MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 574      LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 14 septembrie 2001

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 170 din 22 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. 3 si 4, art. 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

173. - Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei privind modificarea caracteristicilor tehnice de emisie ale statiilor de radiodifuziune si televiziune

 

180/374/398. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrului pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie si al ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază din industria zahărului

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE

DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

377. - Decizie pentru completarea Deciziei nr. 312/2001 privind licenta provizorie în sectorul gazelor naturale

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR DIN ROMÂNIA

 

9. - Hotărâre pentru aprobarea Regulilor privind pregătirea profesională continuă a auditorilor financiari

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 170

din 22 mai 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. 3 si 4, art. 6 si 11

din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”,

modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000

 

Lucian Mihai - presedinte

Constantin Doldur - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, exceptii ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 si nr. 2.727/2000 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 15 mai 2001 si au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 22 mai 2001.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierile din 13 septembrie 2000, pronuntate în dosarele nr. 2.726/2000 si nr. 2.727/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, exceptii ridicate de Andrei Svoronos.

Prin Încheierea din 15 mai 2001 Curtea Constitutională a dispus conexarea Dosarului Curtii Constitutionale nr. 28C/2001 la Dosarul Curtii Constitutionale nr. 27C/2001, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992, republicată, coroborat cu art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă.

În motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate autorul acestora sustine că dispozitiile art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, contravin prevederilor art. 38 alin. (5), art. 47, art. 48 alin. (1) si art. 49 din Constitutie.

Exprimându-si opinia asupra exceptiilor, instanta de judecată consideră că acestea nu sunt întemeiate, apreciind că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale invocate, si anume dreptul la negocieri colective, prevăzut la alin. (5) al art. 38, dreptul de petitionare, prevăzut la art. 47, si nici dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prevăzut la art. 48 alin. (1) din Constitutie.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptiile de neconstitutionalitate sunt nefondate, întrucât dispozitiile art. 4 din Legea nr. 82/1993 “se referă la numirea într-o functie de demnitate publică si, ca urmare, nu pot fi raportate la prevederile art. 38 alin. (5) din Constitutie”. Se mai arată că aceste dispozitii nu contravin nici celorlalte prevederi constitutionale invocate, deoarece “nu contin nici o prevedere de natură să aducă atingere dreptului de petitionare, dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică de a se adresa acesteia si de a obtine recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei sau să restrângă exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti cetătenesti”. Totodată, se consideră că dispozitiile art. 6 si 11 din aceeasi lege “nu au legătură cu

solutionarea litigiului dintre recurentul-reclamant si intimatul-pârât Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului,întrucât, pe de o parte, aceste prevederi legale se referă  la atributiile din domeniul de competentă al Administratiei Rezervatiei, iar, pe de altă parte, autorul exceptiei nici nu motivează exceptia ridicată”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptiile de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din cererile formulate de autorul acestora si din încheierile de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 iulie 2000.

Curtea observă că autorul exceptiilor critică în ansamblu art. 4 din Legea nr. 82/1993, dar din referirea expresă a numirea si competentele guvernatorului Rezervatiei rezultă că în realitate critica vizează doar dispozitiile alin. 3 si 4 ale acestui articol, iar nu si pe cele ale primelor două alineate. De aceea Curtea Constitutională va examina numai prevederile art. 4 alin. 3 si 4 din Legea nr. 82/1993, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, dispozitii care au următorul continut: “Guvernatorul Administratiei Rezervatiei este numit, în conditiile legii, de conducătorul autoritătii publice centrale pentru protectia mediului, cu avizul prefectului judetului Tulcea, si îndeplineste functia de presedinte al Consiliului stiintific. Functia de guvernator este asimilată cu functia de director.”

În ceea ce priveste art. 6 si 11 din aceeasi lege, autorul exceptiilor precizează că sustinerile de neconstitutionalitate se referă la continutul acestor texte, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000.

În consecintă, Curtea retine că la art. 6 din lege, prin care sunt reglementate atributiile Administratiei Rezervatiei, ordonanta mentionată a modificat textele de la lit. e), l), n) si p), care, după modificare, au următorul continut: “e) avizează solicitările privind organizarea si desfăsurarea activitătilor economico-productive, de turism si agrement de către persoane fizice si juridice, în perimetrul rezervatiei, în vederea emiterii acordului si autorizatiei de mediu de către agentia teritorială de protectie a mediului, în conditiile prevederilor art. 8-14 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995; […]

l) conlucrează cu Compania Natională “Apele Române” - S.A. în vederea gospodăririi apelor si efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare; […]

n) colaborează cu autoritătile administratiei publice locale pentru protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitătii vietii si a standardului de civilizatie ale acestora; […]

p) participă, împreună cu agentia teritorială de protectie a mediului, la activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protectie a mediului în perimetrul rezervatiei.”

Totodată, prin aceeasi ordonantă au fost abrogate lit. f) si i) ale art. 6.

În ceea ce priveste art. 11 din lege, care reglementează autorizarea activitătilor în perimetrul rezervatiei si stabilirea taxelor, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000 a fost modificat textul alin. 2 care în present are următorul continut: “Desfăsurarea de activităti economico-productive, de turism si agrement de către persoane fizice si juridice se autorizează de Consiliul Judetean Tulcea, pe baza acordului si autorizatiei de mediu emise de agentia teritorială de protectie a mediului.”

În sustinerea exceptiilor de neconstitutionalitate autorul acestora a invocat următoarele prevederi constitutionale:

- art. 38 alin. (5): “Dreptul la negocieri colective în materie de muncă si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.”;

- art. 47: “(1) Cetătenii au dreptul să se adreseze autoritătilor publice prin petitii formulate numai în numele semnatarilor.(2) Organizatiile legal constituite au dreptul să adreseze petitii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.

(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutită de taxă.

(4) Autoritătile publice au obligatia să răspundă la petitii în termenele si în conditiile stabilite potrivit legii.”;

- art. 48 alin. (1): “Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.”;

- art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”

Examinând exceptiile de neconstitutionalitate, Curtea constată că, desi sunt invocate textele constitutionale mentionate, în raport cu care se apreciază de către autorul exceptiilor că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, autorul exceptiilor nu motivează în cuprinsul cererilor prin care s-au ridicat exceptiile în ce anume constă contrarietatea acestora cu prevederile constitutionale invocate. De aceea exceptiile de neconstitutionalitate ridicate nu îndeplinesc conditiile unor sesizări pentru controlul de constitutionalitate, conditii prevăzute la art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit căruia “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate”.

Pe de altă parte, în raport cu obiectul cererilor formulate în justitie de autorul exceptiilor (contestarea unei decizii de încadrare în categoria de salarizare, în primul caz, si, respectiv, contestarea unei decizii de imputare a unei sume ridicate fără drept, cu titlu de salarii, în cel de-al doilea caz), Curtea retine că exceptiile nu vizează în realitate constitutionalitatea dispozitiilor legale criticate, ci problema aplicării în timp a unor norme juridice, asadar aplicarea corectă a acestora. Într-adevăr, ambele litigii au fost declansate anterior datei adoptării Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, prin care a fost modificată si completată Legea nr. 82/1993, iar problema asimilării functiei de guvernator al Administratiei Rezervatiei cu aceea de subsecretar de stat (dispozitie legală anterioară modificării) ori cu aceea de director (prevedere introdusă prin ordonanta de modificare a legii), intră în exclusivitate în domeniul aplicării legii, ceea ce apartine competentei instantelor judecătoresti. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, “[...] Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei”.

Exceptiile de neconstitutionalitate sunt inadmisibile si în ceea ce priveste dispozitiile art. 6 si 11 din Legea nr. 82/1993, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, deoarece aceste prevederi (prin care sunt reglementate atributiile Administratiei Rezervatiei, precum si autorizarea activitătilor în perimetrul acesteia si stabilirea taxelor) nu au nici o legătură cu solutionarea litigiilor aflate pe rolul instantei judecătoresti.

Prin urmare, Curtea urmează să respingă, ca fiind inadmisibile, exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, si anume în temeiul art. 23 alin. (6), raportat la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992, republicată.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibile, exceptiile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. 3 si 4, ale art. 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, exceptii ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 si nr. 2.727/2000 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 mai 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR

SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

 

ORDIN

privind modificarea caracteristicilor tehnice de emisie ale statiilor de radiodifuziune si televiziune

 

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 20/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,

având în vedere prevederile art. 18 din Legea audiovizualului nr. 48/1992, cu modificările ulterioare,

emite prezentul ordin:

Art. 1. - (1) Societătile titulare de licentă de emisie pentru statii de radio si de televiziune pot modifica în conditiile legii frecventa si alte caracteristici tehnice implicate, numai cu respectarea procedurii prevăzute în prezentul ordin.

(2) Modificarea poate fi initiată de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei sau poate fi solicitată la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei de titularul de licentă al statiei autorizate, după caz.

Art. 2. - Solicitarea de modificare a caracteristicilor tehnice de functionare a unei statii trebuie să fie însotită de documente prin care să se sustină necesitatea modificării, cum ar fi: reclamatii privind neasigurarea zonei de serviciu prevăzute în licentă, măsurători efectuate de Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” asupra statiei si/sau a zonei de serviciu, reclamatii privind perturbatii produse asupra altor servicii de radiocomunicatii si radiodifuziune, revizuirea TNABF, cazuri de fortă majoră, revizuirea strategiei Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, revizuirea unor acorduri internationale.

Art. 3. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va analiza documentele justificative depuse, va solicita, după caz, si alte documente si va comunica titularului de licentă rezultatul acestei analize în termen de maximum 30 de zile de la solicitare.

(2) În situatia în care se va considera necesar Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei poate recomanda elaborarea unui proiect sau a unui memoriu tehnic, prin care se vor prezenta justificarea tehnică si implicatiile modificărilor solicitate.

(3) Proiectul va fi prezentat la Institutul National de Studii si Cercetări pentru Comunicatii - I.N.S.C.C. Bucuresti, în 3 exemplare, care după avizare - în termen de maximum 30 de zile - va transmite câte un exemplar Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Regiei Autonome “Inspectoratul General al Comunicatiilor”.

(4) Aprobarea proiectului tehnic se va face de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei în termen de maximum 15 zile de la primirea acestuia, printr-un aviz care se va transmite către solicitant si către Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” în vederea efectuării verificărilor tehnice.

Art. 4. - Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” va face verificările tehnice în maximum 15 zile de la solicitare si va elibera un buletin de măsurători pe care îl va transmite Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si solicitantului.

Art. 5. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va elibera anexa la autorizatia tehnică, pentru functionarea provizorie a statiei, în termen de maximum 15 zile de la primirea buletinului de măsurători si va transmite către Consiliul National al Audiovizualului o copie de pe aceasta pentru modificarea provizorie a caietului de sarcini al licentei de emisie si a deciziei de autorizare (dacă este cazul).

(2) Termenul de valabilitate a anexei la autorizatia tehnică de functionare provizorie este de maximum 5 luni de la emiterea ei.

Art. 6. - Statia poate functiona cu program numai în baza autorizatiei provizorii de functionare, a licentei de emisie si a deciziei de autorizare modificate provizoriu si va fi monitorizată de Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor”.

Art. 7. - (1) Dacă în perioada de functionare provizorie se vor semnala perturbatii de natură să prejudicieze grav functionarea altor statii de emisie autorizate, Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” va soma titularul de licentă pentru oprirea de îndată a statiei si reve-

nirea la parametrii initiali. Somatia va fi transmisă – spre stiintă - Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Consiliului National al Audiovizualului.

(2) În acest caz, dreptul rezultat din documentele de autorizare provizorie eliberate se stinge urmând ca statia să îsi continue functionarea la parametrii autorizati înainte de modificarea provizorie.

(3) Dacă după 4 luni de functionare experimentală, în raportul de monitorizare al Regiei Autonome “Inspectoratul General al Comunicatiilor” transmis Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei în termen de 3 zile de la expirarea acestui termen, va fi consemnată functionarea corectă la parametrii acordati în mod provizoriu, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va comunica titularului de licentă si Consiliului National al Audiovizualului posibilitatea functionării în continuare la parametrii modificati în conditiile legii, până la expirarea duratei de valabilitate a licentei de emisie.

Art. 8. - (1) În baza art. 7 alin. (2) titularul de licentă va face modificarea finală a acesteia la Consiliul National al Audiovizualului, va obtine anexa la autorizatia tehnică de functionare de la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si modificarea finală a deciziei de autorizare la Consiliul National al Audiovizualului în termen de maximum 60 de zile, dar nu mai târziu de 5 luni de la data eliberării anexei de functionare provizorie.

(2) Anexa pentru functionarea provizorie, precum si anexa la autorizatia tehnică de functionare până la expirarea termenului de valabilitate a licentei de emisie se eliberează în baza ordinului de plată, conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 9. - (1) Societătilor care detin anexe la autorizatia tehnică de functionare provizorie cu putere mărită în baza unor proceduri anterioare li se prelungeste perioada de valabilitate a acestora până la autorizarea finală.

(2) În acest caz Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” va transmite Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei în termen de maximum 15 zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, un raport de monitorizare care să contină parametrii la care a functionat în mod provizoriu fiecare statie.

(3) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va comunica, în termen de maximum 15 zile de la primirea raportului de monitorizare, titularilor de licentă si Consiliului National al Audiovizualului valorile admisibile ale parametrilor de functionare pentru fiecare statie monitorizată.

(4) Fiecare titular de licentă va face modificarea finală a acesteia la Consiliul National al Audiovizualului, va obtine anexa la autorizatia tehnică de functionare de la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si modificarea finală a deciziei de autorizare la Consiliul National al Audiovizualului în termen de maximum 60 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10. - Statiile care au initiat modificarea unor parametri tehnici autorizati vor putea continua procedura de reautorizare în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

Art. 11. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va fi pus în aplicare prin grija Directiei generale de reglementări si licente în comunicatii din cadrul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si a Regiei Autonome luInspectoratul General al Comunicatiilor”.

 

Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Dan Nica

 

Bucuresti, 20 aprilie 2001.

Nr. 173.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR

Nr. 180/4 iunie 2001

MINISTERUL PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE

Nr. 374/6 iunie 2001

MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI

Nr. 398/13 iunie 2001

 

 

 

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază

din industria zahărului

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrul pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie si ministrul sănătătii si familiei,

având în vedere prevederile art. 33 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării alimentelor,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările ulterioare,

emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază din industria zahărului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor si Ministerul Sănătătii si Familiei prin directiile generale pentru agricultură si industrie alimentară judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv prin directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, si Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor,

Ilie Sârbu

Ministrul pentru întreprinderile mici

si mijlocii si cooperatie,

Silvia Ciornei

Ministrul sănătătii si familiei,

Daniela Bartos.

 

ANEXĂ

 

NORME

cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază din industria zahărului

 

I. Generalităti

Art. 1. - Prezentele norme stabilesc calitatea-tip pentru produsele de bază din industria zahărului, si anume: zahărul alb, zahărul brut si melasa, fabricate si comercializate pe piată. Aceste norme se emit în scopul pregătirii adoptării acquisului comunitar, al adoptării mecanismelor specifice organizării pietei zahărului si în special pentru introducerea conversiei preturilor aplicabile calitătii-tip a acestor produse.

II. Zahăr alb

Art. 2. - (1) Zahărul alb de calitate-tip prezintă următoarele caracteristici:

a) calitate sănătoasă, corespunzătoare si comercială, uscat, cu cristale de granulatie omogenă, liber curgător;

b) polarizatie de minimum 99,7%;

c) umiditate de maximum 0,06%;

d) continut maxim în zahăr invertit de 0,04%;

e) numărul de puncte determinate conform alin. (2) să nu depăsească totalul de 22 si nici:

- 15 pentru continutul de cenusă;

- 9 pentru tipul de culoare, determinat numai prin metoda Institutului pentru Tehnologie Agricolă si Industria Zahărului Brunswick;

- 6 pentru coloratia în solutie determinată numai prin metoda Comisiei Internationale de Uniformizare a Metodelor de Analiză a Zahărului (ICUMSA).

(2) Un punct corespunde:

a) la 0,0018% continut de cenusă determinat numai prin metoda ICUMSA la 28 grade Brix;

b) la 0,5 unităti de tip de culoare determinat numai prin metoda Brunswick;

c) la 7,5 unităti de coloratie în solutie, determinate numai prin metoda ICUMSA.

(3) Metodele de analiză pentru determinarea caracteristicilor prevăzute la alin. (1) lit. b), c) si d) sunt cele stabilite de ICUMSA.

III. Zahărul brut

Art. 3. - (1) Zahărul brut de calitate-tip este un zahăr al cărui randament este de 92%.

(2) Randamentul zahărului brut din sfeclă este calculat prin scăderea din polarizatia acestui zahăr:

a) de patru ori a continutului procentual de cenusă;

b) de două ori a procentului de zahăr invertit;

c) a numărului (cifrei) 1.

(3) Randamentul zahărului brut din trestie este calculat scăzându-se 100 din dublul polarizatiei.

(4) Metodele de analiză folosite la determinările caracteristicilor zahărului brut sunt cele stabilite de ICUMSA.

IV. Melasa

Art. 4. - (1) Melasa de calitate-tip are următoarele caracteristici:

a) este sănătoasă si de calitate comercială;

b) continutul total de zahăr este de 48%.

(2) Metoda de analiză folosită pentru determinarea caracteristicii prevăzute la alin. (1) lit. b) este cea stabilită de ICUMSA.

V. Dispozitii finale

Art. 5. - Prezentele norme îsi încetează aplicabilitatea în momentul aderării la Uniunea Europeană.

 

ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE

DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

AUTO0RITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE

ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

pentru completarea Deciziei nr. 312/2001 privind licenta provizorie în sectorul gazelor naturale

 

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), cu modificările ulterioare,

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale emite prezenta decizie.

Art. I. - La articolul 2 din Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 312/2001 privind licenta provizorie în sectorul gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 24 august 2001, după litera e) se

introduce litera f) cu următorul cuprins:

“f) documente care să ateste acoperirea consumului previzionat de gaze naturale, pe o perioadă de minimum 15 ani, cu precizarea surselor, eliberate de către un furnizor licentiat.”

Art. II. - Departamentul licentieri, autorizări, reglementări tehnice, Departamentul preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia consumatorilor, precum si Serviciullegislatie, contencios vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. III. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare

în Domeniul Gazelor Naturale,

Mihail Ciocodeică

 

Bucuresti, 5 septembrie 2001.

Nr. 377.

 

ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR DIN ROMÂNIA

 

CAMERA AUDITORILOR DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulilor privind pregătirea profesională continuă a auditorilor financiari

 

Consiliul Camerei Auditorilor din România, întrunit în sedinta din 27 iunie 2001, în temeiul  art. 7 alin. (1) lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, h o t ă r ă s t e:

Art. 1. - Se aprobă Regulile privind pregătirea profesională continuă a auditorilor financiari, membri ai Camerei Auditorilor din România.

Art. 2. - Departamentul de învătământ si admitere din cadrul Camerei Auditorilor din România va lua măsurile necesare în vederea organizării activitătii de pregătire profesională continuă a auditorilor financiari.

Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Prezenta hotărâre si anexa continând Regulile de pregătire continuă a auditorilor financiari vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Camerei Auditorilor din România,

prof. univ. dr. Florin Georgescu

 

Bucuresti, 27 iunie 2001.

Nr. 9.

 

ANEXĂ

 

REGULI PRIVIND PREGĂTIRE A PROFESIONALĂ CONTINUĂ A AUDITORILOR  FINANCIARI

 

I. Introducere

Obiectivul pregătirii profesionale continue este acela de a mentine competenta profesională a auditorilor financiari în vederea realizării activitătii de audit financiar conform cerintelor standardelor, normelor si regulilor din domeniu.

II. Termeni

În cadrul prezentelor reguli întelesul termenilor de mai jos este următorul:

- Camera - Camera Auditorilor din România

- Consiliul - Consiliul Camerei

- Pregătirea profesională continuă - sistemul de perfectionare a cunostintelor si aptitudinilor profesionale ale membrilor Camerei în scopul realizării obiectivului pregătirii profesionale continue.

III. Reguli

A. Reguli generale

1. Camera monitorizează prin organele sale de specialitate modul în care se desfăsoară activitatea de pregătire profesională continuă.

2. Auditorii financiari trebuie să efectueze anual 40 de ore de pregătire profesională, după cum urmează:

- 20 de ore structurate;

- 20 de ore nestructurate.

3. Auditorii financiari sunt obligati să organizeze o evidentă proprie a pregătirii profesionale continue, efectuată conform prezentelor reguli. Auditorii financiari au obligatia de a pune la dispozitie Camerei, anual si la solicitarea acesteia, evidentele respective.

4. Domeniile de pregătire profesională continuă sunt stabilite anual de Cameră. Auditorii financiari, la prezentarea anuală a evidentelor privind realizarea pregătirii profesionale continue, vor face dovada relevantei pregătirii respective.

5. Nerespectarea prezentelor reguli constituie caz de conduită neprofesională, reprezentând încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor din România.

B. Pregătirea profesională continuă structurată

6. Pregătirea profesională continuă structurată include:

- participarea la cursuri si seminarii organizate de Cameră pe problematica din domeniile: standarde internationale de contabilitate, standarde de audit, Codul privind conduita etică si profesională în domeniul auditului financiar, proceduri minimale de audit. Programa analitică si modul de organizare a acestor cursuri si seminarii se stabilesc de Cameră;

- participarea la seminariile si sesiunile stiintifice organizate de Cameră în domeniile stabilite de aceasta;

- organizarea si sustinerea de cursuri si seminarii pentru stagiari.

Programa analitică, modul de organizare si modul de evaluare a însusirii cunostintelor profesionale se stabilesc de Cameră.

C. Pregătirea profesională continuă nestructurată

7. Pregătirea profesională continuă nestructurată include, în principal, următoarele:

- participarea sau sustinerea de cursuri, seminarii si conferinte organizate si desfăsurate de entităti agreate de Cameră, în domeniile stabilite de aceasta;

- elaborarea si publicarea de materiale de specialitate;

- activitatea de cercetare în domeniile stabilite de Cameră, finalizată cu proiecte în domeniile respective;

- crearea, dezvoltarea si implementarea unor noi sisteme de organizare si conducere a evidentei contabile.

IV. Organizarea evidentei pregătirii profesionale continue

8. Auditorii financiari au obligatia să organizeze evidenta pregătirii profesionale continue. Evidenta pregătirii profesionale continue se va tine în mod corect, incluzând data, activitatea (pe scurt) si numărul de ore efectuate.

9. Evidenta pregătirii profesionale continue se va asigura cu ajutorul formularelor ale căror modele se vor elabora de Cameră.