MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 890         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 9 decembrie 2002

 

SUMAR.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 299 din 7 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 337 din 3 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum si ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

174. - Ordonantă de urgentă privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

 

1.354. - Hotărâre privind mandatarea Ministerului Finantelor Publice pentru reprezentarea României în fata Curtii Supreme de Justitie din India în Dosarul nr. 19.248-19.251

 

1.364. - Hotărâre privind acordarea unui ajutor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

515/945. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor si al ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia unor produse vitivinicole

 

600/374. - Ordin al ministrului industriei si resurselor si al ministrului administratiei publice privind aprobarea Programului de măsuri în scopul pregătirii si sustinerii Programului de iarnă

 

DECIZII  ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 299

din 7 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Eugenia Rodica Apostolescu în dosarele nr. 3.247/2002 si nr. 3.353/2002 ale Curtii Supreme de Justitie - Sectia penală.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 368C/2002 la Dosarul nr. 361C/2002, având în vedere că obiectul exceptiei de neconstitutionalitate este identic în cauzele enumerate.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării. În consecintă, pentru o mai bună administrare a justitiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă si al art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, dispune conexarea dosarelor anterior mentionate.

Cauza fiind în stare de judecată, autorul exceptiei pune concluzii de admitere, sustinând oral motivele de neconstitutionalitate a textelor de lege criticate, expuse în notele scrise depuse la dosar.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu contravin Constitutiei. Arată că prin instituirea posibilitătii atacării cu recurs a încheierii de respingere a recuzării o dată cu hotărârea prin care s-a solutionat fondul cauzei, potrivit art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală, nu se restrâng accesul liber la justitie si nici dreptul persoanei la apărare. Se invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 august 2002, respectiv din 5 septembrie 2002, pronuntate în dosarele nr. 3.247/2002 si nr. 3.353/2002, Curtea Supremă de Justitie – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Eugenia Rodica Apostolescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile criticate sunt contrare prevederilor art. 11, art. 15 alin. (2), art. 20, 21, 24 si ale art. 150 alin. (1) din Constitutie, precum si celor ale art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea Supremă de Justitie - Sectia penală consideră că exceptia este neîntemeiată, deoarece prevederile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală nu contravin nici uneia dintre prevederile constitutionale invocate si nici celor ale art. 6, 13 si 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Se arată că asupra acestei exceptii de neconstitutionalitate Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 185 din 14 iunie 2001, respingând exceptia.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală este neîntemeiată, deoarece Constitutia prevede atributul legiuitorului de a reglementa procedura de judecată si căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, iar procedura de solutionare a cererilor de abtinere sau de recuzare  este reglementată în temeiul acestor dispozitii constitutionale. Se mai arată că Protocolul nr. 7 aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale prevede în art. 2 pct. 1 dreptul la dublul grad de jurisdictie, dar face referire numai la hotărârile de condamnare, nu si la încheierile premergătoare solutionării cauzei, acestea putând fi atacate o dată cu fondul, asa cum a statuat Curtea Constitutională prin Decizia nr. 185 din 14 iunie 2001. De asemenea, se mai apreciază că procedura reglementată în art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală nu încalcă dreptul la un proces echitabil si dreptul la apărare (art. 24 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale), deoarece, solutionând cererea de recuzare, instanta nu hotărăste asupra temeiniciei unei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva persoanei care a formulat cererea de recuzare. Dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 150 din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Din motivarea exceptiei nu rezultă în ce constă contrarietatea dintre dispozitiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală si prevederile constitutionale invocate sau cele ale conventiei. În realitate - se arată în punctul de vedere al Avocatului Poporului – autorul  exceptiei contestă modul în care au fost aplicate dispozitiilelegale criticate, dar acest aspect nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală.

Aceste dispozitii au următorul continut: “Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei căi de atac.”

Autorul exceptiei consideră aceste dispozitii ca fiind contrare prevederilor constitutionale ale art. 11, referitoare la dreptul international si dreptul intern, ale art. 15 alin. (2), referitoare la neretroactivitatea legii, ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 24, referitoare la dreptul la apărare, si ale art. 150 alin. (1), referitoare la conflictul temporal de legi, întrucât nu prevede posibilitatea atacării cu recurs separat a încheierilor prin care s-a respins recuzarea unui membru al completului de judecată. Totodată, dispozitiile legale criticate sunt considerate ca fiind contrare prevederilor din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, si anume: art. 6 pct. 1 teza întâi, referitoare la dreptul la un proces echitabil, art. 13, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, si art. 14, referitoare la interzicerea discriminării.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Curtea retine că, potrivit art. 125 si 128 din Constitutie, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti în cadrul procedurii de judecată, precum si modul de exercitare a acestora. În virtutea acestei competente, legiuitorul stabileste hotărârile judecătoresti împotriva cărora pot fi exercitate căile de atac si conditiile în care pot fi folosite aceste căi.

În ceea ce priveste încheierile, ca specie de hotărâri judecătoresti pronuntate în cursul procesului, dar prin care nu se solutionează fondul cauzei, acestea nu pot fi atacate, de regulă, decât o dată cu hotărârile judecătoresti care solutionează fondul cauzei, care sunt, potrivit dreptului nostru procesual penal, sentintele si deciziile. Stabilind prin art. 3851 alin. 2 din Codul de procedură penală că încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinta sau cu decizia atacată, legiuitorul a actionat în limitele competentei sale, prevăzute prin dispozitiile constitutionale evocate mai sus.

Regula exercitării căilor de atac împotriva încheierilor numai o dată cu hotărârea prin care s-a solutionat fondul cauzei se impune pentru asigurarea desfăsurării procesului cu celeritate, într-un termen rezonabil, exigentă recunoscută cu valoare de principiu atât în sistemul nostru procesual, cât si în Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care consacră la art. 6 pct. 1 dreptul oricărei persoane “la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale”. Sub acest aspect, prin posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, prin care se solutionează fondul cauzei, este asigurat accesul liber la justitie.

Referitor la sustinerile autorului exceptiei privind încălcarea dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din  Constitutie, Curtea constată că textele de lege criticate nu aduc atingere acestui drept, întrucât persoana interesată îsi poate formula apărări în cadrul căii de atac prevăzute de lege, care se exercită împotriva hotărârii prin care s-a solutionat fondul cauzei.

De asemenea, Curtea constată că dispozitiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2), referitoare la neretroactivitatea legii, deoarece nu se pune problema aplicării în timp a legii. Nepunându-se problema unui conflict temporal între prevederile constitutionale si cele ale art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, prevederile art. 150 alin. (1) nu au incidentă în cauză.

Curtea mai constată că dispozitiile de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 11, referitoare la dreptul international si dreptul intern, recuzarea neformând obiectul unui tratat international, nici celor ale art. 20, referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, dreptul la recurs separat împotriva încheierilor prin care se rezolvă cereri de recuzare nefiind un drept al omului care să fie prevăzut în asemenea tratate. De asemenea, nu sunt încălcate prevederile art. 13, referitoare la dreptul la un recurs efectiv, si nici cele ale art. 14, referitoare la interzicerea discriminării, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 185 din 14 iunie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 28 august 2001, respingând exceptia ca fiind neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si (6) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Eugenia Rodica Apostolescu în dosarele nr. 3.247/2002 si nr. 3.353/2002 ale Curtii Supreme de Justitie Sectia penală.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 noiembrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 337

din 3 decembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum si ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea  asociatiilor de proprietari

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Lucian Stângu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Baltă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum si ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Mircea Pitilină în Dosarul nr. 5.014/2001 al Tribunalului Bucuresti Sectia a IV-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 12 noiembrie 2002 si au fost consemnate în încheierea din aceeasi dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronuntarea la 19 noiembrie 2002, la 21 noiembrie 2002, la 26 noiembrie 2002 si apoi la 3 decembrie 2002.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 noiembrie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 5.014/2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia  a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum si ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Mircea Pitilină într-o cauză civilă ce are ca obiect o actiune în pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 69 alin. 3 din Legea nr. 14/1996, republicată, precum si cele ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 contravin art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) si art. 41 alin. (2) din Constitutie. În acest sens se arată, în esentă, că “fostelor asociatii de locatari - constituite în baza D.C.S. nr. 387/1977 - netransformate în asociatii de proprietari prin exercitarea dreptului constitutional la libera asociere, li s-a acordat un statut legal (regim juridic) similar si, după o practică judiciară curentă (reflectată implicit si prin solutia din speta de fată), un regim identic cu cel pe care legiuitorul l-a reglementat în fază initială numai în considerarea si în favoarea proprietarilor din condominii care au îndeplinit toate exigentele legale de înfiintare - constituire si transformare - ca asociatii de proprietari”.

Cât priveste art. 25 din regulamentul-cadru, autorul exceptiei sustine că acesta înfrânge prevederile constitutionale ale art. 21, 24 si ale art. 41 alin. (2) prima teză, deoarece, “prin instituirea termenului de prescriptie de numai 60 de zile pentru ca un proprietar să poată actiona în justitie valabilitatea unei hotărâri a asociatiei de  proprietari, legiuitorul a adus, în mod nejustificat, o severă limitare în timp a posibilitătii proprietarilor individuali de a intenta o actiune în justitie ori de a ridica o exceptie prin care să se ateste si eventual sanctiona corespunzător încălcările legii sau ale acordurilor de asociere ori intereselor legitime, produse prin hotărârile asociatiei de proprietari”.

Se mai sustine, referitor la Ordonanta Guvernului nr. 85/2001, că dispozitiile acesteia încalcă art. 107 alin. (3) din Constitutie, în sensul că depăsesc limitele stabilite în art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 324/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, prin care nu se permite Executivului să reglementeze “organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari”, ci numai “reglementarea unor raporturi de îndrumare metodologică si acordare de asistentă tehnică de specialitate pentru asociatiile de proprietary si de locatari”.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, textele de lege vizate fiind în concordantă cu prevederile constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si că argumentele invocate în sustinerea acesteia nu sunt de natură să demonstreze neconstitutionalitatea dispozitiilor legale criticate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precun si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum si ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, aprobată prin Legea nr. 234/2002, dispozitii al căror continut este următorul:

- Art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare: “Până la data dobândirii personalitătii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor îsi desfăsoară activitatea pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi.”;

- Art. 25 din anexa nr. 2 a legii: “Dacă o hotărâre a asociatiei de proprietari este contrară legii sau acordului de asociere sau este de natură să producă daune considerabile intereselor proprietarilor, acestia pot ataca în justitie respective hotărâre, în termen de 60 de zile de la adoptarea acesteia. Actionarea în justitie nu trebuie să întrerupă executarea hotărârii decât în cazul în care instanta dispune suspendarea acesteia.”;

- Art. 4, art. 5 alin. (1) si art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001:

- Art. 4: “Asociatia de proprietari este organizată si functionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 114/1996, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentei ordonante.”;

- Art. 5 alin. (1): “Asociatia de proprietari este condusă de adunarea generală a proprietarilor, care este formată din câte un reprezentant al fiecărei familii de proprietari.”;

- Art. 17 alin. (1): “Asociatiile de locatari existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonante, în clădirile ale căror apartamente au fost dobândite în proprietate în conditiile legii si care nu au fost reorganizate în asociatii de proprietari potrivit prevederilor Legii nr. 114/1996, cu modificările si completările ulterioare, sunt recunoscute ca asociatii de proprietari.

Acestea au obligatia ca, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante, să se reorganizeze potrivit prevederilor legale, prin adoptarea de către adunarea generală a proprietarilor a acordului de asociere si a statutului propriu.”

În sustinerea exceptiei autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 21: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”;

- Art. 37 alin. (1): “Cetătenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate si în alte forme de asociere.”;

- Art. 41 alin. (2): “Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor.”;

- Art. 107 alin. (3): “Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile prevăzute de aceasta.”

I. Analizând dispozitiile art. 69 alin. 3 din Legea locuin tei nr. 114/1996, republicată, dispozitii modificate prin Legea nr. 145/1999 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 9 septembrie 1999), precum si pe cele ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, Curtea constată că motivul de neconstitutionalitate invocat, în sensul că ar fi încălcate prevederile constitutionale ale art. 37 alin. (1) privind dreptul la libera asociere, nu poate fi retinut. Sub acest aspect Curtea, prin Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, a retinut că, în anumite situatii, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general si care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalităti înscrise în conceptul de liberă asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 37 din Constitutie si, respectiv, prin cele ale art. 11 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Curtea constată că asociatia de proprietari se află într-o asemenea situatie juridică. Într-adevăr, această categorie de asociatii a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, si anume administrarea în bune conditii a clădirilor cu mai multe apartamente, luându-se în seamă, totodată, si interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convietuiri, inclusiv pentru stabilirea costurilor si a cheltuielilor comune, a repartizării lor pe fiecare locatar, a reparatiilor si amenajărilor necesare etc.

Rezolvarea problemelor pe care le implică locuirea si administrarea unui imobil cu mai multi locatari impune, în consecintă, o asociere fără de care drepturile si interesele legitime ale celor ce locuiesc în imobilul respectiv ar putea fi afectate prin aparitia unor neîntelegeri sau litigii.

Nu se pot retine nici celelalte motive de neconstitutionalitate, deoarece concordanta dintre textele de lege  criticate si prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 41 alin. (2) presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea în vigoare îl prevede fată de cei cărora li se aplică, iar nu a efectelor produse prin reglementările legale anterioare.

II. Trecând la examinarea dispozitiilor art. 25 din anexa nr. 2 a legii, Curtea nu poate retine înfrângerea prevederilor constitutionale invocate: art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 referitor la dreptul la apărare si art. 41 alin. (2) prima teză privind protectia proprietătii private. Dispozitiile acestui articol nu creează sub nici un aspect discriminări, fiind aplicabile în cazul tuturor hotărârilor asociatiilor de  proprietari, precum si tuturor proprietarilor care fac parte din asociatie în egală măsură. Reglementând procedura prin care proprietarii care se consideră nedreptătiti pot ataca, în fata instantei judecătoresti, hotărârile asociatiei de proprietari, aceste dispozitii legale actionează în sensul aplicării art. 21 si 24 din Constitutie. De asemenea, reglementând modalitatea de exercitare a dreptului de proprietate asupra părtilor din clădirile destinate folosirii în comun de către toti proprietarii, aceste dispozitii legale sunt exact în sensul art. 41 alin. (2) prima teză din Constitutie.

III. În legătură cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 85/2001 apreciate ca fiind neconstitutionale, deoarece reglementează peste limitele prevăzute de legea de abilitare (Legea nr. 324/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 27 iunie 2001), Curtea constată că, în realitate, “reglementarea unor raporturi de îndrumare metodologică si acordare de asistentă tehnică de specialitate pentru asociatiile de proprietari si de locatari “ constituie tocmai modul de “organizare si functionare a asociatiilor de proprietari “, si, prin urmare, se încadrează în domeniul stabilit prin art. 1 pct. IV.3 din Legea nr. 324/2001, corespunzător art. 107 alin. (3) din Constitutie.

De altfel, ulterior sesizării Curtii Constitutionale, această ordonantă a fost aprobată de către Parlament prin Legea nr. 234/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002. Astfel, continutul normativ al ordonantei a devenit lege. Asa fiind, reglementarea initială instituită prin ordonantă a devenit, după aprobare, exclusiv actul legiuitorului, expresia vointei sale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 25 din anexa nr. 2 a legii, precum si ale art. 4, art. 5 alin. (1) si ale art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Mircea Pitilină în Dosarul nr. 5.014/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din 3 decembrie 2002.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind instituirea măsurilor speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate

 

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. - Prezenta ordonantă de urgentă instituie măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate si a instalatiilor aferente, realizate după proiecte tip în perioada 1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate si racordate la sistemele centralizate de furnizare a energiei termice ale unitătilor administrativ-teritoriale, în contextul reducerii consumului energetic.

Art. 2. - (1) Clădirile de locuit multietajate se includ în programe anuale de actiuni pentru reabilitarea termică, denumite în continuare programe anuale.

(2) Programele anuale se elaborează de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei în baza prioritătilor stabilite pe criterii tehnice si se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Conditiile de eligibilitate si criteriile tehnice de selectie ale clădirilor de locuit multietajate ce se includ în programele anuale se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

(4) Consiliile judetene si locale, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, sunt obligate să pună la dispozitie Ministerului Lucrărilor Publice,  Transporturilor si Locuintei datele si documentele necesare fundamentării programelor anuale, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

(5) În vederea fundamentării solutiilor tehnico-economice privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei initiază studii, audit si realizarea de prototipuri, finantate din fondul constituit potrivit prevederilor art. 40 lit. a) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, precum si din alte surse constituite în conditiile legii.

Art. 3. - (1) Măsurile pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate cuprind, de regulă, interventii la:

a) pereti exteriori, inclusiv ferestre si usi exterioare, terasă, planseul peste subsol si alte elemente structurale si nestructurale care constituie anvelopa clădirii;

b) instalatiile de încălzire si de preparare a apei calde menajere, aferente clădirii.

(2) Măsurile speciale de reabilitare termică se realizează cu respectarea cerintelor de calitate si a celorlalte obligatii impuse prin Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 325/2002, si reglementările tehnice în domeniu.

Art. 4. - Coordonarea din punct de vedere tehnic a actiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se realizează de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care va actiona, în principal, pentru:

a) analiza documentelor necesare fundamentării programelor anuale transmise de consiliile judetene si locale, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, a clădirilor de locuit multietajate ce necesită reabilitarea termică si clasificarea clădirilor pe tipuri de proiecte utilizate la realizarea acestora;

b) elaborarea si promovarea programelor anuale pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, în vederea aprobării conform prevederilor art. 2 alin. (2).

Art. 5. - Proprietarii clădirilor de locuit multietajate, persoane fizice si/sau juridice, si asociatiile de proprietari/locatari, precum si persoanele juridice care au în administrare spatii în aceste clădiri vor actiona pentru:

a) efectuarea expertizei si auditului energetic al clădirii;

b) aprobarea în adunarea generală a proprietarilor/locatarilor a deciziei pentru reabilitarea termică a clădirii;

c) proiectarea si executarea lucrărilor de reabilitare termică a anvelopei clădirii si/sau a instalatiilor de încălzire si de producere a apei calde menajere, aferente clădirii.

Art. 6. - (1) Coordonatorii programelor anuale sunt primarii municipiilor si oraselor, respectiv primarii sectoarelor municipiului Bucuresti.

(2) Consiliile judetene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti iau măsuri necesare pentru încheierea conventiilor cu persoanele fizice si/sau juridice si  asociatiile de proprietari/locatari din clădirile de locuit multietajate nominalizate în programele anuale si pentru derularea actiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor, cuprinzând auditul energetic, proiectarea si executia lucrărilor de interventie.

(3) Continutul-cadru al conventiilor prevăzute la alin. (2), etapele de derulare a actiunilor privind reabilitarea termică a clădirilor, precum si drepturile si obligatiile părtilor contractante se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

(4) După încheierea conventiilor prevăzute la alin. (2) contractarea expertizării si auditului energetic, proiectării si executiei lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se face de către coordonatorii programelor anuale, împreună cu persoanele fizice si/sau juridice si asociatiile de proprietari/locatari, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achizitiile publice.

Art. 7. - Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind expertizarea si auditul energetic, precum si pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocatii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinatie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Art. 8. - Fondurile necesare pentru finantarea cheltuielilor privind executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se asigură astfel:

a) din credite si/sau alocatii de la bugetul de stat, care vor acoperi 85% din cheltuieli, din care 30% se constituie în subventie de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinatie în bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, si din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari/locatari, care va acoperi 15% din cheltuieli, pentru locuintele proprietate a persoanelor fizice;

b) din bugetele locale, pentru locuintele si spatiile cu altă destinatie decât cea de locuintă, existente în proprietatea sau în administrarea unitătilor administrativ-teritoriale;

c) din bugetul de stat, din bugetele locale sau din venituri proprii, după caz, în limita fondurilor stabilite anual cu această destinatie, pentru locuintele si spatiile cu altă destinatie decât cea de locuintă, existente în proprietatea sau în administrarea celorlalte institutii publice, în functie de subordonarea institutiilor respective;

d) din fondurile proprii ale agentilor economici, pentru locuintele si spatiile cu altă destinatie decât cea de locuintă, existente în proprietatea sau în administrarea acestora.

Art. 9. - (1) Proprietarii locuintelor, persoane fizice, din clădirile de locuit multietajate incluse în programele anuale beneficiază de finantarea cheltuielilor pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică, potrivit art. 7 si art. 8 lit. a), în conditiile în care:

a) aprobă în adunarea generală a proprietarilor decizia de interventie si semnează conventia-cadru cu consiliile judetene, locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pentru derularea, în conditiile legii, a actiunilor pentru reabilitarea termică a clădirii;

b) se instituie în favoarea statului ipoteca legală asupra locuintei;

c) se obligă să restituie la terminarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirii sumele alocate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor de interventie, mai putin subventia prevăzută la art. 8 lit. a), în rate lunare egale, cu o dobândă de 5% pe an si cu o durată de rambursare de 10 ani de la data receptiei terminării lucrărilor; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în conditiile legii, pentru neplata la termen a obligatiilor bugetare.

(2) Radierea ipotecii se face numai cu dovada privind restituirea integrală a cheltuielilor efectuate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor pentru reabilitarea termică a locuintei, mai putin subventia.

(3) Înscrierea si radierea ipotecii sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 10. - Înstrăinarea clădirilor de locuit multietajate incluse în programele anuale, pe durata rambursării creditelor acordate pentru lucrări de reabilitare termică, finantate din credite si/sau alocatii de la bugetul de stat, este conditionată de acordul prealabil al coordonatorilor programelor anuale, în conditiile preluării obligatiilor contractuale de către noul proprietar.

Art. 11. - Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 10 sunt lovite de nulitate absolută, buna-credintă neputând fi invocată în astfel de cazuri.

Art. 12. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei va elabora normele metodologice de aplicare a acesteia, pe care le va supune spre aprobare Guvernului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Miron Tudor Mitrea

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 174.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind mandatarea Ministerului Finantelor Publice pentru reprezentarea României în fata Curtii Supreme de Justitie din India în Dosarul nr. 19.248-19.251

 

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 40 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se mandatează Ministerul Finantelor Publice să reprezinte România în fata Curtii Supreme de Justitie din India în Dosarul nr. 19.248-19.251.

Art. 2. - (1) În exercitarea mandatului acordat Ministerul Finantelor Publice are dreptul să angajeze pe bază de contract, în vederea formulării apărării si reprezentării, o societate civilă profesională de avocati din România sau o casă de avocatură străină, specializată în litigii comerciale internationale.

(2) Plata cheltuielilor necesare reprezentării României în litigiul prevăzut la art. 1 se asigură din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice pentru despăgubiri civile, precum si pentru cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni în reprezentarea intereselor statului.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 1.354.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor

 

În temeiul art. 107 din Constitutie, al art. 5 alin. (1) lit. h) si alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 118/1999 privind înfiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 366/2001, si al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, aprobată si modificată prin Legea nr. 374/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă acordarea unui ajutor în sumă de 127.000 dolari S.U.A., pentru efectuarea transplantului medular si a tratamentului medical în străinătate, domnului Copoiu Marinel, în vârstă de 24 de ani, domiciliat în municipiul Giurgiu, str. Decebal bl. 48, sc. B, et. 4, ap. 35, judetul Giurgiu.

(2) Suma se va acorda în lei, din bugetul Ministerului Muncii si Solidaritătii Sociale, prin Directia generală de muncă si solidaritate socială a judetului Giurgiu, la cursul de schimb valutar al Băncii Nationale a României din ziua lucrătoare precedentă efectuării deschiderii de credite bugetare.

(3) Deschiderea de credite bugetare corespunzătoare sumei prevăzute la alin. (1) se va realiza pe baza documentatiei elaborate si transmise de Ministerul Sănătătii si Familiei.

(4) Suma aprobată pentru efectuarea tratamentului medical în străinătate va fi transferată de către Directia generală de muncă si solidaritate socială a judetului Giurgiu Directiei de sănătate publică a judetului Giurgiu, la solicitarea acesteia.

Art. 2. - Fundamentarea sumei solicitate si justificarea celei utilizate pentru efectuarea transplantului medular si a tratamentului medical în străinătate revin Ministerului Sănătătii si Familiei, prin Directia de sănătate publică a judetului Giurgiu, care va efectua plata si va certifica documentele financiar-contabile prezentate de furnizorul de  servicii medicale din străinătate.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul muncii si solidaritătii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tănăsescu

 

Bucuresti, 6 decembrie 2002.

Nr. 1.364.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

Nr. 515 din 5 noiembrie 2002

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 945 din 26 noiembrie 2002

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea

si protectia unor produse vitivinicole

 

Având în vedere prevederile art. 111 lit. k) din Normele metodologice de aplicare a Legii viei si vinului în sistemulorganizării comune a pietei vitivinicole nr. 244/2002, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.134/2002,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările ulterioare, si al Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare nr. 141.759 din 28 octombrie 2002 al Directiei generale de implementare, reglementare si de management al resurselor biotehnologice,

 

ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor si ministrul sănătătii si familiei emit următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia unor produse vitivinicole, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos

 

ANEXĂ

 

NORME

cu privire la desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia unor produse vitivinicole

 

CAPITOLUL I

Reglementări comune

 

Art. 1. - Prezentele norme stabilesc modalitătile de aplicare a unor reglementări comune privind desemnarea, denumirea, prezentarea si protectia următoarelor produse vitivinicole:

- mustul de struguri;

- mustul de struguri partial fermentat;

- mustul de struguri concentrat;

- vinul nou în fermentare;

- vinul de masă;

- vinul cu indicatie de provenientă geografică;

- vinul cu denumire de origine controlată;

- produsele vitivinicole importate;

- vinul licoros;

- vinul petiant;

- vinul perlant;

- vinul spumant;

- vinul spumos.

Art. 2. - Se admite ca indicatiile privind numele importatorului si numărul lotului să fie înscrise în afara câmpului vizual folosit pentru indicatiile obligatorii.

Art. 3. - (1) Tăria alcoolică dobândită mentionată pe etichetă poate avea o diferentă de cel mult +/-0,5% în volume fată de cea determinată prin analiză.

(2) La vinurile cu denumire de origine controlată, învechite în sticle pe o durată mai mare de 3 ani, la vinurile spumante, spumoase, petiante, perlante si licoroase tăria alcoolică dobândită mentionată pe etichetă poate avea o diferentă de cel mult +/-0,8% în volume fată de cea determinată prin analiză.  

Art. 4. - La etichetarea produselor vitivinicole se utilizează coduri cu abrevierea postală a sediului persoanei fizice/juridice care a efectuat îmbutelierea, expeditorului, importatorului, procesatorului si comerciantului.

Art. 5. - Prin derogare sunt exceptate de la aplicarea etichetării:

- produsele vitivinicole care se transportă între două sau mai multe subunităti ale aceleiasi întreprinderi, situate în aceeasi unitate administrativă sau în unităti administrative învecinate;  

- cantitătile de must de struguri si de vinuri care nu depăsesc 30 litri/lot si care nu sunt destinate comercializării;

- cantitătile de must de struguri si de vinuri, destinate consumului familial al producătorului si al angajatilor săi;

- unele vinuri cu denumire de origine controlată, învechite în butelii pe o perioadă mare de timp, sub rezerva stabilirii unor conditii stricte de control si circulatie a acestora.

Art. 6. - Pentru produsele vitivinicole destinate exportului, indicatiile obligatorii folosite la etichetare pot fi traduse în alte limbi decât limbile oficiale ale Uniunii Europene, în cazul în care tara tertă pretinde acest lucru.

Art. 7. - Autoritătile abilitate pentru control solicită persoanelor fizice/juridice care îmbuteliază produse vitivinicole, exportatorilor sau importatorilor dovada exactitătii mentiunilor utilizate pentru desemnarea, natura, identitatea, calitatea, compozitia, originea si provenienta produselor vitivinicole sau ale produselor utilizate la elaborarea acestora.

Art. 8. - Îmbuteliatorul este o persoană fizică ori juridică sau un grup de astfel de persoane, care procedează pe cont propriu la îmbutelierea produselor vitivinicole.

Art. 9. - Folosirea dispozitivelor de închidere a buteliilor pe bază de capsule sau folii de plumb este interzisă.  

Art. 10. - Pentru recipientele cu volum de până la 600 litri, continând acelasi produs si depozitate în acelasi lot, marcarea individuală a acestora poate fi înlocuită prin aceea a lotului întreg, cu conditia ca lotul respectiv să fie bine separat de alte loturi.

 

CAPITOLUL II

Reglementări privind mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, mustul de struguri concentrat si vinul nou în fermentare

 

Art. 11. - La etichetarea recipientelor pentru mustul de struguri si mustul de struguri concentrat se mentionează densitatea produselor respective.

Art. 12. - Tăria alcoolică totală mentionată pe etichetele recipientelor cu must de struguri partial fermentat poate avea o diferentă de cel mult +/- 0,5% în volume fată de cea determinată prin analiză.

Art. 13. - (1) La etichetarea buteliilor cu vinuri obtinute din struguri supramaturati, încadrate în categoria vinurilor cu denumire de origine - cules la înnobilarea boabelor, DOC-CIB, mentionarea tăriei alcoolice dobândite, exprimată în % volume, se face în unităti si zecimi de unităti.

(2) Tăria alcoolică dobândită a acestor vinuri, mentionată pe etichete, poate avea o diferentă de cel mult +/- 0,5% în volume fată de cea determinată prin analiză.

Art. 14. - Mustul de struguri partial fermentat, destinat consumului uman direct, sau vinul DOC-CIB obtinut din struguri supramaturati poate fi desemnat printr-o indicatie de provenientă geografică, cu conditia asigurării protectiei acesteia.

Art. 15. - La etichetarea recipientelor pentru mustul de struguri partial fermentat, destinat consumului uman direct, cu indicatie de provenientă geografică, si pentru vinul DOC-CIB obtinut din struguri supramaturati, cu indicatie de provenientă geografică, se folosesc următoarele indicatii:

- anul de recoltă;

- numele soiului/soiurilor de vită de vie;

- o distinctie obtinută, diplomă, medalie, participarea la concursuri de vinuri;

- metoda de elaborare a produsului vitivinicol;

- mentiuni traditionale complementare;

- numele unitătii procesatoare;

- indicarea locului în care s-a efectuat îmbutelierea pentru vinurile DOC-CIB.

 

CAPITOLUL III

Reglementări privind vinul de masă, vinul cu indicatie de provenientă geografică si vinul cu denumire

de origine controlată

 

Art. 16. - În cazul folosirii altor recipiente decât buteliile de sticlă, pe etichetele acestora se mentionează numele/denumirea persoanei fizice/juridice care a participat la conditionarea vinului, indiferent de categoria de calitate.

 

CAPITOLUL IV

Reglementări privind vinul cu indicatie de provenientă geografică si vinul cu denumire de origine controlată

 

Art. 17 - (1) În cazul folosirii la etichetare a denumirilor a două sau trei soiuri de vită de vie vinul obtinut trebuie să provină în totalitate din strugurii soiurilor mentionate, indicate în ordinea descrescătoare a proportiei de participare la constituirea vinurilor si înscrise pe etichete, cu caractere de aceeasi dimensiune.

(2) În cazul folosirii denumirilor a mai mult de trei soiuri de vită de vie, acestea vor fi indicate în afara câmpului vizual în care sunt mentionate indicatiile obligatorii, prin folosirea de caractere ale literelor cu dimensiuni care nu depăsesc 3 mm.

Art. 18. - Denumirea unui soi de vită de vie sau a uneia din tre sinonimiile acestuia, care contine o indicatie geografică, poate figura pe eticheta unui vin desemnat prin indicatia geografică respectivă.

Art. 19. - La etichetarea unui vin nu pot fi utilizate mentiuni traditionale fără ca vinul respectiv să aibă dreptul la aceasta.

Art. 20. - Mentiunile traditionale utilizate la etichetarea vinurilor cu indicatie geografică, originare din tări terte, pot fi exprimate în limba tării de origine sau într-o altă limbă, dacă folosirea limbii respective este traditională pentru mentiunile respective si beneficiază de o protectie oficială acordată de Comisia Uniunii Europene, astfel încât să nu creeze confuzii în rândul consumatorilor.

Art. 21. - Folosirea numelui unei exploatatii viticole pe eticheta unui vin de calitate, cu indicatie de provenientă geografică si/sau cu denumire de origine controlată, se aplică numai în cazul în care vinul respectiv provine exclusiv din strugurii recoltati din plantatiile exploatatiei viticole respective, iar vinificatia a fost efectuată în aceeasi exploatatie viticolă.

Art. 22. - În cazul producerii unui vin cu denumire de origine controlată, utilizarea denumirii unei unităti geografice restrânse, respectiv a denumirii unui “plai viticol”, se poate face cu conditia ca unitatea geografică respectivă să fie  bine delimitată, iar strugurii din care a fost obtinut vinul săprovină în totalitate din aceeasi unitate geografică.

Art. 23. - La etichetarea unui vin cu denumire de origine controlată, obtinut din struguri recoltati în diferite unităti geografice mai restrânse, respectiv în diferite “plaiuri viticole”, se va folosi si denumirea unitătii geografice mai extinse din care fac parte aceste areale viticole.

 

CAPITOLUL V

Reglementări privind produsele vitivinicole importate

 

Art. 24. - Etichetarea vinurilor originare din tări terte, cu exceptia vinurilor spumante, spumoase, mustului destruguri, mustului de struguri partial fermentat, mustului de struguri concentrat, vinului nou în fermentare si a vinului DOC-CIB obtinut din struguri supramaturati, poate fi completată cu următoarele indicatii:

- numele, adresa si calitatea persoanei/persoanelor care au participat la comercializare;

- tipul de vin;

- culoarea particulară a vinului, în măsura în care conditiile de desemnare a acesteia sunt reglementate de tara tertă.

Art. 25. - La etichetarea unui vin fără indicatie geografică produs într-o tară tertă se mentionează denumirea localitătii în care îsi are sediul principal persoana/persoanele care au participat la comercializarea vinului respectiv, înscrisă cu caractere ale căror dimensiuni nu depăsesc jumătate din dimensiunile caracterelor folosite pentru indicatia geografică, în măsura în care conditiile de aplicare a acestei prevederi sunt reglementate de tara tertă.

Art. 26. - La etichetarea unui vin cu indicatie geografică produs într-o tară tertă se mentionează localitatea în care îsi are sediul principal persoana/persoanele care au participat la comercializarea vinului respectiv, înscrisă cu caractere ale căror dimensiuni nu depăsesc jumătate din dimensiunile caracterelor folosite pentru indicatia geografică, în măsura în care conditiile de aplicare a acestei prevederi sunt reglementate de tara tertă.

Art. 27. - La vinurile rezultate în urma unui amestec de vinuri importate din mai multe tări terte, obtinute într-o tară tertă, pe etichetă se mentionează “amestec de vinuri din ...”, completat cu numele tărilor terte în care au fost obtinute vinurile folosite în “amestec”.

Art. 28. - La vinurile obtinute într-o tară tertă din struguri produsi într-o altă tară tertă, pe etichetă se mentionează “vin obtinut în  din struguri produsi în …”, completat cu numele tărilor respective.

 

CAPITOLUL VI

Reglementări privind vinurile licoroase, petiante si perlante

 

Art. 29. - (1) La etichetarea vinurilor licoroase, petiante si perlante, pe lângă indicatiile obligatorii generale se folosesc următoarele indicatii:

- denumirea persoanei juridice care a efectuat îmbutelierea;

- tara de origine si sediul persoanei care a efectuat îmbutelierea;

- numele expeditorului pentru recipientele cu volumul nominal mai mare de 60 litri.

(2) În cazul vinurilor petiante denumirea persoanei juridice care a efectuat îmbutelierea poate fi înlocuită cu cea a procesatorului.

(3) La etichetarea vinurilor importate se mentionează numele importatorului sau al persoanei juridice care a efectuat îmbutelierea, în tara importatoare.

Art. 30. - Mentiunea “vin perlant” de pe etichetă este completată cu cuvintele “obtinut prin adaos de anhidridă carbonică”, înscrise cu caractere de acelasi tip si de aceeasi dimensiune, plasate pe aceeasi linie sau pe o linie situată imediat sub denumirea de comercializare.

Art. 31. - Vinurile licoroase si petiante pot fi desemnate printr-o indicatie geografică.

Art. 32. - La etichetarea vinurilor licoroase, petiante si perlante pot fi folosite următoarele indicatii facultative:

- numele, adresa si calitatea persoanelor sau ale uneia dintre persoanele care au participat la comercializarea acestor vinuri;

- denumirea produsului;

- culoarea particulară a vinului, în măsura în care conditiile de desemnare a acesteia sunt reglementate.

Art. 33. - Indicatiile facultative pentru etichetarea vinurilor licoroase cu indicatie geografică si a vinurilor petiante cu indicatie geografică sunt următoarele:

- anul de recoltă;

- denumirea soiului/soiurilor de vită de vie;

- o distinctie, diplomă sau medalie obtinută la concursuri;

- metoda de elaborare a vinului;

- mentiuni traditionale complementare;

- denumirea unitătii producătoare;

- mentionarea locului în care se face îmbutelierea: o exploatatie viticolă, un grup de exploatatii viticole sau o unitate situată în regiunea de productie.

 

CAPITOLUL VII

Reglementări privind vinurile spumante si spumoase

 

Art. 34. - La etichetarea vinului spumos, pe lângă indicatiile obligatorii se înscriu cuvintele “vin spumos” cu caractere de acelasi tip si de aceeasi dimensiune cu cuvintele “obtinut prin impregnare cu anhidridă carbonică”, pe aceeasi linie sau pe o linie situată imediat sub cea pe care figurează denumirea de comercializare.

Art. 35. - Comerciantul de vinuri spumante si spumoase este orice persoană fizică sau juridică ori grupuri de astfel de persoane, altele decât procesatorul, care detin în nume propriu vinuri spumante sau spumoase, în vederea punerii lor în circulatie pentru consum.

Art. 36. - Lista indicatiilor geografice utilizate la etichetarea vinurilor spumante de calitate se transmite la Comisia Uniunii Europene.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 37. - Prezentele norme sunt compatibile cu reglementările Uniunii Europene în domeniu si sunt armonizate cu prevederile Reglementării (CE) nr. 753/2002.

 

MINISTERUL INDUSTRIEI SI RESURSELOR

Nr. 600/3 decembrie 2002

MINISTERUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

Nr. 374/2 decembrie 2002

 

ORDIN

privind aprobarea Programului de măsuri în scopul pregătirii si sustinerii Programului de iarnă

 

În scopul mentinerii în conditii de sigurantă a Sistemului energetic national, precum si al asigurării necesarului de consum de energie electrică si agent termic pentru perioada octombrie 2002-martie 2003,

în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 848/2002 privind aprobarea Programului de iarnă în domeniul energetic pentru perioada octombrie 2002-martie 2003,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 19/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Resurselor, cu modificările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 8/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei Publice, cu modificările ulterioare,

ministrul industriei si resurselor si ministrul administratiei publice emit următorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobă Programul de măsuri în scopul pregătirii si sustinerii Programului de iarnă, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - În perioada de sezon rece octombrie 2002martie 2003 producătorii de gaze naturale au obligatia să asigure programul de productie curentă si regimul de extractie a gazelor naturale din depozitele de înmagazinare subterană.

Art. 3. - Societătile comerciale licentiate de Autoritatea Natională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, care au calitatea de furnizor/distribuitor, Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. si consumatorii eligibili au obligatia încadrării livrărilor în structura si nivelurile disponibilitătilor de resurse de gaze naturale necesare acoperirii cererii, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. - În scopul mentinerii în conditii de sigurantă a Sistemului energetic national, precum si al asigurării necesarului de consum de energie electrică si agent termic pentru perioada octombrie 2002-martie 2003, centralele termoelectrice (CET) externalizate din Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., aflate în subordinea consiliilor  judetene sau a consiliilor locale, după caz, vor adopta un set de măsuri pentru:

- asigurarea resurselor financiare destinate achizitionării combustibililor tehnologici (cărbune, păcură, combustibil lichid usor, gaze naturale);

- contractarea cu furnizorii de combustibili a cantitătilor necesare producerii de energie electrică si agent termic pentru perioada octombrie 2002-martie 2003, la nivelul cererii prognozate;

- pregătirea capacitătilor de productie si de stocare (cărbune si combustibil lichid) în vederea asigurării continuitătii fluxurilor tehnologice si de aprovizionare cu combustibili, precum si a constituirii stocurilor de sigurantă;

- respectarea disciplinei contractuale în relatia cu furnizorii.

Art. 5. - (1) Disponibilitătile de gaze naturale furnizate centralelor externalizate de Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti si Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Diferentele dintre disponibilitătile furnizorilor prevăzute în anexa nr. 3 si necesarul declarat de CET externalizate se vor asigura prin consum de combustibili alternativi.

Art. 6. - Disponibilitătile de păcură vor fi asigurate de Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti centralelor externalizate pentru perioada octombrie 2002martie 2003 la un nivel de 120.000 tone.

Art. 7. - În baza licitatiilor organizate CET externalizate vor încheia în nume propriu contracte pentru achizitionarea combustibilului - păcură si huilă - reprezentând diferentele cantitative dintre disponibilitătile interne si necesarul de consum aferent perioadei octombrie 2002-martie 2003.

Art. 8. - În vederea sustinerii efortului financiar al societătilor de distributie a gazelor naturale pentru asigurarea surselor de achizitii din import si din productia internă, CET externalizate vor asigura plata consumurilor lunare curente de combustibili si vor întreprinde demersurile aferente esalonării sumelor restante acumulate până la data emiterii prezentului ordin.

Art. 9. - Stocurile de gaze naturale vor fi constituite de către Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” S.A. Medias, Societatea Natională a Petrolului “Petrom” S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti si Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures la un nivel de 2.000 milioane m3, din care pentru consumul curent sunt alocate 1.700 milioane m3.

Art. 10. - Diferenta de stoc de 300 milioane m3 constituie o rezervă operativă suplimentară regimului programat de extractie din înmagazinările subterane, destinată exclusiv completării consumului populatiei, pentru utilizare în situatii extreme (conditii meteo defavorabile, accidente tehnice, disfunctionalităti în sistemul de tranzit international etc.).

Activarea/dezactivarea acestei rezerve se va efectua de către Dispeceratul National de Gaze Naturale din structura Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” S.A. Medias.

Art. 11. - Societatea Natională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A. Medias, Societatea Natională de Gaze Naturale “Romgaz” - S.A. Medias, Societatea Natională a Petrolului “Petrom” - S.A. Bucuresti, societătile de distributie licentiate, Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Transelectrica” - S.A. Bucuresti si CET externalizate vor aduce la îndeplinire Programul de măsuri prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 12. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul industriei si resurselor,

Dan Ioan Popescu

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

ANEXA Nr. 1

 

PROGRAM DE MĂSURI

 

1. Societătile comerciale/societătile nationale din subordinea Ministerului Industriei si Resurselor au obligatia achizitionării din productia internă si din import a cantitătilor de gaze naturale adecvate cererii consumatorilor pentru perioada octombrie 2002-martie 2003, conform nivelurilor prezentate în anexa nr. 4.

Termen: permanent

Răspund: consiliile de administratie si conducerile executive ale Societătii Nationale de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A. Medias, Societătii Comerciale “Termoelectrica” - S.A., Societătii Comerciale “Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti si ale Societătii Comerciale “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures.

2. Societătile de distributie a gazelor naturale au obligatia încadrării consumurilor orare/zilnice/lunare ale localitătilor arondate pe nivelurile achizitiilor/nominalizărilor lunare comunicate de furnizori.

Termen: permanent

Răspund: Societatea Natională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A. Medias, Societatea Comercială

“Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures, societătile de distributie licentiate

3. Societătilor comerciale înfiintate pe structura CET externalizate din Societatea Comercială “Termoelectrica” S.A. le revin următoarele obligatii:

a) asigurarea resurselor financiare destinate achizitionării de combustibil tehnologic conform necesarului de consum;

b) initierea negocierilor privind achizitiile de combustibil si contractarea cu furnizorii a cantitătilor necesare producerii de energie electrică si agent termic;

c) finalizarea programelor de revizii/reparatii, astfel încât agregatele/instalatiile energetice să asigure livrările de energie electrică si termică în perioada de sezon rece;

d) constituirea stocurilor de utilizare curentă si a stocurilor de sigurantă;

e) încadrarea strictă în nivelurile programate de consum, conform nominalizărilor cantitative transmise de către furnizori.

Termen: permanent

Răspund: consiliile de administratie si conducerile executive ale CET externalizate

4. Ministerul Administratiei Publice va monitoriza derularea regimurilor de plată a contravalorii consumurilor curente de combustibil si esalonările convenite pentru stingerea datoriilor restante în relatia cu furnizorii atât pentru CET externalizate, cât si pentru ceilalti agenti economici furnizori de energie termică pentru populatie, subordonati administratiei publice locale.

Termen: permanent

Răspunde: Ministerul Administratiei Publice

5. Asigurarea convergentei informationale necesare derulării în sigurantă a proceselor de dispecerizare prin convenirea unui flux interactiv de transfer al datelor de operare (parametri de livrare, consumuri orare/zilnice, activări/dezactivări de blocuri energetice, accidente, reparatii, revizii etc.) de către dispeceratele CET externalizate cu

Dispeceratul National de Gaze Naturale Bucuresti, Dispeceratul Energetic National Bucuresti si dispeceratele locale si centrale ale societătilor de distributie a gazelor naturale.

Termen: permanent

Răspund: Societatea Natională de Transport Gaze

Naturale “Transgaz” - S.A. Medias, Societatea Comercială “Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures, Societatea Comercială “Transelectrica” - S.A., CET externalizate.

6. Trecerea pe consum de combustibili alternativi (păcură, cărbune) în situatii deosebite (temperaturi anormal de scăzute, solicitări operative ale Dispeceratului National de Gaze Naturale Bucuresti pentru efectuarea unor manevre de sistem, identificarea unor factori de risc, accidente, opriri neprogramate ale Centralei Nucleare Cernavodă etc.)

Termen: permanent

Răspund: Societatea Natională de Transport Gaze Naturale “Transgaz” - S.A. Medias, Societatea Comercială

“Distrigaz Sud” - S.A. Bucuresti, Societatea Comercială “Distrigaz Nord” - S.A. Târgu Mures, Societatea Comercială “Transelectrica” - S.A., Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A., CET externalizate.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

DISPONIBILITĂTI

de resurse de gaze naturale destinate acoperirii cererii

 

ANEXA Nr. 3

 

DISPONIBILITĂTI

de resurse de gaze naturale destinate consumului centralelor externalizate

 

Observatie: CET Energoterm Resita, prin Decizia Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 491/2002, a fost acreditată consumator eligibil, având astfel libertatea de optiune privind selectarea furnizorilor si structura achizitiilor (surse, cantităti, pret).

 

ANEXA Nr. 4

 

NIVELURI

obligatorii de achizitie a gazelor naturale, adecvate cererii consumatorilor

pentru perioada octombrie 2002 - martie 2003

 


*) Anexele nr. 2, 3 si 4 sunt reproduse în facsimil.