MONITORUL
OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R
T E A I
Anul XIII -
Nr. 36 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI
ALTE ACTE Vineri, 19 ianuarie 2001
SUMAR
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 155 din 19 septembrie 2000 referitoare la
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperforrnante preluate
la datoria publică internă
521 /2000 - Decizie privind concentrarea economică realizată
de Societatea Comercială
"Cimus" - S.A. Câmpulung prin dobândirea controlului la
Societatea Comercială
"Premeco" - S.A. Pitesti
535/2000 - Decizie cu privire la concentrarea economică
Societatea Comercială "Meteor" - S.A. Bucuresti/ Societatea
Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
din 19
septembrie 2000
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate
la datoria publică internă
Lucian
Mihai - presedinte
Kozsokár
Gábor - judecător
Ioan Muraru
- judecător
Nicolae
Popa - judecător
Lucian
Stângu - judecător
Florin
Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru
Vonica - judecător
Mariana
Trofimescu - procuror
Marioara
Prodan - magistrat-asisterat
Pe rol se
află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei
Guvernului nr. 5/1999 privind executarea silită a creantelor bancare
neperformante preluate la datoria publică internă. Exceptia a fosi ridicată de
Societatea Comercială "G.C.P. General Consulting and Procurement" -
S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 6.841/1999, nr. 6.842/1999, nr. 6.844/1999
si nr. 6.846/1999 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială, precum si din
Dosarul nr. 429/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia comercială.
La apelul
nominal se prezintă avocat Mihai Constantinescu pentru Agentia de Valorificare
a Activelor Bancare, lipsind celelalte părti (autorul exceptiei si Banca
Comercială Română - S.A.), fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Magistratul-asistent
referă Curtii că autorul exceptiei solicită, prin cerere aflată la dosar,
amânarea cauzei la data de 26 septembrie 2000 în vederea discutării conexării
cu dosarele nr. 137C/2000 si nr. 140C/2000, aflate pe rol la acea dată, dosare
având aceleasi părti si acelasi obiect.
Având
cuvântul asupra acestei cereri, reprezentantul Agentiei de Valorificare a
Activelor Bancare se opune amânării cauzei, solicitată de autorul exceptiei,
care, în calitate de debitor, urmăreste tergiversarea solutionării cauzei si
amânarea plătii datoriei. Totodată, în temeiul art. 164 din Codul de procedură
civilă, solicită conexarea dosarelor nr. 117C/2000, nr. 122G/2000, nr.
138G/2000 si nr. 139G/2000 la Dosarul nr. 116C/2000, toate aflate pe rolul
Curtii la termenul din 19 septembrie 2000, deoarece au aceleasi părti si
acelasi obiect.
Reprezentantul
Ministerului Public solicită, în temeiul art. 164 din Codul de procedură
civilă, admiterea ambelor cereri formulate de părti, si anume a cererii de
conexare a dosarelor aflate pe rolul Curtii la acest termen, având aceleasi
părti si acelasi obiect, iar după conexare, a cererii de amânare a cauzei la
data de 26 septembrie 2000, în vederea discutării conexării la acest dosar si a dosarelor aflate pe rol la acest
termen.
Curtea
respinge cererea de amânare a cauzei, formulată de autorul exceptiei,
considerând că este nejustificată amânarea în vederea discutării conexării cu
alte dosare care au termen ulterior, o asemenea amânare determinând
tergiversarea solutionării exceptiei de neconstitutionalitate în dosarele care
au termen fixat pentru data de astăzi. Examinând cererea de conexare formulată
de partea prezentă, Curtea, în temeiul art. l6 din Legea nr. 47/1992,
republicată, precum si al art. 164 din Codul de procedură civilă, pentru o mai
bună administrare a justitiei dispune conexarea dosarelor indicate mai sus la
Dosarul nr. 116C/2000.
Cauza fiind
în stare de judecată, reprezentantul Agentiei de Valorificare a Activelor
Bancare solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 ca fiind inadmisibilă, invocând exceptia
autoritătii de lucru judecat în raport cu Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000,
pronuntată de Curtea Constitutională în dosare conexate având aceleasi părti,
acelasi obiect si aceeasi cauză juridică, decizie prin care exceptia a fost
respinsă. Se consideră că există tripla identitate de părti, obiect si cauză
juridică, întrucât identitatea de obiect nu trebuie raportată la cauzele
concrete, ci numai la contestarea legitimitătii constitutionale a Ordonantei
Guvernului nr. 55/1999. Totodată se arată că atât în sens material, cât si în
sens format sunt îndeplinite cerintele art. 1201 din Codul civil referitoare la
autoritatea de lucru judecat, precum si prevederile art. 145 alin. (2) din
Constitutie referitoare la puterea si obligativitatea deciziilor Curtii.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate ca fiind nefondată, considerând că Ordonanta Guvernului
nr. 55/1999 nu contravine prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16, 21,
24, 125 si 128. Se invocă în acest sens Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, prin
care Curtea Constitutională a respins o exceptie având acelasi obiect, aceleasi
părti si care este raportată la aceeasi texte constitutionale.
CURTEA,
având în
vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:
Prin
încheierile din 11 ianuarie 2000 si din 29 februarie 2000, pronuntate în
dosarele nr. 6.841/1999, nr. 6.842/1999, nr. 6.844/1999 si, respectiv, nr.
6.846/1999 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială, precum si
prin Încheierea din 21 februarie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 429/2000 de Curtea
de Apel Bucuresti - Sectia comercială, Curtea Constitutională a fost sesizată
cu exceptia de neconstitutionalitate a ansamblului dispozitiilor Ordonantei
Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare
neperformante preluate la datoria publică internă si, în special, a
dispozitiilor art. 4, 5, 8, 9, art. 11 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28
alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) si (2) si ale art. 40.
Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială "G.C.P. General
Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti.
Obiectul
dosarelor mentionate îl constituie apelul declarat împotriva sentintelor civile
pronuntate de Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti si, respectiv, de Tribunalul
Bucuresti - Sectia comercială, prin care s-au respins opozitiile împotriva
formelor de executare initiate de Banca Română de Comert Exterior - Bancorex -
S.A.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine
că Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 este neconstitutională în totalitatea ei,
pentru că este "vădit părtinitoare", încălcând prevederile art. 16
alin. (2) din Constitutia României, potrivit cărora "Nimeni nu este mai
presus de lege". Se mai arată că această ordonantă "a fost emisă
într-un domaniu în care exista deja o reglementare", si anume dispozitiile
art. 478-489 din Codul comercial, care reglementau regimul juridic al
garantiilor reale mobiliare până la intrarea în vigoare a Legii nr. 99/1999
privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, lege prin care
aceste dispozitii au fost abrogate, prevăzându-se însă la art. 102 alin. (1) că
amanetul sau ipoteca asupra bunurilor, constituite si înregistrate anterior,
rămân supuse dispozitiilor legale existente la data constituirii lor. Autorul
exceptiei consideră că sunt aplicabile si prevederile Codului de procedură
civilă referitoare la procedura executării silite, inclusiv în materie imobiliară.
Totodată se arată că însăsi Legea nr. 99/1999 prevede dreptul la opozitie la
vânzarea bunului gajat al debitorului, creditorului sau proprietarului bunului,
drept pe care acestia îl pot exercita în termen de 5 zile libere de la primirea
notificării. Or, Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 "instituie o procedură
specială în, domeniul executării silite mobiliare si imobiliare, procedură care
derogă de la dispozitiile dreptului comun si care este valabilă doar în ce
priveste Agentia de Valorificare a Activelor Bancare si debitorii
acesteia". Astfel, art. 4 stipulează că titlul executoriu se comunică
debitorului si se pune în executare fără nici o altă formalitate, iar art. 23
din ordonantă prevede că executarea silită a bunurilor imobile ipotecate si a
bunurilor mobile gajate se poate face în termen de 5 zile de la comunicarea
titlului executoriu către proprietarul acestora, fără încuviintarea instantei.
Potrivit art. 3 alin. (1) din aceeasi ordonantă, prin titlu executoriu se
întelege contractele sau conventiile de credit dintre bancă si debitorul cedat
ori alte titluri constatatoare ale creantelor, actele prin care s-au constituit
garantii personale sau reale pentru restituirea acestor creante cesionate
Agentiei pentru Valorificarea Activelor Bancare, precum si orice alte acte sau
întelegeri încheiate da aceasta pentru realizarea creantelor preluate. Se mai
arată că art. 12 din ordonanta criticată prevede un termen de prescriptie mai
scurt pentru actiunile îndreptate împotriva Agentiei de Valorificare a Activelor
Bancare si în acest fel "se creează o inegalitate discriminatorie de
tratament juridic între Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, în
calitate de creditor, care se supune unei anumite legi - Ordonanta Guvernului
nr. 55/1999" si ceilalti creditori aflati în situatii asemănătoare si care
se supun unei alte legi, cu mult mai dezavantajoase [...]. Pe de altă parte se
creează o discriminare între debitorii Agengiei de Valorificare a Activelor
Bancare si ceilalti debitori", încălcându-se principiul egalitătii în
drepturi consacrat de art. 16 din Constitutie.
Autorul
exceptiei invocă în motivarea acesteia si încălcarea prevederilor art. 24
referitoare la garantarea dreptului la apărare si a celor cuprinse în art. 128
din Constitutie privind folosirea căilor de atac. Se sustine în acest sens că
prin art. 11 alin. (2) din ordonantă se prevede o singură cale de atac -
recursul, partea interesată fiind lipsită de o cale de atac - apelul, ceea ce
în opinia auiorului exceptiei constituie "o atingere gravă a drsptului la
apărare, mai ales că apelul este singura cale devolutivă de atac si provoacă o
rejudecare a fondului". Totodată se consideră că textul contravine si
prevederilor art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi. Tot
ca încălcare a dreptului la apărare este considerată si dispozitia cuprinsă în
art. 9 alin. (3) din ordonantă, prin care se instituie prezumtia renuntării de
către parte la apărările ce puteau fi formulate prin întâmpinare si la probele
în sustinerea acestor apărări, în cazul în care partea nu comunică întâmpinarea
prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire înainte de primul termen de
judecată, înlăturându-se astfel aplicarea dispozitiilor art. 118 din Codul de
procedură civilă.
De
asemenea, se invocă si încălcarea, prin art. 40 din ordonantă, a prevederilor
art. 21 din Constitutie referitoare la liberul acces la justitie, deoarece,
potrivit acestui text, debitorii pot contesta în justitie măsurile dispuse de
Agentia de Valorificare a Activelor Bancare numai cu depunerea unei cautiuni
egale cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării. Un alt
text considerat a fi contrar principiului constitutional al liberului acces la
justitie este cel cuprins în art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 55/1999,
care prevede că reclamantul este obligat să comunice cererea, actele pe care se
întemeiază si, după caz, interogatoriul scris, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire, înainte de depunerea acestora la instantă, sub
sanctiunea neprimirii cererii de către judecător, în timp ce Codul de procedură
civilă conditionează primirea cererii de către judecător doar de îndeplinirea
unor conditii de formă pentru cererea respectivă.
Un alt
motiv de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
55/1999 îl constituie, în opinia autorului exceptiei, încălcarea prevederilor
art. 125 din Constitutie, care stabilesc că justitia se realizează prin Curtea
Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege,
prevăzând în acelasi timp că este interzisă înfiintarea de instante
extraordinare, iar competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.
Deoarece Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 dă în competenta Agentiei de
Valorificare a Activelor Bancare toată procedura executării silite, cu exceptia
litigiilor, autorul exceptiei consideră că prevederile ordonantei sunt
neconstitutionale, executarea silită făcând parte din notiunea de justitie,
"fiind ultima fază a procesului civil".
Curtea de
Apel Bucuresti - Sectia comercială, exprimându-si opinia asupra exceptiei
ridicate în Dosarul nr. 429/2000, consideră că "Ordonanta
Guvernului nr. 55/1999, cu referire specială la articolele amintite, nu
constituie o încălcare a principiilor constitutionale, legiuitorul având
dreptul să deroge de la alte legi, printr-un act normativ special, în privinta
reglementării unor institutii juridice".
Tribunalul
Bucuresti - Sectia comercială, exprimându-si opinia, consideră că exceptia de neconstitutionalitate
(ridicată în dosarele nr. 6.841/1399, nr. 6.84211999, nr. 6.844/1999 si nr.
6.846/1999) este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate sunt în
concordantă cu prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfsl,
se arată că, desi executarea silită a creantelor reglementate prin Ordonanta
Guvernului nr. 55/1999 se face fără participarea instantei, dreptul
constitutional la liberul acces la justitie, consacrat de art. 21, nu este
încălcat, deoarece debitorul are deschisă calea contestatiei la executare. Se
apreciază, de asemenea, că dispozitiile art. 8 si 11 din ordonantă, prin care
este reglementată competenta materială a curtii de apel în solutionarea
cererilor de orice natură privind realizarea creantelor bancare neperformante
preluate la datoria publică internă, sunt constitutionale.
În
conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul,
în punctul său de vedere, consideră că exceptia de
neconstitutionalitate nu este întemeiată, Ordonanta Guvernului nr. 55/1999
instituind doar o reglementare specială în materia executării silite pentru
realizarea creantelor bancare neperformante preluate de Agentia de Valorificare
a Activelor Bancare, care, conform Hotărârii Guvernului nr. 387/1999, este
organ de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat
Guvernului. Sumele rezultate din valorificarea activelor sunt destinate
acoperirii creditelor acordate de băncile cu capital majoritar de stat si altor
plăti, iar diferenta se virează la bugetul de stat. Se consideră că "activitatea
Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare este de interes general, întrucât
are ca scop recuperarea unor fonduri ca resurse pentru bugetul de stat,
componentă a bugetului public national, potrivit art. 137 alin. (1) din
Constitutie". Or, conform art. 1725 din Codul civil, în ceea ce
interesează "tezaurul public", reglementările proprii de exceptie de
la dreptul comun, sunt de resortul legii speciale. O astfel de reglementare se
regăseste în Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor
bugetare, aprobată si modificată prin Legea nr. 108/1996, potrivit căreia sunt
realizate prin executie silită obligatii de plată a unor sume ce reprezintă
venituri publice. Se mai arată că, în temeiul art. 134 alin. (2) lit. b) din
Constitutie, statul trebuie să asigure "protejarea intereselor nationale
în activitatea economică, financiară si valutară". În acest scop aceasta
stabileste măsuri cu caracter economic, prin care se urmăreste realizarea
politicii financiare specifice reformei în acest domeniu. În continuare se
consideră că adoptarea ordonantei ce face obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate, prin care se instituie un regim juridic special de
urmărire si valorificare a creantelor preluate de Agentia de Valorificare a
Activelor Bancare, se justifică prin faptul că majoritatea sumelor rezultate
din valorificarea activelor bancare se fac venituri la bugetul de stat, ceea ce
impune "o recuperare cât mai optimă si într-un timp cât mai scurt a
sumelor respective". Se apreciază că prin această ordonantă nu sunt
încălcate prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (2), deoarece
creantele sunt recuperate potrivit legii speciale, în conditii legale si fără
nici un fel de discriminări. De asemenea, nu se încalcă nici dreptul la
apărare, întrucât părtile sunt libere să-si angajeze un apărător în litigiile
ce se nasc în legătură cu executarea unor astfel de creante. Acest drept nu
este lezat nici cu privire la reglementarea cuprinsă în ordonantă, potrivit
căreia nerespectarea obligatiei de comunicare prezumă renuntarea de către parte
la apărările ce puteau fi formulate prin întâmpinare si la probele în
sustinerea acestor apărări, neacceptându-se invocarea propriei culpe în
neîndeplinirea obligatiei de comunicare a întâmpinării, precum si a termenului
în care trebuie îndeplinită. Referitor la obligatia depunerii unei cautiuni, se
consideră că nici această dispozitie nu este neconstitutională, nefiind vorba
de o taxă de timbru, cum se sustine în motivarea exceptiei, ci de o garantie ce
ar putea fi dispusă de instantă si în alte litigii privind contestatia asupra
executării silite, garantie obligatorie în cazul reglementat de ordonantă,
datorită specificului acestor creante. Se mai arată că nu sunt încălcate nici
prevederile art. 128 din Constitutie referitoare la căile de atac, ordonanta
reglementând prin art. 11 alin. (2) căile de atac pentru această procedură
specială. În final se apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 125
din Constitutie, deoarece litigiile în legătură cu aceste creante se actionează
de instantele judecătoresti.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1),
ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei
Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare
neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999. Exceptia se referă
în primul rând la ansamblul acestei ordonante si, în mod special, la
dispozitiile art. 4, 5, 8, 9, art. 11 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28
alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) si (2) si ale art. 40
din actul normativ mentionat.
Ulterior
sesizării Curtii Constitutionale Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 a fost
modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2000, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000, însă
criticile de neconstitutionalitate formulate nu au legătură cu textele
modificate.
Autorul
exceptiei consideră că, dispozitiile ordonantei criticate sunt
neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2), ale art.
21, 24, 125 si 128 din Constitutie.
Aceste
texte constitutionale au următorul cuprins:
-
Art. 16: "(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor
publice, fără privilegii si fără discriminări.
(2)
Nimeni nu este mai presus de lege.";
-
Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea
drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.
(2)
Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";
-
Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2)
În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales
sau numit din oficiu.";
-
Art. 125: "(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie
si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.
(2)
Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare.
(3)
Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.";
-
Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si
Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii. "
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra conformitătii
dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, cu aceleasi prevederi
constitutionale s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie
2000, respingând exceptia. În considerentele acelei decizii s-a retinut că
Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1)
si (2) din Constitutie, deoarece "are în vedere o categorie specială de
creante, pentru care prevede o procedură specială, si anume creantele bancare
neperformante preluate la datoria publică internă, asa cum se precizează în
titlul ordonantei, ca si în cuprinsul unor articole ale acesteia (de exemplu,
în art. 2, 7, 8 si 42)". S-a mai arătat că asupra principiului egalitătii
Curtea s-a mai pronuntat, "statuând în mod constant că egalitatea nu este
sinonimă cu uniformitatea, astfel că, dimpotrivă, pentru situatii diferite,
justificate obiectiv si rational, trebuie să corespundă un tratament juridic
diferit. Tratamentul juridic diferit se justifică prin natura specială a
creantelor preluate la datoria publică internă". S-a mai constatat,
referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (2) din Constitutie, că această
sustinere nu este relevantă, deoarece prin lege pot fi instituite tratamente
juridice diferite, în raport cu natura deosebită a raporturiior reglementate.
Din această perspectivă "ordonanta nu încalcă normele constitutionale,
întrucât, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, «Competenta si
procedura de judecată sunt stabilite de lege», si anume prin lege ordinară,
nu prin lege organică, astfel că norme în aceste materii pot fi stabilite si
prin ordonante date de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate
de Parlament, asa cum în mod constant Curtea Constitutională a afirmat în
jurisprudenta sa". Referindu-se la critica de neconstitutionalitate
privind încălcarea principiului accesului liber la justitie, Curtea a retinut
prin aceeasi decizie că "se face o confuzie între, pe de o parte, stabilirea
unor conditii privind exercitarea unor drepturi prevăzute în ordonantă, care nu
contravin acestui principiu, conditii de natură să împiedice abuzul de drept
si, în acelasi timp, să asigure celeritatea procedurii de realizare a
creantelor prevăzute de ordonantă si, pe de altă parte, îngrădirea accesului la
justitie". S-a precizat că în realitate cele două conditii, prevăzute în
textele de lege criticate, justificate în contextul măsurilor derogatorii
prevăzute de ordonantă, nu constituie îngrădiri ale aecesului liber la
justitie.
Cu privire
la pretinsa încălcare a dreptului la apărare, Curtea a considerat prin aeeeasi
decizie că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 sunt compatibile cu
exercitarea dreptului la apărare pentru părtile interesate, deoarece regulile
speciale care prevăd conditii de natură să asigure celeritatea judecării
proceselor prin scurtarea unor termene si comunicarea actelor nu împiedică
totusi partea interesată să îsi valorifice drepturile sau să combată
sustinerile adversarului si nu aduc atingere dreptului de a-si angaja avocat.
Totodată dreptul la apărare nu este încălcat nici prin dispozitiile din
ordonantă, potrivit cărora hotărârile instantei nu sunt susceptibile de a fi
atacate cu apel, ci numai cu recurs, iar instanta competentă să solutioneze
litigiul în fond este Curtea de Apel, ceea ce atrage competenta Curtii Supreme
de Justitie pentru solutionarea recursului. Curtea a mai statuat că
dispozitiile din ordonantă, potrivit cărora în anumite categorii de litigii nu
este prevăzută si calea de atac a apelului, ci numai aceea a recursului, nu pot
fi considerate neconstitationale, deoarece nici o dispozitie constitutională nu
limitează dreptul legiuitorului de a reglementa o anumită cale de atac, cu
conditia de a nu se aduce atingere altor texte constitutionale. De asemenea,
Curtea a considerat că prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 nu
se încalcă nici prevederile art. 125 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora
"Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin
celelalte instante judecătoresti stabilite de lege", deoarece
executarea hotărârilor judecătoresti nu reprezintă o activitate de înfăptuire a
justitiei (de solutionare a litigiilor). Prin urmare, nu se poate considera că prin
ordonanta criticată Agentia de Valorificare a Activelor Bancare ar fi dobândit
atributii de înfăptuire a justitiei. Referitor la critica de
neconstitutionalitate întemeiată pe argumentul că ordonanta derogă de la
dispozitiile Codului de procedură civilă, Curtea Constitutională a precizat că
nu se poate retine neconstitutionalitatea acostor prevederi de vreme ce
ordonanta - emisă în baza delegării legislative prin lege specială de abilitare
- poate să modifice normele de competentă si de procedură, în temeiul art. 125
alin. (3) din Constitutie.
Curtea
constată că atât considerentele Deciziei nr. 126 din 4 iulie 2000, cât si
solutia pronuntată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece
exceptia de neconstitutionalitate se referă la aceleasi dispozitii legale, este
raportată la aceleasi prevederi constitutionale, neinvocându-se în spetă
elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Fată de
cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie,
precum si al art 13 alin. (1) lit A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992, republicată;
CURTEA
În numele
legii
DECIDE
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate
la datoria publică internă, exceptie ridicată de Societatea Comercială
"G.C.P. - General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti în
dosarele nr. 6.841/1999, nr. 6.842/1999, nr. 6.844/1999 si nr. 6.846/1999 ale
Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială si în Dosarul nr. 429/2000 al Curtii
de Apel Bucuresti - Sectia comercială.
Definitivă
si obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 19 septembrie 2000.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
Magistrat-asistent,
CONSILIUL
CONCURENTEI
din 20
noiembrie 2000*)
privind
concentrarea economică realizată de Societatea Comercială "Cimus" -
S.A. Câmpulung prin dobândirea controlului la Societatea Comercială
"Premeco" - S.A. Pitesti
Presedintele
Consiliului Concurentei,
în baza:
1.
Decretului nr. 316/1996 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;
2. Legii
concurentei nr. 21 /1996;
3. Regulamentului
de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei;
4.
Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice;
5.
Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante în scopul stabilirii
unei părti substantiale de piată;
6.
Instructiunilor date în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr.
21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice;
7.
Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurentei cu nr.
RS 70 din 6 martie 2000;
8. actelor
si lucrărilor din Dosarul cauzei nr. RS 70 din 16 martie 2000;
9. Notei
Departamentului de bunuri industriale cu privire la concentrarea economică
notificată, luând în considerare că:
1. s-a
analizat operatiunea de concentrare economică realizată prin dobândirea
controlului unic direct la Sacietatea Comercială "Premeco" - S.A.
Pitesti de către Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung,
controlată de Grupul HOLDERBANK.
2.
Grupul elvetian HOLDERBANK este prezent pe piata românească prin controlul
exercitat asupra Societătii Comerciale "Cimentul" - S.A. Turda si
Societătii Comerciale "Alcim" - S.A. Alesd. Ambele operatiuni de
concentrare economică au fost autorizate de Consiliul Concurentei;
3. atât
Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung, cât si Societatea
Comercială "Cimentul" - S.A. Turda si Societatea Comercială
"Alcim" - S.A. Alesd sunt societăti comerciale care produc si
comercializează cimenturi;
4. obiectul
principal de activitate al Societătii Comerciale "Premeco" - S.A.
Pitesti este producerea si comercializarea betoanelor, a sapelor si a
mortarelor;
5. piata
produsului aferentă operatiunii de concentrare economică a fost definită ca
fiind piata producerii si comercializării betoanelor, sapelor si mortarelor;
6.
betoanele, sapele si mortarele sunt produse a căror piată geografică necesită o
abordare zonală, datorită duratei reduse a timpului de priză a betoanelor,
datorită raportului scăzut pret/masă si datorită costului transportului ce
reprezintă o cotă semnificativă în cadrul pretului produsului;
7. piata
geografică a betoanelor, sapelor si mortarelor se întinde pe o rază de circa 50
km în jurul localitătilor unde societatea detine statii de betoane, respectiv
în orasele Pitesti si Curtea de Arges;
8. piata
relevantă aferentă operatiunii analizate este piata betoanelor, sapelor si
mortarelor din zona judetului Arges;
9. pe piata
relevantă definită sunt prezenti toti producătorii comercianti de betoane, sape
si mortare din zona judetului Arges. Pe această piată nu există importuri;
10.
produsele se livrează predominant în conditii ex works;
11. prin
concentrarea economică realizată segmentul detinut pe piata relevantă definită
este de circa (...) %, ceea ce reprezintă cota societătii achizitionate pe piata
respectivă;
12. ca
efect al concentrării economice, o dată cu dobândirea controlului asupra
Societătii Comerciale "Premeco" S.A. Pitesti, situatia nu s-a
modificat pe piata relevantă definită, întrucât anterior dobândirii
controlului, societatea achizitoare nu a fost prezentă pe piata respectivă;
13.
eventualele efecte ce pot apărea în urma realizării concentrării economice se
datorează integrării pe verticală, rezultată ca efect al acestei operatiuni, în
sensul că societatea achizitoare functionează pe piata cimentului aflată în
amonte fată de piata relevantă definită. Această societate va furniza
inputurile necesare societătii achizitionate;
14. prin
urmare, ca efect al operatiunii de concentrare economică, pozitia Societătii
Comerciale "Premeco" S.A. Pitesti, controlată direct de Societatea
Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung si indirect de Grupul HOLDERBANK,
nu se modifică, deoarece societatea achizitoare nu a fost prezentă pe piata
relevantă înainte de realizarea operatiunii. Asadar operatiunea analizată nu
are ca efect înlăturarea, restrângerea sau denaturarea concurentei,
ia
următoarea decizie:
Art. 1. -
În conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei
nr. 21/1996 si ale art. 9.1 lit. b) din partea a III-a, cap. II din
Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice, se autorizează
concentrarea economică analizată, constatându-se că, desi operatiunea
notificată cade sub incidenta legii, nu există motive pentru a fi refuzată.
Art. 2. -
Taxa de autorizare, calculată conform prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea
concurentei nr. 21/1996, are valoarea de 16.591.423 lei si se va plăti, în
termen de maximum 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezentei
decizii, cu ordin de plată tip trezorerie, la bugetul de Stat, în contul nr.
361280003302, deschis la Banca Natională a României - Sucursala judetului
Arges, beneficiar: Trezoreria municipiului Câmpulung. Ordinul de plată va avea
înscris pe verso: cod cont nr. 20.17.01.03 cu mentiunea "taxe si tarife pentru
eliberarea de licente si autorizatii de functionare". O copie de pe
ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei.
Art. 3. -
Prezenta decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei părtilor
implicate.
Art. 4. -
Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacată, conform dispozitiilor art. 21
alin. (6) din Legea concurentei nr. 21/1998, în termen de 30 de zile de la
comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.
Art. 5. -
În conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) din Legea concurentei nr.
21/1996, prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, pe cheltuiala Societătii Comerciale "Cimus" - S.A.
Câmpulung.
Art. 6. -
Departamentul de bunuri industriale si Secretariatul general vor urmări
aducerea la îndeplinire a prezentei decizii.
Art. 7. -
Prezenta decizie se comunică părtilor, conform prevederilor art. 62 alin. (1)
din Legea concurentei nr. 21/1996, de către Secretariatul general al
Consiliului Concurentei.
Art. 8. -
Prezenta decizie se comunică părtilor implicate:
1.
Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung
Sediul:
municipiul Câmpulung, Calea Brasovului nr. 1, judetul Arges
Telefon:
048/82.22.56
Fax:
048/21.84.00
2.
Societatea Comercială "Premeco" - S.A. Pitesti
Sediul:
municipiul Pitesti, Str. Depozitelor nr. 38, judetul Arges
Telefon:
048/62.39.66
Fax:
048/63.27.93
PRESEDINTELE
CONSILIULUI CONCURENTEI,
_________
*) În
vederea publicării în Monitorul Oficial a1 României, Partea I, informatiile cu
caracter confidential au fost protejate.
CONSILIUL
CONCURENTEI
din 5
decembrie 2000
cu privire
la concentrarea economică Societatea Comercială "Meteor" - S.A.
Bucuresti/
Societatea
Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti
Presedintele
Consiliului Concurentei,
în
baza Decretului nr. 316/1996 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei
si având în vedere:
1.
prevederile Legii concurentei nr. 21/1996;
2.
prevederile Regulamentului de organizare, functionare si procedură al
Consiliului Concurentei;
3.
prevederile Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice;
4.
instructiunile cu privire la definirea pietei relevante în scopul stabilirii,
unei părti substantiale de piată;
5. notificarea
concentrării economice dintre Societatea Comercială "Meteor" - S.A.
Bucuresti si Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti,
înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. RS 241 din 6 septembrie 2000;
6. actele
si lucrările din Dosarul cauzei nr. RS 241 din 6 septembrie 2000;
7. Nota
Departamentului de bunuri industriale cu privire la concentrarea economică
notificată, luând în considerare următoarele aspecte:
-
tranzactia constă în achizitionarea de către Societatea Comercială
"Meteor" S.A. Bucuresti de la Fondul Proprietătii de Stat a
pachetului de actiuni reprezentând 69,96% din capitalul social al Societătii
Comerciale "Metav" - S.A. Bucuresti;
-
concentrarea economică notificată este o dobândire a controlului direct prin
cumpărarea de actiuni, cu cifra de afaceri în România de peste 25 miliarde lei,
fiind în consecintă notificabilă conform art. 16 alin. (1) din Legea
concurentei nr. 21 /1996;
- pietele
produselor sunt definite ca fiind piata semifabricatelor forjate si matritate
conventional din otel, piata semifabricatelor turnate clasic din fontă si
aluminiu, piata semifabricatelor turnate de precizie din otel si fontă, piata
semifabricatelor matritate de precizie din otel si aliaje de aluminiu, piata
barelor si blocurilor forjate din oteluri aliate de scule, piata rotilor si
sistemelor de frânare pentru elicoptere si avioane mici si mijlocii,
având în
vedere că:
- pe piata
semifabricatelor forjate si matritate conventional din otel Societatea
Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti detine o cotă de piată
nesemnificativă. Pe această piată există competitori puternici (Societatea
Comercială "Tractorul" - S.A., cu o capacitate de 35.000 t/an;
Societatea Comercială "Roman" - S.A., cu o capacitate de 24.000 t/an;
Societatea Comercială "Vilmar" - S.A., cu o capacitate de 23.500 t/an
etc., fată de Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti, cu o
capacitate de 500 t/an) si în conseciniă aceastâ piată nu va fi afectată de
concentrare;
- pe piata
semifabricatelor turnate clasic din fontă si aluminiu Societatea Comercială
"Metav" - S.A. - Bucuresti detine o cotă de piată nesemnificativă. Pe
această piată există competitori putemici (Societatea Comercială
"Tractorul" - S.A., cu o capacitate de 70.000 t/an; Societatea
Comercială "Roman" - S.A., cu o capacitate de 50.000 t/an etc., fată
de Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti, cu o capacitate de
500 t/an) si în consecintă această piată nu va fi afectată de concentrare;
- în
momentul analizei produsele au fost destinate în exclusivitate pietei interne
se consideră că piata geografică afectată este teritoriul României;
- pietele
relevante afectate de concentrarea economică notificată sunt: piata
semifabricatelor turnate de precizie din otel si fontă, piata semifabricatelor
matritate de precizie din otel si aliaje de aluminiu, piata barelor si
blocurilor forjate din oteluri aliate de scule, piata rotilor si sistemetor de
frânare pentru elicoptere si avioane mici si mijlocii pe teritoriul României;
- după
concentrare, care este de fapt o integrare pe verticală, segmentele de piată
sub 1% detinute de Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti nu
se modifică;
- desi
pentru unele produse structura de piată este oligopolistă sau monopolistă,
aceasta este contracarată de monopsonuri,
tinând
seama că în urma realizării concentrării economice Societatea Comercială
"Meteor" - S.A./Societatea Comercială "Metav" - S.A.
Bucuresti mediul concurential normal pe pietele românesti ale semifabricatelor
turnate de precizie din otel si fontă, semifabricatelor matritate de precizie
din otel si aliaje de aluminiu, barelor si blocurilor forjate din oteluri
aliate de scule si rotilor si sistemelor de frânare pentru elicoptere si
avioane mici si mijlocii nu va fi afectat, la următoarea decizie:
Art. 1. -
Se autorizează operatiunea de concentrare economică, în conformitate cu
dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996.
Art. 2. -
Taxa de autorizare, prevăzută la art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr.
21/1996, este de 16.581.150 lei si se va vira în termen de 30 de zile de la
data prezentei decizii, cu ordin de plată tip trezorerie, la bugetul de stat,
către beneficiar Trezoreria sector 1, în contul 361280051300, deschis la Banca
Natională a României - Sucursala municipiului Bucuresti, cu mentiunea
"Taxă de autorizare - concentrare economică, conform Legii concurentei nr.
21/1996". O copie de pe ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat
Consiliului Concurentei.
Art. 3. -
Nerespectarea măsurilor stabilite prin prezenta decizie atrage sanctionarea
conform art. 56 lit. d) din Legea concurentei nr. 21/1996.
Art. 4. -
Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării.
Art. 5. -
Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacată în termen de 30 de zile de la
comunicare la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.
Art. 6. -
Această decizie este adresată:
Societătii
Comerciale "Meteor" - S.A. Bucuresti
Sediul
social: municipiul Bucuresti, Str. Franceză nr. 2-4, sectorul 3 .
Numărul de
înregistrare la registrul comertului: J 40/32/1990.
PRESEDINTELE
CONSILIULUI CONCURENTEI,