consideră că textele criticate sunt
neconstitutionale deoarece “pentru aceeasi abatere contribuabilul este
sanctionat atât cu penalităti de întârziere, cât si cu majorări de întârziere”,
ceea ce reprezintă o confiscare partială si totodată încalcă prevederile
constitutionale ale art. 41 alin. (8) privind confiscarea unor bunuri, ale art.
53 alin. (2) privind asezarea justă a sarcinilor fiscale, precum si ale art.
134 alin. (2) lit. a) si b) privind obligatia statului de a asigura crearea
cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie si
protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si
valutară.
Curtea Supremă de Justitie - Sectia de contencios
administrativ opinează că exceptia este neîntemeiată, întrucât
textele criticate se referă la situatii diferite, pentru care sunt prevăzute
sanctiuni diferite, astfel încât nu se poate sustine existenta unei duble sanctionări
a unei abateri financiare.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea,
potrivit dispozitiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a
solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
Guvernul arată că “neexecutarea de către
contribuabil a obligatiilor fiscale la momentul la care acestea au devenit
exigibile atrage obligarea sa la plata majorărilor de întârziere prevăzute de
lege, ca formă de răspundere
patrimonială specifică dreptului fiscal. [...] De asemenea, aplicarea
majorărilor de întârziere este imperativă, independentă de orice altă actiune
coercitivă instituită de către stat pentru respectarea normelor privind
veniturile bugetare. Sustinerea autorului exceptiei, în sensul că «după
aplicarea majorărilor de întârziere, aplicarea penalitătilor reprezintă o
confiscare Partială», încălcându-se, astfel, dispozitiile art. 41 alin. (8) din
Constitutie, nu poate fi primită, întrucât cele două sanctiuni sunt aplicate
independent una de cealaltă.
Majorările se aplică pentru achitarea cu întârziere a
obligatiilor bugetare si sunt calculate pentru fiecare zi de întârziere,
începând cu ziua următoare scadentei obligatiei bugetare si până la data
realizării sumei datorate inclusiv, iar penalitătile pentru nevărsarea de către
plătitorii obligatiilor bugetare a sumelor calculate si retinute la sursă de
către acestia, însă aplicarea penalitătilor nu are loc după cea a majorărilor
de întârziere ci, independent de aceasta, la momentul constatării abaterii, o
singură data pentru aceeasi sumă retinută si nevărsată. Pe de altă parte, nu
poate fi sustinută nici invocarea încălcării art. 53 alin. (3) din Constitutie,
întrucât asezarea justă a sarcinilor fiscale despre care face vorbire acest
articol se referă la criteriile de stabilire a taxelor si impozitelor, si nicidecum
la consecintele neplătii acestora”.
În punctul de vedere comunicat de Avocatul Poporului se arată
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece sinstituirea
unor sanctiuni prin textele legale criticate constituie o măsură de politică
fiscală, care are ca scop prevenirea întârzierilor la plata obligatiilor
bugetare si, prin aceasta, înlăturarea blocajelor financiare, măsură destinată
a contribui la crearea unui cadru favorabil de desfăsurare a activitătilor
economice”. De asemenea, se apreciază că neplata la scadentă a obligatiilor
bugetare atrage plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere
si, totodată, plata unor penalităti procentuale, fără ca aceste măsuri să fie
injuste, întrucât nimeni nu poate invoca propria-i turpitudine, având în vedere
că debitorul se află în întârziere.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 dinLegea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind
executarea creantelor bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 23 din 31 ianuarie 1996, aprobată cu modificări si completări
prin Legea nr. 108/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 251 din 17 octombrie 1996, cu modificările si completările ulterioare,
precum si dispozitiile art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse
prin art. I pct. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 53/1997 pentru modificarea si
completarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1996, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997, aprobată cu modificări si
completări prin Legea nr. 258/1998, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 516 din 30 decembrie 1998.
Dispozitiile criticate de autor ca fiind
neconstitutionale au următorul continut:
- Art. 13: “Pentru achitarea cu întârziere a
obligatiilor bugetare, debitorii datorează majorări de întârziere, calculate
pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare scadentei
obligatiei bugetare si până la data realizării sumei datorate inclusiv,
potrivit prevederilor legale în vigoare.
Cota majorărilor de întârziere se stabileste prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelată
cu taxa oficială a scontului, stabilită de Banca Natională a României.
În cazul constatării unor diferente de obligatii
bugetare, stabilite de organele competente, majorările de întârziere se
datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei obligatiei bugetare, la
care s-a stabilit diferenta, până la data realizării acesteia inclusiv,
prevederile alin. 1 aplicându-se în mod corespunzător.
În cazul obligatiilor bugetare stinse prin compensare,
majorările de întârziere pentru neplata acestor obligatii se calculează până la
data la care compensarea a devenit posibilă, potrivit legii.”;
- Art. 131: “Nevirarea sumelor calculate
si retinute la sursă potrivit legii de către plătitorii obligatiilor bugetare
se sanctionează cu o penalitate de 10% din suma retinută si nevirată într-un
termen mai mare de 30 de zile.
Penalitatea prevăzută la alin. 1 se aplică si
plătitorilor de venituri realizate din România de către persoanele fizice si
juridice nerezidente pentru neretinerea impozitului de la aceste persoane.
Plata cu întârziere a impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor venituri bugetare, cu exceptia majorărilor de
întârziere, a penalitătilor si a amenzilor, se sanctionează cu o penalitate de
întârziere de 0,5% pentru fiecare lună si/sau pentru fiecare fractiune de lună
de întârziere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care
acestea aveau termene de plată.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligatia de
plată a majorărilor de întârziere si/sau a penalitătilor. Sanctiunea prevăzută
la alin. 1 si 2 se aplică de către organele competente, o singură dată pentru
aceeasi sumă retinută si nevirată, respectiv, neretinută, iar aceasta nu
înlătură obligatia de plată a majorărilor de întârziere si a penalitătilor de
întârziere, conform legii.”
În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate
autorul acesteia apreciază că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate
următoarele prevederi ale Constitutiei:
- Art. 41 alin. (8): “Bunurile destinate, folosite
sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai în
conditiile legii.”;
- Art. 53 alin. (2): “Sistemul legal de impuneri
trebuie să asigure asezarea justă a sarcinilor fiscale.”;
- Art. 134 alin. (2) lit. a) si b): “Statul trebuie
să asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei
loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
productie;
b) protejarea intereselor nationale în activitatea
economică, financiară si valutară;”.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că dispozitiile criticate prevăd plata majorărilor de întârziere
pentru achitarea cu întârziere a obligatiilor bugetare, precum si plata unor
penalităti pentru retinerea la sursă a taxelor si impozitelor si nevirarea lor
în termenul legal. Aceste prevederi instituie sanctiuni fiscale diferite pentru
săvârsirea unor fapte diferite, după cum urmează: pentru achitarea cu
întârziere sau pentru neplata obligatiilor bugetare se percep majorările de
întârziere prevăzute de art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, pe când
pentru retinerea la sursă si nevirarea sumelor încasate se percep, o singură
dată, penalitătile prevăzute de art. 131 din aceeasi ordonantă.
Ca atare, Curtea constată că sustinerile autorului
exceptiei, referitoare la încălcarea art. 41 alin. (8) din Constitutie, nu pot fi primite, deoarece
aceste dispozitii prevăd confiscarea, în conditiile legii, a bunurilor
destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii. Or,
instituirea unor sanctiuni pentru neîndeplinirea obligatiilor fiscale nu poate
fi considerată o confiscare partială a averii contribuabilului.
Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor
constitutionale ale art. 53 alin. (2) referitoare la asezarea justă a
sarcinilor fiscale, Curtea retine că acestea nu au incidentă în cauză, deoarece
textele criticate nu instituie obligarea la plată a unor sarcini fiscale, ci
prevăd sanctiuni pentru neachitarea acestora, deci pentru neîndeplinirea
obligatiilor prevăzute de lege. Conform art. 53 alin. (1) din Constitutie, “Cetătenii
au obligatia să contribuie, prin impozite si
prin taxe, la cheltuielile publice”, iar potrivit art. 51 din
Constitutie, “Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este
obligatorie”.
De asemenea, Curtea constată că prin dispozitiile
legale criticate nu au fost încălcate prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) si
b) din Legea fundamentală, cu privire la obligatiile statului de a asigura un
cadru favorabil pentru valorificarea factorilor de productie si de a proteja
interesele nationale în activitatea economică, întrucât, prin instituirea
de sanctiuni împotriva autorilor
abaterilor mentionate în textelelegale criticate, nu se aduce vreo atingere
valorilor apărate de Legea fundamentală, ci, dimpotrivă, se descurajează
comportamentul contrar intereselor nationale în activitatea economică si
financiară si se asigură climatul necesar desfăsurării normale a activitătilor
comerciale.
Cu privire la constitutionalitatea art. 13 din
Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, Curtea
s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 179 din 20 iunie 2002, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002, respingând
exceptia de neconstitutionalitate a acestor dispozitii legale. Neintervenind
elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atât
solutia, cât si considerentele cuprinse
în decizia anterioară îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.
Fată de cele mai sus arătate, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea
creantelor bugetare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.
108/1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si a dispozitiilor
art. 131 din aceeasi ordonantă, introduse prin Ordonanta Guvernului nr. 53/1997,
exceptie ridicată de Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.” Bucuresti -
Regionala Cluj în Dosarul nr. 2.840/2001 al Curtii Supreme de Justitie - Sectia
de contencios administrativ.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 12 noiembrie
2002.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiva
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
elaborarea în parteneriat a Planului national de dezvoltare
În temeiul art. 107 din Constitutie,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează cadrul institutional si partenerial prin care institutiile si organismele publice si private stabilesc obiectivele nationale prioritare de dezvoltare pe termen mediu - pentru realizarea coeziunii economice si sociale - si programarea financiară a măsurilor prin care se realizează aceste obiective, în strânsă corelare cu orientările bugetare multianuale.
Art. 2. - (1) Prin prezenta hotărâre se stabilesc:
a) rolul si atributiile ministerelor în cadrul
structurilor parteneriale pentru elaborarea Planului national de dezvoltare,
denumit în continuare PND;
b) rolul si atributiile organismelor regionale în
cadrul structurilor parteneriale pentru elaborarea PND;
c) rolul si atributiile altor institutii si organisme
implicate în procesul de elaborare în parteneriat a PND;
d) relatiile dintre partenerii implicati în procesul
de elaborare a PND.
(2) Prin prezenta hotărâre se urmăreste:
a) crearea cadrului legal pentru îndeplinirea
cerintelor Uniunii Europene privind respectarea principiului parteneriatului în
elaborarea PND;
b) responsabilizarea institutiilor si organismelor
implicate în procesul de elaborare a PND.
(3) Institutiile si organismele implicate în procesul
de elaborare în parteneriat a PND sunt prevăzute în anexa nr. 1 care face parte
integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 3. - (1) PND este documentul de planificare
strategică si programare financiară al României, aprobat de Guvern, elaborat
într-un larg parteneriat, care are ca scop să orienteze si să stimuleze
dezvoltarea economică si socială a
tării pentru atingerea obiectivului de realizare a coeziunii economice si
sociale.
(2) PND se elaborează pe baza planurilor de dezvoltare
regională, realizând o programare a dezvoltării economice si sociale a tării,
similară celei realizate de statele member ale Uniunii Europene pentru
Obiectivul 1 de interventie a Fondurilor structurale.
(3) PND contine analiza situatiei economice si sociale
a tării, obiectivele prioritare de dezvoltare pe termen mediu, strategia pentru
realizarea obiectivelor prioritare stabilite si programarea financiară
multianuală a măsurilor prin care se
realizează aceste obiective, utilizând resurse financiareinterne si
externe.
(4) PND este instrument de coordonare, monitorizare si
evaluare a implementării obiectivelor prioritare de dezvoltare.
(5) PND fundamentează accesul României la fondurile de
tip structural, alocate de Uniunea Europeană României în perioada de
preaderare, precum si la Fondurile structurale, după aderare.
Art. 4. - (1) Obiectivele prioritare de dezvoltare
stabilite în PND se realizează prin programe operationale sectoriale si
Programul operational regional.
(2) Programul operational contine un set consistent de
priorităti de dezvoltare si măsuri, care trebuie să fie în concordantă cu
obiectivele prioritare de dezvoltare ale PND, planul detaliat de finantare,
precum si managementul programului.
(3) Programele operationale sectoriale sunt programe
operationale elaborate la nivel national, care contin priorităti de dezvoltare
si măsuri pentru domenii de importantă majoră în dezvoltarea tării, cum sunt:
mediul, transportul, agricultura si dezvoltarea rurală, ocuparea si dezvoltarea
resurselor umane etc.; programele operationale sectoriale se elaborează de
către ministerele în a căror sferă de competentă intră domeniile respective.
(4) Programul operational regional este un program
operational care contine priorităti de dezvoltare si măsuri specifice
regiunilor de dezvoltare - concordante cu prioritătile nationale de dezvoltare
regională -, identificate si agreate în cadrul celor 8 subprograme operationale
regionale elaborate de agentiile pentru dezvoltare regională.
Art. 5. - În întelesul prezentei hotărâri, următorii
termeni se definesc astfel:
a) parteneri - institutii si organizatii
existente la nivel local, regional si central, guvernamentale si
neguvernamentale, publice si private, reprezentanti ai sectorului economic de
stat si privat, precum si reprezentanti ai societătii civile, care lucrează
împreună în procesul de elaborare a PND;
b) parteneriat - asocierea largă si eficientă a
partenerilor, prin relatii de coordonare, consultare, negociere, cooperare si
colaborare, în scopul elaborării PND;
c) structuri parteneriale - structuri
constituite la nivel regional si national sub formă de consilii, comitete,
comisii, grupuri de lucru pentru elaborarea PND. Structurile parteneriale au un
caracter sistematic si permanent, iar activitatea lor este reglementată prin
regulamente proprii de functionare întocmite pe baza unui regulament-cadru
elaborat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei.
Art. 6. - Crearea structurilor parteneriale prezentate
în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre urmăreste:
a) obtinerea consensului partenerilor asupra
obiectivelor prioritare de dezvoltare incluse în PND, precum si asupra strategiei
de atingere a acestor obiective;
b) asigurarea transparentei întregului proces de
elaborare a PND;
c) responsabilizarea si implicarea cât mai largă a
partenerilor la elaborarea PND.
CAPITOLUL II
Structurile parteneriale nationale pentru elaborarea
PND
Art. 7. - (1) Consiliul National pentru Dezvoltare
Regională, denumit în continuare CNDR, constituit conform art. 10 din
Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările si
completările ulterioare, este un organ deliberativ, ale cărui atributii includ
avizarea PND înaintat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei.
(2) CNDR decide pe parcursul procesului de elaborare a
PND, la propunerea Comitetului interinstitutional pentru elaborarea PND,
constituit conform art. 8 alin. (1), asupra următoarelor:
a) obiectivele prioritare nationale de dezvoltare
incluse în PND;
b) strategia pentru atingerea obiectivelor de
dezvoltare ale PND;
c) programarea financiară a obiectivelor prioritare de
dezvoltare;
d) elementele de bază ale programelor operationale sectoriale,
precum si ale Programului operational regional alcătuit din 8 subprograme
operationale regionale;
e) proiectul final al PND.
(3) CNDR supune spre aprobare Guvernului României PND.
Art. 8. - (1) Pentru elaborarea în parteneriat a PND se
constituie Comitetul interinstitutional pentru elaborarea PND, denumit în
continuare CIP.
(2) CIP reprezintă cadrul larg partenerial al CNDR
pentru elaborarea PND, având rol consultativ.
(3) CIP formulează recomandări si propuneri către CNDR
asupra continutului PND.
(4) CIP este coordonat de Ministerul Dezvoltării si Prognozei,
organ executiv al CNDR.
(5) Secretariatul CIP este asigurat de Ministerul Dezvoltării
si Prognozei.
(6) CIP îsi stabileste propriul regulament de
organizare si functionare, care se avizează de către Ministerul Dezvoltării si
Prognozei.
(7) CIP are în componenta sa reprezentanti, la nivel
de decizie, ai ministerelor, agentiilor pentru dezvoltare regională,
institutiilor publice centrale, institutelor de cercetare si institutiilor de
învătământ superior, precum si reprezentanti ai partenerilor economici si
sociali.
(8) CIP îsi desfăsoară activitatea pe grupuri
tematice, corespunzător problemelor care se analizează si prin întâlniri în
plen, cu asigurarea reprezentării echilibrate a institutiilor centrale si
regionale, precum si a partenerilor
economici si sociali.
Art. 9. - CIP are următoarele atributii:
a) examinează studiile si analizele economice si pe
probleme sociale elaborate de Ministerul Dezvoltării si Prognozei si agentiile
pentru dezvoltare regională, precum si concluziile acestora privind problemele
majore identificate, formulând propuneri de obiective prioritare nationale de
dezvoltare pentru a fi incluse în PND, în vederea prezentării spre aprobare
CNDR;
b) examinează strategiile elaborate de ministere si de
către agentiile pentru dezvoltare regională pentru atingerea obiectivelor de
dezvoltare ale PND si le supune spre aprobare CNDR;
c) analizează programarea financiară a obiectivelor
prioritare de dezvoltare ale PND elaborată de Ministerul Finantelor Publice pe
baza propunerilor partenerilor si formulează propuneri de armonizare a
alocărilor financiare, pe care le supune spre aprobare CNDR;
d) examinează programele operationale sectoriale,
precum si Programul operational regional alcătuit din 8 subprograme
operationale regionale, prin care se implementează prioritătile de dezvoltare
ale PND, si le supune spre aprobare CNDR;
e) propune CNDR, pentru aprobare, proiectul final al PND.
CAPITOLUL III
Structuri parteneriale regionale pentru elaborarea PND
Art. 10. - (1) Consiliul pentru dezvoltare regională,
denumit în continuare CDR, constituit la nivelul fiecărei regiuni de
dezvoltare conform art. 5 din Legea nr. 151/1998, este un organ deliberativ,
ale cărui atributii includ aprobarea Planului de dezvoltare regională, denumit
în continuare PDR.
(2) CDR decide la nivel regional, pe parcursul
elaborării PDR, la propunerea Comitetului regional pentru elaborarea PDR,
constituit conform art. 11 alin. (5), asupra:
a) obiectivelor prioritare de dezvoltare regională ale PDR, concordante cu strategia natională de dezvoltare regională, pe care le propune CNDR pentru a fi incluse în PND;
b) strategiei pentru atingerea obiectivelor prioritare
de dezvoltare ale PDR;
c) subprogramului operational regional prin care se
implementează obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunii, pe care îl
supune aprobării CDR pentru a fi inclus în Programul operational regional al
PND;
d) proiectului final al PDR.
Art. 11. - (1) Pentru elaborarea în parteneriat a PDR
se constituie, la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare, Comitetul regional
pentru elaborarea PDR, denumit în continuare CRP.
(2) CRP reprezintă cadrul larg partenerial al CDR
pentru elaborarea PDR, având rol consultativ.
(3) CRP formulează recomandări si propuneri către CDR
asupra continutului PDR.
(4) CRP este coordonat de agentia pentru dezvoltare
regională, care asigură si secretariatul acestuia.
(5) CRP îsi stabileste propriul regulament de
organizare si functionare pe baza unui regulament-cadru elaborat de Ministerul
Dezvoltării si Prognozei.
(6) CRP are în componenta sa reprezentanti ai agentiei
pentru dezvoltare regională, prefecturilor, consiliilor judetene, serviciilor
descentralizate ale institutiilor publice centrale, reprezentanti ai
institutelor de cercetări si institutiilor de învătământ superior, precum si
reprezentanti ai partenerilor economici si sociali.
(7) CRP îsi desfăsoară activitatea pe grupuri de
lucru, constituite pe diferite criterii tematice, precum si prin întâlniri în
plen, la care vor participa reprezentanti ai grupurilor de lucru, astfel încât
să se asigure reprezentarea echilibrată a administratiei publice locale,
centrale si a partenerilor publici si privati.
(8) CRP are următoarele atributii:
a) examinează studiile si analizele economice si pe
probleme sociale, precum si concluziile acestora privind problemele majore
identificate, cu care se confruntă regiunea;
b) formulează propuneri de obiective prioritare de
dezvoltare regională pentru a fi incluse în PDR si prezintă aceste propuneri
CDR spre aprobare;
c) examinează strategia pentru atingerea obiectivelor
prioritare de dezvoltare din PDR si o supune spre aprobare CDR;
d) examinează subprogramul operational regional prin care
se implementează obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunii si îl supune
aprobării CDR pentru a fi inclus în Programul operational regional al PND;
e) aprobă, prin consens, proiectul final al PDR.
(9) Coordonatorul fiecărui CRP prezintă în CIP
obiectivele prioritare de dezvoltare ale regiunii si subprogramul operational
regional, prin care aceste obiective vor fi implementate, pentru a fi incluse
în PND si, respectiv, în Programul operational regional.
CAPITOLUL IV
Rolul si atributiile institutiilor
implicate în elaborarea
în parteneriat a PND
Art. 12. - Ministerul Dezvoltării si Prognozei,
denumit în continuare MDP, este institutia responsabilă cu elaborarea
proiectului PND, având următoarele atributii:
a) coordonează Comitetul interinstitutional pentru
elaborarea PND si asigură secretariatul acestuia;
b) coordonează elaborarea planurilor de dezvoltare
regională elaborate de agentiile pentru dezvoltare regională;
c) asigură prezentarea în PND a situatiei economice si
sociale a României pe baza analizelor sectoriale si regionale elaborate de
ministere si agentiile pentru dezvoltare regională si formulează concluzii
asupra problemelor majore identificate;
d) organizează în cadrul CIP consultări si negocieri
în vederea obtinerii acordului partenerilor asupra obiectivelor prioritare de
dezvoltare care să fie incluse în proiectul PND;
e) elaborează strategia pentru atingerea obiectivelor
prioritare de dezvoltare stabilite în CIP si aprobate de CNDR;
f) stabileste calendarul de lucru pentru elaborarea
PND si îl face cunoscut partenerilor;
g) realizează integrarea în PND a documentelor de
programare PHARE, ISPA si SAPARD, în colaborare cu ministerele responsabile cu
elaborarea acestor programe;
h) realizează integrarea în PND a obiectivelor
prioritare de dezvoltare regională identificate în planurile de dezvoltare
regională;
i) asigură, în colaborare cu Ministerul Lucrărilor
Publice, Transporturilor si Locuintei, corelarea PND cu planurile de amenajare
a teritoriului;
j) asigură, în colaborare cu Ministerul Muncii si
Solidaritătii Sociale, corelarea măsurilor din Planul national de actiune
pentru ocuparea populatiei, denumit în continuare PNAO, cu prioritătile
si măsurile din PND;
k) asigură realizarea evaluării ex-ante a PND de către
un evaluator independent, care va fi inclusă în forma finală a documentului;
l) organizează, pe parcursul elaborării proiectului
PND, consultări cu Ministerul Integrării Europene asupra prioritătilor si
măsurilor incluse în PND pentru a asigura concordanta dintre acestea si
prevederile din Parteneriatul de aderare (PA), Programul national pentru
aderarea României la Uniunea Europeană (PNAR), precum si din alte documente
programatice convenite de România cu Uniunea Europeană în procesul de pregătire
a aderării la Uniunea Europeană;
m) elaborează proiectul PND, tinând seama de
observatiile si comentariile partenerilor de dialog;
n) transmite PND către CNDR pentru avizare si ulterior
îl prezintă Guvernului spre aprobare.
Art. 13. - (1) Ministerul Finantelor Publice, denumit
în continuare MFP, este responsabil cu programarea financiară a
obiectivelor prioritare de dezvoltare si a măsurilor din PND, precum si cu
realizarea tabelelor financiare multianuale ale acestui document. Programarea
financiară se realizează cu consultarea partenerilor în CIP.
(2) MFP elaborează bugetul de stat anual si bugetele
orientative, pe termen mediu, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor
principali de credite, în strânsă corelare cu obiectivele prioritare de
dezvoltare cuprinse în PND. În scopul asigurării unei bune fundamentări, de jos
în sus, a planificării bugetare, MFP colaborează cu MDP si cu agentiile pentru
dezvoltare regională, precum si cu ministerele care realizează planuri si
programe operationale.
(3) MFP asigură cofinantarea contributiei financiare a
Comisiei Europene pentru realizarea obiectivelor prioritare de dezvoltare
cuprinse în PND, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul de stat.
Art. 14. - (1) Ministerele si ceilalti parteneri,
prevăzuti în anexa nr. 1, care participă la elaborarea PND, elaborează analize
detaliate asupra evolutiei si tendintelor care se manifestă în sectoarele pe
care le coordonează si identifică problemele majore ale acestora; transmit
aceste analize Ministerului Dezvoltării si Prognozei si, după caz, grupurilor
de lucru constituite conform alin. (3).
(2) În functie de obiectivele prioritare de
dezvoltare recomandate de CIP si
aprobate de CNDR, ministerele îsi întocmesc propriile strategii pentru
atingerea acestor obiective, planuri si programe operationale sectoriale, în
limitele fondurilor publice disponibile: nationale, fonduri alocate de Uniunea
Europeană, precum si alte fonduri externe.
(3) În scopul elaborării planurilor si programelor
sectoriale operationale, ministerele organizează grupuri de lucru în componenta
cărora intră reprezentanti ai ministerului responsabil, precum si ai altor
ministere cu activitate conexă în implementarea programului operational
sectorial, reprezentanti ai agentiilor pentru dezvoltare regională.
(4) Coordonatorii grupurilor de lucru, numiti de
ministri, reprezintă ministerele respective în CIP.
(5) Ministerele elaborează planuri si programe
operationale sectoriale în limita bugetelor orientative multianuale.
Art. 15. - Institutul National de Statistică
colaborează cu MDP, cu celelalte ministere si cu agentiile pentru dezvoltare
regională la elaborarea studiilor si analizelor sectoriale si regionale
cuprinse în PND, având următoarele atributii:
a) furnizează ministerelor, Institutului National de
Cercetări Economice al Academiei Române, institutelor nationale de
cercetare-dezvoltare, agentiilor pentru dezvoltare regională - prin directiile
de specialitate, precum si prin birourile regionale si directiile judetene de
statistică informatiile statistice necesare elaborării studiilor si analizelor
economice si pe probleme sociale la nivel national si regional;
b) adaptează si îmbunătăteste sistemul existent al
indicatorilor statistici economici si sociali, în concordantă cu metodologia
Eurostat, pentru a răspunde cerintelor Comisiei Europene privind fundamentarea
PND pe o bază statistică solidă.
Art. 16. - Institutul National de Cercetări Economice
al Academiei Române, prin institutele sale componente, cu finantare din fonduri
publice, împreună cu institutele nationale de cercetare-dezvoltare asigură, la
cerere, elemente de fundamentare stiintifică, economică si socială a PND, având
următoarele atributii:
a) includ în programele anuale si multianuale de
cercetare teme care răspund cerintelor de analiză si prognoză pentru elaborarea
PND, pe baza consultării cu ministerele si agentiile pentru dezvoltare
regională;
b) participă la dezbaterea documentelor puse în
discutie în cadrul structurilor parteneriale create la nivel national si
regional.
Art. 17. - Agentiile pentru dezvoltare regională sunt
parteneri responsabili cu elaborarea planurilor de dezvoltare regională, iar în
calitatea lor de organizatori si coordonatori ai structurilor parteneriale
regionale au următoarele atributii:
a) coordonează activitatea comitetelor regionale
pentru elaborarea planurilor de dezvoltare regională;
b) organizează în cadrul CRP consultări si dezbateri
asupra planurilor de dezvoltare regională, în vederea realizării consensului;
c) reprezintă CRP în CIP, pe tot parcursul procesului
de elaborare a PND;
d) se consultă cu MDP si MFP prin organele sale
teritoriale pe tot parcursul elaborării planurilor de dezvoltare regională,
pentru punerea de acord asupra obiectivelor prioritare de dezvoltare regională,
pentru a fi integrate în PND;
e) elaborează, tinând seama de observatiile si
comentariile partenerilor de dialog, proiectele planurilor de dezvoltare
regională;
f) transmit MDP proiectele planurilor de dezvoltare
regională aprobate de CDR, însotite de raportul întocmit de CRP asupra PDR;
g) colaborează cu MDP, cu MFP si cu celelalte
ministere la elaborarea bugetelor indicative multianuale care orientează
programarea financiară a obiectivelor prioritare de dezvoltare si a măsurilor,
cuprinse în PND;
h) asigură secretariatul comitetelor regionale pentru
planurile de dezvoltare regională;
i) transmit consiliilor pentru dezvoltare regională,
spre aprobare, proiectele planurilor de dezvoltare regională avizate în CRP,
după care le înaintează MDP.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 18. - PND pentru perioada 2004-2006 va fi
finalizat până la sfârsitul lunii noiembrie a anului 2003, iar PND 2007-2013,
corespunzător următorului exercitiu financiar din Uniunea Europeană, va fi
elaborat până la mijlocul anului 2005, cu luarea în considerare a modificărilor
ce vor interveni în acquisul comunitar.
Art. 19. - MDP prevede în bugetul propriu cheltuielile
pentru sustinerea activitătilor agentiilor pentru dezvoltare regională, legate
de elaborarea, în largi parteneriate, a planurilor de dezvoltare regională.
Art. 20. - Institutiile si organizatiile implicate în
elaborarea PND asigură, pe tot parcursul procesului, mediatizar ea
activitătilor, precum si consultarea cetătenilor, în scopulimplicării largi a
societătii civile în formularea strategiilor de dezvoltare.
Art. 21. - Institutiile si organizatiile implicate în
elaborarea PND pregătesc documentele în conformitate cu orientările
metodologice elaborate de MDP si le transmit acestuia, conform termenelor
stabilite.
Art. 22. - Actele normative care reglementează
organizarea si functionarea institutiilor administratiei publice centrale
implicate în elaborarea PND se completează cu prevederile prezentei hotărâri.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Ministrul muncii si solidaritătii sociale,
Marian Sârbu
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Bucuresti,
20 noiembrie 2002.
Nr.
1.323.
ANEXA Nr.
1
INSTITUTII SI ORGANISME
implicate în elaborarea Planului national de dezvoltare
1. Institutii ale administratiei publice centrale si
serviciile
lor descentralizate
- Ministerul Dezvoltării si Prognozei
- Institutul National de Statistică
- birourile regionale de statistică
- directiile judetene de statistică
- Ministerul Finantelor Publice
- Ministerul Integrării Europene
- Ministerul Afacerilor Externe
- Ministerul Administratiei Publice
- prefecturi
- Ministerul Muncii si Solidaritătii Sociale
- Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă si agentiile judetene pentru ocuparea fortei de muncă
- Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
- Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Locuintei
- Regia Autonomă “Administratia Natională a Drumurilor
din România”
- Compania Natională de Căi Ferate - “C.F.R.” S.A.
- Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii
si Cooperatie
- Ministerul Educatiei si Cercetării
- Ministerul Tineretului si Sportului
- Ministerul Industriei si Resurselor
- Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor
- Agentia SAPARD si birourile regionale ale Agentiei SAPARD
- Ministerul Turismului
- Ministerul Culturii si Cultelor
- Ministerul Sănătătii si Familiei
- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei
- Ministerul Justitiei
- Consiliul Concurentei
- Consiliul Economic si Social
- Agentia Română pentru Investitii Străine
- Departamentul pentru politici economice din
subordinea primului-ministru
- Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor
Statului
2. Institutii publice centrale autonome si serviciile
lor descentralizate
- Banca Natională a României
- Comisia Natională a Valorilor Mobiliare
3. Consiliul National pentru Dezvoltare Regională
4. Organizatii regionale
- consiliile pentru dezvoltare regională
- agentiile pentru dezvoltare regională
5. Autorităti ale administratiei publice locale
- consiliile judetene
6. Parteneri economici si sociali
- asociatii patronale si profesionale
- sindicate
- bănci
- firme private
- agenti economici
- Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului
Bucuresti
- camerele de comert judetene
- alte organizatii neguvernamentale
- mass-media
7. Institute de cercetări si institutii de învătământ superior
- Institutul National de Cercetări Economice al Academiei
Române
- institute nationale de cercetare-dezvoltare
- institutii de învătământ superior
ANEXA Nr.
2*)
*) Anexa
nr. 2 este reprodusă în facsimil.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
DEZVOLTĂRII SI PROGNOZEI
privind
aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului
interministerial
pentru
programe si mari obiective de investitii de importantă natională
Având în vedere prevederile art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Comitetului interministerial pentru programe si mari obiective de investitii de importantă natională,
în temeiul art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului
nr. 758/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Dezvoltării si
Prognozei, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002,
ministrul dezvoltării si prognozei emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare
a Comitetului interministerial pentru programe si mari obiective de investitii
de importantă natională, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
Bucuresti,
27 noiembrie 2002.
Nr. 381.
ANEXĂ
REGULAMENT
de organizare si functionare a Comitetului
interministerial pentru programe si mari obiective de investitii
de importantă natională
1. Generalităti
1.1. Comitetul interministerial pentru programe si
mari obiective de investitii de importantă natională, denumit în continuare Comitet
interministerial, a fost înfiintat prin Hotărârea Guvernului nr.
1.010/2002, în scopul accelerării procesului de modernizare economico-socială a
României.
1.2. Comitetul interministerial functionează pe lângă Ministerul
Dezvoltării si Prognozei, ca organism consultative al Guvernului, fără
personalitate juridică, si este alcătuit din reprezentanti ai ministerelor si
institutiilor implicate în procesul de promovare a investitiilor de interes
national.
2. Atributii
2.1. Comitetul interministerial are următoarele
atributii:
2.1.1. Elaborează Programul de investitii de interes national
pe termen mediu si lung, în concordantă cu cerintele Planului national de
dezvoltare pentru perioada 2002-2005, ale Programului economic de preaderare la
Uniunea Europeană, si prezintă propuneri de actualizare si completare periodică
a acestuia, pe care le supune spre aprobare Guvernului.
2.1.2. Face propuneri pentru stabilirea prioritătilor
în promovarea investitiilor de importantă natională pe baza fundamentărilor
prezentate de ordonatorii de credite, în functie de importanta lor
economico-socială si de volumul resurselor financiare ce se pot asigura pentru
fiecare perioadă.
2.1.3. Prezintă propuneri referitoare la sursele de finantare
pentru realizarea investitiilor de importantă natională.
2.1.4. Monitorizează realizarea Programului de
investitii de importantă natională si a modului de asigurare si utilizare a
resurselor financiare.
2.1.5. Înaintează Guvernului propuneri de stimulare a investitiilor
private cu efecte economice majore pentru economia natională.
2.1.6. Identifică împreună cu Banca Natională a României
si Asociatia Română a Băncilor solutii pentru stimularea si perfectionarea
sistemelor de creditare în vederea realizării programelor de investitii de
importantă natională.
2.2. Emite decizii în domeniul său de activitate,
decizii ce urmează a fi aduse la îndeplinire de autoritătile si institutiile
care au atributii în acest sens.
2.3. În realizarea atributiilor sale Comitetul
interministerial poate solicita rapoarte privind problemele si situatia investitiilor
de la institutiile si organismele din domeniu.
2.4. Comitetul interministerial întocmeste si prezintă
Guvernului rapoarte semestriale cu privire la realizarea Programului de
investitii de importantă natională si a modului de asigurare a resurselor
financiare necesare.
3. Organizare
3.1. Componenta Comitetului interministerial a fost
stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 1.010/2002 si prin Decizia primului-ministru
nr. 180/2002.
3.2. Conducerea Comitetului interministerial este
asigurată de ministrul dezvoltării si prognozei, în calitate de presedinte, si
de doi vicepresedinti stabiliti si nominalizati prin aceleasi documente
specificate la pct. 3.1.
3.3. Secretariatul Comitetului interministerial este
asigurat de Directia investitii de interes national din cadrul Ministerului
Dezvoltării si Prognozei.
3.4. Sedintele Comitetului interministerial se
convoacă, de regulă, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, de către
presedinte ori, în lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepresedinti, numit
prin ordin de către presedinte.
3.5. Convocarea sedintelor Comitetului
interministerial se face cu minimum 10 zile înainte de data sedintei, prin
grija secretariatului, care va transmite fiecărui membru invitatia de
participare, ordinea de zi a sedintei si, dacă este cazul, rapoarte aferente
punctelor de la ordinea de zi.
3.6. Confirmarea participării se face telefonic sau
prin fax.
3.7. Sedintele se desfăsoară cu participarea
majoritătii absolute a membrilor Comitetului interministerial.
3.8. Sedintele sunt conduse de presedinte sau de
înlocuitorul acestuia.
3.9. Hotărârile Comitetului interministerial se iau cu
votul majoritătii simple a participantilor, în cazul egalitătii votul presedintelui
sau al înlocuitorului acestuia fiind hotărâtor.
3.10. La sfârsitul sedintelor toti participantii vor
semna procesul-verbal încheiat.
3.11. La sedinte pot participa în calitate de invitati
reprezentanti ai institutiei titulare a proiectului, dacă aceasta nu are
reprezentant în Comitetul interministerial, precum si alti specialisti si
experti, ce reprezintă institutiile implicate.
4. Functionare
4.1. Secretariatul Comitetului interministerial
primeste, verifică si înregistrează într-un registru unic proiectele propuse
numai dacă acestea au avizul Consiliului interministerial de avizare lucrări
publice de interes national si locuinte ale cărui înfiintare, organizare si
functionare au fost reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 906/2001.
4.2. Secretariatul întocmeste, în functie de cerintele
Planului national de dezvoltare pentru perioada 20022005, ale Programului
economic de preaderare la Uniunea Europeană, precum si de importanta
proiectului, de resursele de finantare si de implicatiile acestuia în toate
domeniile economico-sociale, un raport cu propuneri cuprinzând ordinea de
prioritate a proiectelor, raport care va fi discutat de Comitetul
interministerial si supus spre aprobare Guvernului.
4.3. În activitatea sa, în cazul în care situatia o
impune, secretariatul poate apela la specialisti din alte institutii, cu aprobarea
presedintelui Comitetului interministerial si a conducătorului institutiei
respective; cheltuielile aferente activitătii acestor specialisti vor fi
suportate de titularul proiectului.
4.4. Comitetul interministerial monitorizează, prin
intermediul membrilor săi, al specialistilor Directiei investitiilor de interes
national din cadrul Ministerului Dezvoltării si Prognozei sau al altor
specialisti nominalizati prin ordinul presedintelui sau al înlocuitorului
acestuia, procesul de derulare a investitiilor, precum si a resurselor de
finantare.
5. Dispozitii finale
Prezentul regulament va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
MINISTERUL
AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR
pentru
aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de tratare a laptelui si
produselor lactate destinate consumului uman, provenite din tări sau regiuni unde
există riscul de aparitie a febrei aftoase
În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea
sanitară veterinară nr. 60/1974, republicată, cu modificările si completările
ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind
organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor,
cu modificările si completările ulterioare,
văzând Referatul de aprobare nr. 160.737 din 30
octombrie 2002, întocmit de Agentia Natională Sanitară Veterinară,
ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor emite
următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Norma sanitară veterinară privind conditiile
de tratare a laptelui si produselor lactate destinate consumului uman,
provenite din tări sau regiuni unde există riscul de aparitie a febrei aftoase,
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Agentia Natională Sanitară Veterinară,
institutele centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene si a
municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Agentia Natională Sanitară Veterinară va
controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.
Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.
Art. 5. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,
Ilie Sârbu
Bucuresti,
20 noiembrie 2002.
Nr. 540.
ANEXĂ
privind conditiile de tratare a laptelui si produselor
lactate destinate consumului uman, provenite din tări
sau regiuni unde există riscul de aparitie a febrei
aftoase
Articol unic. - Laptele si produsele lactate provenite
din tări sau regiuni unde au evoluat în ultimele 12 luni focare de febră
aftoasă sau din tări care au efectuat vaccinarea antiaftoasă în ultimele 12
luni trebuie să fie supuse:
a) sterilizării, astfel încât să se realizeze o
valoare F0 egală sau mai mare de 3; sau
b) unui tratament termic initial care să aibă un efect
cel putin echivalent cu cel atins prin pasteurizare la o temperatură de minimum
72şC timp de minimum 15 secunde, pentru a produce o reactie negativă la testul
fosfatazei, urmat de:
1. un al doilea tratament termic care să implice o
temperatură înaltă de pasteurizare, UHT sau sterilizare, astfel încât să
producă o reactie negativă la testul peroxidazei; sau
2. un al doilea tratament termic, în cazul laptelui
praf sau al produselor lactate obtinute din lapte deshidratat, care să aibă un
efect cel putin echivalent cu cel atins la primul tratament termic, astfel
încât să producă o reactie negativă la testul fosfatazei, urmat de un proces de
deshidratare; sau
3. un proces de acidifiere, astfel ca valoarea pH-ului să fie mai mică de 6 si mentinută la această valoare cel putin o oră.
MINISTERUL
TURISMULUI
pentru
modificarea Normelor metodologice privind criteriile si metodologia pentru
eliberarea
licentelor
si brevetelor de turism, aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr.
170/2001
În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
24/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului,
în temeiul art. 7 din Hotărârea Guvernului nr.
238/2001 privind conditiile de acordare a licentei si brevetului de turism,
ministrul turismului emite
următorul ordin:
Articol unic. - Normele metodologice privind
criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism,
aprobate prin Ordinul ministrului turismului nr. 170/2001, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 3 mai 2001, se modifică
după cum urmează:
- Literele b) si h) ale punctului 3.3 din capitolul
III, precum si ultima liniută a alineatului 2 al punctului 1 din anexa nr. 2 se
abrogă.
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan
Bucuresti,
26 noiembrie 2002.
Nr. 910.
MINISTERUL
TURISMULUI
privind
modificarea si completarea Ordinului ministrului turismului nr. 510/2002 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire
turistice
În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
24/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Turismului,
în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.
1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice,
în scopul alinierii la standardele Uniunii Europene,
ministrul turismului emite
următorul ordin:
Articol unic. - Normele metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul ministrului
turismului nr. 510/2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 582 bis din 6 august 2002, se modifică după cum urmează:
- Liniuta a 23-a “- radio” de la litera a) a
punctului 10 din anexa nr. 1.1.a) se elimină.
Ministrul turismului,
Matei-Agathon Dan
Bucuresti,
26 noiembrie 2002.
Nr. 911.
MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI Nr. 1.112
din 26 noiembrie 2002 |
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE Nr. 1.610 din 27 noiembrie 2002 |
privind
nominalizarea birourilor vamale de control si vămuire la frontieră pentru
intrarea/iesirea
din
tară a substantelor care epuizează stratul de ozon
În baza Legii protectiei mediului nr. 137/1995,
republicată, cu modificările si completările ulterioare, a Legii
nr.
84/1993 pentru aderarea României la Conventia privind protectia stratului de
ozon, adoptată la Viena la 22 martie
1985, si
la Protocolul privind substantele care epuizează stratul de ozon, adoptat la
Montreal la 16 septembrie 1987, si pentru acceptarea Amendamentului la
Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizează stratul de ozon,
adoptat la cea de-a doua reuniune a părtilor, de la Londra, din 27-29 iunie
1990,
în baza Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al
României, cu modificările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 1.114/2001
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României,
în conformitate cu art. 12 alin. (7) din Ordonanta
Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor
restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de
ozon, aprobată si modificată prin Legea nr. 159/2000,
având în vedere aprevederile Hotărârii Guvernului nr.
17/2000 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei
Mediului, cu modificările si completările ulterioare,
în baza Hotărârii Guvernului nr. 18/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificările si
completările ulterioare,
ministrul apelor si protectiei mediului si ministrul
finantelor publice emit următorul ordin:
Art. 1. - (1) Intrarea în tară în vederea importului
si iesirea din tară în vederea exportului a substantelor care epuizează stratul
de ozon, reglementate de Protocolul de la Montreal, precum si a amestecurilor
prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 89/1999 privind
regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor
halogenate care distrug stratul de ozon, aprobată si modificată prin Legea nr.
159/2000, sunt permise numai la birourile vamale de control si vămuire la frontieră
nominalizate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) La intrarea în tară si la iesirea din
tară a acestor substante birourile vamale de frontieră nominalizate conform alin.
(1) verifică concordanta dintre documentele de transport completate potrivit
prevederilor art. 10 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 89/1999, aprobată
si modificată prin Legea nr. 159/2000, acordul de mediu emis de autoritatea
competentă pentru protectia mediului, precum si orice alte documente necesare
aplicării prevederilor legale.
Art. 2. - Lista pe coduri tarifare a mărfurilor
mentionate la art. 1 este prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. 3. - (1) Declararea si prezentarea în vederea acordării
regimului vamal de import sau de export se pot face la unul dintre birourile vamale de control si vămuire la frontieră
nominalizate în anexa nr. 1 sau la un birou vamal de control si vămuire la
interior, pe baza originalului acordului de mediu si a celorlalte documente
însotitoare ale mărfii.
(2) Originalul acordului de mediu se completează, în rubricile
special destinate, de către functionarul vamal din cadrul biroului vamal unde
se efectuează operatiunea vamală de import sau de export si se înmânează
titularului de operatiune sau reprezentantului acestuia.
(3) La biroul vamal se păstrează o copie a acordului
de mediu.
Art. 4. - Mărfurile care intră în România având
destinatie externă, cuprinse în anexa nr. 2, plasate sub regim vamal de tranzit
între două birouri vamale de control si vămuire la frontieră, nu necesită acord
de mediu si pot intra/iesi prin orice birou vamal de control si vămuire la frontieră.
Art. 5. - Dacă la controlul documentelor se constată neconcordante
între datele înscrise în declaratia vamală si cele din documentele anexate,
autoritatea vamală refuză acordarea liberului de vamă. Exceptie de la prezentul
articol fac situatiile în care cantitatea importată/exportată este mai
mică decât cea specificată în acordul de mediu, caz în care se va proceda
conform prevederilor art. 3 alin. (2).
Art. 6. - Acordul de mediu emis de autoritatea
competentă pentru protectia mediului se eliberează pentru fiecare operatiune
vamală.
Art. 7. - Prezentul ordin intră în vigoare în termen
de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul apelor si protectiei mediului, Petru Lificiu |
Ministrul finantelor publice, Mihai Nicolae Tănăsescu |
ANEXA Nr. 1
LISTA
birourilor vamale de frontieră
Nr. crt. |
Biroul vamal |
Traficul |
1. |
Bors |
rutier |
2. |
Curtici |
feroviar |
3. |
Stamora-Moravita
|
rutier si feroviar |
4. |
Giurgiu |
rutier si feroviar |
5. |
Constanta
|
Port maritim |
6. |
Albita |
rutier |
7. |
Halmeu |
rutier si feroviar |
8. |
Otopeni |
Marfă aerian |
9. |
Nădlac |
rutier |
10. |
Calafat |
rutier |
11. |
Siret |
rutier |
12. |
Sculeni |
rutier |
13. |
Galati |
naval si feroviar |
ANEXA Nr.
2*)
LISTA
substantelor care epuizează stratul de ozon
NOTĂ:
Tabelul
prezintă codurile tarifare numai pentru substantele cu compozitie chimică
definită, prezentate separat.
Amestecurile
în care substantele din tabel depăsesc 1% sau amestecurile între ele ale
acestor substante se pot clasifica la alte coduri tarifare specifice.
*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.