MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 887 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 9 decembrie 2002

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

425. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii

REPUBLICÃRI

Normele Bãncii Nationale a României nr. 2/1999 privind autorizarea bãncilor

Normele Bãncii Nationale a României nr. 3/1999 privind modificãrile în situatia bãncilor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protectia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii

În temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinarã nr. 60/1974, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza hotãrârii Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

vãzând Referatul de aprobare nr. 159.111 din 4 septembrie 2002, întocmit de Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã,

ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Norma sanitarã veterinarã privind protectia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã, institutele centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã orice altã dispozitie contrarã.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor

Ilie Sârbu

Bucuresti, 19 septembrie 2002.

Nr. 425.

ANEXÃ

NORMÃ SANITARÃ VETERINARÃ

privind protectia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii

CAPITOLUL I

Prevederi generale

Art. 1. - (1) Prezenta normã sanitarã veterinarã se aplicã miscãrii, cazãrii, contentionãrii, asomãrii, sacrificãrii si uciderii animalelor crescute pentru productia de carne, piele, blanã sau alte produse si metodelor de ucidere a animalelor în scopul combaterii unor boli.

(2) Prevederile prezentei norme sanitare veterinare nu se aplicã:

a) experimentelor tehnice sau stiintifice în relatie cu procedurile mentionate în alin. (1), efectuate sub supravegherea autoritãtii competente;

b) animalelor care sunt ucise în timpul unor evenimente sportive sau culturale;

c) animalelor sãlbatice ucise în conformitate cu prevederile art. 3 din Norma sanitarã veterinarã privind problemele de sãnãtate a animalelor si de sãnãtate publicã legate de uciderea vânatului sãlbatic si de comercializarea cãrnii de vânat sãlbatic.

CAPITOLUL II

Definitii

Art. 2. - (1) În sensul prezentei norme sanitare veterinare, prin termenii urmãtori se întelege:

a) abator - unitatea destinatã sacrificãrii animalelor, care include facilitãti necesare sã asigure miscarea si cazarea animalelor la care se face referire în art. 5 alin. (1);

b) miscare - descãrcarea animalelor sau miscarea lor de la rampele de descãrcare, boxe ori adãposturi cãtre abatoare sau spatiile în care urmeazã sã fie sacrificate;

c) cazare - tinerea animalelor în padocuri, boxe acoperite sau deschise, adãposturi acoperite, folosite de abatoare pentru a asigura animalelor conditiile necesare, precum adaptarea, furajarea, odihna si altele asemenea, înainte de sacrificare;

d) contentionare - orice procedurã aplicatã unui animal în scopul de a-i restrictiona miscãrile, pentru a usura efectuarea asomãrii sau uciderea lui;

e) asomare - orice proces care atunci când este aplicat u nui animal cauzeazã pierderea imediatã a cunostintei pânã în momentul mortii animalului;

f) ucidere - orice proces care cauzeazã moartea animalului;

g) sacrificare - cauzarea mortii unui animal prin sângerare;

h) autoritate competentã - autoritatea veterinarã care are competenta de a efectua controale veterinare sau orice altã autoritate cãreia i s-a delegat aceastã competentã.

(2) Autoritatea religioasã pentru care se practicã unele sacrificãri va avea competenta de a aplica si de a monitoriza prevederile specifice ce se aplicã sacrificãrii în conformitate cu anumite ritualuri religioase. Autoritatea religioasã va actiona sub rãspunderea unui medic veterinar oficial, conform prevederilor art. 2 din Norma sanitarã veterinarã privind conditiile de producere si comercializare a cãrnii proaspete.

Art. 3. - Animalele nu vor fi supuse nici unui stimul, nici unei suferinte sau dureri inutile în timpul miscãrii, cazãrii, asomãrii, sacrificãrii sau uciderii.

CAPITOLUL III

Conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã abatoarele

Art. 4. - Spatiile, facilitãtile si echipamentele din abatoare vor fi astfel concepute încât sã nu supunã animalele nici unei suferinte, stimul sau dureri inutile.

Art. 5. - (1) Solipedele, rumegãtoarele, porcii, iepurii si pãsãrile aduse în abatoare în vederea sacrificãrii vor fi:

a) miscate si, dacã este cazul, cazate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1;

b) contentionate în conformitate cu prevederile anexei nr. 2;

c) asomate înainte de sacrificare sau ucise instantaneu în conformitate cu prevederile anexei nr. 3;

d) sângerate în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.

(2) Pentru animalele supuse unor metode particulare d esacrificare cerute de unele ritualuri religioase cerintele alin. (1) lit. c) nu se vor aplica.

Art. 6. - (1) Instrumentele pentru contentionare, echipamentele si instalatiile folosite pentru asomare sau ucidere trebuie sã fie proiectate, construite, mentinute si folosite astfel încât sã asigure o asomare sau o ucidere rapidã si efectivã, în conformitate cu prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea competentã va verifica dacã instrumentele, modul de contentionare si alte echipamente folosite pentru asomare sau ucidere îndeplinesc cerintele mai sus mentionate si va verifica cu regularitate functionalitatea si modul de întretinere, astfel încât sã se asigure obiectivele impuse de prezenta normã sanitarã veterinarã.

(2) Echipamentele si instrumentele de rezervã corespunzãtoare vor fi pãstrate la locul sacrificãrii pentru folosirea lor în caz de urgentã. Acestea vor fi mentinute corespunzãtor si verificate cu regularitate.

Art. 7. - Personalul responsabil cu miscarea animalelor, cazarea, contentionarea, asomarea, sacrificarea sau uciderea acestora va trebui sã aibã cunostintele si îndemânarea necesare pentru a efectua aceste operatiuni în mod uman si eficient, în conformitate cu cerintele prezentei norme sanitare veterinare. Autoritatea competentã se va asigura cã personalul angajat pentru sacrificare prezintã îndemânarea necesarã si are abilitatea si cunostintele profesionale pentru aceastã operatiune.

Art. 8. - Inspectiile si controalele în abatoare vor fi efectuate sub responsabilitatea autoritãtii competente, care va avea acces liber, în orice moment, în toate spatiile abatoarelor pentru a verifica conformitatea cu cerintele prezentei norme sanitare veterinare. Aceste inspectii si controale pot fi efectuate în acelasi timp cu controalele pentru alte obiective.

CAPITOLUL IV

Sacrificarea si uciderea animalelor în afara abatoarelor

Art. 9. - (1) Când animalele la care se referã art. 5 alin. (1) sunt sacrificate în afara abatoarelor, se vor aplica prevederile art. 5 alin. (1) lit. b), c) si d).

(2) Se pot acorda derogãri de la alin. (1) pentru pãsãri, iepuri, porcine, ovine si caprine sacrificate sau ucise în afara abatoarelor de cãtre proprietarii acestora pentru consum propriu, cu conditia respectãrii prevederilor art. 3 si cu conditia ca porcinele, ovinele sau caprinele sã fie asomate în prealabil.

Art. 10. - (1) Când animalele la care se face referire în art. 5 alin. (1) urmeazã sã fie sacrificate sau ucise pentru controlul unor boli, aceasta se va face în conformitate cu prevederile anexei nr. 5.

(2) Animalele crescute pentru blanã vor fi ucise în conformitate cu prevederile anexei nr. 6.

(3) Surplusul de pui de o zi si embrionii din deseurile de la incubatie vor fi ucisi cât mai rapid posibil, în conformitate cu prevederile anexei nr. 7.

Art. 11. - Dispozitiile art. 9 si 10 nu se vor aplica în cazul animalelor care trebuie ucise imediat din motive de necesitate.

Art. 12. - Animalele rãnite sau bolnave trebuie sacrificate sau ucise la fata locului. Dar autoritatea competentãpoate autoriza transportul animalelor rãnite sau bolnave în scopul sacrificãrii sau uciderii, cu conditia ca transportul sã nu provoace animalului o suferintã în plus.

CAPITOLUL V

Prevederi finale

Art. 13. - (1) Autoritatea competentã poate adopta si alte mãsuri decât cele prevãzute de prezenta normã sanitarã veterinarã pentru protectia animalelor în timpul sacrificãrii sau uciderii, în scopul eliminãrii oricãrei suferinte inutile.

(2) Autoritatea competentã poate amenda anexele la prezenta normã sanitarã veterinarã, în scopul adaptãrii lor la progresul tehnic si stiintific, în special cu referire la:

a) pistolul cu glonte captiv, aplicat în regiunea creierului, sau la alt gaz decât cel la care se face referire în anexa nr. 3 ori la alte combinatii pentru asomare si, în particular, la dioxidul de carbon pentru asomarea pãsãrilor;

b) gazele, altele decât cele la care se face referire în anexa nr. 3, sau combinatii ale acestora pentru ucidere;

c) orice altã procedurã recunoscutã stiintific pentru asomare sau ucidere.

Art. 14. - (1) Expertii Comisiei Europene pot efectua controale la fata locului ori de câte ori este necesar pentru a se asigura aplicarea uniformã a prezentei norme sanitare veterinare. Astfel, acestia pot verifica un numãr reprezentativ de unitãti pentru a se asigura cã autoritatea competentã verificã în cadrul acestora îndeplinirea cerintelor prezentei norme sanitare veterinare. Statele membre ale Uniunii Europene vor fi informate despre rezultatele controalelor efectuate.

(2) Controalele la care se face referire în alin. (1) vor fi efectuate în colaborare cu autoritatea competentã.

(3) Statul membru pe al cãrui teritoriu se desfãsoarã un control va acorda toatã asistenta necesarã expertilor pentru desfãsurarea activitãtii lor.

(4) Regulile detaliate pentru implementarea prezentului articol vor fi elaborate în conformitate cu procedura stabilitã în art. 16.

Art. 15. - Cu ocazia inspectiei efectuate în abatoaresau în unitãti din tãrile terte care au primit aprobare sau urmeazã sã primeascã aprobare pentru export în statele membre ale Uniunii Europene, expertii se vor asigura cã animalele la care se face referire în art. 5 au fost sacrificate în conditii care garanteazã un tratament uman echivalent cu cel prevãzut în prezenta normã sanitarã veterinarã.

Pentru a se permite importul de carne dintr-o tarã tertã, certificatul de sãnãtate care însoteste lotul va contine suplimentar o declaratie din care sã rezulte cã au fost îndeplinite cerintele mai sus mentionate.

Art. 16. - (1) Autoritatea competentã va aplica legile, reglementãrile si prevederile administrative, inclusive sanctiunile necesare pentru implementarea prezentei norme sanitare veterinare.

(2) Autoritatea competentã poate mentine sau aplica în si pe teritoriul ei prevederi mai exigente decât cele cuprinse în prezenta normã sanitarã veterinarã.

(3) Autoritatea competentã va comunica Comisiei Europene textele principalelor prevederi ale legislatiei nationale pe care o adoptã în domeniul reglementat de prezenta normã sanitarã veterinarã.

Art. 17. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantã din prezenta normã sanitarã veterinarã.

ANEXA Nr. 1

la norma sanitarã veterinarã

CERINTE

pentru miscarea si cazarea animalelor în abatoare

I. Cerinte generale

1. Toate abatoarele trebuie sã dispunã de facilitãti si echipamente adecvate pentru descãrcarea animalelor din mijloacele de transport.

2. Animalele trebuie debarcate cât mai repede posibil de la sosirea lor în abator. Dacã descãrcarea cât mai rapidã nu este posibilã, animalele trebuie protejate de intemperii si variatii de temperaturã.

3. Animalele care se pot rãni unele pe altele pe considerente de specie, sex, vârstã sau origine trebuie tinute si cazate separat.

4. Animalele trebuie protejate de conditiile nefavorabile de climã. Dacã sunt supuse unor temperaturi ridicate în conditii de umiditate, animalele vor fi rãcorite prin metode adecvate.

5. Starea de întretinere si de sãnãtate a animalelor trebuie inspectatã cel putin în fiecare dimineatã si searã.

6. Fãrã a aduce atingere prevederilor cap. VI al anexei nr. 1 la Norma sanitarã veterinarã privind conditiile de producere si comercializare a cãrnii proaspete, animalele care au suportat suferinte în timpul transportului sau la sosirea în abator si animalele neîntãrcate trebuie sacrificate imediat. Dacã aceasta nu este posibil, animalele trebuie separate si sacrificate cât mai repede posibil, cel târziu în urmãtoarele douã ore. Animalele care nu se pot deplasa nu trebuie târâte la locul de sacrificare, acestea trebuind ucise acolo unde zac, iar atunci când este posibil si nu se provoacã o suferintã inutilã animalului, acesta va fi transportat pe un cãrucior sau o platformã mobilã cãtre spatiulde sacrificare de urgentã (sala sanitarã).

II. Cerinte pentru animalele care nu sunt livrate în containere sau custi

1. În abatoare echipamentul pentru descãrcarea animalelor trebuie sã aibã podea nealunecoasã si protectii laterale. Podurile, rampele si culoarele trebuie prevãzute cu laterale, cu traverse sau cu alte mijloace de protectie care sã previnã cãderea animalelor. Rampele de iesire sau de intrare trebuie sã prezinte cea mai micã înclinatie posibilã.

2. În timpul descãrcãrii animalelor trebuie avut grijã ca animalele sã nu fie speriate sau bãtute si sã se asigure cã nu sunt rãsturnate. Animalele nu trebuie sã fie ridicate de cap, coarne, urechi, picioare, coadã sau pãr (blanã, lânã) pentru a nu li se provoca suferinte sau dureri inutile.

Atunci când este cazul, animalele trebuie conduse individual.

3. Animalele trebuie deplasate cu atentie. Pasajele de trecere trebuie construite astfel încât riscul de rãnire a animalelor sã fie minim. Instrumentele destinate ghidãrii animalelor trebuie folosite exclusiv în acest scop si numai pe perioade scurte. Instrumentele prin care se administreazã socuri electrice pot fi folosite numai pentru bovinele adulte si porcii care refuzã sã se miste, cu conditia ca socurile electrice sã nu fie aplicate mai mult de douã secunde, sã nu provoace leziuni iar animalele sã aibã suficient spatiu înaintea lor pentru a se deplasa. Astfel de socuri electrice se vor aplica numai pe masa muscularã a trenului posterior.

4. Animalele nu trebuie lovite si nu se vor aplica presiuni în nici o parte sensibilã a corpului. În mod special coada animalelor nu se va strivi, rãsuci sau rupe, iar ochii nu vor fi traumatizati. Animalele nu vor fi împinse si nici lovite cu picioarele.

5. Animalele nu trebuie duse la locul de sacrificare decât în momentul sacrificãrii.

6. Fãrã a aduce atingere derogãrilor prevãzute de art. 4 si 14 din Norma sanitarã veterinarã privind conditiile de producere si comercializare a cãrnii proaspete, abatoarele vor detine un numãr suficient de boxe pentru cazarea corespunzãtoare a animalelor, care sã asigure protectie fatã de variatiile atmosferice.

7. Suplimentar, abatoarele trebuie sã aibã:

a) podele care sã evite alunecarea animalelor si care sã nu provoace rãni decubitale;

b) ventilatie adecvatã, tinându-se seama de variatiile de temperaturã si de umiditate. Atunci când se folosesc mijloace mecanice de ventilatie, trebuie prevãzute alte spatii de rezervã pentru cazarea animalelor în caz de urgentã, ca urmare a unei întreruperi de curent;

c) iluminare artificialã suficientã pentru a permite inspectarea tuturor animalelor în orice moment; dacã este necesar trebuie sã se asigure iluminare adecvatã de rezervã;

d) dacã este necesar, echipament pentru legarea animalelor;

e) dacã este necesar, asigurarea unui asternut corespunzãtor pentru animalele care sunt cazate pe timpul noptii.

8. Abatoarele care în afarã de adãposturile mentionate mai sus detin si adãposturi în aer liber au obligatia sã asigure în acestea protectia animalelor fatã de conditiile nefavorabile de climã. Adãposturile în aer liber trebuie întretinute astfel încât sã nu prezinte nici un risc fizic, chimic sau alt risc pentru sãnãtatea animalelor.

9. Animalelor sosite în abator, care nu sunt duse direct la sacrificare, trebuie sã li se asigure apã de bãut la discretie, pe toatã perioada de asteptare. Animalele care nu au fost sacrificate în termen de 12 ore de la sosire trebuie furajate cu cantitãti moderate de furaje, la intervale mici de timp.

10. Animalele care sunt tinute timp de 12 ore sau mai mult la abator trebuie cazate si, dacã este necesar, legate astfel încât sã se poatã aseza în pozitie decubitatalã fãrã dificultate. Dacã animalele nu sunt legate, furajele trebuie administrate astfel încât sã permitã furajarea animalelor fãrã dificultate.

III. Cerinte pentru animalele livrate în containere sau custi

1. Containerele în care animalele sunt transportate trebuie manipulate cu atentie si nu trebuie aruncate sau lovite. Dacã este posibil, acestea trebuie încãrcate si descãrcate mecanic, pe orizontalã.

2. Animalele livrate în containere prevãzute cu podea perforatã sau flexibilã trebuie descãrcate cu atentie deosebitã pentru a se preveni rãnirea. Dacã este cazul, animalele trebuie descãrcate individual din containere.

3. Animalele care au fost transportate în containere trebuie sacrificate cât mai curând posibil; în caz contrar, acestea trebuie adãpate si furajate conform pct. II.9.

ANEXA Nr. 2

la norma sanitarã veterinarã

CONTENTIA ANIMALELOR

înainte de asomare, sacrificare sau ucidere

1. Animalele trebuie contentionate astfel încât sã nu li se provoace în mod intentionat sau neintentionat suferintã, durere, rãnire sau contuzii. În cazul sacrificãrii rituale, este obligatorie contentia bovinelor înainte de sacrificare prin folosirea unei metode mecanice care sã nu provoace durere, suferinte, contuzie sau rãnire.

2. Picioarele animalelor nu trebuie legate, iar animalele nu trebuie suspendate înainte de asomare sau de ucidere.

Pãsãrile si iepurii pot fi suspendate în vederea sacrificãrii, cu conditia ca asomarea sã se realizeze fãrã întârziere si sã se ia mãsuri adecvate pentru a se asigura cã la punctul de asomare acestea se aflã într-o stare de relaxare suficientã pentru o asomare eficientã. Mai mult decât atât, prinderea unui animal într-un sistem de contentie nu trebuie asociatã sub nici o formã cu suspendarea animalului.

3. Animalele care sunt asomate sau ucise prin mijloace mecanice ori electrice aplicate pe cap trebuie prezentate într-o astfel de pozitie, încât echipamentul sã poatã fi folosit adecvat, cu usurintã si pe o perioadã determinatã. În cazul solipedelor sau bovinelor autoritatea competentã poate autoriza utilizarea unor mijloace adecvate care sã limiteze miscãrile capului.

4. Echipamentul de asomare electricã nu va fi folosit ca un mijloc de limitare a miscãrilor sau de imobilizare a animalelor si nici ca mijloc de a face animalele sã se deplaseze.

ANEXA Nr. 3

la norma sanitarã veterinarã

ASOMAREA SAU UCIDEREA ANIMALELOR,

altele decât cele crescute pentru blanã

I. Metode permise

A. Asomarea

1. Pistolul cu glonte captiv

2. Lovirea urmatã de pierderea cunostintei

3. Electronarcoza

4. Expunerea la dioxid de carbon

B. Uciderea

1. Pistol cu glonte liber sau puscã

2. Electrocutarea

3. Expunerea la dioxid de carbon

C. Autoritatea competentã poate autoriza decapitarea, dislocarea gâtului sau folosirea unei camere vidate ca metodã de ucidere pentru anumite specii, cu conditia ca acestea sã corespundã cerintelor art. 3 din norma sanitarã veterinarã si cu conditia ca cerintele specifice stabilite la pct. III de mai jos sã fie îndeplinite.

II. Cerinte specifice pentru asomare

Asomarea nu trebuie sã fie efectuatã decât atunci când este urmatã imediat de sângerarea animalului.

1. Pistolul cu glonte captiv

a) Pistolul cu glonte captiv trebuie pozitionat astfel încât sã se asigure cã proiectilul pãtrunde în cortexul cerebral. Se interzice în special împuscarea vitelor în zona occipitalã. Oile si caprele pot fi împuscate în zona occipitalã dacã prezenta coarnelor nu permite folosirea zonei frontale. În astfel de situatii împuscarea se face imediat înapoia bazei coarnelor si tintindu-se cãtre gurã, iar sângerarea trebuie efectuatã în timp de 15 secunde de la împuscare.

b) Când se foloseste un pistol cu glonte captiv operatorul trebuie sã se asigure cã glontele se retrage la extensia completã, dupã fiecare împuscare. Dacã nu se retrage la extensia completã, pistolul nu va mai fi folosit încã o datã pânã când nu va fi reparat.

c) Animalele nu se introduc în boxele de asomare pânã când operatorul care urmeazã sã efectueze asomarea nu este pregãtit pentru asomarea animalului. Animalelor nu li se va contentiona capul pânã când operatorul nu este pregãtit sã le asomeze.

2. Lovirea urmatã de pierderea cunostintei

a) Aceastã metodã permite numai folosirea unui instrument mecanic care administreazã o presiune pe craniul animalului în urma percutiei, fãrã penetrarea acestuia.

Operatorul trebuie sã se asigure cã instrumentul se aplicã în pozitia corespunzãtoare, conform instructiunilor de utilizare, pentru a produce o asomare efectivã, fãrã fracturarea craniului.

b) În cazul loturilor mici de iepuri, la care se foloseste o presiune nonmecanicã pe craniu, operatiunea trebuie efectuatã astfel încât animalele sã fie aduse imediat în starea de inconstientã si sã rãmânã asa pânã când mor, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitarã veterinarã.

3. Electronarcoza

A. Electrozii

1. Electrozii trebuie plasati astfel încât sã cuprindã creierul, permitând curentului sã treacã prin acesta. Se vor lua mãsuri corespunzãtoare care sã asigure cã existã un contact electric bun, prin îndepãrtarea lânei în exces sau prin

udarea pielii.

2. Atunci când animalele sunt asomate individual, aparatul trebuie:

a) sã încorporeze un dispozitiv care sã mãsoare impedanta curentului si sã nu permitã functionarea aparatului în conditiile în care nu se asigurã intensitatea si puterea minime ale curentului electric;

b) sã încorporeze un dispozitiv sonor sau vizual care sã indice durata timpului de aplicare pentru fiecare animal;

c) sã fie conectat la un dispozitiv care sã indice voltajul si intensitatea curentului, pozitionat astfel încât sã fie usor vizualizat de cãtre operator.

B. Asomatoare cu baie de apã

1. Atunci când se folosesc asomatoare cu baie de apã pentru asomarea pãsãrilor, nivelul de apã trebuie sã poatã fi reglat astfel încât sã se asigure realizarea unui contact bun cu capul pãsãrilor.

Puterea si durata curentului folosit în acest caz vor fi determinate de cãtre autoritatea competentã, astfel încât sã se asigure cã pãsãrile îsi pierd cunostinta imediat si rãmân asa pânã când mor.

2. Dacã se asomeazã mai multe pãsãri în aceeasi baie de apã, trebuie asigurat un voltaj suficient care sã asigure ca fiecare pasãre sã fie asomatã corespunzãtor.

3. Se vor lua mãsuri corespunzãtoare care sã asigure o bunã conductibilitate electricã prin udarea legãturilor de prindere a picioarelor.

4. Bãile de asomare pentru pãsãri trebuie sã aibã dimensiuni corespunzãtoare pentru toate tipurile de pãsãri ce urmeazã sã fie asomate si nu trebuie sã se reverse la introducerea pãsãrilor. Electrodul care se imerseazã în apã trebuie sã cuprindã toatã lungimea bãii de asomare.

5. Dacã este cazul, trebuie sã se asigure un sistem de rezervã care sã poatã fi actionat manual.

4. Expunerea la dioxid de carbon

1. Concentratia de dioxid de carbon pentru asomarea porcilor trebuie sã fie de minimum 70% în volum.

2. Camera în care porcii sunt expusi la gaz si echipamentul folosit pentru conveierea porcilor prin camerã trebuie proiectate, construite si întretinute astfel încât sã se evite rãnirea porcilor sau compresia pieptului si sã le permitã acestora sã rãmânã în pozitie patrupedã pânã când îsi pierd cunostinta. Se va asigura o iluminare adecvatãatât pentru camera de asomare, cât si pentru dispozitivul de conveiere a porcilor pentru a permite acestora acomodarea vizualã.

3. Camera trebuie prevãzutã cu dispozitive pentru mãsurarea concentratiei de gaz la punctul de maximã expunere si care sã avertizeze sonor sau luminos dacã concentratia de dioxid de carbon scade sub nivelul cerut.

4. Porcii trebuie tinuti în boxe sau în containere care sã permitã acestora sã se poatã vedea între ei si trebuie transportati în camera de gazare în termen de 30 de secunde de la intrarea lor în instalatie. Porcii trebuie transportati cât mai repede posibil de la intrare cãtre punctul de maximã concentratie si trebuie expusi suficient, astfel încât sã se asigure cã rãmân inconstienti pânã la sacrificare.

III. Cerinte specifice pentru ucidere

1. Pistolul cu glonte liber sau puscã

Aceste arme care pot fi folosite pentru a ucide specii diferite, în special vânat mare de fermã si cãprioare, trebuie autorizate de cãtre autoritatea competentã, care trebuie sã se asigure cã aceste arme sunt folosite corect numai de cãtre personal calificat, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitarã veterinarã.

2. Decapitarea si dislocarea gâtului

Aceste metode folosite numai pentru uciderea pãsãrilor trebuie autorizate de cãtre autoritatea competentã, care trebuie sã se asigure cã aceste metode sunt aplicate corect numai de cãtre personal calificat, în conformitate cu prevederile art. 3.

3. Electrocutarea si dioxidul de carbon

Autoritatea competentã poate autoriza uciderea unor specii diferite prin aceste metode, cu conditia ca, suplimentar fatã de prevederile art. 3 din norma sanitarã veterinarã, sã fie îndeplinite si prevederile specifice stabilite la pct. II.3 si 4 ale prezentei anexe. De asemenea, pentru a fi îndeplinite aceste cerinte, se vor stabili puterea si durata curentului electric folosit, precum si concentratia si durata expunerii la dioxidul de carbon.

4. Camera de vid

Aceastã metodã, care se foloseste numai pentru uciderea fãrã sângerare a anumitor animale din speciile de vânat de crescãtorie (fazani, prepelite si potârnichi), destinate consumului, trebuie autorizatã de cãtre autoritatea competentã care se va asigura cã, suplimentar fatã de prevederile art. 3 din norma sanitarã veterinarã, sunt îndeplinite urmãtoarele conditii:

a) animalele sunt plasate într-o camerã etansã la care se racordeazã un dispozitiv de vidare cu ajutorul unei pompe electrice;

b) vidul se mentine pânã când animalele mor;

c) animalele sunt introduse în grup în containere de transport proiectate în acest scop si care pot fi plasate în camera de vid.

ANEXA Nr. 4

la norma sanitarã veterinarã

SÂNGERAREA ANIMALELOR

1. Pentru animalele care au fost asomate sângerarea trebuie fãcutã imediat dupã asomare si astfel încât sã se asigure o sângerare rapidã, profundã si completã. În orice situatie sângerarea trebuie fãcutã înainte ca animalele sã îsi recapete cunostinta.

2. Toate animalele care au fost asomate trebuie sângerate prin incizarea cel putin a unei artere carotide sau a vaselor din care aceasta porneste.

Dupã incizia vaselor sanguine nu se va aplica nici o procedurã de fasonare si nici o stimulare electricã înainte ca sângerarea sã fie completã.

3. Atunci când o singurã persoanã efectueazã asomarea, prinderea, agãtarea si sângerarea animalelor, acea persoanã trebuie sã efectueze aceste operatiuni fãrã întrerupere la fiecare animal, înainte de a trece la animalul urmãtor.

4. Dispozitivele manuale de rezervã trebuie asigurate acolo unde sângerarea se face cu cutere automate, astfel încât în cazul unei întreruperi de curent pãsãrile sã poatã fi sacrificate imediat.

ANEXA Nr. 5

la norma sanitarã veterinarã

METODE

de ucidere pentru controlul unor boli

Metode permise

1. Orice metodã descrisã în anexa nr. 3, care sã cauzeze o moarte sigurã, precum si injectarea unei supradoze de medicament cu proprietãti anestezice sau a unui produs autorizat pentru eutanasie

2. Suplimentar, autoritatea competentã poate permite folosirea altor metode pentru uciderea animalelor constiente, conform prevederilor art. 3 din norma sanitarã veterinarã, cu conditia ca:

a) metodele folosite sã cauzeze moartea imediatã a animalelor;

b) sã nu se actioneze asupra animalului pânã când nu s-a constatat cã este mort.

ANEXA Nr. 6

la norma sanitarã veterinarã

METODE

de ucidere pentru animalele de blanã

I. Metode permise:

1. instrumente actionate mecanic care penetreazã creierul;

2. injectarea unei supradoze de medicament cu proprietãti anestezice sau a unui produs autorizat pentru eutanasiere;

3. electrocutarea pentru a provoca stop cardiac;

4. expunerea la monoxid de carbon;

5. expunerea la cloroform;

6. expunerea la dioxid de carbon.

Autoritatea competentã va stabili cea mai adecvatã metodã de ucidere pentru fiecare specie, în conformitate cu prevederile art. 3 din norma sanitarã veterinarã.

II. Cerinte specifice

1. Instrumente actionate mecanic, care penetreazã creierul. Acestea trebuie pozitionate astfel încât sã se asigure cã proiectilul pãtrunde în cortexul cerebral. Aceastã metodã este permisã numai dacã este urmatã imediat de sângerare.

2. Injectarea unei supradoze de medicament cu proprietãti anestezice sau a unui produs autorizat pentru eutanasie.

Sunt admise a se folosi numai acele medicamente care cauzeazã o pierdere imediatã a cunostintei, urmatã de moarte.

3. Electrocutarea pentru a provoca stop cardiac

Electrozii trebuie plasati astfel încât sã cuprindã atât cutia cranianã, cât si cutia toracicã în zona inimii, iar nivelul minim de curent folosit sã ducã la pierderea imediatã a cunostintei si la stop cardiac. Însã, pentru vulpi, la care electrozii se aplicã la gurã si rect, se va aplica un curent cu o valoare medie de 0,3 amperi, cel putin 3 secunde.

4. Expunerea la monoxid de carbon:

a) camera în care animalele sunt expuse la gaz trebuie proiectatã, construitã si întretinutã astfel încât sã se evite rãnirea animalelor si sã se permitã supravegherea acestora;

b) animalele trebuie introduse numai dupã ce camera a fost umplutã cu monoxid de carbon la o concentratie de cel putin 1% din volumul provenit dintr-o sursã de monoxid de carbon 100%;

c) gazul produs de un motor special adaptat pentru acest scop poate fi folosit pentru uciderea mustelidelor si chinchilelor, cu conditia ca testele sã indice cã gazul:

- a fost rãcit corespunzãtor;

- a fost filtrat suficient;

- este liber de orice materie sau gaz iritant;

- iar animalele nu vor fi introduse în camerã pânã când concentratia de monoxid de carbon nu a atins cel putin 1% din volum;

d) când este inhalat, gazul trebuie sã inducã în primul rând anestezia generalã, dupã care sã cauzeze o moarte sigurã;

e) animalele trebuie mentinute în camerã pânã când sunt moarte.

5. Expunerea la cloroform

Expunerea la cloroform poate fi folositã pentru a ucide chinchilele, respectându-se urmãtoarele cerinte:

a) camera în care animalele sunt expuse la gaz sã fie proiectatã, construitã si întretinutã astfel încât sã se evite rãnirea animalelor si sã se permitã supravegherea acestora;

b) animalele sã fie introduse în camerã numai dacã se asigurã o atmosferã saturatã în cloroform;

c) când este inhalat, gazul trebuie sã inducã în primul rând anestezia generalã, dupã care sã cauzeze o moarte sigurã;

d) animalele trebuie mentinute în camerã pânã când sunt moarte.

6. Expunerea la dioxid de carbon.

Dioxidul de carbon poate fi folosit pentru a ucide mustelidele si chinchilele, respectându-se urmãtoarele conditii:

a) camera în care animalele sunt expuse la gaz sã fie proiectatã, construitã si întretinutã astfel încât sã se evite rãnirea animalelor si sã se permitã supravegherea acestora;

b) animalele sã fie introduse în camerã numai dacã atmosfera contine concentratia maximã de dioxid de carbon, asiguratã de o sursã de dioxid de carbon 100%;

c) când este inhalat, gazul trebuie sã inducã în primul rând anestezia generalã, dupã care sã cauzeze o moarte sigurã;

d) animalele trebuie mentinute în camerã pânã când sunt moarte.

ANEXA Nr. 7

la norma sanitarã veterinarã

UCIDEREA

puilor supranumerari si a embrionilor din deseurile de incubatie

I. Metode permise pentru uciderea puilor:

1. folosirea unui aparat mecanic care sã provoace o moarte rapidã;

2. expunerea la dioxid de carbon;

3. alte metode recunoscute stiintific pentru ucidere, cu conditia ca acestea sã fie conforme prevederilor art. 3 din norma sanitarã veterinarã si sã fie aprobate de autoritatea competentã.

II. Cerinte specifice:

1. folosirea unui aparat mecanic care sã provoace o moarte rapidã:

a) animalele trebuie ucise cu un aparat care sã fie prevãzut cu un mecanism rotativ rapid, dotat cu lame sau cu proiectarea de polistiren expandat;

b) aparatul trebuie sã aibã o capacitate adecvatã care sã asigure cã toate animalele sunt ucise imediat, chiar dacã sunt manipulate în numãr mare;

2. expunerea la dioxid de carbon:

a) animalele trebuie plasate într-o atmosferã cu o concentratie maximã de dioxid de carbon, asiguratã de o sursã de dioxid de carbon 100%;

b) animalele trebuie mentinute în camerã pânã când sunt moarte.

III. Metode permise pentru uciderea embrionilor

1. Pentru a ucide instantaneu orice embrion viu toate deseurile de incubatie trebuie trecute prin aparatul mecanic mentionat la pct. II.1.

2. Alte metode recunoscute stiintific pentru ucidere, cu conditia ca acestea sã fie conforme prevederilor art. 3 din norma sanitarã veterinarã si sã fie aprobate de autoritatea competentã.

REPUBLICÃRI

NORMELE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI Nr. 2/1999*)

privind autorizarea bãncilor

---

*) Republicate în temeiul art. V din Normele Bãncii Nationale a României nr. 4/2002, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 26 aprilie 2002, dându-se textelor o nouã numerotare.

Normele Bãncii Nationale a României nr. 2/1999 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 10 februarie 1999 si au mai fost modificate prin Normele Bãncii Nationale a României nr. 6/1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 28 aprilie 1999 si prin Normele Bãncii Nationale a României nr. 10/1999 publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 10 ianuarie 2000.

**) Legea bancarã nr. 58/1998 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 23 martie 1998 si a fost modificatã prin:

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 24/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 31 martie 1999 (aprobatã si modificatã prin Legea nr. 246/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 9 mai 2002);

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 56/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 23 mai 2000 (aprobatã prin Legea nr. 437/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 404 din 20 iulie 2001);

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 137/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 24 octombrie 2001 (aprobatã si modificatã prin Legea nr. 357/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002);

- Legea nr. 414/2002 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 27 iunie 2002.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - Termenii si expresiile utilizate în prezentele norme au semnificatia prevãzutã la art. 3 din Legea bancarã nr. 58/1998**).

De asemenea, termenii de mai jos au urmãtoarele semnificatii:

a) act constitutiv - contractul si statutul ori înscrisul unic purtând aceastã denumire, pe baza cãruia se constituie banca;

b) bilant contabil - bilantul, contul de profit si pierderi, anexele si raportul de gestiune.

CAPITOLUL II

Autorizarea bãncilor

SECTIUNEA I

Dispozitii comune

Art. 2. - Bãncile, persoane juridice române, si sucursalele bãncilor strãine pot functiona pe teritoriul României numai pe baza autorizatiei emise de Banca Nationalã a României. Filialele unor persoane juridice române sau strãine, care se constituie ca bãnci pe teritoriul României, sunt bãnci persoane juridice române si au regimul juridic al acestora.

Art. 3. - Procesul de autorizare a bãncilor de cãtre Banca Nationalã a României cuprinde douã etape:

a) aprobarea constituirii bãncii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã*) si ale Legii nr. 58/1998;

b) autorizarea functionãrii bãncii.

Art. 4. - În termen de cel mult 4 luni de la primirea unei cereri de autorizare, Banca Nationalã a României va aproba constituirea unei bãnci sau va respinge cererea si va comunica în scris solicitantului hotãrârea luatã, împreunã cu motivele care au stat la baza acesteia, în cazul respingerii cererii.

Aprobarea constituirii bãncii nu garanteazã obtinerea autorizatiei de functionare, aceasta indicând doar permisiunea datã fondatorilor de a proceda la constituirea bãncii conform modalitãtilor prevãzute în documentatia prezentatã si dispozitiilor legale.

Art. 5. - În termen de douã luni de la comunicarea aprobãrii de constituire, în vederea obtinerii autorizatiei de functionare, vor fi prezentate Bãncii Nationale a României documentele care atestã constituirea legalã a bãncii, conform sectiunilor II si III din prezentul capitol. În cazul bãncilor care se constituie pe calea subscriptiei publice, termenul de prezentare a acestor documente este de 8 luni.

În termen de cel mult 4 luni de la data primi rii documentelor prevãzute la alin. 1 Banca Nationalã a Românieiva decide cu privire la autorizarea functionãrii bãncii si, dupã caz, va elibera autorizatia de functionare, însotitã de aprobãrile pentru actionarii semnificativi ai bãncii - persoanã sau grup de persoane - si pentru persoanele desemnate în calitate de conducãtor, administrator si auditor independent, sau va comunica în scris decizia sa privind respingerea cererii, împreunã cu motivele care au stat la baza acesteia.

Aparitia unor modificãri fatã de proiectul initial va determina o nouã evaluare din partea Bãncii Nationale a României, putând atrage revocarea hotãrârii de aprobare a constituirii, în cazul în care aceste modificãri sunt contrare prevederilor legale sau prezentelor norme.

Art. 6. - În fiecare etapã a procesului de autorizare este necesar ca dosarul prezentat în sustinerea cererii de autorizare sã cuprindã toate documentele si informatiile prevãzute în sectiunile II si III din prezentul capitol si ca instrumentarea acestora sã se fi putut încheia cu cel putin 10 zile lucrãtoare înainte de data sedintei Consiliului de administratie al Bãncii Nationale a României, pe a cãrei ordine de zi urmeazã a fi înscris.

În aplicarea prevederilor alin. 1 toate actele înregistrate la Banca Nationalã a României începând cu ziua care precedã intervalul de 30 de zile anterior datei încheierii termenelor în care Banca Nationalã a României trebuie sã se pronunte, conform art. 4 alin. 1 si art. 5 alin. 2 din prezentele norme, vor fi restituite titularilor cererilor, fãrã a fi luate în considerare la analizarea acestora.

Art. 7. - Banca va putea desfãsura activitãti bancare începând cu data eliberãrii autorizatiei de functionare de cãtre Banca Nationalã a României.

În termen de 5 zile de la data efectuãrii primei operatiuni bancare banca va notifica acest lucru Bãncii Nationale a României. Notificarea va cuprinde mentionarea operatiunilor cu care banca si-a început activitatea si va fi însotitã de reglementãrile interne privind desfãsurarea respectivelor operatiuni.

Pe mãsura extinderii activitãtii cu efectuarea altor operatiuni bancare, în limita obiectului de activitate autorizat, banca va transmite Bãncii Nationale a României reglementãrile interne corespunzãtoare.

Art. 8. - Prevederile prezentei sectiuni se aplicã în mod corespunzãtor si în cazul sucursalelor bãncilor strãine.

SECTIUNEA II

Bãncile, persoane juridice române

Art. 9. - În conformitate cu Legea nr. 58/1998, bãncile, persoane juridice române, se constituie sub forma juridicã de societate comercialã pe actiuni, în baza aprobãrii Bãncii Nationale a României.

Societãtile comerciale pe actiuni se pot constitui prin subscrierea integralã si simultanã a capitalului social de cãtre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publicã.

Capitalul social al bãncii trebuie sã fie subscris cel putin la nivelul capitalului minim stabilit de Banca Nationalã a României si fiecare actionar va vãrsa integral si în formã bãneascã valoarea actiunilor subscrise pânã la momentul constituirii.

Art. 10. - Denumirea unei bãnci trebuie astfel stabilitã încât sã nu fie de naturã sã producã confuzie cu denumirea altei bãnci autorizate sã functioneze pe teritoriul României.

Denumirea bãncii trebuie sã fie în limba românã, cu exceptia cazului în care banca este o filialã a unei persoane juridice strãine.

Art. 11. - Spatiul destinat sã constituie sediul social al unei bãnci nu poate fi amplasat la subsolurile clãdirilor sau la etajele ansamblurilor de locuinte si trebuie sã corespundã, ca suprafatã, conditii de securitate si dotãri, activitãtilor propuse a fi desfãsurate.

Art. 12. - Obiectul de activitate al unei bãnci va fi stabilit cu respectarea dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 58/1998.

În obiectul de activitate nu vor fi incluse activitãtile pe care, potrivit dispozitiilor prevãzute la alin. 1, bãncile nu le pot efectua în mod direct si nici activitãtile care nu sunt definitorii pentru scopul în care o bancã se constituie si functioneazã.

Art. 13. - Organizarea si conducerea bãncii trebuie sã corespundã cerintelor legii si unei practici bancare prudente si sãnãtoase. În acest sens banca va fi organizatã astfel încât:

a) sã fie create premisele pentru realizarea obiectivelor propuse;

b) sã fie respectate prevederile legale cu privire la constituirea comitetului de risc, comitetului de administrare a activelor si pasivelor si a comitetului de credite;

c) toti conducãtorii bãncii sã fie implicati în coordonarea activitãtilor curente care presupun asumarea de cãtre bancã a riscurilor specifice.

---

*) Legea nr. 31/1990 privind societãtile comerciale a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998.

În sensul celor prevãzute la lit. c), în componenta fiecãruia dintre comitetele mentionate la lit. b) se va regãsi cel putin un conducãtor, altul decât cel desemnat sã coordoneze structurile organizatorice implicate în activitãtile care fac obiectul analizei si deciziilor care se iau în aceste comitete.

Art. 14. - Nu pot detine calitatea de fondator, actionar, conducãtor, administrator ori cenzor, persoanele nominalizate în anexa la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 159/2001**) pentru prevenirea si combaterea utilizãrii sistemului financiar-bancar în scopul finantãrii de acte de terorism si în lista întocmitã în conformitate cu prevederile art. 5 din aceastã ordonantã.

Prevederile alin. 1 se aplicã si în cazul fondatorilor si actionarilor, persoane juridice, la care unul sau mai multi dintre actionarii sau administratorii acestora sunt persoane nominalizate în listele prevãzute la alin. 1.

Art. 15. - Interdictia prevãzutã la art. 14 alin. 1 se aplicã si în cazul persoanelor care au fost condamnate pentru infractiuni de coruptie, spãlare de bani, infractiuni contra patrimoniului, abuz, luare sau dare de mitã, fals si uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscalã ori alte fapte de naturã sã conducã la concluzia cã nu sunt create premisele necesare pentru asigurarea unei gestiuni sãnãtoase si prudente a bãncii.

Art. 16. - Persoanele juridice care au calita tea de fondator sau actionar semnificativ trebuie sã fie în functiunede cel putin 3 ani.

În cazul constituirii bãncii pe calea subscriptiei publice, fondatorii au obligatia de a participa la capitalul social al bãncii, per total, cu cel putin 30%.

Art. 17. - Calitatea fondatorilor si actionarilor semnificativi trebuie sã corespundã cerintelor prevãzute de lege si de prezentele norme.

La evaluarea acestor persoane se va urmãri ca, pe lângã îndeplinirea conditiilor prevãzute de lege, acestea sã dispunã de o situatie financiarã care sã le permitã onorarea obligatiilor lor patrimoniale si care sã asigure premisele pentru sustinerea financiarã a bãncii în cazul în care situatia acesteia se deterioreazã.

Sumele destinate participãrii la capitalul social al bãncii trebuie sã provinã din surse proprii si sã nu reprezinte sume împrumutate ori puse la dispozitie, indiferent cu ce titlu, de alte persoane fizice sau juridice.

Persoanele juridice care au calitatea de fondator sau de actionar semnificativ trebuie sã fi înregistrat în ultimii 3 ani de activitate un activ net pozitiv si sã dispunã, potrivit ultimei situatii financiar-contabile - bilant contabil sau, dupã caz, balantã de verificare -, de un activ net de cel putin 5 ori mai mare decât nivelul participatiei subscrise la capitalul social al bãncii si de un nivel al lichiditãtilor - numerar si disponibilitãti în conturi - cel putin la nivelul participatiei.

Persoanele fizice care au calitatea de fondator sau de actionar semnificativ trebuie sã dispunã de venituri personale neafectate îndeplinirii altor obligatii patrimoniale, care sã acopere nivelul participatiei subscrise la capitalul social al bãncii si care sã aibã caracter de continuitate.

Art. 18. - La evaluarea fondatorilor si actionarilor semnificativi vor fi luate în considerare informatii legate de reputatia si de activitatea acestor persoane, inclusiv cele rezultând din calitatea de actionar, conducãtor sau administrator al unei bãnci, detinutã anterior, precum si orice alte circumstante de naturã sã conducã la concluzia cã nu sunt îndeplinite conditiile prevãzute de lege, pentru cauze cum ar fi:

a) nu se poate stabili provenienta fondurilor ce vor fi utilizate pentru obtinerea participatiei la capitalul social al bãncii sau justificarea prezentatã nu este suficientã pentrua determina dacã sunt îndeplinite cerintele prevãzute de lege si de prezentele norme;

b) din informatiile furnizate de persoanele respective nu rezultã în mod clar natura activitãtii desfãsurate de acestea si - în cazul persoanelor juridice - identitatea persoanelor care detin controlul direct sau indirect asupra acestora, nepermitând astfel realizarea unei supravegheri eficiente;

c) informatiile disponibile referitoare la activitatea, tranzactiile desfãsurate ori la influenta de orice naturã politicã, economicã, familialã, personalã -, la care sunt supuse persoanele respective, conduc la concluzia cã existã posibilitatea ca banca sã nu îsi desfãsoare activitatea în conformitate cu prevederile legii si cu cerintele unei practici bancare prudente si sãnãtoase;

d) persoanele respective sau persoanele din grupul din care fac parte au fãcut în ultimii 10 ani obiectul unor anchete sau proceduri administrative ori judiciare care s-au încheiat cu sanctiuni sau interdictii ori fac în prezent obiectul unor asemenea anchete sau proceduri.

Art. 19. - Regiile autonome si societãtile comerciale cu capital de stat, la care statul detine o participatie de cel putin 10%, pot participa la capitalul social al unei bãnci, persoanã juridicã românã, numai în cazul îndeplinirii cumulative a urmãtoarelor conditii:

- regia autonomã sau societatea comercialã sã nu fi beneficiat în ultimii 3 ani de subventii de la bugetul de stat si sã nu se fi prevãzut pentru anul în curs ca sã beneficieze de acestea. În acest scop, se va prezenta o confirmare din partea Ministerului Finantelor Publice, din care sã rezulte cã regia autonomã sau societatea comercialã îndeplineste aceastã conditie;

- participatia la capitalul social al bãncii sã fie de cel mult 2% din acesta;

- ponderea totalã a participatiilor regiilor autonome si ale societãtilor comerciale cu capital de stat, la care statul detine o participatie de cel putin 10%, sã nu depãseascã 10% din capitalul social al bãncii respective.

---

**) Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 159/2001 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001 si a fost aprobatã prin Legea nr. 466/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002.

Art. 20. - Fondurile de investitii, fondurile cu capital de risc ori alte organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, fãrã personalitate juridicã, asociatiile, fundatiile, ligile, sindicatele ori alte forme de asociere sindicalã si orice alte forme de asociere similare nu pot participa ca fondator sau actionar semnificativ la capitalul social al unei bãnci.

Interdictia prevãzutã la alin. 1 se aplicã si în cazul:

a) persoanelor juridice ori altor entitãti înregistrate în state cu care România nu întretine relatii diplomatice sau în jurisdictii care nu instituie obligativitatea întocmirii situatiilor contabile, tinerii registrelor comerciale si/sau permit pãstrarea anonimatului în ceea ce priveste identitatea actionarilor si administratorilor;

b) persoanelor care justificã sursa fondurilor prin venituri obtinute din activitãti desfãsurate în statele sau jurisdictiile prevãzute la lit. a).

Art. 21. - Calitatea conducãtorilor bãncii trebuie sã fie adecvatã functiei pentru care au fost desemnati. Aceste persoane trebuie sã aibã o bunã reputatie si sã îndeplineascã conditiile prevãzute de lege si cerintele specifice cuprinse în prezentele norme.

Persoanele care probeazã îndeplinirea conditiei de studii cu diplome obtinute în strãinãtate vor prezenta un document eliberat de autoritãtile române competente, care sã ateste recunoasterea si echivalarea actelor de studii respective.

Pentru îndeplinirea conditiei privind experienta profesionalã în domeniul financiar-bancar persoanele propuse în calitate de conducãtor trebuie sã fi lucrat cel putin 7 ani în una sau mai multe dintre entitãtile prevãzute în anexa nr. 9 la prezentele norme, din care cel putin 5 ani sã fi exercitat responsabilitãti decurgând din:

a) ocuparea unui post de conducere (cel putin sef serviciu sau echivalent) într-o bancã, în Banca Nationalã a României, Ministerul Finantelor Publice, Comisia Nationalã a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor, Curtea de Conturi sau în institutii similare din strãinãtate, post care prin natura responsabilitãtilor implicã atributii de coordonare si conducere a unui compartiment a cãrui activitate este relevantã pentru institutia respectivã;

b) asigurarea conducerii efective a unei societãti care îsi desfãsoarã activitatea pe piata de capital, a unei societãti de leasing financiar sau a unei societãti de asigurare-reasigurare;

c) desfãsurarea unei activitãti, cel putin la nivel de consilier (expert), într-o institutie financiar-bancarã internationalã, într-un domeniu relevant al activitãtii acesteia.

Persoanele aflate în situatia mentionatã la lit. b) trebuie sã fi exercitat cel putin 3 ani una dintre responsabilitãtile prevãzute la lit. a) sau c).

Perioada în care persoana a exercitat concomitent mai multe dintre responsabilitãtile mentionate în acest articol se ia în considerare o singurã datã.

Art. 22. - Deosebit de îndeplinirea conditiilor de calificare si experientã profesionalã prevãzute de lege, evaluarea unei persoane se va face în fiecare caz, luându-se în considerare circumstante si informatii legate de activitatea, experienta si reputatia persoanei în cauzã, inclusiv cele rezultând din calitatea de actionar, conducãtor, administrator, cenzor sau auditor independent al unei bãnci, detinutã anterior, precum si orice ale situatii relevante, cum ar fi:

a) persoana respectivã s-a aflat în conflict cu vreo autoritate de supraveghere din domeniul financiar-bancar din România sau din strãinãtate, a fost sanctionatã sau i s-a refuzat ori i s-a retras o autorizatie de cãtre o asemenea autoritate sau s-a aflat în altã situatie care prin aspectele relevate ar putea avea efecte negative asupra imaginii bãncii la care persoana în cauzã este propusã în calitate de conducãtor;

b) persoana a exercitat fãrã aprobarea autoritãtii competente o functie pentru care, potrivit dispozitiilor legale aplicabile, era prevãzutã obligativitatea obtinerii unei astfel de aprobãri;

c) în calitate de conducãtor sau administrator al unei bãnci, persoanã juridicã românã sau sucursalã a unei bãnci strãine, persoana nu si-a asumat responsabilitãtile decurgând din aceastã calitate, deciziile privind administrarea bãncii/sucursalei fiind luate de actionari, sau a participat la adoptarea si/sau aplicarea unor decizii privind activitatea acesteia, prin care s-a urmãrit satisfacerea unor interese individuale sau de grup, în detrimentul intereselor bãncii/sucursalei respective;

d) o bancã a înregistrat o evolutie necorespunzãtoare a indicatorilor de prudentã sau a fãcut obiectul unor mãsuri de supraveghere specialã, de administrare specialã ori al altor mãsuri similare instituite de autoritatea de supraveghere, ca urmare a activitãtii desfãsurate în perioada în care persoana a avut calitatea de conducãtor sau de membru în consiliul de administratie al bãncii în cauzã;

e) entitãtile în conducerea sau administrarea cãrora persoana respectivã a exercitat responsabilitãti ori la care este sau a fost actionar semnificativ, asociat ori asociat comanditat s-au aflat în conflict cu vreo autoritate din România sau din strãinãtate, însãrcinatã cu supravegherea sistemului financiar-bancar, au fost supuse vreunei sanctiuni dispuse de o asemenea autoritate ori aceasta le-a refuzat sau le-a retras o autorizatie în domeniul financiar-bancar;

f) persoana face obiectul unor proceduri penale sau administrative, aflate în curs de desfãsurare, pentru cause care au relevantã asupra calitãtilor necesare unui conducãtor de bancã.

La evaluarea conducãtorilor propusi se va avea în vedere si dacã fundamentarea obiectivelor propuse, modalitãtile de realizare si rezultatele preconizate prin studiul de fezabilitate prezentat si însusit de acestia au la bazã o abordare competentã si realistã.

Art. 23. - Nu vor putea fi numite în calitate de conducãtor al unei bãnci persoanele cãrora, printr-o dispozitie legalã, o hotãrâre judecãtoreascã ori o decizie administrativã, le este interzis sã conducã o institutie financiar-bancarã sau care se aflã în vreuna dintre situatiile de incompatibilitate prevãzute de legislatia în vigoare.

Art. 24. - Persoanele propuse în calitate de administrator, cenzor si auditor independent trebuie sã îndeplineascã cerintele prevãzute de lege si sã nu se afle în vreo situatie de incompatibilitate prevãzutã de legislatia în vigoare.

La evaluarea persoanelor propuse în calitate de administrator se vor avea în vedere criteriile prevãzute la art. 22 alin. 1 si art. 23 pentru conducãtorii unei bãnci.

Pentru îndeplinirea conditiei de experientã în domeniul financiar-bancar persoanele propuse în calitate de administrator, altele decât conducãtorii bãncii, trebuie sã fi lucrat cel putin 3 ani în una sau mai multe dintre entitãtile prevãzute în anexa nr. 9 la prezentele norme, într-un compartiment a cãrui activitate este relevantã pentru specificul entitãtii respective sau sã fi asigurat conducerea efectivã a unei astfel de entitãti.

Art. 25. - Formalitãtile prevãzute la art. 5, 9, 17, 35 si 39 din Legea nr. 31/1990, republicatã, vor fi îndeplinite numai dupã obtinerea de la Banca Nationalã a României a aprobãrii de constituire a bãncii.

Art. 26. - În vederea obtinerii aprobãrii de constituire, solicitantii trebuie sã prezinte Bãncii Nationale a României urmãtoarea documentatie:

a) cererea de autorizare (anexa nr. 1);

b) procurã autenticã, semnatã de toti membrii fondatori, prin care acestia desemneazã una sau mai multe persoane pentru a-i reprezenta în relatia cu Banca Nationalã a României pe parcursul instrumentãrii dosarului de autorizare (nume, adresã, telefon, fax);

c) proiectul actului constitutiv;

d) repartitia actiunilor si a drepturilor de vot pentru fondatori;

e) chestionarul (anexa nr. 2) completat si semnat de fondatori.

În plus, pentru fondatorii persoane juridice se vor prezenta:

- extras din registrul comertului ori din alt registru public din tara de origine sau orice alt document oficial echivalent, care sã ateste cel putin denumirea, data înmatriculãrii, persoanele împuternicite legal sã reprezinte persoana juridicã si obiectul de activitate;

- o prezentare a persoanei juridice, sub semnãtura împuternicitului legal, din care sã rezulte organizarea acesteia, inclusiv reteaua de unitãti teritoriale, filialele detinute în tara de origine si în strãinãtate, activitatea desfãsuratã, structura actionariatului, inclusiv identitatea persoanelor care detin controlul direct sau indirect asupra acesteia;

- ultimele trei bilanturi contabile auditate, care sã ateste cã persoana juridicã a desfãsurat activitate în aceastã perioadã, si cele mai recente situatii financiarcontabile ale fondatorului si, dupã caz, ale societãtii a cãrei filialã este fondatorul;

- la solicitarea Bãncii Nationale a României, curriculum vitae si certificatul de cazier judiciar, în original sau în copie legalizatã, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor lit. g) din prezentul articol, pentru membrii consiliului de administratie si/sau pentru persoanele care asigurã conducerea activitãtii curente a fondatorului.

Pentru fondatorii persoane fizice se vor mai prezenta:

- curriculum vitae din care sã rezulte activitatea desfãsuratã în prezent si în ultimii 10 ani, inclusiv numele angajatorului, natura activitãtii desfãsurate, pozitia detinutã si alte informatii relevante legate de activitatea acestuia, si în care sã se indice entitãtile în care persoana fizicã detine în prezent sau a detinut în ultimii 10 ani calitatea de membru al consiliului de administratie sau o pozitie echivalentã;

- certificatul de cazier judiciar, în original sau în copie legalizatã, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor lit. g) din prezentul articol;

- declaratie de venit întocmitã în conformitate cu legislatia din tara de origine, vizatã de autoritatea fiscalã sau, dupã caz, certificatã conform legislatiei din tara respectivã; în cazul în care legislatia din tara de origine nu prevede o astfel de declaratie, se va prezenta un document oficial care sã ateste acest fapt si se va completa declaratia prevãzutã în anexa nr. 3;

- în cazul unei participatii mai mari decât echivalentul în lei a 10.000 euro, ultimul bilant al societãtilor la care persoana fizicã este asociat/actionar si orice alte documente considerate relevante pentru justificarea corespunzãtoare a sursei declarate a fondurilor;

- declaratie privind natura si cuantumul datoriilor existente la data depunerii documentatiei, fatã de alte persoane fizice si/sau juridice, inclusiv fatã de autoritãti publice centrale si/sau locale;

f) studiul de fezabilitate, însusit de conducãtorii propusi ai bãncii, care sã descrie obiectivele, politicile si strategiile bãncii si care sã cuprindã:

- estimãri ale bilantului si ale contului de profit si pierderi pentru urmãtorii 3 ani, întocmite potrivit normelor metodologice în materie emise de Banca Nationalã a României;

- descrierea clientelei, a produselor si serviciilor oferite si a segmentului de piatã pe care banca intentioneazã sã desfãsoare activitatea;

- sursele de finantare, structura activelor, strategia de investitii, inclusiv dezvoltarea retelei de unitãti teritoriale;

- descrierea politicilor în domeniul fondurilor proprii, gestiunii riscului de lichiditate, concentrãrii riscului, operatiunilor de creditare etc.;

- proiectul structurii organizatorice si de conducere a activitãtii, care sã cuprindã atributiile fiecãrui compartiment, cu precizarea numãrului si repartitiei personalului pe functii, componenta comitetului de risc, a comitetului de administrare a activelor si pasivelor si a comitetului de credite, repartizarea responsabilitãtilor între conducãtorii bãncii, aceste comitete si consiliul de administratie, organizarea si gestiunea sistemului informational, inclusiv sistemele de securitate;

- descrierea sistemului de control intern, care va cuprinde metodele si mijloacele de monitorizare si control al riscurilor specifice, inclusiv politica privind cunoasterea clientelei si mãsurile de prevenire a spãlãrii banilor prin intermediul bãncii;

g) comunicare privind identitatea conducãtorilor bãncii, pentru care urmeazã sã se transmitã:

- chestionarul (anexa nr. 4) completat de aceste persoane, din care sã rezulte onorabilitatea, calificarea si experienta profesionalã, care sã fie compatibile cu functia pentru care au fost desemnate;

- certificatul de cazier judiciar, în original sau în copie legalizatã.

Pentru persoanele care nu si-au stabilit resedinta în România se va prezenta câte un certificat de cazier judiciar sau documentele echivalente, eliberate de autoritãtile competente din tara de origine si din tara în care si-au stabilit resedinta în prezent, dacã aceasta este alta decât tara de origine.

Pentru persoanele care si-au stabilit resedinta în România de mai putin de 5 ani, certificatul de cazier judiciar, eliberat de autoritãtile române, va fi completat cu documentele echivalente eliberate de autoritãtile competente din tara de origine si din tara în care si-au stability resedinta anterior, dacã aceasta este alta decât tara de origine.

Pentru persoanele care si-au stabilit resedinta în România de mai mult de 5 ani, se va prezenta certificatul de cazier judiciar eliberat de autoritãtile române:

- declaratia din care sã rezulte cã, pe perioada îndeplinirii functiei pentru care au fost numite, vor exercita exclusiv aceastã functie si vor avea resedinta în România (localitatea în care banca îsi are sediul), conform anexei nr. 5;

- declaratie din partea entitãtilor din domeniul financiarbancar la care persoana respectivã a exercitat responsabilitãti în conducerea sau administrarea acestora ori la care este sau a fost actionar semnificativ, asociat ori asociat comanditat si din partea autoritãtilor însãrcinate cu supravegherea sistemului financiar-bancar din tara respecti vã, dincare sã rezulte dacã persoana si entitãtile în cauzã s-au aflat în vreuna dintre situatiile prevãzute la art. 22 lit. a), b) si e);

h) comunicare privind identitatea administratorilor, altii decât conducãtorii bãncii, pentru care se vor transmite:

- curriculum vitae care va cuprinde cel putin informatii legate de studiile absolvite - institutia de învãtãmânt, natura cursurilor si anul absolvirii - si o prezentare detaliatã a activitãtii desfãsurate, cu indicarea denumirii, adresei si profilului activitãtii entitãtii în cadrul cãreia a activat, natura si durata activitãtilor desfãsurate, responsabilitãtile exercitate;

- chestionarul (anexa nr. 4), fãrã completarea pct. 4 si 5 din acesta;

- certificatul de cazier judiciar, în original sau în copie legalizatã, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor lit. g) din prezentul articol;

- declaratia prevãzutã la lit. g) ultima liniutã;

i) identitatea cenzorilor.

Pentru cenzorii persoane fizice se vor prezenta:

- curriculum vitae (se vor preciza, în mod distinct, adresele la care persoana a avut stabilitã resedinta în ultimii 5 ani);

- certificatul de cazier judiciar, în original sau în copie legalizatã, cu aplicarea corespunzãtoare a prevederilor lit. g) din prezentul articol, referitoare la certificatul de cazier judiciar;

- dovada calitãtii de expert contabil sau contabil autorizat cu studii superioare, în conditiile legii române (copia legalizatã de pe carnetul de expert contabil sau contabil autorizat cu studii superioare, copia de pe Monitorul Oficial al României care atestã înscrierea în Tabloul corpului expertilor contabili si contabililor autorizati din România);

- declaratie (anexa nr. 6A).

Pentru cenzorii persoane juridice se vor prezenta:

- copie legalizatã de pe certificatul de înmatriculare în registrul comertului;

- dovada calitãtii de societate de expertizã contabilã, autorizatã sã desfãsoare aceastã activitate pe teritoriul României (copia de pe Monitorul Oficial al României care atestã înscrierea în Tabloul corpului expertilor contabili si contabililor autorizati din România);

- declaratie (anexa nr. 6B) a societãtii de expertizã contabilã si (anexa nr. 6A) a persoanei fizice desemnate de aceasta sã o reprezinte în calitate de cenzor;

j) în cazul constituirii unei filiale a unei bãnci strãine, declaratia autoritãtii de supraveghere bancarã din tara de origine privind viabilitatea bãncii strãine respective;

k) denumirea bãncii sau denumirea sucursalei bãncii strãine autorizate sã functioneze pe teritoriul României, la care se va deschide contul de colectare a capitalului social. Contul de capital va fi blocat pânã la înmatricularea bãncii în registrul comertului;

l) orice alte informatii pe care fondatorii le considerã de naturã sã sustinã viabilitatea proiectului prezentat.

Art. 27. - În cazul constituirii bãncii prin subscriptie publicã, documentatia prevãzutã la art. 26 lit. h) si i) din prezentele norme nu va fi prezentatã în aceastã etapã.

Art. 28. - În vederea obtinerii autorizatiei de functionare, în termenul prevãzut la art. 5 alin. 1 vor fi prezentate Bãncii Nationale a României documentele care atestã constituirea legalã a bãncii.

Vor fi prezentate urmãtoarele documente:

a) copie legalizatã de pe actul constitutiv încheiat în formã autenticã sau un exemplar original al acestuia;

b) scrisoare din partea depozitarului fondurilor destinate sã constituie capitalul social, care sã confirme suma vãrsatã de fiecare actionar într-un cont special deschis pentru colectarea capitalului social, care a fost blocat pânã în momentul înmatriculãrii bãncii;

c) dovada detinerii cu titlu legal a spatiului aferent sediului social, care se va materializa într-un act de proprietate încheiat în formã autenticã, transcris în registrul de transcriptiuni imobiliare de pe lângã judecãtoria unde se aflã imobilul, sau o copie legalizatã de pe acesta, într-un contr act de închiriere sau subînchiriere, în original sau în copie legalizatã, înregistrat la autoritatea fiscalã (în cazul contractului de subînchiriere se va prezenta si consimtãmântul scris al proprietarului, concretizat într-o declaratie încheiatã în formã autenticã, precum si contractul de închiriere în original sau în copie legalizatã, înregistrat la autoritatea fiscalã) etc.;

d) informare cu privire la repartitia capitalului social;

e) identitatea auditorului independent; pentru acesta se vor transmite:

- dovada calitãtii de societate de expertizã contabilã, autorizatã sã desfãsoare aceastã activitate pe teritoriul României (copie de pe Monitorul Oficial al României care atestã înscrierea acesteia în Tabloul corpului expertilor contabili si contabililor autorizati din România);

- o scurtã prezentare a activitãtii societãtii, din care sã rezulte experienta în domeniul financiar-bancar a acesteia;

- curriculum vitae si certificatul de cazier judiciar pentru conducãtorul (conducãtorii) societãtii;

- chestionar (anexa nr. 7);

f) copie certificatã de pe cererea de înmatriculare si copie legalizatã de pe certificatul eliberat de Oficiul registrului comertului, din care rezultã înmatricularea bãncii;

g) comunicare privind existenta reglementãrilor proprii referitoare la desfãsurarea activitãtii.

În cazul în care societatea de expertizã contabilã propusã în calitate de auditor independent al bãncii a fost aprobatã si îndeplineste aceastã calitate la o altã bancã, documentatia prevãzutã la lit. e) va fi înlocuitã cu o declaratie sub semnãtura conducãtorului societãtii, prin care sã se confirme cã informatiile cuprinse în documentatia existentã în evidentele Bãncii Nationale a României, nu au suferit modificãri sau, dupã caz, sã se comunice modificãrile intervenite.

Art. 29. - În cazul în care banca s-a constituit pe calea subscriptiei publice, se vor transmite si documentele prevãzute la art. 26 lit. e) din prezentele norme pentru actionarii semnificativi, precum si cele de la lit. h) si i) ale aceluiasi articol.

Continuarea în pagina a 2-a