MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul XIV - Nr. 880 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 6 decembrie 2002

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 264 din 15 octombrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare

Decizia nr. 292 din 5 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI

ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

167. - Ordonantã de urgentã pentru ratificarea Acordului suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Nationalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeanã, în calitate de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002

Acord suplimentar de împrumut între România (în calitate de Împrumutat), Banca Nationalã a României (în calitate de Agent al Împrumutatului) si Comunitatea Europeanã (în calitate de Împrumutãtor)

1.337. - Hotãrâre privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

1.338. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

508/933. - Ordin al ministrului muncii si solidaritãtii sociale si al ministrului sãnãtãtii si familiei privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

130. - Decizie privind difuzarea operelor audiovizuale românesti

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 264

din 15 octombrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Gabriela Ghitã - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Onedil” - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 si nr. 1.709/2002 ale Tribunalului Bacãu.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 163C/2002 si 192C/2002 la Dosarul nr. 162C/2002, având în vedere cã pãrtile sunt aceleasi, precum si cã existã o strânsã legãturã în ceea ce priveste obiectul si cauza fiecãreia dintre aceste pricini. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii, pentru aceleasi considerente. Fatã de aceste sustineri, pentru o mai bunã administrare a justitiei, Curtea, în temeiul art. 164 din Codul de procedurã civilã, dispune conexarea dosarelor indicate mai sus la Dosarul nr. 162C/2002.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, întrucât dispozitiile art. 16 din Constitutie, care consacrã egalitatea în drepturi a cetãtenilor, sunt aplicabile persoanelor fizice, nu si persoanelor juridice, iar dispozitiile constitutionale ale art. 54, referitoare la exercitarea drepturilor si libertãtilor constitutionale cu bunã-credintã, nu au legãturã cu dispozitiile criticate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:

Prin încheierile din 25 martie 2002, pronuntate în dosarele nr. 668/2002 si nr. 1.709/2002, precum si prin Încheierea din 27 martie 2002, pronuntatã în Dosarul nr. 654/2002, Tribunalul Bacãu a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Onedil” - S.A. din Onesti în litigii cu Primãria Municipiului Onesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã prevederile art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, sunt discriminatorii fatã de justitiabili, “în mãsura în care o hotãrâre judecãtoreascã, desi executorie, […] a fost pusã în executare prin organele proprii ale primãriei, fãrã a respecta prevederile legale, respectiv cele privind executarea unor astfel de sentinte, chiar cele ale O.G. 11/1996 care aratã cã prevederile sale se completeazã cu cele ale Codului de procedurã civilã”. Astfel, a fost încãlcatã competenta legalã a executorilor judecãtoresti, reglementatã prin Legea nr. 11/1996. Este criticat modul de administrare a justitiei de cãtre instanta de fond, care, în situatia în care ar fi atasat dosarul de executare, ar fi putut observa cã în el era depusã o fotocopie a deciziei legalizate, care nu era învestitã cu formulã executorie si care, deci, nu putea constitui titlu executoriu care sã justifice executarea silitã.

Astfel, se apreciazã cã prevederea legalã creeazã discriminãri si genereazã abuzuri în exercitarea unor drepturi, contravenind astfel dispozitiilor art. 16 si 54 din Constitutie.

Tribunalul Bacãu apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiatã, deoarece “prin crearea unor organe proprii de executare Ministerul Finantelor, prin organele de executare proprii ale directiilor generale ale finantelor publice, recupereazã creantele bugetare, care, prin destinatia lor, apartin contribuabililor”. Dispozitiile art. 25 din actul normativ criticat prevãd cã executarea silitã porneste numai în baza unui titlu executoriu emis de un organ competent, potrivit legii. Din aceastã mentiune rezultã cã prevederile din legea specialã se completeazã cu dispozitiile Codului de procedurã civilã. Mai mult, se aratã cã, împotriva actelor de executare silitã efectuate de organele specializate, cei lezati pot contesta legalitatea actelor de executare la instantele de judecatã.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul sãu de vedere, considerã cã exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiatã, pentru urmãtoarele motive:

Dispozitiile criticate nu contravin celor cuprinse în art. 16 din Constitutie, deoarece principiul egalitãtii, consacrat de acesta, are în vedere cetãteanul, în calitatea sa de persoanã fizicã, el nefiind aplicabil persoanelor juridice.

“Atunci când persoanele fizice au calitatea de debitor fatã de bugetul de stat sau bugetul local, tuturor le sunt incidente aceleasi prevederi legale, fãrã privilegii si fãrã di scriminãri, punerea în aplicare a legii fãcându-se în mod nediscriminatoriu si impartial.” Nu este întemeiatã nici critica privind încãlcarea dispozitiilor art. 54 din Constitutie referitor la exercitarea de cãtre cetãteni a drepturilor si libertãtilor cu bunã-credintã, întrucât acestea nu au relevantã juridicã în cauzã. Cu privire la situatia de fapt si la aplicarea prevederilor legale se aratã cã în acest domeniu competenta apartine instantelor de judecatã în fata cãrora pãrtile îsi pot valorifica drepturile.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiatã, dupã cum urmeazã:

În principal, critica formulatã vizeazã aspecte legate de “stricta si corecta aplicare a legii”, iar nu de constitutionalitatea dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996. Astfel, asupra sustinerilor “referitoare, pe de o parte, la încãlcarea competentei legale a executorilor judecãtoresti, prin faptul cã executarea silitã a dispozitiilor cu caracter civil din titlul executoriu a fost adusã la îndeplinire de organele proprii de executare ale primãriei, iar pe de altã parte, la faptul cã executarea silitã a fost declansatã fãrã ca hotãrârea judecãtoreascã sã fi fost învestitã cu formulã executorie, urmeazã a se pronunta instanta judecãtoreascã, în discutie fiind aspecte legate de modul de aplicare a legii”. În secundar, prevederile criticate nu contravin dispozitiilor art. 16 si 54 din Constitutie, fiind invocatã, “de fapt, trecerea la mãsura executãrii silite fãrã respectarea unor cerinte formale pe care legea le impune în acest scop, aspect ce nu are relevantã din punct de vedere al constitutionalitãtii prevederii criticate”.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si cele ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor si concluziile procurorului, dispozitiile criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea constatã cã a fost legal sesizatã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare, care au urmãtorul cuprins: “Pentru creantele bugetare administrate de cãtre Ministerul Finantelor, precum si pentru cele gestionate de cãtre institutiile publice, constând în venituri stabilite prin lege, care constituie resurse ale bugetului de stat, sunt abilitate sã aducã la îndeplinire mãsurile asiguratorii si sã efectueze procedura de executare silitã, prevãzutã de prezenta ordonantã, organele de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si unitãtile subordonate acestora, unitãtile subordonate Directiei Generale a Vãmilor numai pentru creantele determinate în vamã, precum si alte organe sau persoane, stabilite prin ordin al ministrului finantelor.

Creantele trezoreriei statului, astfel cum sunt definite de reglementãrile legale în materie, se executã silit de cãtre organele de specialitate competente sã gestioneze bugetul trezoreriei statului.

Serviciile de specialitate ale consiliilor locale, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti si ale consiliilor judetene, dupã caz, sunt abilitate sã aducã la îndeplinire mãsurile asiguratorii si sã efectueze procedura de executare silitã în vederea realizãrii creantelor apartinând bugetelor comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, dupã caz.

Organele si serviciile de specialitate prevãzute la alin. 1, 2 si 3 sunt denumite în continuare organe de executare.

Creantele bugetare care se încaseazã, se administreazã, se contabilizeazã si se utilizeazã de institutiile publice, provenite din venituri extrabugetare, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se executã prin împuterniciti proprii, potrivit prevederilor prezentei ordonante.

Pentru creantele bugetare prevãzute la alin. 3 si 5 organele abilitate sã efectueze procedura de executare silitã vor aduce la îndeplinire si mãsurile asiguratorii.

În cazul în care institutiile publice transmit spre executare silitã organelor prevãzute la alin. 1 debite reprezentând venituri extrabugetare, sumele realizate astfel se fac venit la bugetul de stat.

Personalul organelor de executare, împuternicit sã aplice mãsurile de executare silitã, îndeplineste o functie ce implicã exercitiul autoritãtii de stat.”

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine cã dispozitiile criticate sunt discriminatorii fatã de justitiabili, pentru cã, pe de o parte, dispozitiile cu caracter civil din titlul executoriu au fost executate silit de organele de specialitate ale consiliului local, încãlcând astfel competenta legalã a executorilor judecãtoresti reglementatã prin Legea nr. 188 din 1 noiembrie 2000, iar pe de altã parte, pentru cã s-a pornit executarea silitã fãrã ca hotãrârea judecãtoreascã sã fi fost învestitã cu formula executorie, asa cum se prevede în Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, cu modificãrile ulterioare, care stabileste cã dispozitiile sale se completeazã cu cele ale Codului de procedurã civilã. Astfel, se sustine cã au fost încãlcate dispozitiile constitutionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi si cele ale art. 54 referitoare la exercitarea drepturilor si a libertãtilor fundamentale.

Curtea Constitutionalã constatã cã prin exceptia de neconstitutionalitate se pun în discutie probleme referitoare la aplicarea corectã a prevederilor legale, care reglementeazã executarea silitã de cãtre organele de specialitate ale autoritãtilor locale, precum si aspecte privind situatia de fapt a neînvestirii hotãrârii judecãtoresti cu formulã executorie înainte de pornirea executãrii silite. Având în vedere dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã, exercitând controlul de constitutionalitate, .[…] se pronuntã numai asupra problemelor de drept […]. De asemenea, Curtea Constitutionalã nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului sãu contrar Constitutiei”. Aspectele privind situatia de fapt si modul de aplicare a legii sunt de competenta exclusivã a instantelor judecãtoresti, în temeiul dispozitiilor art. 123 alin. (1) din Constitutie, potrivit cãrora “Justitia se înfãptuieste în numele legii”. Pentru eventuala nerespectare de cãtre organele de executare a prevederilor privind executarea silitã, cuprinse în Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 si în Codul de procedurã civilã, autorul exceptiei are la dispozitie cãile legale de contestare.

Astfel fiind, Curtea urmeazã sã respingã exceptia de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 108/1996, cu modificãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Onedil” - S.A. din Onesti în dosarele nr. 654/2002, nr. 668/2002 si nr. 1.709/2002 ale

Tribunalului Bacãu.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 15 octombrie 2002.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 292

din 5 noiembrie 2002

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11-13

din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare

Nicolae Popa - presedinte

Costicã Bulai - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Ioan Vida - judecãtor

Aurelia Popa - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent sef

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Hidroelectrica” - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.718/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilã.

La apelul nominal se prezintã pãrtile: Ovidiu Agliceru, personal, si Federatia sindicalã “Hidroenergetica”, reprezentatã prin avocat Gheorghe Bãdicã, lipsind Societatea Comercialã “Hidroelectrica” - S.A., fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Cauza fiind în stare de judecatã, Ovidiu Agliceru solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilã, deoarece prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 20/2002 au fost modificate dispozitiile legale atacate.

Federatia sindicalã “Hidroenergetica” cere, pentru acelasi motiv, respingerea exceptiei ca fiind lipsitã de obiect.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind inadmisibilã, pentru cã prevederile legale criticate au fost modificate, iar solutia legislativã nu a fost conservatã prin dispozitiile modificatoare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 28 septembrie 2001, pronuntatã în Dosarul nr. 3.718/2001, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Hidroelectrica” - S.A. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992, republicatã, cu modificãrile ulterioare, sunt neconstitutionale, întrucât stabilesc compunerea instantei pentru judecarea litigiilor de muncã nu numai din judecãtori, ci si cu participarea a doi asistenti judiciari, care au calitatea de functionar public si care au drepturi egale cu cele ale judecãtorului. Se considerã cã aceste dispozitii legale sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 123, 124 si 125, cu raportare la art. 1 alin. (3) si la art. 51.

Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilã, exprimându-si opinia, în sensul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, considerã “cã normele juridice invocate de contestator sunt în contradictie cu dispozitiile art. 123 si art. 125 din Constitutia României”.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, si ale art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului, introduse prin Legea nr. 181/2002, încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere cu privire la exceptia ridicatã.

Presedintele Camerei Deputatilor, în punctul sãu de vedere, apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate urmeazã sã fie respinsã ca inadmisibilã, pentru cã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 20/2002 au fost modificate dispozitiile art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, iar noua redactare a textelor nou-introduse nu mentine solutia legislativã anterioarã.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã cã exceptia ridicatã este inadmisibilã deoarece, pe de o parte, prin Decizia nr. 322/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, s-a constatat cã sunt neconstitutionale dispozitiile art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, iar pe de altã parte, prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 20/2002 aceleasi dispozitii au fost modificate în sensul cã asistentii judiciari participã la deliberãri cu vot consultativ.

Avocatul Poporului, în punctul sãu de vedere, sustine cã nu existã temei pentru retinerea spre examinare a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece textele criticate au fost modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 20/2002.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere exprimate de presedintele Camerei Deputatilor si de Guvern, precum si de Avocatul Poporului, raportul judecãtorului-raportor, sustinerile pãrtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, dispozitii introduse prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 179/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 118/2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 30 martie 2001.

Curtea Constitutionalã a mai fost sesizatã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992, republicatã, constatând cã dispozitia potrivit cãreia hotãrârile se iau cu majoritatea membrilor completului din care fac parte cu vot deliberativ si 2 asistenti judiciari este neconstitutionalã. Totodatã Curtea a retinut cã formarea unor complete speciale pentru solutionarea cauzelor privind conflictele si litigiile de muncã, în care sã fie inclusi si asistenti judiciari, dar fãrã a avea drept de vot deliberativ, nu încalcã în sine nici o dispozitie constitutionalã. Astfel, prin Decizia nr. 322 din 20 noiembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 30 ianuarie 2002, Curtea Constitutionalã a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat cã “dispozitiile art. 17 alin. 11 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, prin care se stabileste cã hotãrârile în cauzele privind conflictele si litigiile de muncã, judecate în primã instantã, se iau cu majoritatea membrilor completului de judecatã, sunt neconstitutionale”. Având în vedere dispozitiile art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicatã, se constatã cã în cauzã a intervenit o cauzã de inadmisibilitate, întrucât printr-o decizie anterioarã s-a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor ce fac obiectul exceptiei. Curtea observã cã exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilã dupã sesizarea Curtii Constitutionale de cãtre instanta de judecatã, care s-a dispus prin Încheierea din 28 septembrie 2001. În plus, tot ulterior sesizãrii, dispozitiile art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 au fost substantial modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 20/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002, si au urmãtorul continut: “Cauzele privind conflictele de muncã se judecã în primã instantã, cu celeritate, de cãtre complete formate din doi judecãtori, asistati de doi magistrati consultanti.

Magistratii consultanti participã la deliberãri cu vot consultativ. Opiniile separate ale acestora sau, dupã caz, opinia separatã se consemneazã în hotãrâre.

În cazul în care judecãtorii, care intrã în compunerea completului, nu a jung la un acord asupra hotãrârii, procesul se rejudecã în complet de divergentã, prevederile alin. 5 fiind aplicabile.”

În jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a statuat în mod constant cã atunci când, dupã ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dispozitia legalã a fost modificatã, exceptia poate sã fie examinatã dacã textul legal, în noua sa redactare, conservã solutia legislativã initialã. Se retine cã în redactarea textelor modificatoare nu a mai fost preluatã prevederea cã hotãrârile se iau cu votul tuturor membrilor completului de judecatã, precizându-se cã magistratii consultanti participã la deliberãri numai cu vot consultativ.

Fatã de toate acestea, Curtea constatã cã în cauzã este concurentã o altã cauzã de inadmisibilitate, în temeiul alin. (1) si (6) ale art. 23 al legii mentionate anterior, potrivit cãrora este inadmisibilã exceptia de neconstitutionalitate care vizeazã o dispozitie legalã care nu mai este în vigoare. Întrucât atât decizia de constatare a neconstitutionalitãtii, cât si modificarea dispozitiilor legale criticate au intervenit dupã data sesizãrii Curtii, se retine cã exceptia de neconstitutionalitate a devenit inadmisibilã ulterior actului de sesizare, urmând sã fie respinsã ca atare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind devenitã inadmisibilã, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. 11-13 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile ulterioare, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Hidroelectrica” - S.A. în Dosarul nr. 3.718/2001 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilã.

Definitivã si obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 5 noiembrie 2002.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Claudia Miu

ORDONANTE SI HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

pentru ratificarea Acordului suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Nationalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeanã, în calitate de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã de urgentã.

Art. 1. - Se ratificã Acordul suplimentar de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Nationalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeanã, în calitate de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2002, prezentat în anexa care face parte integrantã din prezenta ordonantã de urgentã. Prezentul acord completezã Acordul de împrumut dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Nationalã a României, în calitate de Agent al Împrumutatului, si Comunitatea Europeanã, în calitate de Împrumutãtor, semnat la Bruxelles la 27 ianuarie 2000 si ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 30/2000, aprobatã prin Legea nr. 210/2000.

Art. 2. - Sumele în valutã trase din împrumut se vireazã în contul de valutã al Ministerului Finantelor Publice deschis la Banca Nationalã a României si se utilizeazã de cãtre Ministerul Finantelor Publice în functie de necesitãtile de finantare a deficitului bugetului de stat si de refinantare a datoriei publice, prin cedare la rezerva valutarã a statului.

Art. 3. - (1) Dobânzile împrumutului se asigurã din bugetul trezoreriei statului, în limita dobânzilor încasate din fructificarea sumelor aferente împrumutului, iar diferenta pânã la sumele de platã, comisioanele si alte costuri ale împrumutului, precum si diferentele nefavorabile de curs se vor suporta de la bugetul de stat, din sumele prevãzute cu aceste destinatii în bugetul Ministerului Finantelor Publice Actiuni generale.

(2) Rambursarea ratelor de capital la cursul de schimb istoric se asigurã prin refinantarea datoriei publice pe bazã de împrumuturi de stat.

Art. 4. - Se autorizeazã Guvernul României ca, prin Ministerul Finantelor Publice, de comun acord cu Comunitatea Europeanã, reprezentatã de Comisia Europeanã, sã aducã pe durata împrumutului, în functie de conditiile concrete de derulare a acordului de împrumut, amendamente la continutul acestuia, care nu sunt de naturã sã sporeascã obligatiile financiare ale României fatã de Comunitatea Europeanã sau sã determine noi conditionalitãti economice fatã de cele convenite initial între pãrti.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 167.

ANEXÃ

ACORD SUPLIMENTAR DE ÎMPRUMUT*)

între România (în calitate de Împrumutat), Banca Nationalã a României (în calitate de Agent al Împrumutatului) si Comunitatea Europeanã (în calitate de Împrumutãtor)

100.000.000 euro

Acest acord suplimentar de împrumut se încheie între Comunitatea Europeanã, denumitã în continuare CE sau Împrumutãtorul, reprezentatã de Comisia Comunitãtii Europene, denumitã în continuare Comisia, în numele cãreia actioneazã domnul Pedro Solbes Mira, membru al Comisiei,

si România, denumitã în continuare România sau Împrumutatul, reprezentatã de domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finantelor publice,

si Banca Nationalã a României, actionând în calitate de Agent al Împrumutatului, denumitã în continuare Agentul, reprezentatã de domnul Mugur Isãrescu, guvernatorul Bãncii Nationale a României.

PREAMBUL

Având în vedere cã, suplimentar asistentei macrofinanciare, aprobatã anterior de Consiliul Uniunii Europene, denumit în cele ce urmeazã Consiliul, autoritãtile române au solicitat continuarea asistentei financiare din partea CE,

având în vedere cã, prin Decizia nr. 1.999/732/CE din 8 noiembrie 1999 (decizia) pentru suplimentarea asistentei macrofinanciare pentru România, Consiliul a decis sã punã la dispozitie României un împrumut în sumã maximã de 200 milioane euro, în scopul sprijinirii balantei de plãti si întãririi pozitiei rezervei valutare a României, un astfel de împrumut reprezentând o mãsurã adecvatã pentru a ajuta România sã depãseascã mai usor constrângerile financiare externe,

având în vedere cã Împrumutatul si Agentul au semnat la data de 27 ianuarie 2000 un acord de împrumut (acordul) si un memorandum de întelegere privind conditiile de politicã economicã (memorandumul), prin care Împrumutãtorul intentiona sã disponibilizeze pentru Împrumutat un împrumut în sumã de pânã la 200 milioane euro,

având în vedere cã prima transã, în valoare de 100 milioane euro (prima transã), a fost eliberatã Împrumutatului la data de 29 iunie 2000, conform art. 1 paragrafele 1 si 2 din acord,

având în vedere cã la data de 22 ianuarie 2002 Consiliul a apreciat progresul recent al României în ceea ce priveste stabilitatea macroeconomicã si acordul la care s-a ajuns spre sfârsitul anului trecut cu Fondul Monetar International asupra unui program de politici economice si financiare cuprinzãtor, sprijinit de un nou aranjament stand-by,

având în vedere cã, în cadrul aceleiasi întâlniri, Consiliul a fost informat asupra intentiei Comisiei de a disponibiliza pentru România a doua transã de 100 milioane euro (a doua transã), în baza deciziei, în douã subtranse, pe baza evaluãrii pozitive de cãtre serviciile Comisiei a implementãrii aranjamentului stand-by si a progresului adecvat în procesul de ajustare structuralã al tãrii,

având în vedere cã autoritãtile române si-au luat angajamentul de a îndeplini conditiile atasate asistentei financiare, dupã cum s-a convenit cu Comisia în memorandum si într-un memorandum suplimentar de întelegere anexat la acest acord suplimentar de împrumut,

având în vedere cã a doua transã de pânã la 100 milioane euro urmeazã a se elibera în concordantã cu art. 1 paragrafele 1 si 2 din acord,

având în vedere cã Împrumutãtorul si Împrumutatul au convenit ca a doua transã sã fie împãrtitã în douã subtranse (prima subtransã si a doua subtransã), în valoare de 50 milioane euro fiecare,

având în vedere cã, potrivit prevederilor memorandumului suplimentar de întelegere anexat, Comisia, în implementarea subtranselor, va lansa în numele CE, dupã consultãri cu Comitetul Economic si Financiar, emisiuni de obligatiuni în valoare totalã de 100 milioane euro sau va initia alte tranzactii financiare adecvate, ale cãror sume vor fi subîmprumutate Împrumutatului si vor fi puse la dispozitie Agentului la datele la care vor fi primite de Comisie (datele plãtilor),

prin urmare, în prezent, pãrtile au convenit sã suplimenteze acordul dupã cum urmeazã:

---

*) Traducere.

ARTCOLUL 1

Suma celei de-a doua transe a împrumutului

1. În baza prevederilor memorandumului suplimentar de întelegere anexat, Împrumutãtorul acceptã prin prezentul acord suplimentar de împrumut sã disponibilizeze pentru Împrumutat, iar Împrumutatul solicitã eliberarea celei de-a doua transe, în valoare de 100 milioane euro, în aceleasi conditii ca cele aplicabile primei transe acordate conform art. 1 paragrafele 1 si 2 din acord, cu exceptia faptului cã anumiti termeni pot fi diferiti în cadrul contractelor de împrumut ulterioare, iar Împrumutãtorul, Împrumutatul si Agentul îsi reconfirmã prin prezentul acord acceptul asupra termenilor acordului, inclusiv ai contractelor de împrumut, asa cum a fost prevãzut la art. 2 din acord, atât cu privire la prima transã, cât si la a douã transã.

2. A doua transã va fi împãrtitã în douã subtranse, în valoare de 50 milioane euro fiecare. Prima si cea de-a doua subtransã se vor elibera conform conditiilor si termenilor care sunt stipulati în acord pentru tragerea transelor si, în special, conform conditiilor prealabile stipulate la art. 2 paragraful 3 din acord. Ambele subtranse vor fi eliberate, la solicitarea Împrumutatului, în baza prevederilor memorandumului suplimentar de întelegere anexat. A doua subtransã va fi eliberatã oricum nu mai devreme de 3 luni de la tragerea primei subtranse si va fi conditionatã de o reconfirmare a avizelor juridice acordate conform art. 2 paragraful 2 din acest acord suplimentar de împrumut.

Mentiunile fãcute prin prezentul acord suplimentar de împrumut la a doua transã sunt considerate a fi mentiuni ale subtransei relevante sau ale ambelor subtranse, dupã cum cere contextul. Mentiunile referitoare la data plãtii sunt considerate a fi mentiuni referitoare la data plãtii relevante, pentru subtransa relevantã. Sumele nete ale fiecãrei subtranse sunt definite la art. 2 din acord.

ARTICOLUL 2

Conditii prealabile

1. Conditiile prealabile, stabilite conform art. 2 paragrafului 3 din acord, pentru transferul sumei nete, sunt aplicabile în întregime pentru tragerea primei si celei de-a doua subtranse.

2. Avizele juridice, care urmeazã sã fie transmise conform art. 2 paragraful 3(1) din acord, vor trebui sã fie primite de Comisie cu cel putin douã zile lucrãtoare luxemburgheze înainte de data la care CE intentioneazã sã demareze tranzactia financiarã pentru o subtransã, o astfel de datã urmând a fi comunicatã Împrumutatului în prealabil. Aceste avize juridice vor fi datate nu mai devreme de data intrãrii în vigoare a acordului suplimentar de împrumut, dupã cum se defineste la art. 5 al acestuia, si nu mai târziu de douã zile lucrãtoare luxemburgheze înaintea datei la care CE intentioneazã sã demareze tranzactia financiarã si vor certifica faptul cã, în conformitate cu legile, reglementãrile si hotãrârile legale în vigoare în România, prin semnarea acestui acord de cãtre domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finantelor publice, Împrumutatul se angajeazã în mod valabil si irevocabil sã îsi îndeplineascã obligatiile asumate prin prezentul acord suplimentar de împrumut si prin acord.

ARTICOLUL 3

Plãti de dobândã si rate de capital

1. Dobânda datoratã pentru împrumut va fi determinatã conform art. 4 din acord. Pentru prima subtransã rata dobânzii aplicabilã este variabilã. Pentru a doua subtransã Împrumutatul îsi rezervã dreptul de a alege fie o ratã a dobânzii variabilã, fie una fixã.

2. Împrumutatul va rambursa sumele aferente fiecãrei subtranse, în valoare totalã de 100 milioane euro, la datele si conform conditiilor stabilite în contractele de împrumut si în conformitate cu art. 5 din acord. Contractele de împrumut vor fi astfel încheiate încât prima ratã va deveni scadentã dupã 7 ani de la data plãtii relevante, iar rambursarea finalã va fi scadentã dupã 10 ani de la data plãtii relevante.

ARTICOLUL 4

Diverse

Acest acord suplimentar de împrumut este parte a acordului si, în mãsura în care este relevant, toti termenii si conditiile acordului, memorandumului si memorandumului suplimentar de întelegere sunt aplicabile acestui acord suplimentar de împrumut si, în mod special, toate contractele legate de emisiunile de obligatiuni sau alte tranzactii financiare adecvate vor fi anexate acestui acord suplimentar de împrumut, vor constitui parte integrantã a acestuia si vor fi tratate ca si contracte de împrumut, dupã cum sunt definite în acord.

ARTICOLUL 5

Intrarea în vigoare

Dupã semnare prezentul acord suplimentar de împrumut va intra în vigoare la data la care Împrumutãtorul va fi primit notificarea oficialã din partea Împrumutatului, atestând cã toate cerintele constitutionale si legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord suplimentar de împrumut si pentru asumarea angajamentului valabil si irevocabil al Împrumutatului fatã de toate obligatiile ce decurg din acord vor fi fost îndeplinite.

Intrarea în vigoare a prezentului acord suplimentar de împrumut nu va fi mai târziu de data de 31 martie 2003.

Dupã aceastã datã pãrtile la prezentul acord suplimentar de împrumut nu vor mai fi obligate prin acesta.

Urmãtoarele anexe sunt atasate la prezentul acord suplimentar de împrumut si sunt parte integrantã a acestuia:

Anexa 1: Contractele de împrumut cu privire la finantarea subtranselor celei de-a doua transe, dupã semnarea lor, în conformitate cu art. 4 din acordul suplimentar de împrumut, vor fi anexate la prezentul acord.

Anexa 2: Memorandumul suplimentar de întelegere Prezentul acord suplimentar de împrumut trebuie semnat de fiecare parte în patru exemplare originale, redactate în limba englezã, fiecare dintre ele având valoare de original.

Încheiat la data de 11 noiembrie 2002.

ROMÂNIA (în calitate de Împrumutat) Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finantelor publice	COMUNITATEA EUROPEANÃ reprezentatã de Comisia Comunitãtii Europene (în calitate de Împrumutãtor) Pedro Solbes Mira, membru al Comisiei Europene
BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI (în calitate de Agent) Mugur Isãrescu, guvernatorul Bãncii Nationale a României

MEMORANDUM SUPLIMENTAR DE ÎNTELEGERE*)

între România si Comunitatea Europeanã

1. La data de 8 noiembrie 1999 Consiliul Uniunii Europene (denumit în cele ce urmeazã Consiliul) a aprobat o nouã asistentã macrofinanciarã comunitarã pentru România sub forma unei facilitãti de împrumut pe termen lung, în sumã de pânã la 200 milioane euro (Decizia Consiliului 99/732/CE).

Împrumutul comunitar a fost parte a unui pachet global de finantare, mobilizat de Grupul celor 24, cu scopul de a completa necesitãtile rãmase de finantare ale României, asa cum au fost identificate în contextul programului de stabilizare macroeconomicã si reformã structuralã sprijinit de Fondul Monetar International (F.M.I.) printr-un Aranjament stand-by în valoare de 400 milioane DST, aprobat la 5 august 1999.

În urma semnãrii, la data de 27 ianuarie 2000, a memorandumului de întelegere si a acordului de împrumut între autoritãtile române si Comisia Comunitãtii Europene (denumitã în cele ce urmeazã Comisia), precum si a îndeplinirii conditiilor definite prin acestea, o primã transã în valoare de 100 milioane euro a fost eliberatã în iunie 2000.

Nici o altã tragere nu a mai avut loc datoritã unor derapaje în implementarea programului încheiat cu F.M.I., în ceea ce priveste reducerea arieratelor interne si respectarea plafonului privind fondul de salarii aferent sectorului public, precum si datoritã întârzierilor determinate de alegerile din anul 2000.

2. În urma alegerilor parlamentare si prezidentiale de la sfârsitul anului 2000 Consiliul directorilor executivi al F.M.I. a aprobat la data de 31 octombrie 2001 un nou aranjament stand-by în sumã de 300 milioane DST, pe o perioadã de 18 luni, context în care autoritãtile române au solicitat reînnoirea asistentei macrofinanciare din partea Uniunii Europene.

Pe fondul acestor evolutii Consiliul a apreciat în concluziile sale din 22 ianuarie 2002 “progresul recent al României în stabilizarea macroeconomicã si acordul la care s-a ajuns spre sfârsitul anului trecut, cu F.M.I., asupra unui program economic coerent, sprijinit printr-un nou credit stand-by” si a fost sinformat cu privire la intentia Comisiei de a disponibiliza 100 milioane euro pentru România, în baza Deciziei Consiliului 99/732/CE din 8 noiembrie 1999, în douã subtranse, conditionate de implementarea satisfãcãtoare a aranjamentului stand-by si de un progress corespunzãtor în procesul de ajustare structuralã al tãrii”.

3. A doua transã a asistentei macrofinanciare comunitare se va ridica la 100 milioane euro, având o scadentã maximã de 10 ani. În concordantã cu prevederile Deciziei Consiliului 99/732/CE si cu concluziile Consiliului din 22 ianuarie 2002, mentionate mai sus, cea de-a doua transã a împrumutului va fi disponibilizatã în douã subtranse. Prezentul memorandum suplimentar de întelegere va fi adoptat ca parte integrantã a acordului suplimentar de împrumut, fiind semnat pentru a servi acestui împrumut.

4. Valoarea primei subtranse va fi de 50 milioane euro.

Valoarea celei de-a doua subtranse va fi de 50 milioane euro si nu va fi eliberatã înainte de cel putin un trimestru dupã eliberarea primei subtranse. Eliberarea fiecãrei subtranse va fi conditionatã de evaluarea pozitivã de cãtre Comisie a implementãrii Aranjamentului stand-by existent sau a oricãrui alt aranjament ulterior între România si F.M.I., ca si a progreselor înregistrate în privinta unui set de mãsuri în domeniul reformei structurale. Criteriile macroeconomice si de ajustare structuralã atasate prezentului împrumut se bazeazã pe programul de politicã economicã al autoritãtilor române si sunt concordante cu acordurile încheiate cu F.M.I. si Banca Mondialã.

5. Comisia Europeanã va vãrsa suma aferentã împrumutului la Banca Nationalã a României, care actioneazã în calitate de Agent al României. Suma aferentã împrumutului va fi utilizatã în exclusivitate de Agent pentru întãrirea rezervelor sale valutare sau pentru a satisface necesitãtile globale de finantare externã ale României, prin intermediul pietei valutare.

6. Criteriile cantitative de performantã macroeconomicã aplicabile împrumutului, în conformitate cu prezentul memorandum suplimentar de întelegere, vor fi identice cu cele prevãzute în Aranjamentul stand-by încheiat cu F.M.I. În mod corespunzãtor, înainte de eliberarea fiecãrei subtranse a împrumutului, Comisia, în colaborare cu autoritãtile române si cu reprezentantii F.M.I. si prin consultãri cuComitetul Economic si Financiar, va verifica dacã criteriile cantitative stipulate în Aranjamentul stand-by au fost respectate sau dacã s-a ajuns la noi întelegeri.

7. Înainte de eliberarea fiecãrei subtranse, Comisia va evalua, în cooperare cu autoritãtile române si prin consultãri cu Comitetul Economic si Financiar, progresele înregistrate în implementarea reformelor structurale. În cadrul acestei evaluãri se va acorda o atentie specialã progreselor realizate în ceea ce priveste restructurarea societãtilor financiare si nefinanciare de stat si privatizarea lor printr-un proces corect si transparent, consolidarea disciplinei financiare si fiscale si îmbunãtãtirea mediului de afaceri. Cadrul de referintã al acestei evaluãri este explicat în anexa I la prezentul memorandum suplimentar de întelegere.

8. Autoritãtile române se angajeazã sã îndeplineascã la timp si în întregime toate obligatiile existente si viitoare, care decurg din împrumuturile comunitare.

9. Pe perioada aferentã celei de-a doua transe România va rãmâne în consultãri strânse cu Comisia si se angajeazã sã transmitã toate informatiile referitoare la evolutiile si politicile economice, ori de câte ori Comisia va solicita acest lucru. În mod specific, pentru a permite monitorizarea implementãrii corespunzãtoare a prezentului memorandum suplimentar de întelegere si pe baza unei solicitãri a serviciilor Comisiei, Guvernul României va furniza informatii cu privire la progresul înregistrat în implementarea Aranjamentului stand-by încheiat cu F.M.I. si a împrumutului pentru ajustarea sectorului public ce urmeazã sã se încheie cu Banca Mondialã, precum si la situatia economicã si financiarã a tãrii. În acest ultim caz Guvernul României va transmite serviciilor Comisiei indicatorii prezentati în anexa II la prezentul memorandum suplimentar de întelegere.

10. Anexele sunt parte integrantã a prezentului memorandum suplimentar de întelegere.

11. Toate notificãrile în legãturã cu prezentul memorandum suplimentar de întelegere vor fi valabile dacã vor fi trimise cãtre:

Pentru CE:

Comisia Europeanã

Directia Generalã pentru Afaceri Economice si Financiare

200 Rue de la Loi,

B-1049 Bruxelles, Belgia

Fax: 32-2-299 61 51

Pentru România:

Ministerul Finantelor Publice

Directia generalã a finantelor publice externe

Str. Apolodor nr. 17,

Bucuresti, România

Fax: 40-21-312 67 92

Pentru Banca Nationalã a României:

Banca Nationalã a României

Directia de integrare europeanã si relatii externe

Str. Lipscani nr. 25,

Bucuresti, România

Fax: 40-21-312 71 94

Încheiat la 11 noiembrie 2002, în patru exemplare originale, redactate în limba englezã.

ROMÂNIA (în calitate de Împrumutat) Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finantelor publice	COMUNITATEA EUROPEANÃ reprezentatã de Comisia Comunitãtii Europene (în calitate de Împrumutãtor) Pedro Solbes Mira, membru al Comisiei Europene
BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI (în calitate de Agent) Mugur Isãrescu, guvernatorul Bãncii Nationale a României

---

*) Traducere.

ANEXA I

CRITERII DE REFORMÃ STRUCTURALÃ

Prima subtransã

1. Restructurare si privatizare

Anuntarea licitatiilor de privatizare pentru douã societãti distribuitoare de energie electricã

Preselectarea investitorilor si lansarea anuntului oficial pentru primirea de oferte ferme de privatizare a Bãncii Comerciale Române.

2. Disciplina fiscalã si financiarã

Adoptarea si implementarea unei legi privind conversia contractelor civile în contracte de muncã part-time, în vederea extinderii bazei de aplicare a contributiilor de asigurãri sociale

Prezentarea la Parlament a unei legi care sã prevadã unificarea colectãrii, auditului si executãrii contributiilor la fondul de sãnãtate, somaj si pensii.

3. Mediul de afaceri

Progrese în directia reducerii întârzierilor în rambursarea T.V.A., în special prin aprobarea criteriilor de selectare a societãtilor pentru care controalele ex-ante obligatorii vor fi înlocuite cu controale ex-post.

A doua subtransã

4. Restructurare si privatizare

Anuntarea licitatiilor de privatizare pentru cele douã societãti distribuitoare de gaze naturale si avansarea procedurilor de privatizare pentru alte douã societãti distribuitoare de energie electricã Vânzarea societãtilor mentionate în anexa III, care se aflau în proces de privatizare conform programului RICOP; pentru cele pentru care privatizarea nu este posibilã, începerea închiderii prin vânzarea activelor sau declansarea procedurilor legale de lichidare

Semnarea contractului pentru privatizarea capitalului social detinut de stat la Banca Comercialã Românã.

Implementarea planului de restructurare a C.E.C., conform graficului acestuia, în vederea eliminãrii garantiei acoperitoare a depozitelor sale.

5. Disciplina fiscalã si financiarã

Implementarea unei cresteri substantiale a cotei reduse de impozit pe profitul aferent activitãtii de export, de la 6 procente la cel putin 12,5 procente

Stabilirea si începerea functionãrii efective a unei directii pentru contribuabilii mari în zona Bucurestiului

Aprobarea unei legi care sã prevadã unificarea colectãrii, auditãrii si executãrii contributiilor la fondul de sãnãtate, somaj si pensii

Adoptarea unui plan pentru îmbunãtãtirea legislatiei si procedurilor privind falimentul, împreunã cu un grafic de implementare

6. Mediul de afaceri

Progres efectiv în reducerea întârzierilor în rambursãrile de T.V.A., în special prin trecerea la controale ex-post pentru societãtile eligibile si aprobarea prevederilor legale pentru plata obligatorie de dobânzi la rambursãrile de T.V.A. întârziate.

Implementarea, conform graficului, a programului Guvernului, în vederea eliminãrii barierelor administrative pentru mediul de afaceri

Prevedere generalã

În plus, Guvernul României se angajeazã sã nu apeleze la nici o finantare directã a sectorului public de cãtre Banca Centralã, pânã la aprobarea modificãrilor legislative planificate, ce urmeazã a alinia legislatia românã la acquisul comunitar în acest domeniu.

ANEXA II

LISTA

cuprinzând indicatorii economici pentru monitorizare

Urmãtorii indicatori lunari vor fi raportati serviciilor Comisiei ori de câte ori vor fi solicitati:

- Inflatia în preturile de consum

- Productia industrialã

- Somajul (numãr de someri si rata somajului)

- Salariile lunare nominale, brute si nete

- Cursul valutar nominal (leu/dolar S.U.A. si leu/euro)

- Cursul valutar real (deflatat cu IPC, IPP si CUM)

- Exporturile (FOB) si importurile (FOB si CIF)

- Executia bugetului general consolidat (venituri, cheltuieli si finantare, conform raportãrilor cãtre F.M.I.)

- Bilantul Bãncii Nationale a României

- Bilantul agregat al bãncilor comerciale

- Soldul contului curent

- Numãrul lunar al operatiunilor de privatizare (defalcat pe întreprinderi mici, mijlocii si mari).

Urmãtorii indicatori trimestriali vor fi raportati serviciilor Comisiei ori de câte ori vor fi solicitati:

- Îndeplinirea criteriilor de performantã cantitativã în cadrul programului convenit cu F.M.I.

- PIB

- Productia si valoarea adãugatã pe sectoare

Prezentii indicatori vor fi transmisi în format electronic si/sau pe suport hârtie Directiei Generale pentru Afaceri Economice si Financiare din cadrul Comisiei, la urmãtoarele adrese:

Versiunea pe suport hârtie:

Directia Generalã pentru Afaceri Economice si Financiare

c/o Alexandra Cas Granje

200 Rue de la Loi,

B-1049 Bruxelles, Belgia

Fax: 32-2-299 61 51

Versiunea electronicã:

alexandra.cas-granje@cec.eu.int

elarg.roumanie@cec.eu.int

riccardo.maggi@cec.eu.int

ANEXA III

LISTA

cuprinzând societãtile la care se face referire în paragraful “Restructurare si privatizare”

pentru tragerea celei de-a doua subtranse

- Chimcomplex, Bacãu

- Fortus, Iasi

- Nicolina, Iasi

- Moldosin, Vaslui

- Terom, Iasi

- Carom, Bacãu

- Celhart Donaris, Brãila

- Aro, Arges

- Cost, Dâmbovita

- Electroturis, Teleorman

- Mat, Dolj

- Biosin, Dolj

- Alprom, Olt

- USG, Vâlcea

- Electroputere, Dolj

- Alro, Olt

- Romvag, Olt

- Corapet, Olt

- Brafor, Brasov

- Tractorul, Brasov

- Rulmentul, Brasov

- Subansamble Auto, Covasna

- Viromet, Brasov

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

În temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 26 si 27 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

CAPITOLUL I

Organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Art. 1. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se organizeazã si functioneazã ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, având rolul de a realiza politica Guvernului în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale.

(2) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are sediul în municipiul Bucuresti, Bd. Libertãtii nr. 14, sectorul 5.

Art. 2. - Pentru a realiza politica Guvernului în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste urmãtoarele functii:

a) functia de strategie, prin care se definesc obiectivele strategice si tactice ale sectorului, asigurând planificarea, elaborarea si implementarea politicilor în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, precum si monitorizarea, evaluarea si controlul realizãrii acestor politici;

b) functia de reglementare, prin care se asigurã participarea la elaborarea cadrului normativ si institutional necesar pentru organizarea si functionarea activitãtilor din domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, precum si implementarea cadrului normativ, metodologic si a procedurilor functionale, operationale si financiare, prin care se realizeazã politicile în domeniu, urmãrirea si controlul respectãrii acestora;

c) functia de administrare, prin care se asigurã administrarea si gestionarea patrimoniului sãu în mod eficient si cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare, administrarea si gestionarea actiunilor la societãtile comerciale la care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar, precum si administrarea si gestionarea eficientã a spectrului de frecvente, a pozitiilor orbitale atribuite României si a altor bunuri proprietate publicã din domeniul sãu de activitate;

d) functia de reprezentare, prin care se asigurã reprezentarea pe plan intern si extern, în calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

e) functia de autoritate de stat, prin care se asigurã urmãrirea si controlul aplicãrii si respectãrii reglementãrilor în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, precum si aplicarea unitarã si respectarea reglementãrilor legale de cãtre institutiile si societãtile comerciale care îsi desfãsoarã activitatea în subordinea sau în coordonarea sa.

Art. 3. - (1) În realizarea rolului sãu Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplinesteurmãtoarele atributii principale:

1. definirea politicii si strategiei sectoriale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

2. elaborarea obiectivelor strategice si tactice ale acestor sectoare si a planului de actiuni pentru implementarea acestor obiective;

3. monitorizarea realizãrii programului de actiuni si prezentarea cãtre Guvern a rapoartelor periodice privind stadiul de realizare a obiectivelor prevãzute în strategiile sectoriale în domeniu;

4. elaborarea si implementarea politicilor si strategiei sectoriale de integrare în structurile Uniunii Europene;

5. asigurarea cadrului legislativ si institutional necesar pentru liberalizarea completã a pietelor de comunicatii electronice si servicii postale si armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

6. promovarea concurentei în toate segmentele pietelor de comunicatii electronice, servicii postale, tehnologia informatiei si servicii ale societãtii informationale;

7. asigurarea conditiilor de exercitare a dreptului cetãtenilor României de a avea acces la serviciul universal, astfel cum acesta este prevãzut de legislatia specialã, atât în domeniul comunicatiilor electronice, cât si în domeniul serviciilor postale;

8. protectia drepturilor si intereselor utilizatorilor, inclusiv prin luarea tuturor mãsurilor necesare pentru ca utilizatorii sã obtinã un maxim de beneficii în conditiile unei piete concurentiale, în ceea ce priveste diversitatea ofertei, tarifele si calitatea serviciilor;

9. promovarea intereselor specifice ale utilizatorilor cu handicap si ale celor cu nevoi sociale speciale;

10. protectia drepturilor persoanelor, în special a dreptului la viatã privatã, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal;

11. asigurarea integritãtii si securitãtii retelelor publice de comunicatii electronice;

12. încurajarea investitiilor eficiente în infrastructurã, promovarea si stimularea cercetãrii, dezvoltãrii, inovatiei si transferului de tehnologii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

13. elaborarea politicii si strategiei de restructurare, privatizare si de atragere a investitiilor în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

14. initierea si coordonarea procesului de privatizare a societãtilor la care îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar;

15. initierea, conducerea, finantarea, monitorizarea si implementarea de programe si proiecte proprii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, atribuirea conducerii programelor si proiectelor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare;

16. asigurarea finantãrii pentru dezvoltarea coerentã a infrastructurii informationale nationale a administratiei publice centrale;

17. coordonarea politicilor privind realizarea retelelor publice de calculatoare, cu respectarea normelor recomandate de Uniunea Europeanã;

18. înfiintarea si dezvoltarea de parcuri stiintifice si tehnologice, centre de inovare si incubatoare de afaceri, de transfer tehnologic si altele asemenea;

19. prognozarea, planificarea si programarea în proiectul de buget propriu a resurselor financiare necesare în vederea realizãrii politicilor în domeniul sãu de competentã;

20. coordonarea derulãrii programelor de asistentã financiarã de la Uniunea Europeanã în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, potrivit obiectului acestora;

21. coordonarea aplicãrii acordurilor internationale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

22. acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radioelectrice, stabilirea si încasarea taxelor de licentã în conformitate cu legislatia în vigoare si în concordantã cu costurile administrative aferente emiterii, managementului si controlului aplicãrii licentelor;

23. asigurarea gestionãrii si utilizãrii eficiente a spectrului de frecvente radioelectrice si a pozitiilor orbitale atribuite României;

24. elaborarea principiilor de politicã tarifarã în domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale;

25. publicarea standardelor si specificatiilor tehnice emise de Uniunea Europeanã în domeniul sãu de competentã;

26. initierea si elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale si supunerea lor spre aprobare Guvernului;

27. promovarea, propunerea si supunerea spre aprobare Guvernului a mãsurilor necesare în vederea creãrii si dezvoltãrii cadrului institutional în aceste domenii;

28. avizarea proiectelor de acte normative care contin prevederi cu incidentã în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

29. supunerea spre aprobare Guvernului a cadrului legislativ pentru stimularea dezvoltãrii sectorului privat al industriei de produse si servicii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

30. initierea elaborãrii de standarde nationale în acord cu cerintele nationale si cu standardele internationale în domeniu, propunerea spre adoptare a standardelor internationale ca standarde nationale si adoptarea de reglementãri tehnice care sã declare obligatorie aplicarea standardelor, pe întreg teritoriul national, pe plan zonal sau pe plan local, în domeniul utilizãrii frecventelor radioelectrice, în domeniul echipamentelor de comunicatii electronice si al compatibilitãtii electromagnetice, al tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

31. analiza evolutiei fenomenelor din domeniul sãu de activitate prin definirea, monitorizarea si evaluarea de indicatori specifici si scheme de analizã;

32. reglementarea comertului electronic si a semnãturii electronice si promovarea accesului la Internet;

33. elaborarea reglementãrilor necesare în vederea asigurãrii protectiei mediului în domeniul comunicatiilor electronice si a utilizãrii frecventelor;

34. planificarea, alocarea, monitorizarea si evaluarea utilizãrii de resurse pentru implementarea politicilor în domeniu;

35. comunicarea cu celelalte structuri ale administratiei publice, cu societatea civilã si cu cetãtenii, precum si cu furnizorii de produse si servicii în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

36. medierea si solutionarea litigiilor dintre furnizorii de servicii în domeniul tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, în scopul asigurãrii liberei concurente si al protectiei intereselor utilizatorilor pe pietele acestor servicii;

37. armonizarea politicii proprii cu cele din domeniul industriei, comertului, educatiei, precum si din alte domenii, în conformitate cu Programul de guvernare;

38. promovarea sistemului educational bazat pe tehnologia informatiei, în colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetãrii;

39. promovarea si sustinerea dezvoltãrii biotehnologiilor;

40. stimularea si monitorizarea participãrii României la programe si proiecte internationale, comunitare si bilaterale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

41. asigurarea reprezentãrii în institutii si organizatii internationale din domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, sustinând în cadrul acestora politica si strategia în domeniu, aprobate de Guvernul României;

42. colaborarea cu institutii si organizatii nationale si internationale din domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, dezvoltarea si stimularea relatiilor cu acestea;

43. sustinerea participãrii României la târguri, expozitii si alte asemenea manifestãri internationale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale;

44. publicarea de raporate, studii si altele asemenea în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, realizarea de studii, analize, monitorizãri si alte activitãti în aceste domenii pentru evaluarea si controlul conducerii programelor si proiectelor; organizarea de seminarii si mese rotunde, actiuni promotionale de imagine, informare si de constientizare a publicului, putând contracta în aceste scopuri servicii de consultantã, expertizã, asistentã tehnicã si altele asemenea, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare;

45. promovarea convergentei media si a neutralitãtii tehnologice, asigurând corelarea legislatiei în domeniul comunicatiilor electronice, al audiovizualului si al drepturilor de proprietate intelectualã;

46. exercitarea atributiilor ce îi revin, potrivit legii, ca organ al administratiei publice centrale, sub a cãrui autoritate directã functioneazã unitãti aflate în subordine sau în coordonare;

47. urmãrirea si controlul aplicãrii prevederilor cuprinse în actele normative în vigoare, în acordurile internationale în domeniul comunicatiilor electronice, serviciilor postale, tehnologiei informatiei si al serviciilor societãtii informationale, luând mãsuri pentru prevenirea, înlãturarea si sanctionarea nerespectãrii acestor prevederi, potrivit competentei recunoscute de acestea.

(2) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste si alte atributii prevãzute de actele normative în vigoare, precum si însãrcinãri date de primul-ministru.

Art. 4. - (1) În exercitarea atributiilor sale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei colaboreazã cu celelalte ministere si autoritãti ale administratiei publice centrale, cu autoritãtile administratiei publice locale, cu alte institutii publice, precum si cu persoane fizice si juridice.

(2) În vederea îndeplinirii atributiilor sale Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are dreptul sã solicite informatii de la ministere, de la celelalte autoritãti ale administratiei publice centrale sau locale, precum si de la institutii publice.

CAPITOLUL II

Conducerea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Art. 5. - (1) Conducerea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se exercitã de cãtre ministru.

(2) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei reprezintã ministerul în raporturile cu celelalte autoritãti publice, cu persoanele juridice si fizice din tarã si din strãinãtate, precum si în justitie.

(3) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei rãspunde de întreaga activitate a ministerului în fata Guvernului, iar în calitate de membru al Guvernului, în fata Parlamentului.

(4) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei îndeplineste, în domeniul de activitate al ministerului, atributiile generale prevãzute la art. 53 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, precum si orice alte atributii specifice stabilite prin acte normative în vigoare.

(5) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei este ordonator principal de credite.

(6) În exercitarea atributiilor ce îi revin ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite ordine si instructiuni, în conditiile legii.

(7) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de 3 secretari de stat.

(8) Atributiile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(9) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei poate delega secretarilor de stat unele dintre competentele sale, în conditiile legii.

Art. 6. - (1) Pe lângã ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei functioneazã, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. Componenta si regulamentul de functionare ale Colegiului ministerului se aprobã prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(2) Presedintele Colegiului ministerului este ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei. În lipsa acestuia atributiile presedintelui se exercitã de secretarul de stat desemnat în acest sens.

(3) Colegiul ministerului se întruneste, de regulã, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la cererea ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.

Art. 7. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are un secretar general, functionar public de carierã, numit prin concurs sau examen pe criterii de profesionalism, potrivit legii.

(2) Secretarul general asigurã stabilitatea functionãrii Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, continuitatea conducerii si realizarea legãturilor functionale dintre structurile ministerului.

Art. 8. - (1) Secretarul general îndeplineste atributiile si responsabilitãtile prevãzute la art. 49 alin. (2) din Legea nr. 90/2001.

(2) Secretarul general al ministerului îndeplineste si alte însãrcinãri stabilite de ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei sau prevãzute în regulamentul de organizare si functionare a ministerului.

CAPITOLUL III

Structura organizatoricã a Ministerului Comunicatiilor

si Tehnologiei Informatiei

Art. 9. - (1) Structura organizatoricã a Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este prevãzutã în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, se pot organiza servicii, birouri si colective temporare de lucru.

(2) În structura Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se organizeazã si functioneazã, potrivit legii, cabinetul demnitarului, cu personal propriu, cãruia nu i se aplicã prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(3) Atributiile, sarcinile si rãspunderile personalului din aparatul propriu al Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se stabilesc, în conformitate cu structura organizatoricã prevãzutã în anexa nr. 1, prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

Art. 10. - (1) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, dupã caz, a raporturilor de muncã se aprobã prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(2) Numãrul maxim de posturi este de 70, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetelor acestora.

(3) Personalul necesar desfãsurãrii activitãtilor Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei se numeste sau se angajeazã, dupã caz, cu respectarea dispozitiilor legale, în limita numãrului maxim de posturi aprobat, tinându-se seama de competenta profesionalã, de nivelul de pregãtire, studiile de specialitate si vechimea în specialitate.

Art. 11. - (1) În conditiile legii si în limita numãrului maxim de posturi, se organizeazã si functioneazã în structura Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei unitãti de management al proiectului, denumite în continuare UMP, conduse de câte un director de proiect, în vederea asigurãrii unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finantate prin împrumuturi externe.

(2) Structura organizatoricã, numãrul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale UMP vor fi stabilite prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei.

(3) Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei numeste personalul UMP si stabileste competentele directorului de proiect.

Art. 12. - Stabilirea numãrului maxim de autoturisme si a consumului lunar de carburanti se face potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

Art. 13. - Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei are în coordonare directã Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informaticã - ICI Bucuresti si Institutul National de Studii si Cercetãri pentru Comunicatii I.N.S.C.C. Bucuresti si are în subordonare Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei I.G.C.T.I., institutii prevãzute în anexele nr. 2 si 3.

Art. 14. - Unitãtile la care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar sunt prevãzute în anexa nr. 4.

Art. 15. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 16. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 20/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu modificãrile si completãrile ulterioare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2001.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale,

Marian Sârbu

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 1.337.

ANEXA Nr. 11)

Numãrul maxim de posturi = 70 (exclusiv demnitarii

si posturile aferente cabinetelor acestora)

STRUCTURA ORGANIZATORICÃ
aMinisterului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

---

1) Anexa nr. 1 este reprodusã în facsimil.

*) - la nivel de directie

**) - la nivel de directie generalã

ANEXA Nr. 2

UNITÃTILE

care functioneazã în coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Nr. crt.	Denumirea unitãtii
1.	Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informaticã - ICI Bucuresti
2.	Institutul National de Studii si Cercetãri pentru Comunicatii - I.N.S.C.C. Bucuresti

ANEXA Nr. 3

UNITÃTILE

care functioneazã în subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

Nr. crt.	Denumirea unitãtii
1.	Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei - I.G.C.T.I.

ANEXA Nr. 4

UNITÃTILE

la care Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei îndeplineste atributiile pe care statul român le are în calitate de actionar

Nr. crt.	Denumirea unitãtii
1.	Compania Nationalã “Posta Românã” - S.A.
2.	Societatea Nationalã de Radiocomunicatii - S.A.
3.	Societatea Nationalã de Telecomunicatii “Romtelecom” - S.A.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

În temeiul art. 107 din Constitutie,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Hotãrârea Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 10 ianuarie 2001, se modificã dupã cum urmeazã:

1. Litera j) a alineatului (1) al articolului 4 va avea urmãtorul cuprins:

“j) reprezintã Guvernul României în relatia cu Uniunea Europeanã si cu alte organizatii internationale, pentru elaborarea de politici si programe privind întreprinderile mici si mijlocii si organizatiile cooperatiste, scop în care:

- colaboreazã la elaborarea Planului national de aderare a României la Uniunea Europeanã, a altor programe care vizeazã pregãtirea pentru aderare si urmãreste transpunerea acestora în practicã pentru domeniile de activitate ale ministerului;

- stabileste, în concordantã cu Programul de guvernare, prioritãtile de dezvoltare în domeniile de activitate ale ministerului, pe baza cãrora se vor elabora propuneri de proiecte si programe de finantare din fondurile alocate de la bugetul de stat;

- face propuneri pentru armonizarea actelor normative din domeniul întreprinderilor mici si mijlocii si liberei circulatii a serviciilor cu impact asupra domeniului de activitate al ministerului, precum si în alte domenii cu impact asupra sectorului;

- participã la elaborarea instrumentelor de monitorizare a programelor de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici si mijlocii;

- participã la fundamentarea asistentei de aderare în domeniul sãu de activitate si la monitorizarea utilizãrii acesteia;

- informeazã Ministerul Integrãrii Europene asupra derulãrii obiectivelor de integrare din domeniul sãu de activitate, prezentând informatii, date si alte lucrãri solicitate;

- participã la procesul de negociere si la monitorizarea angajamentelor asumate în acest proces atât în calitate de integrator, cât si ca participant în cadrul delegatiilor sectoriale unde este nominalizat;”

2. Alineatul (2) al articolului 6 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Pe lângã ministru functioneazã, ca organ consultativ, Colegiul ministerului. Componenta si regulamentul de functionare ale Colegiului ministerului se aprobã prin ordin al ministrului pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie.”

3. Alineatul (2) al articolului 9 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Numãrul maxim de posturi la Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este de 90, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului ministrului.”

4. Anexa nr. 1 “Structura organizatoricã a Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie” se înlocuieste cu anexa la prezenta hotãrâre.

Art. II. - Prevederile art. I pct. 3 se aplicã începând cu data de 1 ianuarie 2003.

Art. III. - Hotãrârea Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, cu modificãrile aduse prin prezenta hotãrâre, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NÃSTASE

Contrasemneazã:

Ministrul pentru întreprinderile

mici si mijlocii si cooperatie,

Silvia Ciornei

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncã

Ministrul finantelor publice,

Mihai Nicolae Tãnãsescu

Bucuresti, 27 noiembrie 2002.

Nr. 1.338.

ANEXÃ 1)

Numãrul maxim de posturi = 90 (exclusiv demnitarii

si posturile aferente cabinetului ministrului)

STRUCTURA ORGANIZATORICÃ

a Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie

---

1) Anexa este reprodusã în facsimil.

*) Se organizeazã la nivel de directie.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL MUNCII SI SOLIDARITÃTII SOCIALE Nr. 508 din 20 noiembrie 2002

MINISTERUL SÃNÃTÃTII SI FAMILIEI Nr. 933 din 25 noiembrie 2002

ORDIN

privind aprobarea Normelor generale de protectie a muncii

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (1) si ale art. 6 alin. (1) din Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicatã,

în temeiul art. 7 si al art. 14 lit. D pct. 2 din Hotãrârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale, cu modificãrile ulterioare, si ale art. 3 pct. 28 din Hotãrârea Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii si Familiei, cu modificãrile ulterioare,

vãzând Referatul comun de aprobare nr. 1.882 din 3 octombrie 2002 al Directiei securitãtii si sãnãtãtii în muncã din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritãtii Sociale si nr. DB 11.602 din 21 octombrie 2002 al Directiei generale de sãnãtate publicã din cadrul Ministerului Sãnãtãtii si Familiei,

ministrul muncii si solidaritãtii sociale si ministrul sãnãtãtii si familiei emit urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Normele generale de protectie a muncii, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Normele prevãzute la art. 1 intrã în vigoare de la data publicãrii prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Începând cu aceeasi datã se abrogã: Normele generale de protectie a muncii, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului sãnãtãtii nr. 578/DB 5.840/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 16 decembrie 1996; Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 1.957/1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 bis din 26 martie 1996; Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 761/2001 pentru aprobarea Metodologiei privind examenul medical la angajarea în muncã, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic si examenul medical la reluarea muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 27 decembrie 2001; Ordinul ministrului sãnãtãtii si familiei nr. 615/2001 privind organizarea serviciilor de medicina muncii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 3 octombrie 2001.

Art. 3. - Normele generale de protectie a muncii sunt obligatorii pentru toate activitãtile din economia nationalã si se difuzeazã celor interesati prin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii I.N.C.D.P.M. Bucuresti.

Ministrul muncii si solidaritãtii sociale, Marian Sârbu

Ministrul sãnãtãtii si familiei, Daniela Bartos

ACTE ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

DECIZIE

privind difuzarea operelor audiovizuale românesti

Având în vedere dubla calitate a Consiliului National al Audiovizualului, de garant al interesului public si de unicã autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,

în concordantã cu obligatia sa de a proteja cultura si limba românã, cultura si limba minoritãtilor nationale,

în scopul armonizãrii legislatiei românesti cu legislatia comunitarã,

în temeiul art. 22 alin. (2) si al art. 25 din Legea audiovizualului nr. 504/2002,

membrii Consiliului National al Audiovizualului adoptã urmãtoarea decizie:

Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2004 radiodifuzorii aflati în jurisdictia României vor rezerva o proportie de cel putin 30% din timpul de difuzare al fiecãrui serviciu de programe de televiziune operelor audiovizuale românesti.

(2) Proportia de 30% va fi realizatã progresiv, pânã la data precizatã la alin. (1), în functie de responsabilitãtile educationale, culturale si de divertisment ale radiodifuzorului fatã de publicul sãu.

(3) În calculul timpului acordat operelor românesti nu va fi inclus timpul consacrat informatiilor, manifestãrilor sportive, jocurilor, publicitãtii, precum si serviciilor de teletext si teleshopping.

Art. 2. - (1) În sensul prezentei decizii, sunt considerate opere românesti:

a) operele originare din România, realizate de autori si lucrãtori rezidenti în România;

b) operele originare din alte state, realizate în baza unor tratate bilaterale de coproductie, dacã coproducãtorii din România furnizeazã un procent majoritar din totalul costurilor productiei, iar aceasta nu este controlatã de unul sau mai multi producãtori stabiliti în afara României.

(2) Operele care nu sunt considerate opere românesti în sensul alin. (1), dar care sunt realizate în principal de cãtre autori si lucrãtori rezidenti în România vor fi considerate opere românesti într-un procent corespunzãtor procentului contributiei coproducãtorilor din România la totalul costurilor de productie.

Art. 3. - Începând cu data de 1 ianuarie 2003 radiodifuzorii vor prezenta trimestrial Consiliului National al Audiovizualului un raport cuprinzând operele românesti difuzate în trimestrul anterior, în cadrul fiecãrui serviciu de programe, si procentul din timpul de difuzare consacrat acestora.

Art. 4. - (1) Prevederile art. 1-3 nu se aplicã serviciilor de programe destinate unei audiente locale, asigurate de radiodifuzorii care nu fac parte dintr-o retea nationalã.

Art. 5. - Încãlcarea de cãtre radiodifuzori a prevederilor prezentei decizii se sanctioneazã în conformitate cu art. 91 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

p. Presedintele Consiliului National al Audiovizualului,

Attila Gasparik

Bucuresti, 12 noiembrie 2002.

Nr. 130.