MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIV - Nr. 580         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 6 august 2002

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

475. - Lege privind ratificarea Acordului dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002

 

Acord între România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

Protocol la Acordul dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

650. - Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Acordului dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

767. - Hotărâre privind trecerea unui drum forestier din proprietatea publică a statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor în proprietatea publică a comunei Ceahlău, judetul Neamt, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Ceahlău, precum si clasificarea acestuia ca drum comunal

 

769. - Hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea statiei de cale ferată Focsani la standarde europene”

 

772. - Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei

 

Comunicat referitor la lista cuprinzând băncile ai căror deponenti persoane fizice beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

Rectificări la:

- Legea nr. 338/2002;

- O.U.G. nr. 90/2002.

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea Acordului dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si Protocolul la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002.

 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 11 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU

 

Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 27 iunie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 9 iulie 2002.

Nr. 475.

 

ACORD

între România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

România si Republica Singapore, dorind să încheie un Acord pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezentul acord se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezentul acord se aplică impozitelor pe venit si pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al subdiviziunilor sale politice ori al autoritătilor sale locale (în cazul României, unităti administrativ-teritoriale), indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit si pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total ori pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câstigurile provenite din înstrăinarea proprietătii mobiliare sau imobiliare, precum si impozitele asupra cresterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prezentul acord sunt:

a) în România:

ii(i) impozitul pe venitul obtinut de persoane fizice;

i(ii) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe salarii si alte remuneratii similare;

(iv) impozitul pe venitul agricol;

i(v) impozitul pe dividende;

(denumite în continuare impozit român);

b) în Singapore:

impozitul pe venit;

(denumit în continuare impozit singaporez).

4. Acordul se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esentă similare, care sunt stabilite de fiecare stat contractant după data semnării acestui acord în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritătile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale respective.

 

ARTICOLUL 3

Definitii generale

 

1. În sensul prezentului acord, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale, asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă si platoul continental si zona economică exclusivă, asupra cărora România îsi exercită, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international, drepturi suverane si jurisdictie în legătură cu astfel de activităti, astfel cum se prevede în dreptul international;

b) termenul Singapore înseamnă teritoriile Republicii Singapore, apele teritoriale singaporeze si fundul mării si subsolul apelor teritoriale si, când este utilizat în sens geografic, include orice zonă care se întinde dincolo de limitele apelor teritoriale singaporeze si fundul mării si subsolul unei astfel de zone care a fost sau poate fi de aici încolo desemnată, în baza legislatiilor singaporeze si potrivit dreptului international, ca o zonă asupra căreia Singapore are drepturi suverane în scopul explorării si exploatării resurselor naturale, biologice sau nebiologice;

c) expresiile un stat contractant si celălalt stat contractant înseamnă România sau Singapore, după cum cere contextul;

d) termenul national înseamnă orice persoană fizică având cetătenia sau nationalitatea unui stat contractant si orice persoană juridică, parteneriat si asociatie având statutul în conformitate cu legislatia în vigoare într-un stat contractant;

e) termenul persoană include o persoană fizică, o societate, o asociere de persoane sau orice altă entitate care este tratată ca o persoană în scopul impozitării;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant si întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant si o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

h) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit singaporez, după cum cere contextul;

i) expresia autoritate competentă înseamnă:

i(i) în cazul României, ministrul finantelor sau reprezentantii săi autorizati;

(ii) în cazul Singapore, ministrul finantelor sau reprezentantii săi autorizati;

j) expresia transport international înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu exceptia cazului în care nava sau aeronava este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant.

2. În ceea ce priveste aplicarea acestui acord de un stat contractant, orice termen care nu este definit în acord va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, întelesul pe care îl are în cadrul legislatiei acestui stat cu privire la impozitele la care prezentul acord se aplică.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În sensul prezentului acord, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislatiei acelui stat, este supusă impunerii în acel stat datorită domiciliului său, rezidentei sale, locului de conducere sau oricărui alt criteriu de natură similară si include, de asemenea, acel stat si orice subdiviziune politică, autoritate locală (în cazul României, unitate administrativ-teritorială) sau organism înfiintat acolo pe bază de statut.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuintă permanentă la dispozitia sa; dacă dispune de o locuintă permanentă în ambele state, va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale si economice sunt mai strânse (centrul intereselor sale vitale);

b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuintă permanentă la dispozitia sa în nici unul dintre state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieste în mod obisnuit;

c) dacă această persoană locuieste în mod obisnuit în ambele state contractante sau nu locuieste în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui national este;

d) dacă această persoană este national al ambelor state contractante sau al nici unuia dintre ele, autoritătile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă a statului în care se află sediul conducerii sale efective.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentului acord, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îsi desfăsoară în întregime sau în parte activitatea.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; si

f) o mină, un put petrolier sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.

3. Expresia sediu permanent include, de asemenea, un santier de constructii, un proiect de constructii, montaj sau de instalare ori activitătile de supraveghere legate de acestea, dar numai când acest santier, proiect sau activităti durează mai mult de 12 luni.

4. Independent de prevederile paragrafelor 1, 2 si 3, expresia sediu permanent se consideră că nu include:

a) folosirea de instalatii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri apartinând întreprinderii;

b) mentinerea unui stoc de produse ori de mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării;

c) mentinerea unui stoc de produse ori de mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse ori de mărfuri sau al colectării de informatii pentru întreprindere;

e) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul de a face reclamă, de a furniza informatii, pentru a realiza cercetare stiintifică sau pentru alte activităti similare care au caracter pregătitor ori auxiliar pentru întreprindere;

f) mentinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare de activităti mentionate la subparagrafele a)-e), cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, atunci când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, actionează în numele unei întreprinderi, are si exercită în mod obisnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinta oricăror activităti pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul în care activitătile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate în paragraful 4, care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul că aceasta îsi exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane să actioneze în cadrul activitătii lor obisnuite.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant sau care îsi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societătii un sediu permanent al celeilalte.

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăti imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăti imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Expresia proprietăti imobiliare are întelesul pe care îl are în baza legislatiei statului contractant în care proprietătile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietătii imobiliare, inventarul viu si echipamentul utilizat în agricultură si exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietătilor imobiliare si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale; navele si aeronavele nu sunt considerate proprietăti imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obtinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietătii imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăti imobiliare ale unei întreprinderi si veniturilor din proprietăti imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile întreprinderii

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă si separată, exercitând activităti identice sau similare în conditii identice sau similare si tratând cu toată independenta cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au realizat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte. Această prevedere se aplică sub rezerva restrictiilor prevăzute de legislatia internă.

4. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

5. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentului acord, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transporturi navale si aeriene

 

1. Profiturile obtinute din exploatarea în trafic international a navelor sau aeronavelor sunt impozabile numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective a întreprinderii.

2. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval se află la bordul unei nave, acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profiturilor obtinute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agentie internatională de transporturi.

4. Dobânzile la fondurile legate de exploatarea navelor sau aeronavelor în trafic international vor fi considerate profituri obtinute din exploatarea unor astfel de nave sau aeronave, iar prevederile art. 11 nu se aplică în legătură cu aceste dobânzi.

5. În sensul prezentului articol, profiturile obtinute din exploatarea navelor sau aeronavelor în trafic international înseamnă profiturile obtinute din transportul pe mare sau prin aer al pasagerilor, al postei, al septelului sau al bunurilor, efectuat de proprietarii ori de utilizatorii sau de navlositorii navelor ori aeronavelor, inclusiv profiturile din:

a) vânzarea de bilete pentru asemenea transport în numele altei întreprinderi;

b) leasingul tinând de navele sau aeronavele utilizate pentru un asemenea transport;

c) utilizarea, întretinerea sau închirierea containerelor (inclusiv a remorcilor si a echipamentului legat de transportul containerelor) în legătură cu un astfel de transport; si

d) orice altă activitate legată direct de un asemenea transport.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participă, direct ori indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleasi persoane participă, direct ori indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant si al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant,

si, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relatiile lor comerciale sau financiare prin conditii acceptate ori impuse, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci orice profituri care, fără aceste conditii, ar fi fost obtinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obtinute în fapt datorită acestor conditii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi si impuse în consecintă.

2. Când un stat contractant include, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, în profiturile unei întreprinderi apartinând acelui stat - si impune în consecintă - profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impunerii în acel stat si când autoritătile competente ale statelor contractante convin, după consultări, că profiturile sau parte din aceste profituri astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat mentionat, dacă conditiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri convenite. La efectuarea acestei modificări se tine seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totusi aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a dividendelor. Prezentul paragraf nu afectează impunerea societătii în ceea ce priveste profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, dividendele plătite guvernului celuilalt stat contractant de o societate care este rezidentă a unui stat contractant vor fi scutite de impozit.

4. În sensul paragrafului 3, expresia guvern are aceeasi semnificatie ca termenul guvern de la paragraful 4 al art. 11.

5. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din actiuni sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creantă, din participarea la profituri, precum si veniturile din alte părti sociale asimilate veniturilor din actiuni, potrivit legislatiei fiscale a statului în care este rezidentă societatea care face distributia.

6. Independent de prevederile paragrafului 2, atât timp cât Singapore nu percepe un impozit asupra dividendelor în plus fată de impozitul stabilit asupra profiturilor sau veniturilor unei societăti, dividendele plătite de o societate care este rezidentă în Singapore unui rezident al României vor fi scutite de orice impozit care poate fi perceput în Singapore asupra dividendelor în plus fată de impozitul perceput asupra profiturilor sau veniturilor societătii.

7. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care  societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăsoară în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

8. Când o societate care este rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu exceptia cazului în care asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când detinerea drepturilor generatoare de dividende, în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de un sediu permanent sau de o bază fixă situată în celălalt stat, nici să supună profiturile nedistribuite ale societătii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat.

 

ARTICOLUL 11

Dobânzi

 

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totusi aceste dobânzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a dobânzilor.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite guvernului celuilalt stat contractant vor fi scutite de impozit în primul stat contractant mentionat.

4. În sensul paragrafului 3, termenul guvern:

a) în cazul României înseamnă Guvernul României si include:

i(i) Banca Natională a României;

(ii) orice institutie detinută în întregime sau în principal de Guvernul României, după cum se convine periodic între autoritătile competente ale statelor contractante;

b) în cazul Singapore înseamnă Guvernul Singapore si include:

ii(i) Autoritatea Monetară a Singapore si Consiliul Împuternicitilor Valutari;

i(ii) Compania de Investitii Pte Ltd. a Guvernului Singapore;

(iii) un organism înfiintat pe bază de statut sau orice institutie detinută în întregime sau în principal de Guvernul Singapore, după cum se convine periodic între autoritătile competente ale statelor contractante.

5. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind din România si plătite unui rezident din Singapore vor fi scutite de impozit în România dacă dobânda este plătită în legătură cu:

a) un credit extern primit si/sau garantat de Guvernul României, de Banca Natională a României, de orice institutie financiară sau bancară desemnată ca agent al statului potrivit legislatiei din România; sau

b) obligatiunile emise de Guvernul României pe piata de capital.

6. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creantă de orice natură, însotite sau nu de garantii ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului, si în special veniturile din efecte publice si veniturile din obligatiuni sau titluri de creantă, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creantă sau obligatiuni. Penalitătile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

7. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 5 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază  fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

8. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat.

Totusi când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobânzi si aceste dobânzi se suportă de acest sediu permanent sau bază fixă, aceste dobânzi se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

9. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma dobânzilor, tinând seama de creanta pentru care sunt plătite, depăseste suma care s-ar fi convenit între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

10. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale unei persoane în ceea ce priveste crearea sau transferul creantelor în legătură cu care sunt plătite dobânzile este de a obtine avantaje prin această creare sau transfer de creante ca urmare a aplicării prevederilor acestui articol.

 

ARTICOLUL 12

Redevente

 

1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Totusi aceste redevente pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redeventelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 5% din suma brută a redeventelor.

3. Termenul redevente folosit în prezentul articol înseamnă plăti de orice fel primite pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra software de computer, asupra filmelor de cinematograf si filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de televiziune ori radio, orice patent, marcă de comert, desen sau model, plan, formulă secretă ori procedeu de fabricatie sau pentru utilizarea ori dreptul de a utiliza un echipament industrial, comercial sau stiintific ori pentru informatii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau stiintific.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redeventelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redeventele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redeventele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Redeventele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat.

Totusi când plătitorul redeventelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă de care este legată obligatia de a plăti redeventele si acestea sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau bază fixă, aceste redevente se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

6. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma redeventelor, avându-se în vedere utilizarea, dreptul  sau informatia pentru care sunt plătite, depăseste suma care ar fi fost convenită între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentului acord.

7. Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale unei persoane în ceea ce priveste crearea sau transferul drepturilor în legătură cu care sunt plătite redeventele este de a obtine avantaje prin această creare sau transfer de drepturi ca urmare a aplicării prevederilor acestui articol.

 

ARTICOLUL 13

Câstiguri de capital

 

1. Câstigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietătilor imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Câstigurile provenind din înstrăinarea proprietătii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietătii mobiliare tinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câstigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a acelei baze fixe, sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câstigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic international ori a proprietătilor mobiliare necesare exploatării acestor nave sau aeronave sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câstigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăti, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1, 2 si 3, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Profesii independente

 

1. Veniturile realizate de o persoană fizică care este rezidentă a unui stat contractant din exercitarea unor servicii profesionale sau a altor activităti cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care aceasta dispune de o bază fixă la dispozitia sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activitătilor sale.

Dacă dispune de o astfel de bază fixă, veniturile sunt impozabile în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din acestea care este atribuibilă acelei baze fixe.

2. Expresia servicii profesionale cuprinde în special activitătile independente de ordin stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si contabil.

 

ARTICOLUL 15

Profesii dependente

 

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 si 21, salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul în care activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, remuneratiile primite pot fi impuse în celălalt stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneratiile obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat mentionat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni, începând sau sfârsind în anul calendaristic vizat; si

b) remuneratiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează si care este rezidentă a primului stat contractant mentionat; si

c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează o are în celălalt stat.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneratiile obtinute pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic international sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat sediul conducerii efective a întreprinderii.

 

ARTICOLUL 16

Remuneratiile membrilor consiliului de administratie

 

Remuneratiile si alte plăti similare primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administratie al unei societăti care este rezidentă a celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

 

ARTICOLUL 17

Artisti si sportivi

 

1. Independent de prevederile art. 14 si 15, veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant în calitate de artist de spectacol, cum este artistul de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpret muzical sau ca sportiv din activitătile lui personale desfăsurate în această calitate în celălalt stat contractant pot fi impuse în celălalt stat.

2. Când veniturile în legătură cu activitătile personale desfăsurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în această calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 si 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitătile artistului de spectacol sau sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, veniturile obtinute din activitătile mentionate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele celor două state contractante si care nu sunt exercitate în scopul de a obtine profituri, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt exercitate aceste activităti.

 

ARTICOLUL 18

Pensii

 

Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile si alte remuneratii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfăsurată în trecut sunt impozabile numai în acest stat.

 

ARTICOLUL 19

Functii publice

 

1. a) Remuneratia, alta decât pensia, plătită de un stat contractant sau de o subdiviziune politică ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de un organism înfiintat acolo pe bază de statut unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau subdiviziuni ori autorităti sau unităti ori organism este impozabilă numai în acest stat.

b) Totusi această remuneratie este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat si persoana fizică este rezidentă a acelui stat si:

i(i) este national al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensie plătită de sau din fonduri create de un stat contractant ori de o subdiviziune politică sau de o autoritate locală ori de o unitate administrativ-teritorială sau de un organism înfiintat acolo pe bază de statut unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat sau subdiviziuni ori autorităti sau unităti ori organism este impozabilă numai în acest stat.

b) Totusi această pensie este impozabilă numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizică este rezidentă si national al acelui stat.

3. Prevederile art. 15, 16 si 18 se aplică remuneratiilor si pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu orice activitate de afaceri desfăsurată în scopul obtinerii de profit de un stat contractant sau de o subdiviziune politică ori de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de un organism înfiintat pe bază de statut.

 

ARTICOLUL 20

Studenti si practicanti

 

Sumele pe care le primeste pentru întretinere, educare sau pregătire un student ori un practicant care este sau a fost imediat anterior venirii sale într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant si care este prezent în primul stat contractant mentionat numai în scopul educării sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu conditia ca astfel de sume să provină din surse aflate în afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 21

Profesori si cercetători

 

1. O persoană fizică care este prezentă într-un stat contractant în scopul predării sau cercetării, la invitatia unei universităti, colegiu sau a altei institutii de învătământ acreditate din acel stat contractant, si care este sau a fost imediat anterior sosirii sale rezident al celuilalt stat contractant este scutită de impozit în primul stat contractant mentionat, în privinta remuneratiilor pe care le primeste pentru o astfel de predare sau cercetare, pentru o perioadă care nu depăseste doi ani de la data primei sale sosiri în acest scop.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică veniturilor din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obtinerii unui câstig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

 

ARTICOLUL 22

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate în articolele precedente ale prezentului acord sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietătile imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă beneficiarul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, printr-un sediu permanent situat acolo, sau exercită în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

 

ARTICOLUL 23

Capitalul

 

1. Capitalul reprezentat de proprietăti imobiliare la care se face referire la art. 6, detinute de un rezident al unui stat contractant si care sunt situate în celălalt stat contractant, poate fi impus în celălalt stat.

2. Capitalul reprezentat de proprietăti mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăti mobiliare apartinând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contractant o are în celălalt stat contractant pentru exercitarea unor profesii independente poate fi impus în celălalt stat.

3. Capitalul constituit din nave si aeronave exploatate în trafic international si din proprietăti mobiliare tinând de exploatarea unor asemenea nave sau aeronave este impozabil numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat.

 

ARTICOLUL 24

Limitarea beneficiilor

 

1. Când prezentul acord stabileste (cu sau fără alte conditii) că veniturile provenind dintr-un stat contractant sunt scutite de impozit sau impuse cu o cotă redusă în acel stat contractant si conform legislatiei în vigoare în celălalt stat contractant veniturile mentionate sunt supuse unui impozit care tine seama de suma care a fost transmisă sau primită în celălalt stat contractant si nu de suma totală a acestora, atunci scutirea sau reducerea impozitului care este permisă în baza prezentului acord în primul stat contractant mentionat se aplică numai la acea parte a veniturilor care este transmisă sau primită în celălalt stat contractant.

2. Totusi această limitare nu se aplică veniturilor obtinute de Guvernul Singapore sau de orice persoană desemnată de autoritatea competentă din Singapore în sensul acestui paragraf.

 

ARTICOLUL 25

Eliminarea dublei impuneri

 

1. În România dubla impunere se elimină după cum urmează:

Când un rezident al României realizează venituri sau detine capital care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în Singapore, România acordă:

a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Singapore;

b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în Singapore.

Totusi această deducere nu va putea depăsi în nici un caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Singapore.

2. În Singapore dubla impunere se elimină după cum urmează:

Când un rezident al Singapore obtine venituri sau detine capital în România care, în conformitate cu prevederile prezentului acord, pot fi impuse în România, Singapore va recunoaste impozitul român plătit, sub rezerva legilor sale referitoare la acordarea unor deduceri, ca un credit din impozitul singaporez al impozitului plătibil în orice tară, alta decât Singapore, fie direct, fie prin deducere, ca un credit fată de impozitul singaporez plătibil pe venitul sau pe capitalul acelui rezident, după caz.

Când un astfel de venit reprezintă un dividend plătit de o societate care este rezidentă a României unui rezident al Singapore care este o societate ce detine direct sau indirect nu mai putin de 10% din capitalul social al primei societăti mentionate, creditul va lua în considerare impozitul român plătit de acea societate asupra părtii din profiturile sale din care se plătesc dividendele.

 

ARTICOLUL 26

Nediscriminarea

 

1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligatii legate de aceasta, diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea sau obligatia la care sunt ori pot fi supusi nationalii celuilalt stat aflati în aceeasi situatie.

2. Impunerea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în conditii mai putin favorabile în celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor celuilalt stat care desfăsoară aceleasi activităti.

3. Nici o prevedere a acestui articol nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde:

a) rezidentilor celuilalt stat contractant orice deduceri, înlesniri si reduceri personale în scopul impunerii, pe care le acordă rezidentilor săi; sau

b) nationalilor celuilalt stat contractant acele deduceri, înlesniri si reduceri personale în scopul impunerii, pe care le acordă nationalilor săi care nu sunt rezidenti în acel stat contractant sau altor persoane, care pot fi specificate în legislatia fiscală a acelui stat contractant.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau partial detinut ori controlat în mod direct sau indirect de unul sau de mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant mentionat nici unei impuneri sau nici unei obligatii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impunerea si obligatiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat mentionat.

5. Când un stat contractant acordă facilităti fiscale nationalilor săi, destinate să promoveze dezvoltarea economică sau socială potrivit criteriilor si politicii sale nationale, acestea nu vor fi considerate ca discriminatorii conform prevederilor acestui articol.

6. Prevederile acestui articol se aplică numai impozitelor care fac obiectul prezentului acord.

 

ARTICOLUL 27

Procedura amiabilă

 

1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă sau va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentului acord, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislatia internă a acestor state, să supună cazul său autoritătii competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situatia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 26, celei a statului contractant al cărui national este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a actiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor prezentului acord.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamatia îi pare întemeiată si dacă ea însăsi nu este în măsură să ajungă la o solutionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei întelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezentul acord.

Orice întelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescriptie prevăzută în legislatia internă a statelor contractante.

3. Autoritătile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea întelegerii amiabile orice dificultăti sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării prezentului acord. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezentul acord.

4. Autoritătile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele, în scopul realizării unei întelegeri, în sensul paragrafelor 1, 2 si 3. Când, pentru a se ajunge la o întelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, unastfel de schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanti ai autoritătilor competente ale statelor contractante.

 

ARTICOLUL 28

Schimb de informatii

 

1. Autoritătile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii necesare aplicării prevederilor prezentului acord sau ale legislatiilor interne ale statelor contractante privind impozitele vizate de prezentul acord, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară prevederilor acordului. Orice informatie obtinută de un stat contractant va fi tratată ca secret în acelasi mod ca si informatia obtinută conform prevederilor legislatiei interne a acestui stat si va fi dezvăluită numai persoanelor sau autoritătilor (inclusiv la instante judecătoresti si organe administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau cu solutionarea contestatiilor cu privire la impozitele care fac obiectul prezentului acord. Asemenea persoane sau autorităti vor folosi informatia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informatia în procedurile judecătoresti sau deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate în nici un caz ca impunând unui stat contractant obligatia:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislatii si practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informatii care nu pot fi obtinute pe baza legislatiei proprii sau în cadrul practicii administrative obisnuite a acelui stat sau a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informatii care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial ori profesional sau un procedeu comercial ori informatii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice (ordre public).

 

ARTICOLUL 29

Membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare

           

Prevederile prezentului acord nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale.

 

ARTICOLUL 30

Intrarea în vigoare

 

Fiecare stat contractant va notifica celuilalt stat contractant îndeplinirea procedurilor cerute de legislatia statului contractant respectiv pentru intrarea în vigoare a prezentului acord. Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei dintre aceste notificări si, ca urmare, prevederile sale vor produce efecte:

a) în România: în legătură cu impozitele pe venit si pe capital pentru perioada impozabilă, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care acordul intră în vigoare;

b) în Singapore: în legătură cu impozitele pe venit si pe capital pentru orice an de impunere, începând cu sau după data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an calendaristic următor anului în care acordul intră în vigoare.

 

ARTICOLUL 31

Denuntarea

 

Prezentul acord va rămâne în vigoare până va fi denuntat de un stat contractant. Fiecare stat contractant poate denunta acordul după o perioadă de cel putin 5 ani de la data intrării sale în vigoare, cu conditia remiterii către celălalt stat contractant a unei note de denuntare, pe căi diplomatice, cu cel putin 6 luni înainte de sfârsitul oricărui an calendaristic. În această situatie acordul va înceta să aibă efect:

a) în România: în ceea ce priveste impozitele pe venit si pe capital pentru perioada impozabilă, începând cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor celui în care a fost remisă nota de denuntare;

b) în Singapore: în ceea ce priveste impozitele pe venit si pe capital pentru orice an de impunere, începând la sau după data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an calendaristic următor anului în care a fost remisă nota de denuntare.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezentul acord.

Semnat la Singapore la 21 februarie 2002, în două exemplare originale în limbile română si engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru România,

Cristian Colteanu,

secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Republica Singapore,

Koh Cher Siang,

comisar venituri interne

 

PROTOCOL

la Acordul dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

La semnarea Acordului dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital ambele state contractante au convenit ca următarele prevederi să facă parte integrantă din acord:

1. Expresia organism înfiintat pe bază de statut la care se face referire în prezentul acord, în cazul Singapore, înseamnă un organism înfiintat pe bază de statut si care îndeplineste functii care altfel ar fi îndeplinite de Guvernul Singapore.

2. În sensul paragrafului 1 al art. 24, un rezident al unui stat contractant va avea nevoie să obtină de la autoritatea competentă a acelui stat contractant o certificare a rezidentei sale si a sumei impozitului, transmisă sau primită în acel stat contractant.

3. Prevederile prezentului acord referitoare la impunerea capitalului si evitarea dublei impuneri a capitalului vor fi aplicabile într-un stat contractant numai în măsura în care acel stat contractant percepe impozit pe capital. Autoritătile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc, în scris, în legătură cu introducerea sau anularea unui impozit pe capital.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, au semnat prezentul protocol.

Semnat la Singapore la 21 februarie 2002, în două exemplare originale în limbile română si engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru România,

Cristian Colteanu,

secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe

Pentru Republica Singapore,

Koh Cher Siang,

comisar venituri interne

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ratificarea Acordului dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind ratificarea Acordului dintre România si Republica Singapore pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a Protocolului la acord, semnate la Singapore la 21 februarie 2002, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 9 iulie 2002.

Nr. 650.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unui drum forestier din proprietatea publică a statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor în proprietatea publică a comunei Ceahlău, judetul Neamt, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Ceahlău, precum si clasificarea acestuia ca drum comunal

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, ale art. 9 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia si ale art. 12 si 13 din Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă trecerea unui tronson de 5,2 km din drumul forestier situat la pozitia 7272 din inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din proprietatea publică a statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor în proprietatea publică a comunei Ceahlău, judetul Neamt, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Ceahlău.

(2) Patrimoniul Regiei Nationale a Pădurilor se diminuează cu valoarea de inventar a drumului ce face obiectul transmiterii.

Art. 2. - Se aprobă clasificarea drumului forestier prevăzut la art. 1 ca drum comunal.

Art. 3. - Predarea-preluarea bunului transmis potrivit art. 1 se face pe bază de protocol de predare-primire, încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privată deschise circulatiei publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se modifică în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Petre Daea,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 iulie 2002.

Nr. 767.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a drumului forestier ce se transmite din proprietatea publică a statului si din administrarea Regiei Nationale a Pădurilor în proprietatea publică a comunei Ceahlău, judetul Neamt, si în administrarea Consiliului Local al Comunei Ceahlău si se clasifică în categoria functională a drumurilor comunale

 

Persoana juridică de la care se transmite drumul forestier

Persoana juridică la care se transmite drumul forestier

Lungimea si limitele drumului forestier care se transmite

- km -

Categoria de folosintă a drumului care se transmite

Categoria functională de drum în care se clasifică

si denumirea drumului

Regia Natională a Pădurilor

Consiliul Local al Comunei Ceahlău, judetul Neamt

5,2 km sat Ceahlău-sat Pârâul Mare

Drum forestier

Drum comunal DC 151

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea statiei de cale ferată Focsani la standarde europene”

 

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) din Constitutia României, ale art. 22 alin. (2) din Legea nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 42 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investitii “Modernizarea statiei de cale ferată Focsani la standarde europene”, prevăzuti în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevăzut la art. 1 se face din surse proprii, alte fonduri legal constituite cu această destinatie si, în completare, de la bugetul de stat, conform listelor de investitii aprobate potrivit legii.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei,

Ion Selaru,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 iulie 2002.

Nr. 769.


*) Anexa se comunică beneficiarului de investitii.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 40 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 5 februarie 2001, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. După punctul 28 al alineatului (1) al articolului 4 se introduce punctul 281 cu următorul cuprins:

“281. ia măsuri si asigură conditiile necesare acordării asistentei medicale, potrivit legii, magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu din sistemul justitiei; coordonează si controlează activitatea de asistentă medicală la locurile de detinere;”

2. Punctul 29 al alineatului (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“29. asigură conditiile de odihnă, tratament si recuperare a stării de sănătate a magistratilor, a familiilor acestora si a personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu din sistemul justitiei; gestionează baza materială aflată în administrare, formată din case de odihnă, de tratament, cluburi, unităti hoteliere si alte dotări destinate acestui scop;”

3. După alineatul (4) al articolului 13 se introduce alineatul (5) cu următorul cuprins:

“(5) Dispozitiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător si bazei materiale situate în Eforie-Sud, preluată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.104/2001 privind transmiterea unui imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Regiei Autonome «Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat» în administrarea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public.”

4. După articolul 13 se introduce articolul 131, cu următorul cuprins:

“Art. 131. - (1) În scopul asigurării, pe baze stiintifice, a prevenirii si controlului criminalitătii, se înfiintează, în subordinea Ministerului Justitiei, Institutul National de Criminologie, organ de specialitate cu personalitate juridică, finantat din bugetul de stat, cu sediul în municipiul Bucuresti.

(2) Institutul National de Criminologie va functiona cu un număr de 15 posturi. Directorul institutului se numeste prin ordin al ministrului justitiei.

(3) Organizarea si functionarea institutului se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

(4) Salarizarea personalului institutului se face potrivit dispozitiilor legale aplicabile personalului din aparatul Ministerului Justitiei.

5. Alineatul (1) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Justitiei este de 330, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetelor acestora.”

6. Alineatul (1) al articolului 17 va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Institutul National al Magistraturii, Centrul de Pregătire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, Institutul National de Expertize Criminalistice, Institutul National de Criminologie, Directia Generală a Penitenciarelor si unitătile din subordinea acesteia, Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie, Directia Medicală, Centrul de Pregătire a Magistratilor, a Grefierilor si a Celuilalt Personal din Sistemul Justitiei - Sovata si Complexul “Flamingo” din Eforie-Sud sunt coordonate de ministrul justitiei, care poate să delege atributiile de coordonare secretarilor de stat sau, după caz, secretarului general.”

7. Anexa nr. 1 “Structura organizatorică a Ministerului Justitiei” si anexa nr. 3 “Unitătile subordonate Ministerului Justitiei si cele aflate în coordonarea sa” se înlocuiesc cu anexa nr. 1 si anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Aplicarea prevederilor prezentei hotărâri se face în limita numărului maxim de posturi si a cheltuielilor aprobate pe anul 2002 pentru Ministerul Justitiei.

Art. III. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. IV. - Hotărârea Guvernului nr. 212/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 5 februarie 2001, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Rodica Mihaela Stănoiu

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 iulie 2002.

Nr. 772.

 

ANEXA Nr. 11)


1) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 2

 

UNITĂTILE

subordonate Ministerului Justitiei si cele aflate în coordonarea sa

 

 

Numărul maxim de posturi

I. Institutii publice finantate integral de la bugetul de stat

 

A. Institutul National al Magistraturii

44

B. Centrul de Pregătire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate

40

C. Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie

172

D. Institutul National de Criminologie

15

II. Institutii publice finantate din venituri extrabugetare si alocatii acordate de la bugetul de stat

 

A. Institutul National de Expertize Criminalistice:

54

a) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Bucuresti

 

b) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj

 

c) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi

 

d) Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Timisoara

 

B. Directia Generală a Penitenciarelor:

13.256

a) 9 penitenciare de maximă sigurantă

 

b) 24 de penitenciare

 

c) 1 penitenciar pentru minori si tineri

 

d) 2 centre de reeducare pentru minori

 

e) Scoala Militară de Administratie Penitenciară

 

f) Centrul de Pregătire si Perfectionare a Personalului de Penitenciare

 

g) Baza de Aprovizionare, Gospodărire si Reparatii

 

h) Subunitatea de acces, pază si escortare a detinutilor transferati

 

i) 5 spitale - penitenciare*)

 

III. Institutii publice finantate de la bugetul de stat, din venituri extrabugetare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate si din alte venituri proprii

 

A. Directia Medicală:

22

a) Spitalul “Prof. dr. Constantin Angelescu”

219**)

b) Centrul Medical de Diagnostic si Tratament Ambulator

80**)

IV. Unităti finantate integral din venituri extrabugetare

 

A. Centrul de Pregătire a Magistratilor, a Grefierilor si a Celuilalt Personal din Sistemul Justitiei - Sovata

 

B. Complexul “Flamingo” din Eforie-Sud

 

V. Agenti economici în coordonarea Ministerului Justitiei

 

A. Regia Autonomă “Multiproduct”

 


*) Veniturile extrabugetare provin din sistemul asigurărilor sociale de sănătate

**) Posturi finantate din venituri extrabugetare provenite din sistemul asigurărilor sociale de sănătate

 

FONDUL DE GARANTARE

A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR

 

COMUNICAT

referitor la lista cuprinzând băncile ai căror deponenti persoane fizice beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea

 

Consiliul de administratie al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar aduce la cunostintă lista cuprinzând băncile ai căror deponenti persoane fizice beneficiază de garantarea rambursării depozitelor constituite la acestea, în conditiile si limitele prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 39/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 25 februarie 2002.

 

Nr.

crt.

Denumirea băncii

I.

Bănci - persoane juridice române

1.

Banca Comercială Română - S.A.

2.

Raiffeisen Bank - S.A.

3.

Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Société Générale

4.

Banca pentru Mică Industrie si Liberă Initiativă - MINDBANK - S.A.

5.

Banca Comercială “Ion Tiriac” - S.A.

6.

Banc Post - S.A.

7.

Banca de Export-Import a României (Eximbank) - S.A.

8.

Banca Românească - S.A.

9.

FINANSBANK (România) - S.A.

10.

Banca Transilvania - S.A.

11.

Banca de Credit si Dezvoltare “ROMEXTERRA” - S.A.

12.

ALPHA BANK ROMANIA - S.A.

13.

PIRAEUS BANK ROMANIA - S.A.

14.

ABN AMRO Bank (România) - S.A.

15.

Banca Comercială “ROBANK” - S.A.

16.

Citibank România - S.A.

17.

Banca Comercială West Bank - S.A.

18.

Commercial Bank of Greece (România) - S.A.

19.

Banca Comercială “Unirea” - S.A.

20.

Banca Română pentru Relansare Economică - LIBRA BANK - S.A.

21.

Banca Daewoo (România) - S.A.

22.

DEMIRBANK (România) - S.A.

23.

HVB Bank România - S.A.

24.

ROMANIAN INTERNATIONAL BANK - S.A.

25.

EGNATIA Bank (România) - S.A.

26.

Banca Comercială “Carpatica” - S.A.

27.

EUROM BANK - S.A.

28.

VOLKSBANK (România) - S.A.

29.

Banca de Microfinantare MIRO - S.A.

II.

Sucursale ale băncilor străine

30.

Frankfurt Bukarest Bank AG, Frankfurt am Main - Sucursala Bucuresti

31.

MISR Romanian Bank, Cairo - Sucursala Bucuresti

32.

Banque Franco-Roumaine, Paris - Sucursala Bucuresti

33.

ING Bank N.V., Amsterdam - Sucursala Bucuresti

34.

National Bank of Greece - Sucursala Bucuresti

35.

Banca Italo-Romena SpA, Roma - Sucursala Bucuresti

36.

Garanti Bank International N.V. - Sucursala Bucuresti

37.

Banca di Roma SpA - Sucursala Bucuresti

 

NOTĂ:

În privinta Băncii “Columna”, aflată în procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995, republicată, situatia garantării depozitelor constituite de persoanele fizice la această bancă până la data când a fost sanctionată cu interzicerea efectuării de operatiuni privind primirea de depozite de la persoane fizice va fi clarificată în functie de hotărârile instantelor judecătoresti.

Prezenta listă cuprinzând băncile ai căror deponenti persoane fizice beneficiază de garantarea depozitelor constituite la acestea înlocuieste lista publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 30 noiembrie 2000.

 

Presedintele Consiliului de administratie

al Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar,

Mihai Bogza

 

RECTIFICĂRI

 

În Legea nr. 338/2002 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002, se face următoarea rectificare:

- la pag. 8, pct. 41 al articolului unic, la art. 1672 alin. (2), rândul 2, în loc de “... pct. I, II, III si IV...” se va citi “... pct. I, II, III si VI...”.

 

În Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 90/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 3 aprilie 2002, pentru finantarea Proiectului de dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 28 iunie 2002, se fac următorele rectificări:

- la pag. 1, la art. 3 lit. b), rândul 1, în loc de “... comunitătile locale...” se va citi “... consiliile judetene-pilot...”;

- la pag. 5, în anexa nr. 1 la acordul de împrumut, partea A, pct. 2 lit. c), rândurile 2 si 3, în loc de “...: salariile personalului (exclusiv functionarii guvernamentali), ...” se va citi “...: salariile personalului FRDS (exclusiv functionarii guvernamentali), ...”;

- la pag. 8, în anexa nr. 5 la acordul de împrumut, partea A, pct. 4 lit. a) (ii), rândul 9, în loc de “...: un director, un specialist în achizitii, un asistent de proiect...” se va citi “...: un director, un specialist în achizitii, un inginer, un asistent de proiect...”.