MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 762         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 29 noiembrie 2001

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 261 din 25 septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond

 

Decizia nr. 263 din 25 septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică

 

Decizia nr. 266 din 25 septembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.116. - Hotărâre privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor care se experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei în anul 2001

 

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 261

din 25 septembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si.executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Botosani în Dosarul nr. 7.229/2000 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă consilier Traian Rosca, pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, lipsind autorul exceptiei si Administratia Natională a Drumurilor din România - R.A. - D.R.D.P. Iasi, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că instituirea prin dispozitiile legale criticate a unei proceduri prealabile administrativ-jurisdictionale nu împiedică accesul liber la justitie prevăzut la art. 21 din Constitutie. De asemenea, nici prevederile referitoare la punerea în executare a procesului-verbal de constatare nu aduc atingere aceluiasi principiu fundamental, fiind doar o procedură specială care nu exclude dreptul contestatorului de a se adresa justitiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, asa cum a constatat prin mai multe decizii Curtea Constitutională, nici o prevedere constitutională nu se opune instituirii unei proceduri administrative prealabile. Se consideră că lipsa unor prevederi exprese referitoare la posibilitatea atacării în justitie a solutiei pronuntate de autoritatea administrativă nu înseamnă prin ea însăsi o încălcare a art. 21 din Constitutie, deoarece partea nemultumită are calea de a se adresa justitiei, contestând atât procesul-verbal, cât si punerea în executare a acestuia.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 7.229/2000, Curtea de Apel Suceava – Sectia ccomercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Botosani.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, deoarece prevăd numai posibilitatea contestării pe cale administrativă a procesului-verbal de

constatare a contraventiei, iar nu si dreptul de a se adresa instantelor judecătoresti împotriva deciziei ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei prin care se solutionează contestatia. De asemenea, este considerată neconstitutională si prevederea potrivit căreia procesul-verbal mentionat devine executoriu după 15 zile de la încheierea sa.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecată consideră că aceasta este neîntemeiată, “deoarece parcurgerea căii administrative (...) nu exclude dreptul contestatorului de a ataca în instantă decizia pronuntată de ministrul lucrărilor publice, transporturilor si locuintei, printr-o actiune în contencios administrativ, în temeiul art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, “întrucât dispozitiile criticate nu limitează liberul acces la justitie, ci prevăd o procedură specială de executare cu celeritate a creantelor la bugetul Fondului special al drumurilor publice, precum si o procedură administrativ-jurisdictională de solutionare a contestatiei, care este prealabilă jurisdictiei judecătoresti”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia si din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond. Conform acestor dispozitii constatările persoanelor împuternicite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei să efectueze controlul privind îndeplinirea obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice, consemnate într-un proces-verbal, constituie titlu de creantă care devine executoriu la expirarea termenului de plată stabilit, fără nici o altă formalitate. Împotriva acestui proces-verbal se pot formula obiectiuni printr-o contestatie depusă la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, contestatie care nu suspendă executarea silită si care se solutionează în termen de 10

zile prin decizie a ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21, potrivit cărora: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

Autorul exceptiei a considerat că textul de lege criticat contravine textului constitutional mentionat, deoarece nu prevede explicit dreptul contestatorului de a ataca în justitie decizia ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei prin care i s-a respins contestatia, precum si executarea silită a titlului executoriu.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează: Dispozitiile art. 5 ale Ordonantei Guvernului nr. 14/1999 instituie o procedură prealabilă, administrativă, de solutionare a contestatiilor împotriva proceselor-verbale încheiate de împuternicitii Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, conferind totodată acestor procese-verbale, după expirarea termenului de plată, puterea de titlu executoriu.

Curtea constată că lipsa din text a unei referiri exprese privind existenta unei căi de atac în fata unei instante judecătoresti împotriva solutiei pronuntate de autoritatea administrativă nu înseamnă, eo ipso, interzicerea exercitiului dreptului fundamental al accesului liber la justitie consacrat la art. 21 din Constitutie. Astfel, atât potrivit normelor cu caracter general privind competenta instantelor judecătoresti, respectiv art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cât si celor privind căile de atac împotriva actelor administrative, prevăzute de dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, actul administrativ prevăzut la art. 5 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 (prin care a fost solutionată contestatia împotriva procesului-verbal încheiat de împuternicitii Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu privire la îndeplinirea obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice) poate fi contestat la curtea de apel, asa cum de altfel s-a si procedat în cauză.

Curtea mai constată că nici prevederile alin. (3) si (4) ale art. 5 din aceeasi ordonantă, potrivit cărora procesul-verbal constituie titlu de creantă si devine titlu executoriu la expirarea termenului de plată stabilit, fără nici o altă formalitate, nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justitie, deoarece nici un text constitutional nu interzice executarea silită în temeiul unui alt titlu executoriu decât hotărârea judecătorească. De altfel, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă, “Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoresti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”.

În sfârsit, referitor la constitutionalitatea unor dispozitii legale prin care se instituie o procedură administrativ-jurisdictională în anumite domenii de activitate, jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit (de exemplu, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994) că “procedura administrativ-jurisdictională constituie o măsură de protectie care, deci, nu poate avea ca scop, în nici un mod, limitarea accesului la justitie. Asa fiind, existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate să ducă la înlăturarea interventiei instantelorjudecătoresti, în conditiile stabilite de lege. Ca urmare, hotărârea organului de jurisdictie administrativă este supusă controlului judecătoresc al instantei de contencios administrativ sau al altei instante competente, potrivit legii, iar părtilor nu li se poate limita exercitarea acestui drept consfintit de prevederile Constitutiei”.

Curtea constată că, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia pronuntată în acele decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Botosani în Dosarul nr. 7.229/2000 al Curtii de Apel Suceava - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 263

din 25 septembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanta de urgentă

a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică, exceptie ridicată de Compania Natională “Apele Române” - S.A. - Directia Apelor Siret Bacău în Dosarul nr. 8.612/2000 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ.

La apelul nominal a răspuns consilier juridic Vasile Ghigea pentru Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. - Sucursala Borzesti, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, sustinând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public, considerând că dispozitiile art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 sunt în concordantă cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2) si ale art. 134 alin. (1) din Constitutie, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 ianuarie 2001, pronuntată în Dosarul nr. 8.612/2000, Tribunalul Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică, exceptie ridicată de Compania Natională “Apele Române” - S.A. - Directia Apelor Siret Bacău.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), privind egalitatea în drepturi, precum si celor ale art. 134 alin. (1), care prevăd că economia României este economie de piată. De asemenea, se invocă si existenta unor neconcordante între art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 si alte acte normative din domeniul apelor.

Tribunalul Bacău, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât dispozitiile art. 16 din Constitutie se referă la egalitatea în drepturi între cetăteni, neavând în vedere persoanele juridice, iar în ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 134 alin. (1) din Constitutie, apreciază că economia de piată nu presupune absenta unor reglementări privind desfăsurarea activitătii economice, inclusiv instituirea unor derogări de la regulile generale pentru anumite sectoare de activitate.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintele Camerei Deputatilor, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, consideră că exceptia este neîntemeiată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la aplicabilitatea art. 16 din Constitutie exclusiv referitor la drepturile cetătenilor, iar nu la cele ale persoanelor juridice, precum si faptul că, potrivit dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, statul are obligatia de a asigura protejarea intereselor nationale în activitatea economică. Referitor la invocarea unor necorelări existente în legislatie cu privire la sistemul de plăti specific activitătii de gospodărire a apelor, Guvernul, referindu-se la jurisprudenta Curtii Constitutionale, arată că această problemă nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, sustinerile părtii prezente si concluziile procurorului, dispozitiile legale.criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 30 decembrie 1998, dispozitii care au următorul continut:

“Pentru centralele termoelectrice, centralele electrice de termoficare si centrala nuclearoelectrică se plăteste cantitatea de apă efectiv consumată, respectiv diferenta dintre cantitatea de apă prelevată si cantitatea de apă restituită în emisar, cu respectarea normelor de calitate.”

Autorul exceptiei, invocând neconstitutionalitatea acestor dispozitii legale, sustine că au fost încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), potrivit cărora “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege”, precum si cele ale art. 134 alin. (1), conform cărora “Economia României este economie de piată”. În argumentarea acestei sustineri autorul exceptiei arată că reglementarea criticată reprezintă o exceptie de la regula stabilită în alte acte normative, potrivit căreia se plăteste

apa prelevată, iar nu apa consumată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2), Curtea constată că în cauză se invocă inegalitatea de tratament juridic între diferitii agenti economici,

iar nu între cetăteni. Or, Curtea Constitutională a statuat în mod constant în jurisprudenta sa că art. 16 din Constitutie consacră egalitatea în drepturi a cetătenilor, iar nu egalitatea persoanelor juridice. De aceea textul constitutional este aplicabil persoanelor juridice numai în cazul în care stabilirea unui regim discriminatoriu s-ar răsfrânge asupra cetătenilor, implicând inegalitatea acestora în fata legii si a autoritătilor publice, ceea ce nu este cazul în spetă. În acest sens s-a pronuntat Curtea, de exemplu, prin Decizia nr. 102 din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 11 decembrie 1995, si prin Decizia nr. 18 din 27 februarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996.

Referitor la invocarea nerespectării principiilor economiei de piată consacrate de dispozitiile art. 134 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că existenta economiei de piată nu exclude posibilitatea unor reglementări diferite pentru anumite categorii de agenti economici. Pe de altă parte,

Curtea constată că acest text trebuie coroborat cu prevederile alin. (2) lit. b) ale aceluiasi articol, care instituie obligatia statului de a asigura protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară, ceea ce presupune posibilitatea statului de a reglementa si măsuri derogatorii de la regulile generale pentru anumite sectoare de activitate considerate de importantă natională, cum este sectorul energetic.

În sfârsit, Curtea constată că nu are relevantă în solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate sustinerea autorului exceptiei în sensul existentei unor neconcordante între art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 si alte acte normative din domeniul apelor, deoarece eventualele necorelări legislative nu intră sub incidenta controlului de constitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/1998 privind energia electrică si termică, exceptie ridicată de Compania Natională “Apele Române” - S.A. - Directia Apelor Siret Bacău în Dosarul nr. 8.612/2000 al Tribunalului Bacău - Sectia comercială si contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 266

din 25 septembrie 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului

nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special

al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond

 

Nicolae Popa - presedinte

Costică Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ioan Vida - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Iasi în Dosarul nr. 4.916/2000 al Curtii de Apel Iasi – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, prin consilier Carmen Luncasu, si Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, prin consilier Traian Rosca, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Autorul exceptiei, prin reprezentant, solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, depunând în acest sens concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, considerând că instituirea prin dispozitiile legale criticate a unei proceduri prealabile administrativ-jurisdictionale nu împiedică accesul liber la justitie prevăzut la art. 21 din Constitutie. De asemenea, nici prevederile referitoare la punerea în executare a procesului-verbal de constatare nu aduc atingere aceluiasi principiu fundamental, fiind doar o procedură specială care nu exclude dreptul contestatorului de a se adresa justitiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece, asa cum a constatat prin mai multe decizii Curtea Constitutională, nici o prevedere constitutională nu se opune instituirii unei proceduri administrative prealabile. Se consideră că lipsa unor prevederi exprese referitoare la accesul la o instantă judecătorească nu înseamnă o încălcare a art. 21 din Constitutie, deoarece partea nemultumită are calea de a se adresa justitiei, potrivit normelor generale, contestând atât procesul-verbal, cât si punerea în executare a acestuia.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 mai 2001 pronuntată în Dosarul nr. 4.916/2000 Curtea de Apel Iasi - Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Iasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 21, referitoare la accesul liber la justitie, deoarece prevăd numai posibilitatea contestării pe cale administrativă a procesului-verbal de constatare a contraventiei, iar nu si dreptul de a se adresa instantelor judecătoresti împotriva deciziei ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei, prin care se solutionează contestatia. De asemenea, este considerată neconstitutională si prevederea potrivit căreia procesul-verbal mentionat devine executoriu după 15 zile de la încheierea sa.

Exprimându-si opinia asupra exceptiei, instanta de judecată consideră că aceasta este întemeiată, deoarece “Textul art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 este contrar dispozitiilor art. 21 din Constitutie, potrivit căruia orice persoană (fizică sau juridică) se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor si intereselor legitime si nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, “întrucât dispozitiile criticate nu limitează liberul acces la justitie, ci prevăd o procedură specială de executare cu celeritate a.creantelor la bugetul Fondului special al drumurilor publice, precum si o procedură administrativ-jurisdictională de solutionare a contestatiei, care este prealabilă jurisdictiei judecătoresti”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia si din încheierea de sesizare, îl constituie dispozitiile art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executarea silită a creantelor la bugetul acestui fond. Conform acestor dispozitii constatările persoanelor împuternicite de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei să efectueze controlul privind îndeplinirea obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice, consemnate într-un proces-verbal, constituie titlu de creantă care devine executoriu la expirarea termenului de plată stabilit, fără nici o altă formalitate. Împotriva acestui proces-verbal de constatare se pot formula obiectiuni printr-o contestatie depusă la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, contestatie care nu suspendă executarea silită si care se solutionează în termen de 10 zile prin decizie a ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei.

În sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia a invocat încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21, potrivit cărora: “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

Autorul exceptiei a considerat că textul de lege criticat contravine textului constitutional mentionat, deoarece nu prevede explicit dreptul contestatorului de a ataca în justitie decizia ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei prin care i s-a respins contestatia, precum si executarea silită a titlului executoriu.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează:

Dispozitiile art. 5 ale Ordonantei Guvernului nr. 14/1999 instituie o procedură prealabilă, administrativă, de solutionare a contestatiilor împotriva proceselor-verbale încheiate de împuternicitii Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei, conferind totodată acestor procese-verbale, după expirarea termenului de plată, puterea de titlu executoriu.

Curtea constată că lipsa din text a unei referiri exprese privind existenta unei căi de atac în fata unei instante judecătoresti împotriva solutiei pronuntate de autoritatea administrativă nu înseamnă eo ipso interzicerea exercitiului dreptului fundamental al accesului liber la justitie consacrat la art. 21 din Constitutie. Astfel, atât potrivit normelor cu caracter general privind competenta instantelor judecătoresti, respectiv art. 3 pct. 1 din Codul de procedură civilă, cât si celor privind căile de atac împotriva actelor administrative, prevăzute de dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, actul administrativ prevăzut la art. 5 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 (prin care a fost solutionată contestatia împotriva procesului-verbal încheiat de împuternicitii Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuintei cu privire la îndeplinirea obligatiilor de plată la Fondul special al drumurilor publice) poate fi contestat la curtea de apel, asa cum de altfel s-a si procedat în cauză.

Curtea mai constată că nici prevederile alin. (3) si (4) ale art. 5 din aceeasi ordonantă, potrivit cărora procesul-verbal constituie titlu de creantă si devine titlu executoriu la expirarea termenului de plată stabilit, fără nici o altă formalitate, nu pot fi considerate de natură să îngrădească accesul liber la justitie, deoarece nici un text constitutional nu interzice executarea silită în temeiul unui alt titlu executoriu decât hotărârea judecătorească. De altfel, potrivit art. 372 din Codul de procedură civilă “Executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoresti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”.

În sfârsit, referitor la constitutionalitatea unor dispozitii legale prin care se instituie o procedură administrativ-jurisdictională în anumite domenii de activitate, jurisprudenta Curtii Constitutionale a stabilit (de exemplu, prin Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994 privind liberul acces la justitie al persoanelor în apărarea drepturilor, libertătilor si intereselor lor legitime, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994) că lăprocedura administrativ-jurisdictională constituie o măsură de protectie care, deci, nu poate avea ca scop, în nici un mod, limitarea accesului la justitie. Asa fiind, existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate să ducă la înlăturarea interventiei instantelor judecătoresti, în conditiile stabilite de lege. Ca urmare, hotărârea organului de jurisdictie administrativă este supusă controlului judecătoresc al instantei de contencios administrativ sau al altei instante competente, potrivit legii, iar părtilor nu li se poate limita exercitarea acestui drept consfintit de prevederile Constitutiei”.

Curtea constată că, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine o reconsiderare a acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia pronuntată în acele decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicată.

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 14/1999 privind unele măsuri specifice pentru asigurarea resurselor Fondului special al drumurilor publice si executatea silită a creantelor la bugetul acestui fond, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Electrica” - S.A. Iasi în Dosarul nr. 4.916/2000 al Curtii de Apel Iasi - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 septembrie 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor

care se experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei

în anul 2001

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 55 alin. (2) din Legea  bugetului de stat pe anul 2001 nr. 216/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă structura, indicatorii si fondurile aferente programelor care se experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei în anul 2001, prevăzute în anexele nr. 1-14 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finantarea programelor prevăzute la art. 1 se asigură din bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei pe anul 2001 capitolul 69.01 “Alte actiuni economice”.

Art. 3. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 759/2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor care se experimentează si se finantează din bugetul Ministerului Dezvoltării si Prognozei în anul 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 21 august 2001.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării si prognozei,

Gheorghe Romeo Leonard Cazan

p. Ministrul finantelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

Ministrul administratiei publice,

Octav Cozmâncă

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2001.

Nr. 1.116.

 

Continuarea în pagina a 2-a