MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 398       LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Joi, 19 iulie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

409. - Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor

 

607. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

190. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la inspectia vizualã pentru detectarea parazitilor în produsele din pescuit

 

191. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la valorile pentru azotul usor hidrolizabil în produsele din pescuit, precum si metodele de analizã folosite

 

192. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la conditiile minime de igienã pentru produsele din pescuit obtinute la bordul vaselor de pescuit 

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor

 

Parlamentul României adoptã prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 51 din 15 decembrie 1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, cu urmãtoarele modificãri si completãri:

1.      Titlul ordonantei de urgentã va avea urmãtorul cuprins:

 

“ORDONANTÃ DE URGENTÃ

privind valorificarea unor active bancare”

 

2. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - Prezenta ordonantã de urgentã stabileste cadrul juridic pentru valorificarea unor active ale bãncilor la care statul este actionar majoritar, în vederea pregãtirii acestora pentru începerea procedurii de privatizare, în scopul cresterii gradului de  solvabilitate si a credibilitãtii interne si externe sau reglementãrii problemelor de naturã financiarã ale acestora pentru mentinerea viabilitãtii sistemului bancar, precum si pentru accelerarea procedurilor de recuperare a creantelor cesionate.”

3. Articolul 2 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Activele bancare supuse valorificãrii potrivit prezentei ordonante de urgentã cuprind:

a) creante neperformante;

b) bunurile imobile si mobile, intrate în patrimoniul bãncilor ca urmare a procedurilor de executare silitã;

c) creante comerciale asociate activelor bancare supuse valorificãrii.

(2) Fac obiectul valorificãrii, potrivit prezentei ordonante de urgentã, activele bancare prevãzute la alin. (1) lit. a).si b), existente în sold la data prevãzutã în actul normative referitor la restructurarea bãncii la care statul este actionar majoritar.

(3) Activele bancare supuse valorificãrii vor fi identificate si selectate de bãncile la care statul este actionar majoritar, cu avizul Comitetului de coordonare a restructurãrii.”

4. La articolul 3, literele b) si c) vor avea urmãtorul cuprins:

“b) creante neperformante - credite si dobânzi aferente si creante atasate acestora, evidentiate în conturile din bilant, asupra unor debitori persoane fizice sau juridice care, conform normelor Bãncii Nationale a României, sunt clasificate în categoria  “îndoielnic” sau “pierdere”, precum si creante evidentiate în conturi extrabilantiere, în baza prevederilor normelor Bãncii Nationale a României referitoare la utilizarea provizioanelor specifice de risc si a celor privind evidentierea în contabilitatea bãncilor a creditelor si a dobânzilor aferente contractelor de credit învestite cu formulã executorie, precum si a bunurilor mobile si immobile dobândite ca urmare a executãrii silite a creantelor;

c) valoarea nominalã - valoarea activelor supuse valorificãrii, astfel cum a fost înregistratã în evidentele contabile ale bãncii, conform legislatiei în vigoare;”

5. La articolul 3, dupã litera d) se introduc literele e)-h) cu urmãtorul cuprins:

“e) valoare realizabilã - valoarea activelor estimatã tinându-se seama de valoarea de piatã a acestora si de costurile de administrare pânã la data înstrãinãrii acestora;

f) valoare tranzactionatã - valoarea realizatã prin valorificarea activelor bancare;

g) creante comerciale asociate activelor bancare supuse valorificãrii - creante comerciale ce apartin altor debitori cedati, de regulã debitori cedati societãti comerciale cu capital de stat, pentru care valorificarea asociatã asigurã un grad sporit de recuperare a activelor bancare;

h) bãnci care înregistreazã pierderi - bãnci care, potrivit bilantului contabil sau situatiilor financiar-contabile periodice,

înregistreazã pierderi - determinate prin cumularea în soldurile debitoare a conturilor “Profit si pierderi” si “Rezultatul reportat” - care reprezintã cel putin 50% din valoarea totalã a capitalurilor proprii.”

6. Titlul capitolului II va avea urmãtorul cuprins:

“Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare”

7. Articolul 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - (1) În scopul aplicãrii prevederilor prezentei ordonante de urgentã se înfiinteazã Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, denumitã în continuare AVAB, ca institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului, având sediul în municipiul Bucuresti. AVAB actioneazã pe întregul teritoriu al tãrii, fãrã restrictii de teritorialitate.

(2) Organizarea si functionarea AVAB se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

(3) Încetarea activitãtii AVAB se stabileste prin lege.”

8. Dupã articolul 4 se introduc articolele 4 1 si 4 2 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 4 1. - (1) Supravegherea si îndrumarea activitãtii AVAB sunt asigurate de un consiliu de supraveghere si îndrumare, format din 5 membri, în urmãtoarea componentã:

a) un presedinte, care este reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

b) 4 membri, respectiv câte un reprezentant al Bãncii Nationale a României, Ministerului Justitiei, Corpului de control al primului-ministru si Ministerului Prognozei si Dezvoltãrii.

(2) Membrii Consiliului de supraveghere si îndrumare sunt numiti prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea conducãtorilor institutiilor prevãzute la alin. (1).

(3) Pot fi membri ai Consiliului de supraveghere si îndrumare numai persoanele care au studii superioare economice sau juridice si experientã în domeniul financiar-bancar, juridic, managementul riscului, restructurarea creditelor sau recuperarea datoriilor.

(4) Membrii Consiliului de supraveghere si îndrumare nu pot fi parlamentari, fiindu-le interzis sã reprezinte, direct sau indirect, vreun interes financiar, comercial sau de altã naturã care i-ar pune într-o pozitie în care interesul lor personal ar intra în conflict cu obligatiile si îndatoririle lor fatã de AVAB.

(5) Revocarea din functie a oricãrui membru al Consiliului de supraveghere si îndrumare se face prin hotãrâre a Guvernului, caz în care conducãtorul institutiei al cãrei reprezentant a fost revocat va face o nouã propunere în termen de 10 zile.

Art. 4 2. - (1) Consiliul de supraveghere si îndrumare are urmãtoarele atributii:

a) aprobã politica si strategia în domeniul valorificãrii activelor bancare aflate în portofoliul AVAB, precum si rãspunderile ce revin personalului acesteia;

b) supravegheazã si îndrumã activitatea de aducere la îndeplinire a strategiilor si directiilor de actiune aprobate;

c) stabileste limitele valorice ale activelor bancare pentru care selecteazã si aprobã metoda de valorificare ce urmeazã sã fie aplicatã;

d) aprobã combinarea metodelor de valorificare, utilizarea succesivã a mai multor metode pentru valorificarea aceleiasi creante, reluarea metodelor de valorificare sau a procedurilor de executare silitã, pentru creantele care depãsesc limitele valorice stabilite în conditiile prevãzute la lit. c);

e) avizeazã si propune Guvernului aprobarea si modificarea bugetului de venituri si cheltuieli al AVAB;

f) aprobã structura organizatoricã a AVAB;

g) aprobã raportul anual de activitate al AVAB;

h) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege.

(2) Consiliul de supraveghere si îndrumare se întruneste lunar sau ori de câte ori este nevoie, hotãrând cu majoritatea voturilor membrilor sãi.

(3) La sedintele Consiliului de supraveghere si îndrumare participã fãrã drept de vot presedintele AVAB.”

9. Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 5. - (1) AVAB este condusã de un presedinte.

(2) Presedintele AVAB este numit prin decizie a primului-ministru.

(3) Presedintele este ordonator principal de credite.”

10. Dupã articolul 5 se introduc articolele 5 1 - 5 3 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 5 1 . - (1) Presedintele AVAB are urmãtoarele atributii:

a) reprezintã AVAB în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu organele de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritãtile administratiei publice locale, cu alte institutii, cu persoanele juridice si fizice române si strãine, precum si în fata instantelor judecãtoresti si arbitrale;

b) elaboreazã si propune spre aprobare Consiliului de supraveghere si îndrumare politica si strategia în domeniul valorificãrii activelor bancare aflate în portofoliul AVAB si rãspunderile ce revin personalului acesteia;

c) asigurã elaborarea proiectului de buget de venituri si cheltuieli al AVAB, pe care îl remite spre avizare Consiliului de supraveghere si îndrumare;

d) dispune mãsuri operative pentru executarea dispozitiilor legale privind AVAB, precum si pentru îndeplinirea politicii si strategiei în domeniul valorificãrii activelor bancare din portofoliul AVAB;

e) numeste si elibereazã din functie, în conditiile legii, personalul AVAB;

f) prezintã primului-ministru, pânã la data de 30 iunie a anului urmãtor, raportul anual de activitate al AVAB, aprobat de Consiliul de supraveghere si îndrumare; la solicitarea primului-ministru AVAB prezintã rapoarte intermediare asupra unei perioade sau operatiuni determinate;

g) îndeplineste orice alte atributii prevãzute de lege.

(2) În realizarea atributiilor ce îi revin presedintele AVAB este ajutat de un vicepresedinte si de un colegiu director. Vicepresedintele este numit prin decizie a primului-ministru si este înlocuitorul de drept al presedintelui. Atributiile si modalitãtile concrete de lucru ale Colegiului director se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a AVAB, aprobat de Consiliul de supraveghere si îndrumare.

Art. 5 2. - (1) Finantarea AVAB este asiguratã din urmãtoarele surse si se gestioneazã în regim extrabugetar:

a)      sume rezultate din valorificarea activelor bancare preluate de AVAB;

b) comisioane aferente serviciilor de consultantã prestate de AVAB pe bazã de contract;

c) alte surse prevãzute de lege.

(2) AVAB poate, potrivit legii, sã beneficieze de audit extern.

Art. 5 3. - (1) Sumele obtinute de AVAB din valorificarea activelor bancare preluate au ca destinatie acoperirea cheltuielilor proprii de functionare si operare si a cheltuielilor de administrare si de valorificare a activelor bancare preluate, iar diferenta se vireazã la trezoreria statului.

(2) Din sumele obtinute potrivit alin. (1) AVAB poate prevedea în bugetul de venituri si cheltuieli un fond suplimentar ce va fi utilizat în vederea cresterii valorii activelor bancare si a eficientizãrii operatiunilor de valorificare.”

11. Articolul 7 se abrogã.

12. Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 8. - (1) În vederea îndeplinirii rolului sãu AVAB are urmãtoarele atributii principale:

a) preluarea cu platã a activelor bancare si a creantelor comerciale din categoriile prevãzute la art. 2 alin. (1), în scopul valorificãrii lor. Plata sau emiterea de titluri de valoare negociabile se va face în conditiile prevãzute la art. 12 1;

b) valorificarea activelor bancare la valoarea de piatã a acestora, rezultatã din raportul dintre cerere si ofertã, prin:

- initierea si/sau finalizarea procedurilor de executare silitã;

- vânzarea creantelor prin licitatii publice sau prin alte proceduri prevãzute de lege;

- negocierea creantelor si esalonarea scadentelor;

- esalonarea încasãrii creantelor, cu actualizarea valorii nominale initiale si, dupã caz, a valorii garantiilor;

- conversia creantelor în actiuni sau pãrti sociale;

- operatiuni specifice pietei de capital ori alte mecanisme reglementate legal;

- alte mãsuri de naturã sã faciliteze valorificarea optimã a creantelor, inclusiv valorificarea asociatã cu creante comerciale preluate.

(2) AVAB îndeplineste orice alte atributii care îi revin prin acte normative.”

13. Articolul 9 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Cesiunea creantelor bancare neperformante este supusã dispozitiilor art. 1391 si urmãtoarele din Codul civil, referitoare la cesiunea de creantã, si are ca efect principal subrogarea AVAB în toate drepturile principale si accesorii ale creditorilor cedenti.

(2) În cazul proceselor si al cererilor aflate pe rolul instantelor judecãtoresti sau arbitrale, indiferent dacã este vorba de faza de judecatã sau de executare silitã, AVAB se subrogã în toate drepturile si obligatiile procesuale ale cedentului si dobândeste calitatea procesualã pe care acesta o avea în momentul preluãrii.

(3) Notificarea debitorilor cedati se efectueazã de AVAB, în formã scrisã, în termen de 10 zile de la efectuarea cesiunii.

(4) Pe data preluãrii de cãtre AVAB a activelor bancare contractele de credit ajunse la scadentã, încheiate între bãnci si persoanele fizice sau persoanele juridice debitoare, constituie de drept titlu executoriu, fãrã sã fie necesarã învestirea cu formulã executorie. Contractele de cesiune de creantã încheiate între AVAB si creditorii cedenti pentru preluarea creantelor nu sunt supuse publicitãtii prevãzute la art. 2 din titlul VI al Legii nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice si au prioritate din momentul notificãrii prevãzute la alin. (3). De asemenea, contractele de cesiune de creantã reglementate de prezenta ordonantã de urgentã nu sunt supuse transcrierii prevãzute la art. 1394 din Codul civil.

(5) Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silitã a creantelor preluate de AVAB, constatate prin acte care constituie titlu executoriu sau care, dupã caz, au fost învestite cu formulã executorie, este de 7 ani.

Acest termen nu se aplicã creantelor pentru care dreptul de a cere executarea silitã a fost prescris.”

14. Articolul 10 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - (1) În vederea eficientizãrii activitãtii desfãsurate AVAB poate încheia, în conditiile legii, contracte cu persoane fizice sau juridice, române ori strãine, specializate, având ca obiect urmãtoarele activitãti:

a) prestarea de servicii financiare de tip factoring;

b) darea în administrare a bunurilor imobile si/sau mobile, preluate de la bãnci, pânã la valorificarea acestora;

c) asistenta si/sau reprezentarea juridicã, în vederea îndeplinirii atributiilor ce îi revin;

d) servicii de consultantã de specialitate;

e) orice alte servicii necesare în vederea realizãrii obiectului de activitate al AVAB.

(2) Periodic AVAB va realiza auditul operatiunilor si pozitiei financiare, precum si estimarea independentã a valorii nete si a valorii realizabile a fiecãrui activ aflat în portofoliul sãu.

(3) În vederea îndeplinirii sarcinilor prevãzute la alin. (2) AVAB va încheia, în conditiile legii, contracte cu firme de audit sau de evaluare recunoscute international.”

15. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 11. - În exercitarea atributiilor sale AVAB colaboreazã cu ministerele, cu Banca Nationalã a României, cu celelalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului si cu autoritãtile administratiei publice locale.”

16. Titlul capitolului III va avea urmãtorul cuprins:

 

“Preluarea, administrarea si valorificarea activelor bancare”

 

17. Articolul 12 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 12. - (1) În cazul bãncilor care înregistreazã pierderi preluarea activelor supuse valorificãrii conform art. 8 se face pe baza programului de restructurare întocmit de bancã, avizat de Comitetul de coordonare a restructurãrii si aprobat de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Banca Nationalã a României si Ministerul Finantelor Publice.

(2) Aprobarea sau respingerea programului de restructurare va avea loc în termen de 30 de zile de la data transmiterii acestuia tuturor institutiilor abilitate potrivit alin. (1).

(3) Bãncile supuse prevederilor prezentei ordonante de urgentã vor suporta costurile restructurãrii conform programului de restructurare.”

18. Dupã articolul 12 se introduc articolele 12 1 si 12 2 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 12 1. - (1) Plata activelor bancare supuse valorificãrii se va face la valoarea netã. Fac exceptie activele evidentiate în conturile din bilant, a cãror valoare netã este zero, precum si activele bancare evidentiate în conturi extrabilantiere, în baza  prevederilor normelor Bãncii Nationale a României privind utilizarea provizioanelor specifice de risc si a celor privind evidentierea în contabilitatea bãncilor a creditelor si dobânzilor aferente contractelor de credit învestite cu formulã executorie, a cãror valoare netã este egalã cu valoarea nominalã, pentru care plata se face la o valoare reprezentând 0,01% din valoarea nominalã a acestora.

(2) Activele bancare supuse valorificãrii, preluate de AVAB, se înregistreazã în evidenta contabilã a acesteia la valoarea nominalã.

(3) Plata sau emiterea de titluri de valoare negociabile se va face la data preluãrii efective a activelor bancare.

(4) Plata creantelor comerciale preluate de AVAB se va face la valoarea negociatã între cedent si cesionar. La aceeasi valoare se va face si înregistrarea în evidentele contabile ale AVAB.

Art. 12 2. - (1) Pentru valorificarea activelor bancare peste nivelul estimat în raportul de evaluare a portofoliului AVAB Consiliul de supraveghere si îndrumare poate aproba constituirea unui fond special de stimulente de pânã la 1% din valoarea recuperatã ce depãseste valoarea astfel estimatã. Raportul de evaluare a portofoliului AVAB se întocmeste de o firmã specializatã recunoscutã international si selectatã prin licitatie publicã.

(2) Normele metodologice privind utilizarea si repartizarea fondului constituit pentru stimularea personalului de specialitate al AVAB se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.”

19. Articolul 13 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 13. - (1) Administrarea si valorificarea activelor bancare se efectueazã de cãtre AVAB în mod direct sau prin intermediul unor firme de specialitate din tarã ori din strãinãtate, pe baza unui contract de mandat. Mandatul încredintat poate fi cu sau fãrã reprezentare si va prevedea expres obligatia de raportare a modului de executare cãtre AVAB. AVAB nu poate sã detinã calitatea de asociat sau de actionar al mandatarului.

(2) Firmele de specialitate vor fi selectate pe baza unorproceduri publice organizate de AVAB, reglementate prin regulamente proprii. Criteriile privind selectarea activelor bancare si a creantelor asociate care vor fi încredintate spre administrare sau valorificare firmelor de specialitate sunt aprobate de Consiliul de supraveghere si îndrumare.

(3) Prin firme de specialitate care pot prelua active bancare se întelege: bãnci, organisme financiare, fonduri legal constituite, organizate ca persoane juridice si care au ca obiect de activitate operatiuni specifice de valorificare a creantelor. Interdictiile  prevãzute pentru AVAB la înstrãinarea activelor bancare sunt aplicabile si în cazul acordãrii mandatului firmelor de specialitate, precum si acestor firme, în procesul de valorificare a activelor bancare preluate.

(4) Alegerea metodei de valorificare a activelor bancare, selectarea activelor bancare care se valorificã sub valoarea netã, precum si a firmelor de specialitate prevãzute la alin. (2) sau a oricãrui alt cumpãrãtor al unei/unor creante neperformante, precum si clauzele prevãzute în actele juridice încheiate de AVAB pentru valorificarea activelor bancare, incluzând între altele clauzele privind sumele si termenele la care se valorificã activele bancare, nu sunt supuse controlului Curtii de Conturi. Curtea de Conturi controleazã numai încasarea si folosirea, potrivit destinatiilor prevãzute de lege, a veniturilor realizate de AVAB.”

20. Articolul 14 se abrogã.

21. Articolul 15 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 15. - (1) Persoanele juridice si persoanele fizice rezidente sunt obligate sã furnizeze, la cererea scrisã a AVAB, toate informatiile pe care le detin si care faciliteazã recuperarea activelor bancare neperformante de la debitorii cedati acesteia.

(2) Prin derogare de la dispozitiile art. 37 alin. 1 din Legea bancarã nr. 58/1998 bãncile sunt obligate sã furnizeze, la cererea scrisã a AVAB, toate informatiile referitoare la cuantumul disponibilitãtilor bãnesti, precum si al oricãror active detinute la aceste bãnci de debitorii cedati AVAB.

(3) Informatiile obtinute în temeiul alin. (1) si (2) constituie secret profesional pentru salariatii AVAB.

(4) Informatiile solicitate de AVAB se pun la dispozitie acesteia cu promptitudine si în mod gratuit de cãtre institutiile  abilitate.”

22. Articolele 16-18 se abrogã.

23. Dupã capitolul III se introduce capitolul III 1 cu urmãtorul cuprins:

 

“CAPITOLUL III 1

Evidente speciale, contabile, conturi bancare

 

Art. 18 1. - (1) Înregistrarea în contabilitate a valorii nominale a activelor bancare preluate de la bãnci se face si în structura monetarã existentã în titlurile de creantã detinute de bancã pentru fiecare debitor cedat, remise de banca cedentã o datã cu semnarea contractului de cesiune.

(2) În vederea valorificãrii creantelor preluate de AVAB, la valori cât mai apropiate de valoarea nominalã, actualizatã la zi, debitele în lei si în alte valute decât USD, la data preluãrii, se consolideazã în USD, în baza raportului leu/USD la acea datã.

Art. 18 2. - (1) Creantele preluate la datoria publicã internã consolidate vor fi valorificate astfel încât nivelul de acoperire a datoriei publice rezultate din aceste operatiuni sã fie cât mai apropiat de cel real.

(2) Regularizarea diferentelor valorice care apar în procesul de valorificare, între valoarea înregistratã si valoarea tranzactionatã, se va efectua în momentul în care pentru recuperarea creantei respective nu mai existã nici o posibilitate de valorificare prin metodele legal aprobate.

(3) Constatarea unei astfel de situatii si corectarea valorii nominale a creantei din evidentele contabile se supun spre aprobare Consiliului de supraveghere si îndrumare.

(4) Valoarea tranzactionatã are în vedere valoarea de piatã pentru fiecare componentã a creantei preluate.

Art. 18 3. - Creantele comerciale preluate se vor înregistra în contabilitatea AVAB la valoarea negociatã înscrisã în contractul de cesiune de creantã încheiat între creditorul cedent si AVAB.

Art. 18 4. - Sumele încasate din valorificarea activelor bancare sau a creantelor comerciale valorificate asociat, rãmase dupã deducerea cheltuielilor prevãzute în bugetul de venituri si cheltuieli al AVAB aprobat potrivit legii, se vireazã la trezoreria statului.

Art. 18 5. - (1) Pentru încasarea sumelor în lei si în valutã, rezultate din recuperarea creantelor înregistrate în evidentele sale, AVAB are dreptul sã utilizeze si conturi curente deschise la Banca Comercialã Românã - S.A. atâta timp cât statul este actionar majoritar la aceastã bancã. Plãtile se vor face integral prin conturi deschise la trezoreria statului.

(2) AVAB nu poate schimba banca la care are deschise aceste conturi decât prin hotãrâre a Guvernului, pe baza confirmãrii de cãtre Banca Nationalã a României a justificãrii acestei operatiuni.”

24. La articolul 19, alineatul (1) si literele a) si b) ale alineatului (2) vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 19. - (1) În vederea restructurãrii bãncilor definite la art. 3 lit. a) si a pregãtirii acestora pentru privatizare se constituie un comitet de coordonare a restructurãrii, alcãtuit din 3 persoane desemnate prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, Autoritãtii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si Bãncii Nationale a României.

a) coordoneazã punerea în aplicare a programelor de restructurare elaborate de bãnci, aprobate potrivit art. 12 alin. (1);

b) avizeazã selectarea si preluarea activelor bancare supuse valorificãrii, din punct de vedere al încadrãrii în programul de restructurare a bãncilor;”

25. Dupã capitolul IV se introduc capitolele IV 1 - IV 6 cu urmãtorul cuprins:

 

“CAPITOLUL IV 1

Conditii speciale pentru angajarea si salarizarea personalului AVAB, incompatibilitãti, conflicte de interese si secret professional

 

Art. 19 1. - (1) În compartimentele din activitatea de bazã a AVAB functiile de specialitate vor fi ocupate numai de persoane care au absolvit învãtãmântul superior economic, juridic sau tehnic, care au experientã profesionalã de cel putin 2 ani în activitãti din domeniul financiar, bancar sau comercial sau care au absolvit, cu certificat de atestare, o formã de pregãtire postuniversitarã de specialitate de cel putin un an.

(2) În activitãtile auxiliare pot fi utilizate si alte functii de executie comune pe economie, apreciate ca necesare, pentru care conditiile de ocupare se stabilesc prin ordin al presedintelui AVAB.

(3) Angajatii AVAB vor avea în mod obligatoriu si cunostinte de operare pe calculator, cel putin de nivel mediu.

Art. 19 2. - (1) Angajarea personalului se face prin numire, conform legii, cu îndeplinirea conditiilor de ocupare specifice fiecãrei functii, în conformitate cu prevederile cuprinse în fisa postului si în concordantã cu prevederile regulamentului de organizare si functionare propriu.

(2) Nomenclatorul functiilor de specialitate, de executie si de conducere utilizate de AVAB si conditiile de ocupare a acestora sunt cele prevãzute în anexa la contractul colectiv de muncã, înregistrat potrivit legii.

(3) Functiile comune pe economie care nu presupun o specializare în domeniul financiar-bancar sau comercial vor fi utilizate în structura organizatoricã, în raport cu necesitãtile AVAB.

Art. 19 3. - Salarizarea specialã a personalului AVAB se face cu respectarea principiilor gestiunii fondurilor în regim extrabugetar, potrivit dispozitiilor legale, si urmãreste eficientizarea activitãtii personalului prin calitate si stabilitate.

Art. 19 4. - Salarizarea personalului urmãreste asigurarea unui echilibru cu salariile oferite pe piata fortei de muncã pentru activitãti similare, respectiv pentru angajatii sistemului financiar-bancar, raportate statistic.

Art. 19 5. - (1) Salariul cuprinde salariul de bazã, adaosurile si sporurile la acesta.

(2) Salariul de bazã se stabileste pentru fiecare salariat în raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrãrilor ce revin postului în care este încadrat, cu pregãtirea, competenta, responsabilitatea si riscurile profesionale.

(3) Adaosurile si sporurile la salariul de bazã se stabilesc prin contractul colectiv de muncã si se acordã pe bazã de negocieri individuale, în functie de dificultatea si de responsabilitatea postului, de conditiile concrete în care se desfãsoarã activitatea si, dupã caz, de vechimea în muncã.

(4) Adaosurile si sporurile la salariul de bazã se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determinã în raport cu salariul, în mãsura în care se prevede prin lege.

(5) Salariile de bazã si celelalte elemente ale sistemului de salarizare se stabilesc în sumã brutã prin negocieri colective sau individuale între presedintele AVAB, care angajeazã, si salariati sau reprezentantii acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu încadrarea în resursele financiare proprii, provenite din venituri extrabugetare, stabilite anual prin bugetul de venituri si cheltuieli propriu, si sunt confidentiale. Negocierile salariale nu vor fi angajate decât dupã aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli, conform legii.

(6) Negocierea colectivã se face anual si va avea ca obiect cel putin: salariile, durata timpului de lucru, conditiile de muncã, tinându-se seama de rãspunderea, complexitatea, specificul activitãtii fiecãrei functii, precum si de pregãtirea si competenta profesionalã ale persoanelor care exercitã aceste functii, în limita prevederilor contractului colectiv de muncã, înregistrat în  conformitate cu prevederile legale.

(7) Salariile de bazã si celelalte elemente ale sistemului de salarizare stabilite în sumã brutã se impoziteazã potrivit legii.

Art. 19 6. - Consiliul de supraveghere si îndrumare stabileste salariul presedintelui si al vicepresedintelui AVAB. La stabilirea salariului presedintelui si al vicepresedintelui AVAB se va avea în vedere asigurarea unui echilibru corespunzãtor între  responsabilitãtile proprii si nivelul salariilor negociate pentru restul personalului, prevãzut în contractul colectiv de muncã.

Art. 19 7. - Membrii Consiliului de supraveghere si îndrumare primesc o indemnizatie lunarã în cuantum de 20% din salariul presedintelui AVAB.

Art. 19 8. - (1) Presedintele si salariatii AVAB nu pot fi membri ai nici unei organizatii cu caracter politic si nu pot desfãsura activitãti politice în perioada în care sunt angajati ai AVAB.

(2) Salariatilor AVAB li se interzice sã reprezinte, direct sau indirect, vreun interes financiar, comercial sau de altã naturã care i-ar pune într-o pozitie în care interesul lor personal ar intra în conflict cu obligatiile si îndatoririle lor fatã de AVAB.

(3) Salariatii AVAB, membrii Consiliului de supraveghere si îndrumare si membrii Comitetului de coordonare a restructurãrii au obligatia de a pãstra secretul profesional, fiindu-le interzisã folosirea sau dezvãluirea, în timpul activitãtii în cadrul AVAB si apoi o perioadã de 5 ani de la încetarea acesteia, de date sau fapte care, devenite publice, ar dãuna intereselor AVAB sau ale bãncilor cãrora li se aplicã dispozitiile prezentei ordonante de urgentã.

Art. 19 9. - (1) AVAB nu poate încheia contracte de natura celor prevãzute la art. 10 si nu poate înstrãina, direct sau indirect, prin persoane interpuse, bunuri supuse valorificãrii, prin contracte cu:

a) debitorii cedati ori fidejusorii acestora;

b) fostii proprietari ai bunurilor intrate în patrimonial AVAB ca urmare a parcurgerii de cãtre aceasta ori de cãtre bancã a unor proceduri de executare silitã sau de realizare a garantiilor reale;

c) sotul/sotia, rudele si afinii pânã la gradul al patrulea inclusiv ale persoanelor prevãzute la lit. a) si b) sau, dupã caz, actionarii, administratorii si directorii persoanelor juridice aflate în una dintre situatiile prevãzute la lit. a) si b);

d) succesorii în drepturi ai persoanelor prevãzute la lit. a) si b);

e) membrii Consiliului de supraveghere si îndrumare, membrii Comitetului de coordonare a restructurãrii si salariatii AVAB.

(2) Contractele încheiate cu încãlcarea dispozitiilor alin. (1) sunt nule de drept.

Art. 19 10. - Persoanele prevãzute la art. 19 9 alin. (1) lit. a)-d) sunt incompatibile cu calitatea de salariat al AVAB.

Art. 19 11. - Persoanele angajate în cadrul AVAB, numite temporar într-o functie de conducere, în cazul în care titularul lipseste din AVAB o perioadã mai mare de 30 de zile calendaristice si nu beneficiazã de salariu pe perioada respectivã, primesc, pe lângã salariul de bazã al functiei, indemnizatia corespunzãtoare functiei de conducere pe care o preiau.

 

CAPITOLUL IV 2

Debitori. Titluri executorii

 

Art. 19 12. - Stingerea prin platã a datoriei publice interne rezultate din preluarea la aceastã datorie a activelor bancare cesionate la AVAB constituie o obligatie ce revine urmãtoarelor categorii de debitori:

a) persoanele fizice sau juridice care au contractat creditul, constituind debitori cedati în temeiul contractelor de cesiune;

b) persoanele juridice rezultate din divizarea debitorului cedat, dacã divizarea s-a fãcut în frauda creditorului; aceste persoane  rãspund în temeiul art. 998 din Codul civil;

c) persoanele fizice sau juridice care au constituit garantii pentru restituirea creditului;

d) persoanele care începând cu data contractãrii creditului au îndeplinit functia de administrator, director general, director sau director executiv ori care au avut calitatea de actionar/asociat la societatea comercialã debitoare si din vina cãrora creditul nu a fost restituit ca urmare a schimbãrii destinatiei acestuia sau a altor procedee pentru fraudarea creditorului; aceste persoane rãspund în temeiul art. 998 din Codul civil pentru partea de credit nerestituit la scadentã, în perioada în care au avut calitatea sau au îndeplinit functia mentionatã;

e) persoanele fizice sau juridice care, în baza unor raporturi stabilite cu persoanele prevãzute la lit. a), b) si d), au dobândit, indiferent de titlu sau de modalitate, bunuri ori alte avantaje financiare în dauna obligatiei de restituire a creditului.

Art. 19 13. - (1) Constituie titlu executoriu contractile sau conventiile de credit dintre bancã si debitorul cedat ori alte titluri constatatoare ale creantelor, actele prin care s-au constituit garantii personale sau reale pentru restituirea acestor creante cesionate, potrivit legii AVAB, precum si orice alte acte sau întelegeri încheiate de aceasta pentru valorificarea creantelor preluate.

(2) Pentru debitorii prevãzuti la art. 19 12 lit. b), d) si e) AVAB, în mãsura în care constatã existenta unor acte sau fapte care atrag rãspunderea acestora, se va adresa instantei competente în vederea stabilirii rãspunderii. În acest caz titlul executoriu îl constituie hotãrârea prin care instanta a stabilit rãspunderea, iar executarea silitã va putea începe dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii. La cererea AVAB instanta va putea încuviinta aplicarea unui sechestru asigurãtor prin ordonantã presedintialã chiar înaintea pronuntãrii hotãrârii.

(3) Orice act unilateral emis de debitor si acceptat de AVAB, în care debitorul recunoaste expres datoria si se angajeazã sã o achite în termenul si în conditiile stabilite de AVAB, constituie titlu executoriu si poate fi executat cu respectarea procedurii speciale reglementate de prezenta ordonantã de urgentã.

(4) Conventiile de esalonare la platã a creantelor vor avea în vedere actualizarea valorii nominale si, dupã caz, a garantiilor si au putere de titlu executoriu.

Art. 19 14. - Titlurile executorii emise de AVAB conform legii vor avea un obiect bine determinat si vor tine seama de faptul cã valorificarea activelor bancare trebuie actualizatã la zi pentru a se evita deteriorarea drepturilor creditorului si pentru a se asigura recuperarea realã a efortului financiar de emitere a titlurilor de stat.

Art. 19 15. - (1) Titlul executoriu se comunicã debitorului si se pune în executare fãrã nici o formalitate.

(2) Titlurile executorii emise în conditiile prezentului capitol se executã potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgentã.

 

CAPITOLUL IV 3

Blocarea conturilor, sechestrarea actiunilor si instituirea administrãrii speciale

 

Art. 19 16. - (1) Dupã comunicarea cãtre debitor a titlului executoriu AVAB poate dispune prin ordin blocarea prin poprire a conturilor bancare de orice naturã, pe care debitorul le detine în orice bancã sau cooperativã de credit, indiferent de moneda în care sunt constituite. În termen de douã zile libere de la primirea ordinului institutiile respective vor confirma în scris blocarea conturilor.

(2) Pe perioada blocãrii disponibilitãtilor din conturile bancare orice platã se poate face numai cu aprobarea prealabilã, în scris, a AVAB, cu exceptia plãtilor în contul creantei detinute de AVAB si a privilegiilor legale.

(3) Pe perioada blocãrii disponibilitãtilor din conturi banca va bonifica si va bloca inclusiv dobânda cuvenitã debitorului, în conditiile convenite anterior blocãrii.

(4) Încãlcarea prevederilor alin. (1) si (2) atrage nulitatea oricãrei plãti si rãspunderea solidarã a bãncii cu debitorul, în limita sumelor sustrase blocãrii.

(5) Sumele din conturile blocate se vireazã în contul AVAB, la cererea acesteia, dupã validarea popririi.

Art. 19 17 . - (1) La cererea AVAB instanta poate încuviinta, prin derogare de la prevederile art. 907 si 908 din Codul comercial, în conditiile prevãzute la cap. IV 4 , sechestrul asupra actiunilor si pãrtilor sociale si instituirea administrãrii speciale la societatea comercialã care constituie debitorul cedat, la societatea comercialã care este debitoare potrivit art. 19 12 lit. b), precum si la societatea comercialã la care debitorii prevãzuti la art. 19 12 detin, separat sau împreunã, cel putin 50% plus o actiune din capitalul social sau, dupã caz, majoritatea pãrtilor sociale.

(2) Sechestrul si mãsura administrãrii speciale se aplicã de la data înregistrãrii hotãrârii definitive a instantei la registrul comertului.

(3) Pe perioada sechestrului prevãzut la alin. (1) drepturile fatã de societatea comercialã, conferite de actiunile sau pãrtile sociale sechestrate, se exercitã de cãtre AVAB. Pe timpul administrãrii speciale administrarea societãtii comerciale se asigurã de o persoanã desemnatã prin hotãrâre a instantei prevãzute la alin. (1), la propunerea AVAB.

 Persoana propusã trebuie sã fie contabil autorizat, expert contabil, licentiat în studii economice sau în drept ori inginer si sã aibã 5 ani de activitate practicã economicã sau juridicã. Administratorul va primi o indemnizatie brutã lunarã, suportatã de societatea comercialã. Pe data numirii administratorului special se suspendã de drept mandatul administratorilor în exercitiu.

(4) Societatea comercialã supusã administrãrii speciale nu va repartiza din profitul obtinut sume pentru dezvoltare, iar dividendele cuvenite actionarilor sau asociatilor, care sunt debitori ai creantelor bancare neperformante cesionate AVAB, se varsã în contul datoriei debitorului cedat.

(5) Asumarea de cãtre societatea comercialã supusã administrãrii speciale de noi obligatii care ar influenta negativ veniturile acesteia se poate face numai cu aprobarea prealabilã a AVAB. Actul încheiat cu încãlcarea acestei obligatii este nul de drept.

(6) Rãspunderea administratorului desemnat, atât fatã de actionari sau asociati, dupã caz, cât si fatã de AVAB se stabileste potrivit regulilor mandatului comercial.

(7) Prevederile prezentului articol se aplicã si societãtilor comerciale la care actionari sau asociati sunt societãti comerciale ce detin majoritãtile prevãzute la alin. (1) si care sunt controlate de debitorii prevãzuti la art. 19 12 .

 

CAPITOLUL IV 4

Reguli speciale privind solutionarea litigiilor

 

Art. 19 18. - Litigiile în legãturã cu creantele neperformante preluate la datoria publicã, în care AVAB este parte, se solutioneazã cu respectarea prevederilor prezentului capitol, completate în mod corespunzãtor cu dispozitiile Codului de procedurã civilã.

Art. 19 19. - Cererile de orice naturã privind drepturile si obligatiile în legãturã cu activele bancare preluate de AVAB, inclusiv cele formulate pentru angajarea rãspunderii civile a persoanelor fizice si juridice, altele decât debitorii definiti la art. 19 12, sunt de competenta Curtii de apel în a cãrei razã teritorialã se aflã sediul sau, dupã caz, domiciliul pârâtului si se judecã de urgentã si cu precãdere.

Art. 19 20. - (1) Reclamantul este obligat sã comunice cererea, actele pe care se întemeiazã si, dupã caz, interogatoriul scris, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, înainte de depunerea acestora în instantã. Judecãtorul nu va primi cererea fãrã dovada privind îndeplinirea obligatiei de comunicare. Prevederile acestui alineat se aplicã oricãrei cereri, indiferent de natura ei, cu exceptia cererilor formulate în timpul judecãtii sau a celor prin care se exercitã o cale de atac.

(2) Primul termen de judecatã se stabileste la cel mult 15 zile de la data depunerii cererii de chemare în judecatã.

(3) Întâmpinarea este obligatorie si se depune cel târziu pânã la primul termen de judecatã. Întâmpinarea, actele pe care se întemeiazã si, dupã caz, interogatoriul scris se comunicã de cãtre parte, prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire, înainte de termenul prevãzut la alin. (2). Nerespectarea obligatiei de comunicare prezumã renuntarea de cãtre parte la apãrãrile ce puteau fi formulate prin întâmpinare si la probele în sustinerea acestor apãrãri.

Art. 19 21. - (1) Orice cerere se judecã la primul termen, în afara cazului în care instanta dispune administrarea de probe noi.

Dacã din motive întemeiate pãrtile nu sunt în mãsurã sã îsi prezinte apãrãrile în mod complet, instanta va putea, în mod exceptional, sã acorde un termen în cunostintã de cel mult 7 zile.

(2) Acelasi termen de 7 zile se acordã o singurã data si pentru administrarea de probe noi, dispuse de instantã, la primul termen.

Art. 19 22. - (1) Instanta este obligatã sã pronunte hotãrârea în termen de 5 zile de la încheierea dezbaterilor si sã comunice pãrtilor hotãrârea motivatã în cel mult 10 zile de la comunicare.

(2) Hotãrârea instantei poate fi atacatã cu recurs.

(3) În recurs nu se pot invoca apãrãri ce nu au fost formulate în fata instantei a cãrei hotãrâre este recuratã, cu exceptia celor de ordine publicã.

(4) Dacã admite recursul, prin aceeasi hotãrâre instanta este obligatã sã solutioneze si fondul cauzei sau, dacã se impune administrarea de probe noi, sã stabileascã termenul de judecatã.

(5) Termenele prevãzute la art. 19 20 alin. (2), la art. 19 21 alin. (1) si (2) si la alin. (1) al prezentului articol se aplicã si în situatia judecãrii recursului.

(6) Cãile extraordinare de atac se pot exercita în conformitate cu dispozitiile Codului de procedurã civilã.

Art. 19 23. - (1) Termenul de prescriptie a actiunilor îndreptate împotriva AVAB este de 6 luni de la data la care s-a cunoscut sau trebuia sã se cunoascã faptul sau actul pe care se întemeiazã actiunea, dar nu mai mult de 12 luni de la data producerii faptului sau încheierii actului, dacã legea nu prevede un termen mai scurt.

(2) Termenul prevãzut la alin. (1), pentru acte sau fapte anterioare legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentã, curge de la data intrãrii în vigoare a acesteia.

 

CAPITOLUL IV 5

Reguli speciale privind executarea silitã

 

Art. 19 24. - (1) Pentru executarea silitã a titlurilor executorii, AVAB îsi poate organiza corpul de executori proprii sau poate folosi executori judecãtoresti.

(2) Procedurile de executare silitã pentru valorificarea activelor bancare de cãtre AVAB sunt puse în aplicare de cãtre corpul de executori proprii sau de cãtre executori judecãtoresti.

Art. 19 25. - Corpul de executori proprii se numeste prin ordin al presedintelui AVAB si are competentã deplinã pe întregul teritoriu al tãrii.

Art. 19 26 - (1) Corpul de executori ai AVAB are obligatia de a face demersurile necesare pentru identificarea domiciliului sau sediului debitorului, precum si a bunurilor si veniturilor lui urmãribile.

(2) Dacã debitorul nu este gãsit la domiciliu sau la sediul cunoscut, corpul de executori ai AVAB este obligat sã solicite organelor de politie sã facã cercetãri, precum si sã cearã relatii de la oficiul registrului comertului, de la organele teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, de la Garda Financiarã sau de la orice altã persoanã fizicã sau juridicã ori de la alte organe competente, în scopul stabilirii locului în care se aflã debitorul si al obtinerii oricãror date detinute în legãturã cu acesta sau cu bunurile sale.

Art. 19 27. - Organele de politie, persoanele fizice si juridice, precum si celelalte organe competente prevãzute la art. 19 26 alin. (2) sunt obligate sã dea de îndatã relatiile solicitate de corpul de executori, fãrã perceperea vreunei taxe ori a vreunui tarif.

Art. 19 28. - Ori de câte ori este necesar politia are obligatia sã dea concursul executorilor AVAB, la cererea acestora, în îndeplinirea, potrivit legii, a activitãtii de executare silitã.

Art. 19 29. - (1) În exercitarea atributiilor ce le revin executorii AVAB pot:

a) sã intre în orice incintã de afaceri a debitorului persoanã juridicã sau în alte incinte ale acestuia, în scopul identificãrii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit;

b) sã intre în toate încãperile în care se gãsesc bunuri sau valori ale debitorului persoanã fizicã, precum si sã cerceteze toate locurile în care acesta îsi pãstreazã bunurile;

c) sã solicite si sã cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probã în determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

(2) Executorii pot intra în încãperile ce reprezintã domiciliul sau resedinta unei persoane fizice, cu consimtãmântul acesteia, iar în caz de refuz executorul va cere autorizarea instantei judecãtoresti competente, aplicându-se dispozitiile Codului de procedurã civilã, privind ordonanta presedintialã.

Art. 19 30. - Accesul executorului în locuinta, în incinta de afaceri sau în orice altã încãpere a debitorului persoanã fizicã sau juridicã se poate efectua între orele 8,00-18,00, în orice zi lucrãtoare. Executarea începutã va putea continua în aceeasi zi sau în zilele urmãtoare. În cazuri temeinic justificate, când existã pericolul înstrãinãrii unor bunuri, accesul în încãperile debitorului va avea loc si la alte ore decât cele mentionate, precum si în zilele nelucrãtoare, cu autorizarea instantei.

Art. 19 31. - În absenta debitorului sau dacã acesta refuzã accesul în oricare dintre încãperile prevãzute la art. 19 29, executorul nu poate sã pãtrundã în acestea decât în prezenta unui reprezentant al politiei si a 2 martori. Dispozitiile art. 19 29 alin. (2) sunt  aplicabile, dupã caz.

Art. 19 32. - Executorul va începe executarea dupã comunicarea titlului executoriu prevãzut la art. 19 13 alin. (1), cu mentiunea cã neachitarea de bunãvoie a creantei în termen de 5 zile lucrãtoare de la primire dã dreptul creditorului sã procedeze la executarea silitã fãrã nici o altã somatie.

Art. 19 33. - Dupã expirarea termenului prevãzut la art. 19 32 se va putea proceda la sechestrarea bunurilor urmãribile apartinând debitorului si garantilor, urmând sã fie valorificate.

Art. 19 34. - Executarea silitã asupra tuturor bunurilor urmãribile apartinând debitorilor si garantilor se poate face dupã  expirarea termenului prevãzut la art. 19 32 , fãrã încuviintarea instantei.

Art. 19 35. - Dreptul corespunzãtor creantei preluate la datoria publicã se executã înaintea oricãrui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost constituit, cu exceptia salariilor si a altor privilegii legale.

Art. 19 36. - Aplicarea sechestrului, cu exceptia situatiilor prevãzute la art. 19 17, se face de executorii AVAB sau de executorii judecãtoresti, care încheie un proces-verbal de sechestru.

Art. 19 37. - (1) Procesul-verbal de sechestru va cuprinde:

a) numele si prenumele celui care aplicã sechestrul si numãrul legitimatiei de executor;

b) numele si prenumele debitorului (sau ale garantului, dacã se sechestreazã bunurile acestuia) si ale altor persoane care sunt de fatã (martori);

c) mentionarea titlului executoriu, suma datoratã si natura datoriei;

d) enumerarea bunurilor urmãribile sechestrate (natura, gradul de uzurã, dimensiunea etc.);

e) eventualele obiectii fãcute de debitor;

f) indicarea orei, zilei si locului sechestrului;

g) natura sechestrului, dacã este un sechestru cu ridicare, dacã se numeste un custode sau dacã se aplicã sigilii;

h) semnãturile pãrtilor: executor, debitor sau, în lipsa lui, ale altor persoane majore care au asistat la aplicarea sechestrului, precum si, atunci cînd este cazul, semnãtura custodelui.

(2) Dacã debitorul refuzã sã semneze, se va mentiona aceasta în procesul-verbal.

(3) Procesul-verbal se întocmeste în 3 exemplare, dintre care un exemplar se va preda debitorului, un exemplar se depune la dosarul de executare silitã si alt exemplar se predã AVAB.

Art. 19 38. - Din momentul întocmirii procesului-verbal de sechestru potrivit art. 19 37 bunurile sechestrate sunt indisponibilizate. Atâta timp cât dureazã executarea silitã debitorul nu poate dispune de aceste bunuri decât cu acordul AVAB.  Nerespectarea acestei interdictii atrage rãspunderea, potrivit legii, a celui vinovat.

Art. 19 39.- (1) Dacã bunurile sechestrate nu sunt ridicate si depozitate de executor, ele vor putea fi lãsate în custodia debitorului sau a altor persoane desemnate de AVAB.

(2) Cel care primeste bunurile în custodie va semna procesul-verbal de sechestru.

Art. 19 40. - (1) În cazul în care nu au fost luate mãsurile asigurãtorii pentru realizarea integralã a creantei si dacã la începerea executãrii silite se constatã cã existã pericol de înstrãinare, substituire sau sustragere de la urmãrire a bunurilor urmãribile ale debitorului, sechestrarea lor va putea fi aplicatã o datã cu comunicarea titlului executoriu.

(2) Sechestrul prevãzut la alin. (1) se va aplica numai în temeiul autorizãrii date de instanta judecãtoreascã competentã. Dispozitiile referitoare la ordonanta presedintialã din Codul de procedurã civilã sunt aplicabile.

Art. 19 41. - În vederea valorificãrii executorul poate sã verifice dacã bunurile sechestrate se gãsesc la locul mentionat în

procesul-verbal de sechestru si dacã acestea nu au fost substituite sau degradate.

Art. 19 42. - Bunurile rãmân sub sechestru pânã la valorificarea lor sau pânã când AVAB ori, dupã caz, instanta competentã dispune ridicarea sechestrului.

Art. 19 43. - Vânzarea silitã a bunurilor urmãrite se face dupã împlinirea termenului prevãzut în adresa de comunicare a titlului executoriu, fãrã încuviintarea instantei si fãrã efectuarea altei formalitãti.

Art. 19 44.- Vânzarea bunurilor urmãrite silit se face prin licitatie publicã organizatã de o comisie din cadrul AVAB, numitã prin ordin al presedintelui.

Art. 19 45. - (1) Pretul de pornire a licitatiei se stabileste prin expertizã. Expertul se desemneazã de AVAB pe bazã de contract.

(2) Dupã stabilirea pretului de pornire licitatorul va publica cu cel putin 10 zile înainte de data licitatiei un anunt de vânzare într-un cotidian national de largã circulatie si/sau într-un cotidian local. Anuntul va cuprinde sintetic bunurile ce urmeazã sã fie licitate, ziua, ora si locul licitatiei, pretul de pornire si valoarea garantiei de participare stabilitã de AVAB, domiciliul sau sediul debitorului,

precum si mentiunea cã toti cei care posedã un drept real asupra bunurilor scoase la vânzare au obligatia, sub sanctiunea decãderii, sã facã licitatorului dovada acestuia pânã în preziua licitatiei. Anuntul va fi comunicat în mod obligatoriu proprietarului bunului; dacã acesta nu este gãsit, procedura se considerã îndeplinitã prin afisare la locul licitatiei si la sediul primãriei locale în care se aflã bunul.

(3) Licitatia poate avea loc numai dupã expirarea termenului de 10 zile prevãzut la alin. (2) si se va desfãsura la locul stabilit de AVAB. Debitorul este obligat sã permitã tinerea licitatiei în spatiile pe care le detine, dacã sunt adecvate acestui scop.

Art. 19 46. - Pentru participarea la licitatie ofertantii depun la licitator, cu cel putin o zi înainte de data licitatiei, urmãtoarele documente:

a) dovada privind depunerea garantiei de participare;

b) împuternicirea persoanei care îl reprezintã pe ofertant;

c) pentru persoanele juridice de nationalitate românã, copie de pe certificatul de înmatriculare eliberat de oficiul registrului comertului;

d) pentru persoanele juridice strãine, actul de înmatriculare tradus în limba românã;

e) pentru persoanele fizice române, copie de pe actul de identitate;

f) pentru persoanele fizice strãine, copie de pe pasaport.

Art. 19 47. - (1) Comisia de licitatie verificã si analizeazã documentele de participare prevãzute la art. 19 46 si afiseazã la locul licitatiei, cu cel putin o orã înaintea începerii acesteia, lista cuprinzând ofertantii care au depus documentatia completã de participare.

(2) Ofertantii se identificã dupã numãrul de ordine de pe lista de participare, dupã care licitatorul anuntã obiectul licitatiei, pasul de licitare stabilit valoric între 5-15% din pretul de pornire, precum si modul de desfãsurare a licitatiei; pasul de licitare se stabileste de comisia de licitatie.

(3) Dacã se prezintã un singur ofertant care oferã pretul de pornire, acesta este declarat adjudecatar.

(4) În cazul în care la prima licitatie nu se oferã pretul de pornire sau nu s-a prezentat nici un ofertant, licitatorul va publica un nou anunt, cu respectarea prevederilor art. 19 45 alin. (2), care se aplicã în mod corespunzãtor, în vederea tinerii unei noi licitatii. Pretul de pornire în acest caz este de 75% din pretul de pornire a licitatiei anterioare.

(5) Dacã la a doua licitatie nu se înregistreazã o ofertã de cel putin 75% din pretul de pornire a primei licitatii sau dacã nu s-a prezentat nici un ofertant, licitatorul va organiza o a treia licitatie, la care pretul de pornire este de 50% din pretul de pornire a primei licitatii.

(6) Când în cadrul unei sedinte nu au putut fi licitate toate bunurile, licitatia va continua în ziua lucrãtoare urmãtoare, la ora anuntatã de licitator înainte de închiderea sedintei.

Art. 19 48. - (1) Licitatia se adjudecã la pretul cel mai mare oferit. Plata în rate este permisã numai dacã cumpãrãtorul prezintã una dintre urmãtoarele garantii: scrisoare de garantie emisã de o bancã românã sau de o bancã strãinã la care o bancã românã este corespondentã; bilet la ordin avalizat de o bancã agreatã de AVAB; garantia personalã a unui fidejusor, în conditiile Codului comercial, constând într-o obligatie unilateralã si neconditionatã de platã a ratei neachitate la termen, partial sau integral, de cãtre debitor. Garantia nu poate fi decât pentru plata integralã a ratelor si trebuie sã fie îndestulãtoare.

(2) Plata în rate este permisã numai dacã adjudecatarul achitã un avans de minimum 30% din pretul de adjudecare. Garantia de participare poate fi consideratã ca platã partialã a avansului.

(3) Dupã licitarea fiecãrui bun licitatorul întocmeste, în 3 exemplare originale, procesul-verbal de licitatie, care se semneazã de membrii comisiei de licitatie, de adjudecatar si de proprietarul bunului, dacã acesta participã la executare, si care va cuprinde în mod  obligatoriu: modul în care s-a desfãsurat licitatia, rezultatul acesteia, numele si prenumele sau denumirea proprietarului bunului si ale adjudecatarului cumpãrãtor, domiciliul sau sediul acestora, bunul cumpãrat, pretul, taxa pe valoarea adãugatã dupã caz, termenul si modalitatea de platã a pretului si data vânzãrii.

Orice refuz de a semna se consemneazã în procesul-verbal de licitatie. În termen de douã zile lucrãtoare de la data întocmirii procesului-verbal de licitatie licitatorul va încheia si va elibera fiecãrui cumpãrãtor, precum si debitorului un document care va  cuprinde toate elementele mentionate mai sus si care îndeplineste conditiile unui document specific, legal aprobat, conform legislatiei financiar-contabile. În acelasi termen licitatorul va dispune în scris restituirea garantiei, cu exceptia garantiei adjudecatarului, care se retine în contul pretului sau în contul AVAB, dacã adjudecatarul refuzã plata pretului la termenul si în modalitatea stabilite în procesul-verbal de licitatie.

(4) În termen de douã zile lucrãtoare de la data plãtii pretului integral sau, în cazul vânzãrii cu plata în rate, a plãtii avansului si a prezentãrii garantiilor stabilite în procesul-verbal de licitatie licitatorul va transmite adjudecatarului cumpãrãtor si proprietarului bunului vândut silit câte un exemplar original al acestui proces-verbal. Pentru bunurile transmise prin vânzare silitã procesul-verbal de licitatie constituie titlu de proprietate în baza cãruia adjudecatarul este îndreptãtit sã procedeze la înregistrarea bunurilor adjudecate în evidenta contabilã, sã solicite, dupã caz, înmatricularea mijloacelor de transport, înregistrarea la organelle fiscale, efectuarea publicitãtii imobiliare. Pentru bunurile vândute cu plata pretului în rate procesul-verbal de licitatie constituie titlu executoriu conform art. 19 13.

Art. 19 49. - (1) În cazul în care la a treia licitatie nu se oferã pretul de pornire sau nu se prezintã nici un ofertant, AVAB va putea fie sã adjudece bunul în contul creantei, caz în care se va proceda la o diminuare a creantei cu 50% din pretul bunului stabilit prin expertizã potrivit art. 19 45 alin. (1), fie sã solicite evaluatorului o actualizare a valorii de piatã stabilite anterior. În acest caz AVAB va relua procedura de vânzare prin licitatie pornind de la noul pret de referintã.

(2) AVAB este autorizatã sã identifice posibilitãti de valorificare superioarã pentru bunurile adjudecate potrivit alin. (1).

(3) În situatia în care s-a procedat la adjudecarea de cãtre AVAB a bunului imobil supus executãrii silite acesta va trece în proprietatea privatã a statului si în administrarea AVAB, pe baza procesului-verbal de licitatie.

(4) Acelasi regim îl vor avea si bunurile imobile acceptate de AVAB ca dare în platã pentru stingerea obligatiei de platã de cãtre debitorul cedat, conventia de dare în platã constituind titlu de proprietate.

 

CAPITOLUL IV 6

Sanctiuni

 

Art. 19 50  - (1) Constituie contraventie la prevederile prezentei ordonante de urgentã, dacã, potrivit legii penale, nu constituie infractiune, urmãtoarele fapte:

a) atribuirea unui activ bancar sau a unui pachet de active bancare unei persoane, cunoscând cã aceasta face parte din una dintre categoriile prevãzute la art. 19 9 alin. (1);

b) atribuirea unui activ bancar sau a unui pachet de active bancare unei persoane în dauna alteia care a formulat o ofertã mai avantajoasã, potrivit criteriilor stabilite în oferta de vânzare;

c) nerespectarea termenelor stabilite de AVAB, în cererile adresate în scris persoanelor prevãzute la art. 15 alin. (1) si (2), pentru obtinerea de informatii.

(2) Contraventiile prevãzute la alin. (1) lit. a) si b) se sanctioneazã cu amendã de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele prevãzute la alin. (1) lit. c), cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei. Sumele se actualizeazã periodic în functie de rata inflatiei.

Art. 19 51. - Constatarea contraventiilor prevãzute la art. 19 50 si aplicarea sanctiunilor se fac de cãtre Corpul de control al primului-ministru.

Art. 19 52. - Contraventiilor prevãzute la art. 19 50 li se aplicã dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25 si 26.”

26. Titlul capitolului V va avea urmãtorul cuprins:

 

“Dispozitii tranzitorii si finale”

 

27. Articolul 20 se abrogã.

28. Articolul 21 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 21. - Dispozitiile prezentei ordonante de urgentã se aplicã si în cazul creantelor bancare neperformante care sunt în curs de a fi preschimbate în actiuni sau în pãrti sociale la societãtile comerciale debitoare si nu exclud utilizarea în continuare a acestei metode de valorificare a creantelor, chiar dacã ea nu a fost încã initiatã.”

29. Dupã articolul 21 se introduc articolele 22-35 cu urmãtorul cuprins:

“Art. 22. - Valoarea activelor bancare preluate în alte conditii decât cele prevãzute la art. 12 1 alin. (1) face obiectul regularizãrii între AVAB si banca cedentã, astfel încât operatiunea sã se încadreze în prevederile art. 12 1 alin. (1).

Art. 23. - În cazul debitorilor societãti comerciale la care statul sau autoritãtile administratiei publice locale sunt actionari, care au evidentiate în conturile din bilant creante neperformante si creante bugetare restante, se pot aplica si metodele de stingere a creantelor bugetare restante prevãzute în Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 24. - (1) Litigiile în curs în legãturã cu creantele bancare cedate AVAB, indiferent de faza în care se aflã, vor continua si se vor solutiona cu aplicarea procedurii prevãzute de prezenta ordonantã de urgentã. Actele procedurale încheiate rãmân valabile. La cererea AVAB aceastã procedurã poate fi aplicatã si executãrilor silite începute potrivit procedurii de drept comun. Actele de executare încheiate îsi mentin valabilitatea.

(2) Executarea silitã începutã de AVAB prin executorii proprii sau prin intermediul executorilor judecãtoresti continuã si pe parcursul solutionãrii contestatiilor formulate de debitori, acestia având dreptul întoarcerii executãrii numai în baza unei hotãrâri judecãtoresti definitive si irevocabile.

Art. 25. - (1) Debitorii pot contesta în justitie mãsurile dispuse de AVAB potrivit prezentei ordonante de urgentã si pot face contestatie la executare numai dupã depunerea unei cautiuni egale cu 20% din valoarea activului bancar supus valorificãrii.

(2) Dovada privind plata cautiunii prevãzute la alin. (1) va însoti în mod obligatoriu contestatia debitorului fãrã care aceasta nu va putea fi înregistratã.

(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecãtorul de serviciu la data înregistrãrii cererii.

Art. 26. - (1) AVAB poate accepta darea în platã a unui bun în vederea stingerii obligatiilor de platã.

(2) Actul încheiat de AVAB pentru constatarea stingerii obligatiei de platã a debitorului, total sau partial, constituie titlu de proprietate, iar operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dãrii în platã, este scutitã de taxa pe valoarea adãugatã.

Art. 27. - (1) Bãncile cedente ale creantelor neperformante preluate la datoria publicã rãspund patrimonial pentru toate pagubele cauzate prin necomunicarea documentelor sau informatiilor cãtre AVAB, dacã datoritã acestui fapt nu s-a putut valorifica respectiva creantã.

(2) Persoanele vinovate de transmiterea unor date incorecte sau de nepredarea tuturor documentelor si datelor necesare pentru executarea creantelor cedate AVAB rãspund civil, contraventional sau penal, dupã caz, în conditiile legii.

Art. 28. - Cererile formulate de AVAB si orice alte acte procedurale efectuate de si pentru aceasta în legãturã cu valorificarea activelor bancare sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar, cautiuni si orice alte taxe.

Art. 29. - AVAB este autorizatã ca ori de câte ori în procesul de valorificare a activelor bancare este necesarã aplicarea altor metode prevãzute de lege la acea datã, care creeazã posibilitãti mai rapide si mai eficiente de valorificare, sã utilizeze acele metode  separat sau împreunã cu metodele proprii.

Art. 30. - Asigurarea serviciilor necesare în vederea îndeplinirii atributiilor specifice se realizeazã pe baza unui regulament propriu, aprobat de Consiliul de supraveghere si îndrumare.

Art. 31. - Mãsurile întreprinse de AVAB în vederea executãrii silite nu se suspendã ca urmare a declansãrii procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului.

Art. 32. - În vederea executãrii silite a bunurilor urmãrite AVAB poate solicita judecãtorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecãtorul-sindic va dispune ca administratorul sau, dupã caz, lichidatorul sã predea AVAB bunul afectat garantiei, în vederea valorificãrii.

Art. 33. - Bugetul de venituri si cheltuieli al AVAB, aprobat potrivit legii, se modificã în mod corespunzãtor, tinându-se seama de prevederile prezentei ordonante de urgentã.

Art. 34. - Prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 65/1999 privind salarizarea personalului AVAB se aplicã tranzitoriu pânã la data înregistrãrii, conform legii, a contractului colectiv de muncã. La aceeasi datã Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 65/1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 20 mai 1999, se abrogã.

Art. 35. - La data intrãrii în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentã urmãtoarele acte normative se abrogã:

- Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 151/2000;

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 25/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000;

- Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 166/2000 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 24 octombrie 2000, precum si orice alte dispozitii contrare.

- În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Guvernul, la propunerea AVAB, va aproba modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 387/1999 privind organizarea si functionarea Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare.

 Art. III. - Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 51/1998, cu modificãrile si completãrile ulterioare, va fi republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouã numerotare.

 

Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 27 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

PRESEDINTELE SENATULUI

VALER DORNEANU

NICOLAE VÃCÃROIU

 

Bucuresti, 17 iulie 2001.

Nr. 409.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României decreteazã:

 

Articol unic. - Se promulgã Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 17 iulie 2001.

Nr. 607.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la inspectia vizualã pentru detectarea parazitilor în produsele din pescuit

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor, în temeiul prevederilor art. 31 din Legea sanitarã veterinarã nr. 60/1974, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza Hotãrârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 440/2001, vãzând Referatul de aprobare nr. 141.524 din 5 iunie 2001, întocmit de Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã,

emite urmãtorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobã Norma sanitarã veterinarã cu privire la inspectia vizualã pentru detectarea parazitilor în produsele din pescuit prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã, institutiile centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin..Art. 3. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 13 iunie 2001.

Nr. 190.

 

ANEXÃ

 

NORMÃ SANITARÃ VETERINARÃ

cu privire la inspectia vizualã pentru detectarea parazitilor în produsele din pescuit

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta normã sanitarã veterinarã stabileste regulile pentru inspectia vizualã în scopul detectãrii parazitilor în produsele din pescuit.

 

CAPITOLUL II

Definitii

 

Art. 2. - În sensul prezentei norme sanitare veterinare se întelege prin:

a) parazit vizibil - un parazit sau un grup de paraziti care au dimensiune, culoare si consistentã evidentã în tesuturile pestelui si ale altor produse din pescuit;

b) inspectie vizualã - examinarea fãrã distrugere a pestelui sau a produselor din pescuit, fãrã mijloace optice de mãrire si în conditii de iluminat corespunzãtor;

c) produse din pescuit - animalele acvatice marine sau de apã dulce care apartin speciilor comestibile de pesti, crustacee, moluste, ajunse la dimensiunea economicã pentru a fi comercializate, sau pãrti din aceste animale, inclusiv icrele si laptii, precum si produsele obtinute din corpul sau din organele comestibile ale acestora în urma unui procedeu de prelucrare.

 

CAPITOLUL III

Reguli pentru inspectia vizualã

 

Art. 3. - Inspectia vizualã se efectueazã de cãtre personal calificat pe un numãr reprezentativ de probe.

Autoritatea competentã stabileste numãrul si frecventa inspectiilor la care se referã dispozitiile alin. 1, în functie de natura produsului din pescuit, originea geograficã si folosirea acestuia.

Art. 4. - În timpul productiei inspectia vizualã a cavitãtii abdominale, a ficatului si a icrelor, a pestelui sau a altor produse din pescuit eviscerate, destinate consumului uman, se efectueazã de cãtre personal calificat. În functie de sistemul de eviscerare folosit inspectia vizualã se realizeazã astfel:

a) în cazul eviscerãrii manuale se efectueazã în mod continuu de cãtre operatori în timpul eviscerãrii si spãlãrii;

b) în cazul eviscerãrii mecanice se realizeazã prin recoltarea unui numãr reprezentativ de probe, care sã nu fie mai mic de 10 exemplare pe lot.

Art. 5. - Inspectia vizualã a fileurilor de peste, a bucãtilor de peste sau a altor produse din pescuit se realizeazã în timpul filetãrii sau portionãrii de cãtre personae calificate. Când examinarea individualã nu este posibilã datoritã dimensiunilor fileurilor, se aplicã un plan de recoltare de probe, dispus de autoritatea veterinarã competentã conform prevederilor legale în vigoare. Programul de recoltare de probe si rezultatul examinãrii vor fi puse la dispozitie autoritãtilor competente ori de câte ori este solicitat.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la valorile pentru azotul usor hidrolizabil în produsele din pescuit, precum si metodele de analizã folosite

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

 în temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinarã nr. 60/1974, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza Hotãrârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 440/2001, vãzând Referatul de aprobare nr. 141.392 din 30 mai 2001, întocmit de Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã, emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Norma sanitarã veterinarã cu privire la valorile pentru azotul usor hidrolizabil în produsele din pescuit, precum si metodele de analizã folosite, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã, institutiile centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 13 iunie 2001.

Nr. 191.

 

ANEXÃ

 

NORMÃ SANITARÃ VETERINARÃ

cu privire la valorile pentru azotul usor hidrolizabil în produsele din pescuit, precum si metodele de analizã folosite

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - Prezenta normã sanitarã veterinarã stabileste metodele de analizã, precum si valorile pentru azotul usor hidrolizabil în produsele din pescuit.

 

CAPITOLUL II

Definitii

 

Art. 2. - În sensul prezentei norme sanitare veterinare se întelege prin:

a) azot usor hidrolizabil - parametrul chimic ce împiedicã punerea în consum a produselor din pescuit improprii pentru consumul uman;

b) continut în azot hidrolizabil - continutul în azot al bazelor azotoase volatile, exprimat în miligrame/100 g produs.

 

CAPITOLUL III

Valorile pentru azotul usor hidrolizabil în produsele din pescuit - metode de analizã

 

Art. 3. - Produsele din pescuit neprocesate apartinând categoriilor de specii prevãzute la lit. a), b) si c) sunt considerate improprii pentru consumul uman atunci când examenul organoleptic ridicã un dubiu asupra prospetimii lor, iar la controlul fizico chimic se demonstreazã cã limitele de azot usor hidrolizabil sunt peste valorile urmãtoare:

a) 25 mg azot/100 g carne de peste pentru speciile: Sebastes sp.; Helicolenus dactylopterus; Sebastichthys capensis;

b) 30 mg azot/100 g carne de peste pentru familia Pleuronectidae (cu exceptia Hippoglossus sp.);

c) 35 mg azot/100 g carne de peste pentru speciile apartinând familiei Merlucciidae si Gadidae.

Art. 4. - Metoda de referintã utilizatã pentru determinarea azotului usor hidrolizabil este metoda distilãrii unui extract deproteinizat cu acid percloric ce permite identificarea continutului în azot al bazelor azotoase volatile – azot usor hidrolizabil - la pesti si la produsele din pescuit, aplicabilã pentru un continut în azot usor hidrolizabil cuprins între 5 mg/100 g si 100 mg/100 g.

1. Descrierea metodei

Bazele azotice volatile sunt extrase din probã cu ajutorul unei solutii de acid percloric 0,6. Dupã alcalinizare extractul este supus unei distilãri prin antrenare cu vapori, iar constituentii bazici volatili sunt absorbiti într-un receptor acid.

Continutul în azot usor hidrolizabil este determinat prin titrarea bazei absorbite.

2. Reactivi

În cadrul metodei se utilizeazã reactivi cunoscuti. Se foloseste apa distilatã sau demineralizatã de aceeasi puritate.

2.1. Solutii de acid percloric - 6 g/100 ml

2.2. Solutii de sodã causticã - 20 g/100 ml

2.3. Solutii standard de HCl 0,05 mol

2.4. Solutii de acid boric - 3 g/100 ml

2.5. Agent antispumant cu silicon

2.6. Solutii de fenolftaleinã - 1 g/100 ml alcool etilic

2.7. Solutii indicator (Tashiro Mixed Indicator) – se dizolvã 2 g rosu de metil si 1 g albastru de metilen în 1000 ml etanol 95%.

3. Instrumente si accesorii

3.1. Masinã de tocat carne, cutit, foarfece, instrumente curate si dezinfectate

3.2. Omogenizator foarte rapid, cu numãr de rotatii cuprins între 8.000 si 45.000/minut

3.3. Hârtie de filtru de 150 mm diametru, cu filtrare rapidã

3.4. Biurete de 5 ml, gradate la 0,01 ml

3.5. Aparat pentru distilare prin antrenare cu vapori. Acest aparat poate regla diferite cantitãti de vapori si poate produce o cantitate constantã de vapori într-o perioadã de timp datã.

4. Mod de lucru

La manipularea acidului percloric mãsurile de protectie necesare sunt cele care se iau în cazul substantelor puternic corosive. Probele vor fi prelucrate conform pct. 4.1 cât mai repede dupã ajungerea la laborator.

4.1. Prelucrarea probelor

Se taie cu grijã proba cu un instrument prevãzut la pct. 3.1. Se cântãresc 10 g, cu o eroare de cel mult cu 0,1 g în plus sau în minus din melanj într-un recipient corespunzãtor, se amestecã cu 90 ml solutie de acid per-.cloric conform pct. 2.1, se omogenizeazã timp de 2 minute într-un mixer conform pct. 3.2, apoi se filtreazã cu o hârtie de filtru prevãzutã la pct. 3.3. Extractul astfel obtinut poate fi conservat timp de cel putin 7 zile la o temperaturã cuprinsã între 2 si 6¼ C.

4.2. Distilarea cu vapori

Se pun 50 ml din extractul obtinut conform pct 4.1 într-un aparat de distilat cu vapori. Pentru a verifica dacã alcalinitatea extractului este suficientã se adaugã mai multe picãturi de agent antispumant cu silicon, 6,5 ml solutie de sodã causticã conform pct. 2.2 si se începe imediat distilarea prin antrenarea cu vapori. Se regleazã distilarea prin antrenare cu vapori, astfel încât sã se distileze 100 ml distilat în 10 minute.

Tubul de iesire a distilatului se scufundã într-un recipient ce contine 100 ml solutie de acid boric conform pct. 2.4, la care s-au adãugat 3-5 picãturi de solutii indicator conform pct. 2.7. Dupã 10 minute distilarea este terminatã. Se ridicã tubul si se spalã cu apã. Se determinã continutul în baze volatile din solutia distilatã prin titrare cu solutie standard de HCl conform pct. 2.3, pH-ul punctului final trebuind sã fie de 5,0 (cu eroare de 0,1).

4.3. Titrarea

Analizele trebuie efectuate în dublu. Metoda de analizã a fost aplicatã corect dacã diferenta dintre douã rezultate nu depãseste 2 mg/100 g. Titrarea se face cu o solutie standard de HCl 0,01 mol/l (0,01 N).

4.4. Proba martor

Se efectueazã o probã martor conform pct. 4.2. În locul extractului se utilizeazã 50,0 ml solutie de acid percloric conform pct. 2.1. Calcularea continutului în azot usor hidrolizabil se face aplicând ecuatia urmãtoare:

Azot usor hidrolizabil (mg/100 g esantion) - (V1-V0) x 0,14 x 2 x 100 M, în care:

V1 = volumul solutiei de HCl 0,01 M (ml) utilizat pentru titrarea probei;

V0 = volumul solutiei de HCl 0,01 M (ml) utilizat pentru titrarea probei martor;

M = masa probei (g).

Analizele trebuie efectuate în dublu. Metoda a fost aplicatã corect dacã diferenta între douã analize nu depãseste 2 mg/100 g. Se verificã echipamentul prin distilarea unor solutii de clorurã de amoniu echivalente cu 50 mg azot usor hidrolizabil/100 g.

Deviatia standard a reproductibilitãtii Sr-1,20.

Deviatia standard a comparabilitãtii SR - 2,50 mg.

Art. 5. - Metodele de rutinã utilizabile pentru determinarea azotului usor hidrolizabil sunt urmãtoarele:

a) metoda microdifuziunii;

b) metoda distilãrii directe;

c) metoda distilãrii unui extract deproteinizat cu acidul triclor acetic.

Pentru determinarea azotului usor hidrolizabil este necesarã o cantitate de 100 g carne luatã din cel putin 3 puncte diferite si amestecatã prin tocare.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la conditiile minime de igienã pentru produsele din pescuit obtinute la bordul vaselor de pescuit

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

în temeiul prevederilor art. 31 alin. 1 si 2 din Legea sanitarã veterinarã nr. 60/1974, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în baza Hotãrârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 440/2001,

vãzând Referatul de aprobare nr. 140.761 din 30 mai 2001, întocmit de Agentia  Nationalã Sanitarã Veterinarã,

emite urmãtorul ordin:

 

Art. 1. - Se aprobã Norma sanitarã veterinarã cu privire la conditiile minime de igienã pentru produsele din pescuit obtinute la bordul vaselor de pescuit, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã, institutiile centrale de profil si directiile sanitare veterinare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Agentia Nationalã Sanitarã Veterinarã va controla modul de aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare în termen de 5 zile de la data publicãrii lui.

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Ilie Sârbu

 

Bucuresti, 13 iunie 2001.

Nr. 192.

 

ANEXÃ

 

NORMÃ SANITARÃ VETERINARÃ

cu privire la conditiile minime de igienã pentru produsele din pescuit obtinute la bordul vaselor de pescuit

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - Prezenta normã sanitarã veterinarã stabileste conditiile de igienã pentru produsele din pescuit obtinute la bordul vaselor de pescuit.

 

CAPITOLUL II

Conditiile minime de igienã aplicate produselor din pescuit la bordul vaselor de pescuit

 

Art. 2. - Spatiile sau containerele de pe vas, folosite pentru depozitarea produselor din pescuit, se construiesc astfel încât sã permitã igienizarea si scurgerea apei, evitându-se rãmânerea în contact cu produsele din pescuit. Spatiile sau containerele pentru  depozitarea produselor din pescuit nu trebuie sã continã obiecte sau produse ce pot transmite caracteristici anormale produselor din pescuit.

Art. 3. - În timpul folosirii spatiile sau containerele pentru depozitarea produselor din pescuit trebuie sã fie curate si, în special, sã nu existe posibilitatea contaminãrii cu combustibil utilizat pentru propulsarea vasului sau cu apã murdarã de pe fundul vasului.

Art. 4. - Produsele din pescuit aduse la bord vor fi protejate de contaminare, de efectele soarelui sau de alte surse de cãldurã.

Atunci când sunt spãlate apa folositã pentru spãlare va fi apã potabilã corespunzãtoare, la parametrii precizati în reglementãrile sanitare veterinare în vigoare, sau apã marinã curatã, astfel încât sã nu fie modificatã calitatea sau integritatea produsului.

Art. 5. - Manipularea si depozitarea produselor din pescuit se efectueazã cu evitarea lovirilor. Se permite utilizarea  instrumentelor ascutite pentru mutarea pestelui mare sau a pestelui care ar putea rãni manipulatorul, cu conditia ca la aceste produse carnea sã nu fie modificatã.

Art. 6. - Produsele din pescuit, altele decât cele tinute în stare vie, sunt supuse rãcirii cât mai rapid dupã prindere.

În cazul vaselor în care rãcirea nu este posibilã, produsele din pescuit nu se vor pãstra la bord mai mult de 8 ore.

Art. 7. - Gheata folositã pentru rãcire trebuie sã fie din apã potabilã sau din apã de mare curatã. Gheata se depoziteazã în spatii curate care sã nu permitã contaminarea.

Art. 8. - Dupã descãrcarea produselor din pescuit spatiile si containerele de depozitare, precum si echipamentul se igienizeazã cu apã potabilã sau cu apã de mare curatã.

Art. 9. - Decapitarea si/sau eviscerarea pestelui la bordul vaselor se realizeazã în conditii de igienã, iar produsele se spalã imediat cu apã potabilã sau cu apã de mare curatã. Viscerele si pãrtile necomestibile se depoziteazã separat de produsele destinate consumului uman. Ficatul si icrele destinate consumului uman se refrigereazã sau se congeleazã.

Art. 10. - Ustensilele folosite la decapitarea, eviscerarea si îndepãrtarea înotãtoarelor, precum si containerele de depozitare vor fi confectionate din materiale rezistente la coroziune, netede, usor de curãtat si dezinfectat.

Art. 11. - Personalul care manipuleazã produsele din pescuit va mentine un standard înalt de curãtenie atât personalã, cât si a echipamentului.

 

CAPITOLUL III

Conditii suplimentare de igienã aplicate vaselor de pescuit construite si echipate pentru pãstrarea la bord a produselor din pescuit în conditii optime mai mult de 24 de ore

 

Art. 12. - Vasele de pescuit construite si echipate pentru pãstrarea la bord a produselor din pescuit în conditii optime mai mult de 24 de ore vor fi prevãzute cu calã si vor fi dotate cu tancuri sau containere pentru depozitarea produselor din pescuit refrigerate sau congelate la temperaturile prevãzute de legislatia veterinarã în vigoare.

Art. 13. - Cala de depozitare este separatã de sala masinilor sau de cabinele echipajului pentru evitarea contaminãrii produselor din pescuit si este prevãzutã cu scurgere pentru apã.

Art. 14. - Suprafata interioarã a tancurilor sau a containerelor va fi netedã, usor de spãlat si de dezinfectat.

Art. 15. - Containerele si tancurile folosite la depozitarea produselor din pescuit sunt prevãzute cu scurgeri pentru apa provenitã din topirea ghetii.

Art. 16. - Puntile de lucru, tancurile, containerele si echipamentul se curãtã ori de câte ori este necesar.

Curãtarea se realizeazã cu apã potabilã sau cu apã de mare curatã. Ori de câte ori este necesar se executã dezinsectia si deratizarea.

Art. 17. - Substantele pentru igienizare, dezinfectantele, insecticidele si toate substantele potential toxice se pãstreazã în spatii special amenajate, tinute sub cheie. Utilizarea substantelor se face fãrã a exista riscul contaminãrii produselor din pescuit.

Art. 18. - Congelarea la bord a produselor din pescuit se realizeazã cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În cazul folosirii congelãrii în saramurã aceasta nu trebuie sã fie o sursã de contaminare a pestelui.

Art. 19. - Vasele echipate pentru rãcirea produselor din pescuit în apã de mare rãcitã cu gheatã (CSW) sau refrigeratã prin mijloace mecanice (RSW) trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte:

a) tancurile sã fie echipate cu conducte de aductie si de scurgere a apei de mare si sã fie prevãzute cu instalatii pentru obtinerea unei temperaturi uniforme în tot spatiul;

b) tancurile sã fie dotate cu aparaturã de înregistrare graficã a temperaturilor, conectatã la un senzor de temperaturã pozitionat în zona tancului în care temperatura este cea mai ridicatã;

c) operarea tancului sau a containerului sã asigure amestecul pestelui cu apa de mare si o ratã de rãcire care sã ajungã la 3¼C dupã cel mult 6 ore de la încãrcare si la 0¼C dupã cel mult 16 ore;

d) dupã fiecare descãrcare tancurile, containerele si sistemele de circulare sã fie golite complet si sã fie curãtate cu apã potabilã sau cu apã de mare curatã;.e) pe termogramele de înregistrare a temperaturii sã se înscrie data si numãrul containerului.

Termogramele se pun la dispozitie autoritãtilor de control competente ori de câte ori sunt solicitate.

Art. 20. - Autoritatea competentã are obligatia sã tinã la zi, pentru control, lista cuprinzând vasele echipate conform art. 19, cu exceptia vaselor echipate cu containere detasabile care nu sunt implicate în conservarea pestelui în apã de mare rãcitã.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 21. - Proprietarii de vase sau reprezentantii lor au obligatia sã supunã personalul care manipuleazã produsele din pescuit controlului medical conform prevederilor legale în vigoare, în vederea evitãrii contaminãrii produselor din  pescuit. În acest sens  proprietarii de vase sau reprezentantii acestora iau toate mãsurile necesare în vederea interzicerii manipulãrii produselor din pescuit de cãtre persoane suspecte de îmbolnãvire.