MONITORUL
OFICIAL AL ROMÂNIEI
P
A R T E A I
Anul XIII - Nr. 762 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE
ACTE Joi, 29 noiembrie
2001
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 261 din 25
septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri
specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice
si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond
Decizia nr. 263 din 25
septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia
electrică si termică
Decizia nr. 266 din 25
septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri
specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice
si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.116. - Hotărâre privind
aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor care se
experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si
Prognozei în anul 2001
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
din 25 septembrie 2001
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta
Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea
resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a
creantelor la bugetul acestui fond
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr.
14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului
special al drumurilor publice si.executarea silită a creantelor la bugetul
acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A.
Botosani în Dosarul nr. 7.229/2000 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială
si de contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintă consilier Traian Rosca,
pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, lipsind
autorul exceptiei si Administratia Natională a Drumurilor din România - R.A. -
D.R.D.P. Iasi, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că instituirea prin
dispozitiile legale criticate a unei proceduri prealabile administrativ-jurisdictionale
nu împiedică accesul liber la justitie prevăzut la art. 21 din Constitutie. De
asemenea, nici prevederile referitoare la punerea în executare a
procesului-verbal de constatare nu aduc atingere aceluiasi principiu
fundamental, fiind doar o procedură specială care nu exclude dreptul
contestatorului de a se adresa justitiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, asa cum a constatat
prin mai multe decizii Curtea Constitutională, nici o prevedere constitutională
nu se opune instituirii unei proceduri administrative prealabile. Se consideră
că lipsa unor prevederi exprese referitoare la posibilitatea atacării în
justitie a solutiei pronuntate de autoritatea administrativă nu înseamnă prin
ea însăsi o încălcare a art. 21 din Constitutie, deoarece partea nemultumită
are calea de a se adresa justitiei, contestând atât procesul-verbal, cât si
punerea în executare a acestuia.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, constată
următoarele:
Prin Încheierea din 14 februarie 2001, pronuntată în
Dosarul nr. 7.229/2000, Curtea de Apel Suceava – Sectia ccomercială si de
contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr.
14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului
special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul
acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A.
Botosani.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă
prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la
justitie, deoarece prevăd numai posibilitatea contestării pe cale
administrativă a procesului-verbal de
constatare
a contraventiei, iar nu si dreptul de a se adresa instantelor judecătoresti
împotriva deciziei ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei
prin care se solutionează contestatia. De asemenea, este considerată
neconstitutională si prevederea potrivit căreia procesul-verbal mentionat
devine executoriu după 15 zile de la încheierea sa.
Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de
judecată consideră că aceasta este neîntemeiată, “deoarece
parcurgerea căii administrative (...) nu exclude dreptul contestatorului de a
ataca în instantă decizia pronuntată de ministrul lucrărilor publice,
transporturilor si locuintei, printr-o actiune în contencios administrativ, în
temeiul art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă”.
În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul său de vedere,
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, “întrucât
dispozitiile criticate nu limitează liberul acces la justitie, ci prevăd o
procedură specială de executare cu celeritate a creantelor la bugetul Fondului
special al drumurilor publice, precum si o procedură
administrativ-jurisdictională de solutionare a contestatiei, care este
prealabilă jurisdictiei judecătoresti”.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
următoarele:
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel
cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia si din încheierea de
sesizare, îl constituie dispozitiile art. 5 din Ordonanta Guvernului nr.
14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului
special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul
acestui fond. Conform acestor dispozitii constatările persoanelor împuternicite
de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei să efectueze
controlul privind îndeplinirea obligatiilor de plată la Fondul special al
drumurilor publice, consemnate într-un proces-verbal, constituie titlu de
creantă care devine executoriu la expirarea termenului de plată stabilit, fără
nici o altă formalitate. Împotriva acestui proces-verbal se pot formula
obiectiuni printr-o contestatie depusă la Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuintei, contestatie care nu suspendă executarea silită si
care se solutionează în termen de 10
zile prin
decizie a ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.
În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate
autorul acesteia a invocat încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21,
potrivit cărora: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru
apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui
drept.”
Autorul exceptiei a considerat că textul de lege
criticat contravine textului constitutional mentionat, deoarece nu prevede
explicit dreptul contestatorului de a ataca în justitie decizia ministrului
lucrărilor publice, transporturilor si locuintei prin care i s-a respins
contestatia, precum si executarea silită a titlului executoriu.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:
Dispozitiile art. 5 ale Ordonantei Guvernului nr. 14/1999 instituie o procedură
prealabilă, administrativă, de solutionare a contestatiilor împotriva
proceselor-verbale încheiate de împuternicitii Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuintei, conferind totodată acestor procese-verbale, după
expirarea termenului de plată, puterea de titlu executoriu.
Curtea constată că lipsa din text a unei referiri
exprese privind existenta unei căi de atac în fata unei instante judecătoresti
împotriva solutiei pronuntate de autoritatea administrativă nu înseamnă, eo
ipso, interzicerea exercitiului dreptului fundamental al accesului liber la
justitie consacrat la art. 21 din Constitutie. Astfel, atât potrivit normelor
cu caracter general privind competenta instantelor judecătoresti, respectiv
art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cât si celor privind căile de atac
împotriva actelor administrative, prevăzute de dispozitiile Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990, actul administrativ prevăzut la art.
5 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 (prin care a fost solutionată
contestatia împotriva procesului-verbal încheiat de împuternicitii Ministerului
Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu privire la îndeplinirea
obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice) poate fi
contestat la curtea de apel, asa cum de altfel s-a si procedat în cauză.
Curtea mai constată că nici prevederile alin. (3) si
(4) ale art. 5 din aceeasi ordonantă, potrivit cărora procesul-verbal
constituie titlu de creantă si devine titlu executoriu la expirarea termenului
de plată stabilit, fără nici o altă formalitate, nu pot fi considerate de
natură să îngrădească accesul liber la justitie, deoarece nici un text
constitutional nu interzice executarea silită în temeiul unui alt titlu
executoriu decât hotărârea judecătorească. De altfel, potrivit art. 372 din
Codul de procedură civilă, “Executarea silită se va efectua numai în temeiul
unei hotărâri judecătoresti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie
titlu executoriu”.
În sfârsit, referitor la constitutionalitatea unor
dispozitii legale prin care se instituie o procedură
administrativ-jurisdictională în anumite domenii de activitate, jurisprudenta
Curtii Constitutionale a stabilit (de exemplu, prin Decizia Plenului Curtii
Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al
persoanelor în apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor lor legitime,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie
1994) că “procedura administrativ-jurisdictională constituie o măsură de
protectie care, deci, nu poate avea ca scop, în nici un mod, limitarea
accesului la justitie. Asa fiind, existenta unor organe administrative de
jurisdictie nu poate să ducă la înlăturarea interventiei
instantelorjudecătoresti, în conditiile stabilite de lege. Ca urmare, hotărârea
organului de jurisdictie administrativă este supusă controlului judecătoresc al
instantei de contencios administrativ sau al altei instante competente,
potrivit legii, iar părtilor nu li se poate limita exercitarea acestui drept
consfintit de prevederile Constitutiei”.
Curtea constată că, întrucât nu au intervenit elemente
noi de natură să determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, atât
considerentele, cât si solutia pronuntată în acele decizii îsi mentin
valabilitatea si în prezenta cauză.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c)
si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri
specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice
si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de
Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Botosani în Dosarul nr. 7.229/2000 al
Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială si de contencios administrativ.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 25
septembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Marioara Prodan
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 25 septembrie 2001
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanta de
urgentă
a
Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998
privind energia electrică si termică, exceptie ridicată de Compania Natională
“Apele Române” - S.A. - Directia Apelor Siret Bacău în Dosarul nr. 8.612/2000
al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ.
La apelul nominal a răspuns consilier juridic Vasile
Ghigea pentru Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. - Sucursala
Borzesti, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea
exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textele
de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale.
Reprezentantul Ministerului Public, considerând că
dispozitiile art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 sunt în
concordantă cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 134 alin. (1)
din Constitutie, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 15 ianuarie 2001, pronuntată în
Dosarul nr. 8.612/2000, Tribunalul Bacău - Sectia comercială si contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998
privind energia electrică si termică, exceptie ridicată de Compania
Natională “Apele Române” - S.A. - Directia Apelor Siret Bacău.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile legale criticate sunt contrare dispozitiilor
constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), privind egalitatea în drepturi,
precum si celor ale art. 134 alin. (1), care prevăd că economia României este
economie de piată. De asemenea, se invocă si existenta unor neconcordante între
art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 si alte acte
normative din domeniul apelor.
Tribunalul Bacău, exprimându-si opinia,
apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 16 din
Constitutie se referă la egalitatea în drepturi între cetăteni, neavând în
vedere persoanele juridice, iar în ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor
art. 134 alin. (1) din Constitutie, apreciază că economia de piată nu presupune
absenta unor reglementări privind desfăsurarea activitătii economice, inclusiv
instituirea unor derogări de la regulile generale pentru anumite sectoare de
activitate.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor
celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele
de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintele Camerei Deputatilor, având
în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, consideră că exceptia este
neîntemeiată.
Guvernul, în punctul său de vedere,
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În
argumentarea acestui punct de vedere se invocă jurisprudenta Curtii
Constitutionale cu privire la aplicabilitatea art. 16 din Constitutie exclusiv
referitor la drepturile cetătenilor, iar nu la cele ale persoanelor juridice,
precum si faptul că, potrivit dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. b) din
Constitutie, statul are obligatia de a asigura protejarea intereselor nationale
în activitatea economică. Referitor la invocarea unor necorelări existente în
legislatie cu privire la sistemul de plăti specific activitătii de gospodărire
a apelor, Guvernul, referindu-se la jurisprudenta Curtii Constitutionale, arată
că această problemă nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate.
Presedintele Senatului nu a
comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
presedintelui Camerei Deputatilor, punctul de vedere al Guvernului, raportul
judecătorului-raportor, sustinerile părtii prezente si concluziile
procurorului, dispozitiile legale.criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si
ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992,
republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
63/1998 privind energia electrică si termică, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 519 din 30 decembrie 1998, dispozitii care au următorul
continut:
“Pentru centralele termoelectrice, centralele
electrice de termoficare si centrala nuclearoelectrică se plăteste cantitatea
de apă efectiv consumată, respectiv diferenta dintre cantitatea de apă
prelevată si cantitatea de apă restituită în emisar, cu respectarea normelor de
calitate.”
Autorul exceptiei, invocând neconstitutionalitatea
acestor dispozitii legale, sustine că au fost încălcate prevederile
constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), potrivit cărora “(1) Cetătenii
sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără
discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”, precum si cele ale
art. 134 alin. (1), conform cărora “Economia României este economie de piată”.
În argumentarea acestei sustineri autorul exceptiei arată că reglementarea
criticată reprezintă o exceptie de la regula stabilită în alte acte normative,
potrivit căreia se plăteste
apa
prelevată, iar nu apa consumată.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveste încălcarea
dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), Curtea constată că
în cauză se invocă inegalitatea de tratament juridic între diferitii agenti
economici,
iar nu
între cetăteni. Or, Curtea Constitutională a statuat în mod constant în
jurisprudenta sa că art. 16 din Constitutie consacră egalitatea în drepturi a
cetătenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice. De aceea textul
constitutional este aplicabil persoanelor juridice numai în cazul în care
stabilirea unui regim discriminatoriu s-ar răsfrânge asupra cetătenilor,
implicând inegalitatea acestora în fata legii si a autoritătilor publice, ceea
ce nu este cazul în spetă. În acest sens s-a pronuntat Curtea, de exemplu, prin
Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, si prin Decizia nr. 18 din
27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70
din 8 aprilie 1996.
Referitor la invocarea nerespectării principiilor
economiei de piată consacrate de dispozitiile art. 134 alin. (1) din
Constitutie, Curtea constată că existenta economiei de piată nu exclude
posibilitatea unor reglementări diferite pentru anumite categorii de agenti
economici. Pe de altă parte,
Curtea
constată că acest text trebuie coroborat cu prevederile alin. (2) lit. b) ale
aceluiasi articol, care instituie obligatia statului de a asigura protejarea
intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară, ceea ce
presupune posibilitatea statului de a reglementa si măsuri derogatorii de la
regulile generale pentru anumite sectoare de activitate considerate de
importantă natională, cum este sectorul energetic.
În sfârsit, Curtea constată că nu are relevantă în
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate sustinerea autorului exceptiei
în sensul existentei unor neconcordante între art. 42 din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr. 63/1998 si alte acte normative din domeniul apelor, deoarece
eventualele necorelări legislative nu intră sub incidenta controlului de
constitutionalitate.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit.
c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1)
lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind
energia electrică si termică, exceptie ridicată de Compania Natională “Apele
Române” - S.A. - Directia Apelor Siret Bacău în Dosarul nr. 8.612/2000 al
Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 25
septembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 25 septembrie 2001
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta
Guvernului
nr.
14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului
special
al
drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond
Nicolae Popa - presedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Serban Viorel Stănoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr.
14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului
special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul
acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A.
Iasi în Dosarul nr. 4.916/2000 al Curtii de Apel Iasi – Sectia comercială si de
contencios administrativ.
La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, prin
consilier Carmen Luncasu, si Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si
Locuintei, prin consilier Traian Rosca, procedura de citare fiind legal
îndeplinită.
Autorul exceptiei, prin reprezentant, solicită
admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, depunând în acest sens concluzii
scrise.
Reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuintei solicită respingerea exceptiei de
neconstitutionalitate, considerând că instituirea prin dispozitiile legale
criticate a unei proceduri prealabile administrativ-jurisdictionale nu
împiedică accesul liber la justitie prevăzut la art. 21 din Constitutie. De
asemenea, nici prevederile referitoare la punerea în executare a
procesului-verbal de constatare nu aduc atingere aceluiasi principiu fundamental,
fiind doar o procedură specială care nu exclude dreptul contestatorului de a se
adresa justitiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, asa cum a constatat
prin mai multe decizii Curtea Constitutională, nici o prevedere constitutională
nu se opune instituirii unei proceduri administrative prealabile. Se consideră
că lipsa unor prevederi exprese referitoare la accesul la o instantă
judecătorească nu înseamnă o încălcare a art. 21 din Constitutie, deoarece
partea nemultumită are calea de a se adresa justitiei, potrivit normelor
generale, contestând atât procesul-verbal, cât si punerea în executare a
acestuia.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 7 mai 2001 pronuntată în Dosarul
nr. 4.916/2000 Curtea de Apel Iasi - Sectia comercială si de contencios
administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr.
14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului
special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul
acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A.
Iasi.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă
prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la
justitie, deoarece prevăd numai posibilitatea contestării pe cale administrativă
a procesului-verbal de constatare a contraventiei, iar nu si dreptul de a se
adresa instantelor judecătoresti împotriva deciziei ministrului lucrărilor
publice, transporturilor si locuintei, prin care se solutionează contestatia.
De asemenea, este considerată neconstitutională si prevederea potrivit căreia
procesul-verbal mentionat devine executoriu după 15 zile de la încheierea sa.
Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de
judecată consideră că aceasta este întemeiată, deoarece “Textul
art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 este contrar dispozitiilor art. 21
din Constitutie, potrivit căruia orice persoană (fizică sau juridică) se poate
adresa justitiei pentru apărarea drepturilor si intereselor legitime si nici o
lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.
În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată
presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul său de vedere,
apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, “întrucât
dispozitiile criticate nu limitează liberul acces la justitie, ci prevăd o
procedură specială de executare cu celeritate a.creantelor la bugetul Fondului
special al drumurilor publice, precum si o procedură
administrativ-jurisdictională de solutionare a contestatiei, care este
prealabilă jurisdictiei judecătoresti”.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
următoarele:
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de
autorul acesteia si din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art.
5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru
asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea
silită a creantelor la bugetul acestui fond. Conform acestor dispozitii
constatările persoanelor împuternicite de Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor si Locuintei să efectueze controlul privind îndeplinirea
obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice, consemnate într-un
proces-verbal, constituie titlu de creantă care devine executoriu la expirarea
termenului de plată stabilit, fără nici o altă formalitate. Împotriva acestui
proces-verbal de constatare se pot formula obiectiuni printr-o contestatie
depusă la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei,
contestatie care nu suspendă executarea silită si care se solutionează în
termen de 10 zile prin decizie a ministrului lucrărilor publice,
transporturilor si locuintei.
În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate
autorul acesteia a invocat încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21,
potrivit cărora: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru
apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui
drept.”
Autorul exceptiei a considerat că textul de lege
criticat contravine textului constitutional mentionat, deoarece nu prevede
explicit dreptul contestatorului de a ataca în justitie decizia ministrului
lucrărilor publice, transporturilor si locuintei prin care i s-a respins
contestatia, precum si executarea silită a titlului executoriu.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:
Dispozitiile art. 5 ale Ordonantei Guvernului nr.
14/1999 instituie o procedură prealabilă, administrativă, de solutionare a
contestatiilor împotriva proceselor-verbale încheiate de împuternicitii
Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, conferind totodată
acestor procese-verbale, după expirarea termenului de plată, puterea de titlu
executoriu.
Curtea constată că lipsa din text a unei referiri
exprese privind existenta unei căi de atac în fata unei instante judecătoresti
împotriva solutiei pronuntate de autoritatea administrativă nu înseamnă eo
ipso interzicerea exercitiului dreptului fundamental al accesului liber la
justitie consacrat la art. 21 din Constitutie. Astfel, atât potrivit normelor
cu caracter general privind competenta instantelor judecătoresti, respectiv
art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cât si celor privind căile de atac
împotriva actelor administrative, prevăzute de dispozitiile Legii
contenciosului administrativ nr. 29/1990, actul administrativ prevăzut la art.
5 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 (prin care a fost solutionată
contestatia împotriva procesului-verbal încheiat de împuternicitii Ministerului
Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu privire la îndeplinirea
obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice) poate fi
contestat la curtea de apel, asa cum de altfel s-a si procedat în cauză.
Curtea mai constată că nici prevederile alin. (3) si
(4) ale art. 5 din aceeasi ordonantă, potrivit cărora procesul-verbal
constituie titlu de creantă si devine titlu executoriu la expirarea termenului
de plată stabilit, fără nici o altă formalitate, nu pot fi considerate de
natură să îngrădească accesul liber la justitie, deoarece nici un text
constitutional nu interzice executarea silită în temeiul unui alt titlu
executoriu decât hotărârea judecătorească. De altfel, potrivit art. 372 din
Codul de procedură civilă “Executarea silită se va efectua numai în temeiul
unei hotărâri judecătoresti ori al unui alt înscris care, potrivit legii,
constituie titlu executoriu”.
În sfârsit, referitor la constitutionalitatea unor
dispozitii legale prin care se instituie o procedură
administrativ-jurisdictională în anumite domenii de activitate, jurisprudenta
Curtii Constitutionale a stabilit (de exemplu, prin Decizia Plenului Curtii
Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al
persoanelor în apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor lor legitime,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994)
că lăprocedura administrativ-jurisdictională constituie o măsură de protectie
care, deci, nu poate avea ca scop, în nici un mod, limitarea accesului la
justitie. Asa fiind, existenta unor organe administrative de jurisdictie nu
poate să ducă la înlăturarea interventiei instantelor judecătoresti, în
conditiile stabilite de lege. Ca urmare, hotărârea organului de jurisdictie
administrativă este supusă controlului judecătoresc al instantei de contencios
administrativ sau al altei instante competente, potrivit legii, iar părtilor nu
li se poate limita exercitarea acestui drept consfintit de prevederile
Constitutiei”.
Curtea constată că, întrucât nu au intervenit elemente
noi de natură să determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, atât
considerentele, cât si solutia pronuntată în acele decizii îsi mentin
valabilitatea si în prezenta cauză.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c)
si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit.
A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992,
republicată.
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al
drumurilor publice si executatea silită a creantelor la bugetul
acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A.
Iasi în Dosarul nr. 4.916/2000 al Curtii de Apel Iasi - Sectia comercială si de
contencios administrativ.
Definitivă si obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 25
septembrie 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Marioara Prodan
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor
care
se experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si
Prognozei
în
anul 2001
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia
României si ale art. 55 alin. (2) din Legea
bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă structura, indicatorii si
fondurile aferente programelor care se experimentează si se finantează din
bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei în anul 2001, prevăzute în
anexele nr. 1-14 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Finantarea programelor prevăzute la art. 1
se asigură din bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei pe anul 2001
capitolul 69.01 “Alte actiuni economice”.
Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 759/2001 privind aprobarea
structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor care se
experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si
Prognozei în anul 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 480 din 21 august 2001.
PRIM-MINISTRU
Contrasemnează:
Ministrul dezvoltării si prognozei,
Gheorghe Romeo Leonard Cazan
p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă
Bucuresti,
9 noiembrie 2001.
Nr.
1.116.