MONITORUL
OFICIAL AL ROMÂNIEI
P
A R T E A I
Anul
XIII - Nr. 574 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri,
14 septembrie 2001
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 170 din 22 mai 2001 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. 3 si 4, art. 6
si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta
Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
112/2000
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
173. - Ordin al ministrului comunicatiilor si
tehnologiei informatiei privind modificarea caracteristicilor tehnice de emisie
ale statiilor de radiodifuziune si televiziune
180/374/398. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei
si pădurilor, ministrului pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie
si al ministrului sănătătii si familiei pentru aprobarea Normelor cu privire la
stabilirea calitătii-tip a produselor de bază din industria zahărului
ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
377. - Decizie pentru completarea Deciziei nr. 312/2001 privind licenta provizorie în sectorul gazelor naturale
ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR DIN ROMÂNIA
9. - Hotărâre pentru aprobarea Regulilor privind
pregătirea profesională continuă a auditorilor financiari
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 22 mai 2001
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. 3 si 4, art.
6 si 11
din Legea
nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”,
modificată
si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000
Lucian Mihai - presedinte
Constantin Doldur - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se
află solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4,
6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta
Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
112/2000, exceptii ridicate de Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 si
nr. 2.727/2000 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.
Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 15 mai 2001 si au fost
consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp
pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 22 mai 2001.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin Încheierile din 13 septembrie 2000, pronuntate în dosarele nr.
2.726/2000 si nr. 2.727/2000, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a civilă a
sesizat Curtea Constitutională cu exceptiile de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea
Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată prin Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, exceptii ridicate de Andrei Svoronos.
Prin Încheierea din 15 mai 2001 Curtea Constitutională a dispus
conexarea Dosarului Curtii Constitutionale nr. 28C/2001 la Dosarul Curtii
Constitutionale nr. 27C/2001, în temeiul art. 16 din Legea nr. 47/1992,
republicată, coroborat cu art. 164 alin. 1 si 2 din Codul de procedură civilă.
În motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate autorul acestora
sustine că dispozitiile art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993, astfel cum au
fost modificate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, contravin
prevederilor art. 38 alin. (5), art. 47, art. 48 alin. (1) si art. 49 din Constitutie.
Exprimându-si opinia asupra exceptiilor, instanta de judecată consideră că acestea
nu sunt întemeiate, apreciind că textele de lege criticate nu încalcă prevederile
constitutionale invocate, si anume dreptul la negocieri colective, prevăzut la
alin. (5) al art. 38, dreptul de petitionare, prevăzut la art. 47, si nici
dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, prevăzut la art. 48 alin.
(1) din Constitutie.
În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor
două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de
vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptiile de
neconstitutionalitate sunt nefondate, întrucât dispozitiile art. 4 din Legea
nr. 82/1993 “se referă la numirea într-o functie de demnitate publică si, ca
urmare, nu pot fi raportate la prevederile art. 38 alin. (5) din Constitutie”.
Se mai arată că aceste dispozitii nu contravin nici celorlalte prevederi
constitutionale invocate, deoarece “nu contin nici o prevedere de natură să
aducă atingere dreptului de petitionare, dreptului persoanei vătămate de o
autoritate publică de a se adresa acesteia si de a obtine recunoasterea
dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei sau să restrângă
exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti cetătenesti”. Totodată, se consideră
că dispozitiile art. 6 si 11 din aceeasi lege “nu au legătură cu
solutionarea
litigiului dintre recurentul-reclamant si intimatul-pârât Ministerul Apelor,
Pădurilor si Protectiei Mediului,întrucât, pe de o parte, aceste prevederi
legale se referă la atributiile din
domeniul de competentă al Administratiei Rezervatiei, iar, pe de altă parte,
autorul exceptiei nici nu motivează exceptia ridicată”.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului,
rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144
lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si
23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptiile de
neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din
cererile formulate de autorul acestora si din încheierile de sesizare, îl
constituie dispozitiile art. 4, 6 si 11 din Legea nr. 82/1993 privind
constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată
prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 iulie 2000.
Curtea observă că autorul exceptiilor critică în ansamblu art. 4 din
Legea nr. 82/1993, dar din referirea expresă a numirea si competentele
guvernatorului Rezervatiei rezultă că în realitate critica vizează doar
dispozitiile alin. 3 si 4 ale acestui articol, iar nu si pe cele ale primelor
două alineate. De aceea Curtea Constitutională va examina numai prevederile
art. 4 alin. 3 si 4 din Legea nr. 82/1993, astfel cum au fost modificate prin
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, dispozitii care au următorul
continut: “Guvernatorul Administratiei Rezervatiei este numit, în conditiile
legii, de conducătorul autoritătii publice centrale pentru protectia mediului,
cu avizul prefectului judetului Tulcea, si îndeplineste functia de presedinte
al Consiliului stiintific. Functia de guvernator este asimilată cu functia de
director.”
În ceea ce priveste art. 6 si 11 din aceeasi lege, autorul exceptiilor
precizează că sustinerile de neconstitutionalitate se referă la continutul
acestor texte, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 112/2000.
În consecintă, Curtea retine că la art. 6 din lege, prin care sunt
reglementate atributiile Administratiei Rezervatiei, ordonanta mentionată a
modificat textele de la lit. e), l), n) si p), care, după modificare, au următorul
continut: “e) avizează solicitările privind organizarea si desfăsurarea
activitătilor economico-productive, de turism si agrement de către persoane
fizice si juridice, în perimetrul rezervatiei, în vederea emiterii acordului si
autorizatiei de mediu de către agentia teritorială de protectie a mediului, în
conditiile prevederilor art. 8-14 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995;
[…]
l) conlucrează cu Compania Natională “Apele Române” - S.A. în vederea
gospodăririi apelor si efectuării lucrărilor hidrotehnice necesare; […]
n) colaborează cu autoritătile administratiei publice locale pentru
protejarea intereselor localnicilor, precum si pentru cresterea calitătii
vietii si a standardului de civilizatie ale acestora; […]
p) participă, împreună cu agentia teritorială de protectie a mediului,
la activitatea de control cu privire la respectarea normelor de protectie a
mediului în perimetrul rezervatiei.”
Totodată, prin aceeasi ordonantă au fost abrogate lit. f) si i) ale art.
6.
În ceea ce priveste art. 11 din lege, care reglementează autorizarea
activitătilor în perimetrul rezervatiei si stabilirea taxelor, prin Ordonanta
de urgentă a Guvernului nr. 112/2000 a fost modificat textul alin. 2 care în
present are următorul continut: “Desfăsurarea de activităti economico-productive,
de turism si agrement de către persoane fizice si juridice se autorizează de
Consiliul Judetean Tulcea, pe baza acordului si autorizatiei de mediu emise de
agentia teritorială de protectie a mediului.”
În sustinerea exceptiilor de neconstitutionalitate autorul acestora a
invocat următoarele prevederi constitutionale:
- art. 38 alin. (5): “Dreptul la negocieri colective în materie de
muncă si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.”;
- art. 47: “(1) Cetătenii au dreptul să se adreseze autoritătilor
publice prin petitii formulate numai în numele semnatarilor.(2) Organizatiile
legal constituite au dreptul să adreseze petitii exclusiv în numele
colectivelor pe care le reprezintă.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutită de taxă.
(4) Autoritătile publice au obligatia să răspundă la petitii în
termenele si în conditiile stabilite potrivit legii.”;
- art. 48 alin. (1): “Persoana vătămată într-un drept al său de o
autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptătită să obtină recunoasterea
dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.”;
- art. 49: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate
fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea
sigurantei nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a
drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamităti naturale ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrângerea trebuie să fie proportională cu situatia care a
determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertătii.”
Examinând exceptiile de neconstitutionalitate, Curtea constată că, desi
sunt invocate textele constitutionale mentionate, în raport cu care se
apreciază de către autorul exceptiilor că dispozitiile legale criticate sunt
neconstitutionale, autorul exceptiilor nu motivează în cuprinsul cererilor prin
care s-au ridicat exceptiile în ce anume constă contrarietatea acestora cu
prevederile constitutionale invocate. De aceea exceptiile de
neconstitutionalitate ridicate nu îndeplinesc conditiile unor sesizări pentru
controlul de constitutionalitate, conditii prevăzute la art. 12 alin. (2) din
Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit căruia “Sesizările trebuie făcute
în formă scrisă si motivate”.
Pe de altă parte, în raport cu obiectul cererilor formulate în justitie
de autorul exceptiilor (contestarea unei decizii de încadrare în categoria de
salarizare, în primul caz, si, respectiv, contestarea unei decizii de imputare
a unei sume ridicate fără drept, cu titlu de salarii, în cel de-al doilea caz),
Curtea retine că exceptiile nu vizează în realitate constitutionalitatea
dispozitiilor legale criticate, ci problema aplicării în timp a unor norme
juridice, asadar aplicarea corectă a acestora. Într-adevăr, ambele litigii au
fost declansate anterior datei adoptării Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
112/2000, prin care a fost modificată si completată Legea nr. 82/1993, iar
problema asimilării functiei de guvernator al Administratiei Rezervatiei cu
aceea de subsecretar de stat (dispozitie legală anterioară modificării) ori cu
aceea de director (prevedere introdusă prin ordonanta de modificare a legii),
intră în exclusivitate în domeniul aplicării legii, ceea ce apartine
competentei instantelor judecătoresti. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 2
alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată, “[...] Curtea
Constitutională nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare
a legii, ci numai asupra întelesului său contrar Constitutiei”.
Exceptiile de neconstitutionalitate sunt inadmisibile si în ceea ce
priveste dispozitiile art. 6 si 11 din Legea nr. 82/1993, modificată si completată
prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, deoarece aceste prevederi
(prin care sunt reglementate atributiile Administratiei Rezervatiei, precum si
autorizarea activitătilor în perimetrul acesteia si stabilirea taxelor) nu au
nici o legătură cu solutionarea litigiilor aflate pe rolul instantei
judecătoresti.
Prin urmare, Curtea urmează să respingă, ca fiind inadmisibile,
exceptiile de neconstitutionalitate ridicate, si anume în temeiul art. 23 alin.
(6), raportat la alin. (1) al aceluiasi articol din Legea nr. 47/1992,
republicată.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145
alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23
si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibile, exceptiile de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 4 alin. 3 si 4, ale art. 6 si 11 din Legea nr. 82/1993
privind constituirea Rezervatiei Biosferei “Delta Dunării”, modificată si completată
prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 112/2000, exceptii ridicate de
Andrei Svoronos în dosarele nr. 2.726/2000 si nr. 2.727/2000 ale Tribunalului
Bucuresti - Sectia a IV-a civilă.
Pronuntată în sedinta publică din data de 22 mai 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
COMUNICATIILOR
SI TEHNOLOGIEI
INFORMATIEI
privind
modificarea caracteristicilor tehnice de emisie ale statiilor de radiodifuziune
si televiziune
Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,
având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 20/2001 privind
organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,
având în vedere prevederile art. 18 din Legea audiovizualului nr.
48/1992, cu modificările ulterioare,
emite prezentul ordin:
Art. 1. - (1) Societătile titulare de licentă de emisie pentru statii de
radio si de televiziune pot modifica în conditiile legii frecventa si alte
caracteristici tehnice implicate, numai cu respectarea procedurii prevăzute în
prezentul ordin.
(2) Modificarea poate fi initiată de Ministerul Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei sau poate fi solicitată la Ministerul Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei de titularul de licentă al statiei autorizate, după
caz.
Art. 2. - Solicitarea de modificare a caracteristicilor tehnice de
functionare a unei statii trebuie să fie însotită de documente prin care să se
sustină necesitatea modificării, cum ar fi: reclamatii privind neasigurarea
zonei de serviciu prevăzute în licentă, măsurători efectuate de Regia Autonomă
“Inspectoratul General al Comunicatiilor” asupra statiei si/sau a zonei de
serviciu, reclamatii privind perturbatii produse asupra altor servicii de
radiocomunicatii si radiodifuziune, revizuirea TNABF, cazuri de fortă majoră,
revizuirea strategiei Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei,
revizuirea unor acorduri internationale.
Art. 3. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va
analiza documentele justificative depuse, va solicita, după caz, si alte
documente si va comunica titularului de licentă rezultatul acestei analize în
termen de maximum 30 de zile de la solicitare.
(2) În situatia în care se va considera necesar Ministerul
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei poate recomanda elaborarea unui
proiect sau a unui memoriu tehnic, prin care se vor prezenta justificarea
tehnică si implicatiile modificărilor solicitate.
(3) Proiectul va fi prezentat la Institutul National de Studii si
Cercetări pentru Comunicatii - I.N.S.C.C. Bucuresti, în 3 exemplare, care după
avizare - în termen de maximum 30 de zile - va transmite câte un exemplar
Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si Regiei Autonome
“Inspectoratul General al Comunicatiilor”.
(4) Aprobarea proiectului tehnic se va face de Ministerul Comunicatiilor
si Tehnologiei Informatiei în termen de maximum 15 zile de la primirea
acestuia, printr-un aviz care se va transmite către solicitant si către Regia
Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” în vederea efectuării
verificărilor tehnice.
Art. 4. - Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” va
face verificările tehnice în maximum 15 zile de la solicitare si va elibera un
buletin de măsurători pe care îl va transmite Ministerului Comunicatiilor si
Tehnologiei Informatiei si solicitantului.
Art. 5. - (1) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va
elibera anexa la autorizatia tehnică, pentru functionarea provizorie a statiei,
în termen de maximum 15 zile de la primirea buletinului de măsurători si va
transmite către Consiliul National al Audiovizualului o copie de pe aceasta
pentru modificarea provizorie a caietului de sarcini al licentei de emisie si a
deciziei de autorizare (dacă este cazul).
(2) Termenul de valabilitate a anexei la autorizatia tehnică de
functionare provizorie este de maximum 5 luni de la emiterea ei.
Art. 6. - Statia poate functiona cu program numai în baza autorizatiei provizorii
de functionare, a licentei de emisie si a deciziei de autorizare modificate
provizoriu si va fi monitorizată de Regia Autonomă “Inspectoratul General al
Comunicatiilor”.
Art. 7. - (1) Dacă în perioada de functionare provizorie se vor semnala
perturbatii de natură să prejudicieze grav functionarea altor statii de emisie
autorizate, Regia Autonomă “Inspectoratul General al Comunicatiilor” va soma
titularul de licentă pentru oprirea de îndată a statiei si reve-
nirea la parametrii
initiali. Somatia va fi transmisă – spre stiintă - Ministerului Comunicatiilor
si Tehnologiei Informatiei si Consiliului National al Audiovizualului.
(2) În acest caz, dreptul rezultat din documentele de autorizare
provizorie eliberate se stinge urmând ca statia să îsi continue functionarea la
parametrii autorizati înainte de modificarea provizorie.
(3) Dacă după 4 luni de functionare experimentală, în raportul de
monitorizare al Regiei Autonome “Inspectoratul General al Comunicatiilor”
transmis Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei în termen de 3
zile de la expirarea acestui termen, va fi consemnată functionarea corectă la
parametrii acordati în mod provizoriu, Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei va comunica titularului de licentă si Consiliului National al
Audiovizualului posibilitatea functionării în continuare la parametrii
modificati în conditiile legii, până la expirarea duratei de valabilitate a
licentei de emisie.
Art. 8. - (1) În baza art. 7 alin. (2) titularul de licentă va face
modificarea finală a acesteia la Consiliul National al Audiovizualului, va
obtine anexa la autorizatia tehnică de functionare de la Ministerul
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si modificarea finală a deciziei de
autorizare la Consiliul National al Audiovizualului în termen de maximum 60 de
zile, dar nu mai târziu de 5 luni de la data eliberării anexei de functionare
provizorie.
(2) Anexa pentru functionarea provizorie, precum si anexa la autorizatia
tehnică de functionare până la expirarea termenului de valabilitate a licentei
de emisie se eliberează în baza ordinului de plată, conform reglementărilor
legale în vigoare.
Art. 9. - (1) Societătilor care detin anexe la autorizatia tehnică de
functionare provizorie cu putere mărită în baza unor proceduri anterioare li se
prelungeste perioada de valabilitate a acestora până la autorizarea finală.
(2) În acest caz Regia Autonomă “Inspectoratul General al
Comunicatiilor” va transmite Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei
Informatiei în termen de maximum 15 zile de la data publicării prezentului
ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, un raport de monitorizare
care să contină parametrii la care a functionat în mod provizoriu fiecare
statie.
(3) Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei va comunica, în
termen de maximum 15 zile de la primirea raportului de monitorizare,
titularilor de licentă si Consiliului National al Audiovizualului valorile
admisibile ale parametrilor de functionare pentru fiecare statie monitorizată.
(4) Fiecare titular de licentă va face modificarea finală a acesteia la
Consiliul National al Audiovizualului, va obtine anexa la autorizatia tehnică
de functionare de la Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei si
modificarea finală a deciziei de autorizare la Consiliul National al Audiovizualului
în termen de maximum 60 de zile de la data publicării prezentului ordin în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 10. - Statiile care au initiat modificarea unor parametri tehnici
autorizati vor putea continua procedura de reautorizare în conformitate cu
prevederile prezentului ordin.
Art. 11. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, si va fi pus în aplicare prin grija Directiei generale de
reglementări si licente în comunicatii din cadrul Ministerului Comunicatiilor
si Tehnologiei Informatiei si a Regiei Autonome luInspectoratul General al
Comunicatiilor”.
Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,
Bucuresti, 20 aprilie
2001.
Nr. 173.
|
MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PĂDURILOR Nr. 180/4 iunie 2001 |
MINISTERUL PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII
SI COOPERATIE Nr. 374/6 iunie 2001 |
MINISTERUL SĂNĂTĂTII SI FAMILIEI Nr. 398/13 iunie 2001 |
|
|
|
|
pentru
aprobarea Normelor cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază
din
industria zahărului
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor, ministrul pentru
întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie si ministrul sănătătii si
familiei,
având în vedere prevederile art. 33 alin. (2) din Ordonanta Guvernului
nr. 113/1999 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializării
alimentelor,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor, cu modificările
ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 15/2001 privind organizarea si
functionarea Ministerului pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si
Cooperatie, precum si al Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea
si functionarea Ministerului Sănătătii si Familiei, cu modificările ulterioare,
emit următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele cu privire la stabilirea calitătii-tip a
produselor de bază din industria zahărului, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Pădurilor si
Ministerul Sănătătii si Familiei prin directiile generale pentru agricultură si
industrie alimentară judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv prin
directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, si
Ministerul pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie vor aduce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
|
Ministrul agriculturii, alimentatiei si pădurilor, Ilie Sârbu |
Ministrul pentru întreprinderile mici si mijlocii si cooperatie, Silvia Ciornei |
Ministrul sănătătii si familiei, Daniela Bartos. |
cu privire la stabilirea calitătii-tip a produselor de bază din industria
zahărului
I. Generalităti
Art. 1. - Prezentele norme stabilesc calitatea-tip pentru produsele de
bază din industria zahărului, si anume: zahărul alb, zahărul brut si melasa,
fabricate si comercializate pe piată. Aceste norme se emit în scopul pregătirii
adoptării acquisului comunitar, al adoptării mecanismelor specifice organizării
pietei zahărului si în special pentru introducerea conversiei preturilor
aplicabile calitătii-tip a acestor produse.
II. Zahăr alb
Art. 2. - (1) Zahărul alb de calitate-tip prezintă următoarele
caracteristici:
a) calitate sănătoasă, corespunzătoare si comercială, uscat, cu cristale
de granulatie omogenă, liber curgător;
b) polarizatie de minimum 99,7%;
c) umiditate de maximum 0,06%;
d) continut maxim în zahăr invertit de 0,04%;
e) numărul de puncte determinate conform alin. (2) să nu depăsească
totalul de 22 si nici:
- 15 pentru continutul de cenusă;
- 9 pentru tipul de culoare, determinat numai prin metoda Institutului
pentru Tehnologie Agricolă si Industria Zahărului Brunswick;
- 6 pentru coloratia în solutie determinată numai prin metoda Comisiei
Internationale de Uniformizare a Metodelor de Analiză a Zahărului (ICUMSA).
(2) Un punct corespunde:
a) la 0,0018% continut de cenusă determinat numai prin metoda ICUMSA la
28 grade Brix;
b) la 0,5 unităti de tip de culoare determinat numai prin metoda
Brunswick;
c) la 7,5 unităti de coloratie în solutie, determinate numai prin metoda
ICUMSA.
(3) Metodele de analiză pentru determinarea caracteristicilor prevăzute
la alin. (1) lit. b), c) si d) sunt cele stabilite de ICUMSA.
III. Zahărul brut
Art. 3. - (1) Zahărul brut de calitate-tip este un zahăr al cărui
randament este de 92%.
(2) Randamentul zahărului brut din sfeclă este calculat prin scăderea
din polarizatia acestui zahăr:
a) de patru ori a continutului procentual de cenusă;
b) de două ori a procentului de zahăr invertit;
c) a numărului (cifrei) 1.
(3) Randamentul zahărului brut din trestie este calculat scăzându-se 100
din dublul polarizatiei.
(4) Metodele de analiză folosite la determinările caracteristicilor
zahărului brut sunt cele stabilite de ICUMSA.
IV. Melasa
Art. 4. - (1) Melasa de calitate-tip are următoarele caracteristici:
a) este sănătoasă si de calitate comercială;
b) continutul total de zahăr este de 48%.
(2) Metoda de analiză folosită pentru determinarea caracteristicii
prevăzute la alin. (1) lit. b) este cea stabilită de ICUMSA.
V. Dispozitii finale
Art. 5. - Prezentele norme îsi încetează aplicabilitatea în momentul
aderării la Uniunea Europeană.
ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE
DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE
AUTO0RITATEA
NATIONALĂ DE REGLEMENTARE
ÎN DOMENIUL GAZELOR
NATURALE
pentru completarea Deciziei nr. 312/2001 privind licenta provizorie în sectorul gazelor naturale
În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Ordonanta Guvernului
nr. 41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii
Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), cu modificările
ulterioare,
Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor
Naturale emite prezenta decizie.
Art. I. - La articolul 2 din Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de
Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 312/2001 privind licenta
provizorie în sectorul gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 499 din 24 august 2001, după litera e) se
introduce litera f)
cu următorul cuprins:
“f) documente care să ateste acoperirea consumului previzionat de gaze
naturale, pe o perioadă de minimum 15 ani, cu precizarea surselor, eliberate de
către un furnizor licentiat.”
Art. II. - Departamentul licentieri, autorizări, reglementări tehnice,
Departamentul preturi, tarife, reglementări comerciale si protectia
consumatorilor, precum si Serviciullegislatie, contencios vor aduce la
îndeplinire prevederile prezentei decizii.
Art. III. - Prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
p. Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare
în Domeniul Gazelor Naturale,
Mihail Ciocodeică
Bucuresti, 5
septembrie 2001.
Nr. 377.
ACTE ALE CAMEREI AUDITORILOR DIN ROMÂNIA
pentru
aprobarea Regulilor privind pregătirea profesională continuă a auditorilor
financiari
Consiliul Camerei Auditorilor din România, întrunit în sedinta din 27
iunie 2001, în temeiul art. 7 alin. (1)
lit. f) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea
de audit financiar, h o t ă r ă s t e:
Art. 1. - Se aprobă Regulile privind pregătirea profesională continuă a
auditorilor financiari, membri ai Camerei Auditorilor din România.
Art. 2. - Departamentul de învătământ si admitere din cadrul Camerei
Auditorilor din România va lua măsurile necesare în vederea organizării
activitătii de pregătire profesională continuă a auditorilor financiari.
Art. 3. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Prezenta hotărâre si anexa continând Regulile de pregătire continuă a
auditorilor financiari vor fi publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Presedintele Camerei Auditorilor din România,
prof. univ. dr. Florin Georgescu
Bucuresti, 27 iunie
2001.
Nr. 9.
REGULI PRIVIND PREGĂTIRE A PROFESIONALĂ CONTINUĂ A AUDITORILOR FINANCIARI
I. Introducere
Obiectivul pregătirii profesionale continue este acela de a mentine
competenta profesională a auditorilor financiari în vederea realizării
activitătii de audit financiar conform cerintelor standardelor, normelor si
regulilor din domeniu.
II. Termeni
În cadrul prezentelor reguli întelesul termenilor de mai jos este
următorul:
- Camera - Camera Auditorilor din România
- Consiliul - Consiliul Camerei
- Pregătirea profesională continuă - sistemul de perfectionare a
cunostintelor si aptitudinilor profesionale ale membrilor Camerei în scopul
realizării obiectivului pregătirii profesionale continue.
III. Reguli
A. Reguli generale
1. Camera monitorizează prin organele sale de specialitate modul în care
se desfăsoară activitatea de pregătire profesională continuă.
2. Auditorii financiari trebuie să efectueze anual 40 de ore de
pregătire profesională, după cum urmează:
- 20 de ore structurate;
- 20 de ore nestructurate.
3. Auditorii financiari sunt obligati să organizeze o evidentă proprie a
pregătirii profesionale continue, efectuată conform prezentelor reguli. Auditorii
financiari au obligatia de a pune la dispozitie Camerei, anual si la
solicitarea acesteia, evidentele respective.
4. Domeniile de pregătire profesională continuă sunt stabilite anual de
Cameră. Auditorii financiari, la prezentarea anuală a evidentelor privind
realizarea pregătirii profesionale continue, vor face dovada relevantei
pregătirii respective.
5. Nerespectarea prezentelor reguli constituie caz de conduită
neprofesională, reprezentând încălcarea prevederilor art. 16 alin. (2) din
Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor din România.
B. Pregătirea profesională continuă structurată
6. Pregătirea profesională continuă structurată include:
- participarea la cursuri si seminarii organizate de Cameră pe
problematica din domeniile: standarde internationale de contabilitate,
standarde de audit, Codul privind conduita etică si profesională în domeniul
auditului financiar, proceduri minimale de audit. Programa analitică si modul
de organizare a acestor cursuri si seminarii se stabilesc de Cameră;
- participarea la seminariile si sesiunile stiintifice organizate de
Cameră în domeniile stabilite de aceasta;
- organizarea si sustinerea de cursuri si seminarii pentru stagiari.
Programa analitică, modul de organizare si modul de evaluare a însusirii
cunostintelor profesionale se stabilesc de Cameră.
C. Pregătirea profesională continuă nestructurată
7. Pregătirea profesională continuă nestructurată include, în principal,
următoarele:
- participarea sau sustinerea de cursuri, seminarii si conferinte
organizate si desfăsurate de entităti agreate de Cameră, în domeniile stabilite
de aceasta;
- elaborarea si publicarea de materiale de specialitate;
- activitatea de cercetare în domeniile stabilite de Cameră, finalizată
cu proiecte în domeniile respective;
- crearea, dezvoltarea si implementarea unor noi sisteme de organizare
si conducere a evidentei contabile.
IV. Organizarea evidentei pregătirii profesionale continue
8. Auditorii financiari au obligatia să organizeze evidenta pregătirii
profesionale continue. Evidenta pregătirii profesionale continue se va tine în
mod corect, incluzând data, activitatea (pe scurt) si numărul de ore efectuate.
9. Evidenta pregătirii profesionale continue se va asigura cu ajutorul formularelor ale căror modele se vor elabora de Cameră.