MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 36        LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE      Vineri, 19 ianuarie 2001

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 155 din 19 septembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperforrnante preluate la datoria publică internă

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

521 /2000 - Decizie privind concentrarea economică realizată de Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung prin dobândirea controlului la Societatea Comercială "Premeco" - S.A. Pitesti

 

535/2000 - Decizie cu privire la concentrarea economică Societatea Comercială "Meteor" - S.A. Bucuresti/ Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 155

din 19 septembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă

 

Lucian Mihai - presedinte

Kozsokár Gábor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asisterat

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 5/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă. Exceptia a fosi ridicată de Societatea Comercială "G.C.P. General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 6.841/1999, nr. 6.842/1999, nr. 6.844/1999 si nr. 6.846/1999 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială, precum si din Dosarul nr. 429/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia comercială.

La apelul nominal se prezintă avocat Mihai Constantinescu pentru Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, lipsind celelalte părti (autorul exceptiei si Banca Comercială Română - S.A.), fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curtii că autorul exceptiei solicită, prin cerere aflată la dosar, amânarea cauzei la data de 26 septembrie 2000 în vederea discutării conexării cu dosarele nr. 137C/2000 si nr. 140C/2000, aflate pe rol la acea dată, dosare având aceleasi părti si acelasi obiect.

Având cuvântul asupra acestei cereri, reprezentantul Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare se opune amânării cauzei, solicitată de autorul exceptiei, care, în calitate de debitor, urmăreste tergiversarea solutionării cauzei si amânarea plătii datoriei. Totodată, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, solicită conexarea dosarelor nr. 117C/2000, nr. 122G/2000, nr. 138G/2000 si nr. 139G/2000 la Dosarul nr. 116C/2000, toate aflate pe rolul Curtii la termenul din 19 septembrie 2000, deoarece au aceleasi părti si acelasi obiect.

Reprezentantul Ministerului Public solicită, în temeiul art. 164 din Codul de procedură civilă, admiterea ambelor cereri formulate de părti, si anume a cererii de conexare a dosarelor aflate pe rolul Curtii la acest termen, având aceleasi părti si acelasi obiect, iar după conexare, a cererii de amânare a cauzei la data de 26 septembrie 2000, în vederea discutării  conexării la acest dosar si a dosarelor aflate pe rol la acest termen.

Curtea respinge cererea de amânare a cauzei, formulată de autorul exceptiei, considerând că este nejustificată amânarea în vederea discutării conexării cu alte dosare care au termen ulterior, o asemenea amânare determinând tergiversarea solutionării exceptiei de neconstitutionalitate în dosarele care au termen fixat pentru data de astăzi. Examinând cererea de conexare formulată de partea prezentă, Curtea, în temeiul art. l6 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum si al art. 164 din Codul de procedură civilă, pentru o mai bună administrare a justitiei dispune conexarea dosarelor indicate mai sus la Dosarul nr. 116C/2000.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 ca fiind inadmisibilă, invocând exceptia autoritătii de lucru judecat în raport cu Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, pronuntată de Curtea Constitutională în dosare conexate având aceleasi părti, acelasi obiect si aceeasi cauză juridică, decizie prin care exceptia a fost respinsă. Se consideră că există tripla identitate de părti, obiect si cauză juridică, întrucât identitatea de obiect nu trebuie raportată la cauzele concrete, ci numai la contestarea legitimitătii constitutionale a Ordonantei Guvernului nr. 55/1999. Totodată se arată că atât în sens material, cât si în sens format sunt îndeplinite cerintele art. 1201 din Codul civil referitoare la autoritatea de lucru judecat, precum si prevederile art. 145 alin. (2) din Constitutie referitoare la puterea si obligativitatea deciziilor Curtii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind nefondată, considerând că Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 nu contravine prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16, 21, 24, 125 si 128. Se invocă în acest sens Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, prin care Curtea Constitutională a respins o exceptie având acelasi obiect, aceleasi părti si care este raportată la aceeasi texte constitutionale.

 

CURTEA,

 

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierile din 11 ianuarie 2000 si din 29 februarie 2000, pronuntate în dosarele nr. 6.841/1999, nr. 6.842/1999, nr. 6.844/1999 si, respectiv, nr. 6.846/1999 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială, precum si prin Încheierea din 21 februarie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 429/2000 de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia comercială, Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a ansamblului dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă si, în special, a dispozitiilor art. 4, 5, 8, 9, art. 11 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) si (2) si ale art. 40. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială "G.C.P. General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti.

Obiectul dosarelor mentionate îl constituie apelul declarat împotriva sentintelor civile pronuntate de Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti si, respectiv, de Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială, prin care s-au respins opozitiile împotriva formelor de executare initiate de Banca Română de Comert Exterior - Bancorex - S.A.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 este neconstitutională în totalitatea ei, pentru că este "vădit părtinitoare", încălcând prevederile art. 16 alin. (2) din Constitutia României, potrivit cărora "Nimeni nu este mai presus de lege". Se mai arată că această ordonantă "a fost emisă într-un domaniu în care exista deja o reglementare", si anume dispozitiile art. 478-489 din Codul comercial, care reglementau regimul juridic al garantiilor reale mobiliare până la intrarea în vigoare a Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice, lege prin care aceste dispozitii au fost abrogate, prevăzându-se însă la art. 102 alin. (1) că amanetul sau ipoteca asupra bunurilor, constituite si înregistrate anterior, rămân supuse dispozitiilor legale existente la data constituirii lor. Autorul exceptiei consideră că sunt aplicabile si prevederile Codului de procedură civilă referitoare la procedura executării silite, inclusiv în materie imobiliară. Totodată se arată că însăsi Legea nr. 99/1999 prevede dreptul la opozitie la vânzarea bunului gajat al debitorului, creditorului sau proprietarului bunului, drept pe care acestia îl pot exercita în termen de 5 zile libere de la primirea notificării. Or, Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 "instituie o procedură specială în, domeniul executării silite mobiliare si imobiliare, procedură care derogă de la dispozitiile dreptului comun si care este valabilă doar în ce priveste Agentia de Valorificare a Activelor Bancare si debitorii acesteia". Astfel, art. 4 stipulează că titlul executoriu se comunică debitorului si se pune în executare fără nici o altă formalitate, iar art. 23 din ordonantă prevede că executarea silită a bunurilor imobile ipotecate si a bunurilor mobile gajate se poate face în termen de 5 zile de la comunicarea titlului executoriu către proprietarul acestora, fără încuviintarea instantei. Potrivit art. 3 alin. (1) din aceeasi ordonantă, prin titlu executoriu se întelege contractele sau conventiile de credit dintre bancă si debitorul cedat ori alte titluri constatatoare ale creantelor, actele prin care s-au constituit garantii personale sau reale pentru restituirea acestor creante cesionate Agentiei pentru Valorificarea Activelor Bancare, precum si orice alte acte sau întelegeri încheiate da aceasta pentru realizarea creantelor preluate. Se mai arată că art. 12 din ordonanta criticată prevede un termen de prescriptie mai scurt pentru actiunile îndreptate împotriva Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare si în acest fel "se creează o inegalitate discriminatorie de tratament juridic între Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, în calitate de creditor, care se supune unei anumite legi - Ordonanta Guvernului nr. 55/1999" si ceilalti creditori aflati în situatii asemănătoare si care se supun unei alte legi, cu mult mai dezavantajoase [...]. Pe de altă parte se creează o discriminare între debitorii Agengiei de Valorificare a Activelor Bancare si ceilalti debitori", încălcându-se principiul egalitătii în drepturi consacrat de art. 16 din Constitutie.

Autorul exceptiei invocă în motivarea acesteia si încălcarea prevederilor art. 24 referitoare la garantarea dreptului la apărare si a celor cuprinse în art. 128 din Constitutie privind folosirea căilor de atac. Se sustine în acest sens că prin art. 11 alin. (2) din ordonantă se prevede o singură cale de atac - recursul, partea interesată fiind lipsită de o cale de atac - apelul, ceea ce în opinia auiorului exceptiei constituie "o atingere gravă a drsptului la apărare, mai ales că apelul este singura cale devolutivă de atac si provoacă o rejudecare a fondului". Totodată se consideră că textul contravine si prevederilor art. 16 din Constitutie referitoare la egalitatea în drepturi. Tot ca încălcare a dreptului la apărare este considerată si dispozitia cuprinsă în art. 9 alin. (3) din ordonantă, prin care se instituie prezumtia renuntării de către parte la apărările ce puteau fi formulate prin întâmpinare si la probele în sustinerea acestor apărări, în cazul în care partea nu comunică întâmpinarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire înainte de primul termen de judecată, înlăturându-se astfel aplicarea dispozitiilor art. 118 din Codul de procedură civilă.

De asemenea, se invocă si încălcarea, prin art. 40 din ordonantă, a prevederilor art. 21 din Constitutie referitoare la liberul acces la justitie, deoarece, potrivit acestui text, debitorii pot contesta în justitie măsurile dispuse de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare numai cu depunerea unei cautiuni egale cu jumătate din valoarea activului bancar supus valorificării. Un alt text considerat a fi contrar principiului constitutional al liberului acces la justitie este cel cuprins în art. 9 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 55/1999, care prevede că reclamantul este obligat să comunice cererea, actele pe care se întemeiază si, după caz, interogatoriul scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, înainte de depunerea acestora la instantă, sub sanctiunea neprimirii cererii de către judecător, în timp ce Codul de procedură civilă conditionează primirea cererii de către judecător doar de îndeplinirea unor conditii de formă pentru cererea respectivă.

Un alt motiv de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 îl constituie, în opinia autorului exceptiei, încălcarea prevederilor art. 125 din Constitutie, care stabilesc că justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege, prevăzând în acelasi timp că este interzisă înfiintarea de instante extraordinare, iar competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege. Deoarece Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 dă în competenta Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare toată procedura executării silite, cu exceptia litigiilor, autorul exceptiei consideră că prevederile ordonantei sunt neconstitutionale, executarea silită făcând parte din notiunea de justitie, "fiind ultima fază a procesului civil".

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia comercială, exprimându-si opinia asupra exceptiei ridicate în Dosarul nr. 429/2000, consideră că "Ordonanta Guvernului nr. 55/1999, cu referire specială la articolele amintite, nu constituie o încălcare a principiilor constitutionale, legiuitorul având dreptul să deroge de la alte legi, printr-un act normativ special, în privinta reglementării unor institutii juridice".

Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială, exprimându-si opinia, consideră că exceptia de neconstitutionalitate (ridicată în dosarele nr. 6.841/1399, nr. 6.84211999, nr. 6.844/1999 si nr. 6.846/1999) este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate sunt în concordantă cu prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei. Astfsl, se arată că, desi executarea silită a creantelor reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 se face fără participarea instantei, dreptul constitutional la liberul acces la justitie, consacrat de art. 21, nu este încălcat, deoarece debitorul are deschisă calea contestatiei la executare. Se apreciază, de asemenea, că dispozitiile art. 8 si 11 din ordonantă, prin care este reglementată competenta materială a curtii de apel în solutionarea cererilor de orice natură privind realizarea creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, sunt constitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată, Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 instituind doar o reglementare specială în materia executării silite pentru realizarea creantelor bancare neperformante preluate de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, care, conform Hotărârii Guvernului nr. 387/1999, este organ de specialitate al administratiei publice centrale, subordonat Guvernului. Sumele rezultate din valorificarea activelor sunt destinate acoperirii creditelor acordate de băncile cu capital majoritar de stat si altor plăti, iar diferenta se virează la bugetul de stat. Se consideră că "activitatea Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare este de interes general, întrucât are ca scop recuperarea unor fonduri ca resurse pentru bugetul de stat, componentă a bugetului public national, potrivit art. 137 alin. (1) din Constitutie". Or, conform art. 1725 din Codul civil, în ceea ce interesează "tezaurul public", reglementările proprii de exceptie de la dreptul comun, sunt de resortul legii speciale. O astfel de reglementare se regăseste în Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobată si modificată prin Legea nr. 108/1996, potrivit căreia sunt realizate prin executie silită obligatii de plată a unor sume ce reprezintă venituri publice. Se mai arată că, în temeiul art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, statul trebuie să asigure "protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară". În acest scop aceasta stabileste măsuri cu caracter economic, prin care se urmăreste realizarea politicii financiare specifice reformei în acest domeniu. În continuare se consideră că adoptarea ordonantei ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, prin care se instituie un regim juridic special de urmărire si valorificare a creantelor preluate de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, se justifică prin faptul că majoritatea sumelor rezultate din valorificarea activelor bancare se fac venituri la bugetul de stat, ceea ce impune "o recuperare cât mai optimă si într-un timp cât mai scurt a sumelor respective". Se apreciază că prin această ordonantă nu sunt încălcate prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (2), deoarece creantele sunt recuperate potrivit legii speciale, în conditii legale si fără nici un fel de discriminări. De asemenea, nu se încalcă nici dreptul la apărare, întrucât părtile sunt libere să-si angajeze un apărător în litigiile ce se nasc în legătură cu executarea unor astfel de creante. Acest drept nu este lezat nici cu privire la reglementarea cuprinsă în ordonantă, potrivit căreia nerespectarea obligatiei de comunicare prezumă renuntarea de către parte la apărările ce puteau fi formulate prin întâmpinare si la probele în sustinerea acestor apărări, neacceptându-se invocarea propriei culpe în neîndeplinirea obligatiei de comunicare a întâmpinării, precum si a termenului în care trebuie îndeplinită. Referitor la obligatia depunerii unei cautiuni, se consideră că nici această dispozitie nu este neconstitutională, nefiind vorba de o taxă de timbru, cum se sustine în motivarea exceptiei, ci de o garantie ce ar putea fi dispusă de instantă si în alte litigii privind contestatia asupra executării silite, garantie obligatorie în cazul reglementat de ordonantă, datorită specificului acestor creante. Se mai arată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 128 din Constitutie referitoare la căile de atac, ordonanta reglementând prin art. 11 alin. (2) căile de atac pentru această procedură specială. În final se apreciază că nu sunt încălcate nici prevederile art. 125 din Constitutie, deoarece litigiile în legătură cu aceste creante se actionează de instantele judecătoresti.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999. Exceptia se referă în primul rând la ansamblul acestei ordonante si, în mod special, la dispozitiile art. 4, 5, 8, 9, art. 11 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) si (2) si ale art. 40 din actul normativ mentionat.

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000, însă criticile de neconstitutionalitate formulate nu au legătură cu textele modificate.

Autorul exceptiei consideră că, dispozitiile ordonantei criticate sunt neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2), ale art. 21, 24, 125 si 128 din Constitutie.

Aceste texte constitutionale au următorul cuprins:

- Art. 16: "(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.";

- Art. 21: "(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.";

- Art. 24: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.";

- Art. 125: "(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare.

(3) Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.";

- Art. 128: "Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii. "

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra conformitătii dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, cu aceleasi prevederi constitutionale s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, respingând exceptia. În considerentele acelei decizii s-a retinut că Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece "are în vedere o categorie specială de creante, pentru care prevede o procedură specială, si anume creantele bancare neperformante preluate la datoria publică internă, asa cum se precizează în titlul ordonantei, ca si în cuprinsul unor articole ale acesteia (de exemplu, în art. 2, 7, 8 si 42)". S-a mai arătat că asupra principiului egalitătii Curtea s-a mai pronuntat, "statuând în mod constant că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel că, dimpotrivă, pentru situatii diferite, justificate obiectiv si rational, trebuie să corespundă un tratament juridic diferit. Tratamentul juridic diferit se justifică prin natura specială a creantelor preluate la datoria publică internă". S-a mai constatat, referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (2) din Constitutie, că această sustinere nu este relevantă, deoarece prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport cu natura deosebită a raporturiior reglementate. Din această perspectivă "ordonanta nu încalcă normele constitutionale, întrucât, potrivit art. 125 alin. (3) din Constitutie, «Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege», si anume prin lege ordinară, nu prin lege organică, astfel că norme în aceste materii pot fi stabilite si prin ordonante date de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament, asa cum în mod constant Curtea Constitutională a afirmat în jurisprudenta sa". Referindu-se la critica de neconstitutionalitate privind încălcarea principiului accesului liber la justitie, Curtea a retinut prin aceeasi decizie că "se face o confuzie între, pe de o parte, stabilirea unor conditii privind exercitarea unor drepturi prevăzute în ordonantă, care nu contravin acestui principiu, conditii de natură să împiedice abuzul de drept si, în acelasi timp, să asigure celeritatea procedurii de realizare a creantelor prevăzute de ordonantă si, pe de altă parte, îngrădirea accesului la justitie". S-a precizat că în realitate cele două conditii, prevăzute în textele de lege criticate, justificate în contextul măsurilor derogatorii prevăzute de ordonantă, nu constituie îngrădiri ale aecesului liber la justitie.

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la apărare, Curtea a considerat prin aeeeasi decizie că dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 sunt compatibile cu exercitarea dreptului la apărare pentru părtile interesate, deoarece regulile speciale care prevăd conditii de natură să asigure celeritatea judecării proceselor prin scurtarea unor termene si comunicarea actelor nu împiedică totusi partea interesată să îsi valorifice drepturile sau să combată sustinerile adversarului si nu aduc atingere dreptului de a-si angaja avocat. Totodată dreptul la apărare nu este încălcat nici prin dispozitiile din ordonantă, potrivit cărora hotărârile instantei nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel, ci numai cu recurs, iar instanta competentă să solutioneze litigiul în fond este Curtea de Apel, ceea ce atrage competenta Curtii Supreme de Justitie pentru solutionarea recursului. Curtea a mai statuat că dispozitiile din ordonantă, potrivit cărora în anumite categorii de litigii nu este prevăzută si calea de atac a apelului, ci numai aceea a recursului, nu pot fi considerate neconstitationale, deoarece nici o dispozitie constitutională nu limitează dreptul legiuitorului de a reglementa o anumită cale de atac, cu conditia de a nu se aduce atingere altor texte constitutionale. De asemenea, Curtea a considerat că prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 nu se încalcă nici prevederile art. 125 alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora "Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege", deoarece executarea hotărârilor judecătoresti nu reprezintă o activitate de înfăptuire a justitiei (de solutionare a litigiilor). Prin urmare, nu se poate considera că prin ordonanta criticată Agentia de Valorificare a Activelor Bancare ar fi dobândit atributii de înfăptuire a justitiei. Referitor la critica de neconstitutionalitate întemeiată pe argumentul că ordonanta derogă de la dispozitiile Codului de procedură civilă, Curtea Constitutională a precizat că nu se poate retine neconstitutionalitatea acostor prevederi de vreme ce ordonanta - emisă în baza delegării legislative prin lege specială de abilitare - poate să modifice normele de competentă si de procedură, în temeiul art. 125 alin. (3) din Constitutie.

Curtea constată că atât considerentele Deciziei nr. 126 din 4 iulie 2000, cât si solutia pronuntată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece exceptia de neconstitutionalitate se referă la aceleasi dispozitii legale, este raportată la aceleasi prevederi constitutionale, neinvocându-se în spetă elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art 13 alin. (1) lit A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată;

 

CURTEA

În numele legii

DECIDE

 

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, exceptie ridicată de Societatea Comercială "G.C.P. - General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti în dosarele nr. 6.841/1999, nr. 6.842/1999, nr. 6.844/1999 si nr. 6.846/1999 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia comercială si în Dosarul nr. 429/2000 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 septembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

ACTE ALE CONSILIULUI CONCURENTEI

 

CONSILIUL CONCURENTEI

 

DECIZIA Nr. 521

din 20 noiembrie 2000*)

privind concentrarea economică realizată de Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung prin dobândirea controlului la Societatea Comercială "Premeco" - S.A. Pitesti

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

în baza:

1. Decretului nr. 316/1996 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;

2. Legii concurentei nr. 21 /1996;

3. Regulamentului de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei;

4. Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice;

5. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante în scopul stabilirii unei părti substantiale de piată;

6. Instructiunilor date în aplicarea art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, cu privire la calculul taxei de autorizare a concentrărilor economice;

7. Notificării concentrării economice înregistrate la Consiliul Concurentei cu nr. RS 70 din 6 martie 2000;

8. actelor si lucrărilor din Dosarul cauzei nr. RS 70 din 16 martie 2000;

9. Notei Departamentului de bunuri industriale cu privire la concentrarea economică notificată, luând în considerare că: 

1. s-a analizat operatiunea de concentrare economică realizată prin dobândirea controlului unic direct la Sacietatea Comercială "Premeco" - S.A. Pitesti de către Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung, controlată de Grupul HOLDERBANK.

2. Grupul elvetian HOLDERBANK este prezent pe piata românească prin controlul exercitat asupra Societătii Comerciale "Cimentul" - S.A. Turda si Societătii Comerciale "Alcim" - S.A. Alesd. Ambele operatiuni de concentrare economică au fost autorizate de Consiliul Concurentei;

3. atât Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung, cât si Societatea Comercială "Cimentul" - S.A. Turda si Societatea Comercială "Alcim" - S.A. Alesd sunt societăti comerciale care produc si comercializează cimenturi;

4. obiectul principal de activitate al Societătii Comerciale "Premeco" - S.A. Pitesti este producerea si comercializarea betoanelor, a sapelor si a mortarelor;

5. piata produsului aferentă operatiunii de concentrare economică a fost definită ca fiind piata producerii si comercializării betoanelor, sapelor si mortarelor;

6. betoanele, sapele si mortarele sunt produse a căror piată geografică necesită o abordare zonală, datorită duratei reduse a timpului de priză a betoanelor, datorită raportului scăzut pret/masă si datorită costului transportului ce reprezintă o cotă semnificativă în cadrul pretului produsului;

7. piata geografică a betoanelor, sapelor si mortarelor se întinde pe o rază de circa 50 km în jurul localitătilor unde societatea detine statii de betoane, respectiv în orasele Pitesti si Curtea de Arges;

8. piata relevantă aferentă operatiunii analizate este piata betoanelor, sapelor si mortarelor din zona judetului Arges;

9. pe piata relevantă definită sunt prezenti toti producătorii comercianti de betoane, sape si mortare din zona judetului Arges. Pe această piată nu există importuri;

10. produsele se livrează predominant în conditii ex works;

11. prin concentrarea economică realizată segmentul detinut pe piata relevantă definită este de circa (...) %, ceea ce reprezintă cota societătii achizitionate pe piata respectivă;

12. ca efect al concentrării economice, o dată cu dobândirea controlului asupra Societătii Comerciale "Premeco" S.A. Pitesti, situatia nu s-a modificat pe piata relevantă definită, întrucât anterior dobândirii controlului, societatea achizitoare nu a fost prezentă pe piata respectivă;

13. eventualele efecte ce pot apărea în urma realizării concentrării economice se datorează integrării pe verticală, rezultată ca efect al acestei operatiuni, în sensul că societatea achizitoare functionează pe piata cimentului aflată în amonte fată de piata relevantă definită. Această societate va furniza inputurile necesare societătii achizitionate;

14. prin urmare, ca efect al operatiunii de concentrare economică, pozitia Societătii Comerciale "Premeco" S.A. Pitesti, controlată direct de Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung si indirect de Grupul HOLDERBANK, nu se modifică, deoarece societatea achizitoare nu a fost prezentă pe piata relevantă înainte de realizarea operatiunii. Asadar operatiunea analizată nu are ca efect înlăturarea, restrângerea sau denaturarea concurentei,

ia următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 9.1 lit. b) din partea a III-a, cap. II din Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice, se autorizează concentrarea economică analizată, constatându-se că, desi operatiunea notificată cade sub incidenta legii, nu există motive pentru a fi refuzată.

Art. 2. - Taxa de autorizare, calculată conform prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, are valoarea de 16.591.423 lei si se va plăti, în termen de maximum 30 (treizeci) de zile de la data comunicării prezentei decizii, cu ordin de plată tip trezorerie, la bugetul de Stat, în contul nr. 361280003302, deschis la Banca Natională a României - Sucursala judetului Arges, beneficiar: Trezoreria municipiului Câmpulung. Ordinul de plată va avea înscris pe verso: cod cont nr. 20.17.01.03 cu mentiunea "taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare". O copie de pe ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. - Prezenta decizie devine aplicabilă de la data comunicării ei părtilor implicate.

Art. 4. - Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacată, conform dispozitiilor art. 21 alin. (6) din Legea concurentei nr. 21/1998, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.

Art. 5. - În conformitate cu prevederile art. 62 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, prezenta decizie va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Societătii Comerciale "Cimus" - S.A. Câmpulung.

Art. 6. - Departamentul de bunuri industriale si Secretariatul general vor urmări aducerea la îndeplinire a prezentei decizii.

Art. 7. - Prezenta decizie se comunică părtilor, conform prevederilor art. 62 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21/1996, de către Secretariatul general al Consiliului Concurentei.

Art. 8. - Prezenta decizie se comunică părtilor implicate:

1. Societatea Comercială "Cimus" - S.A. Câmpulung

Sediul: municipiul Câmpulung, Calea Brasovului nr. 1, judetul Arges

Telefon: 048/82.22.56

Fax: 048/21.84.00

 

2. Societatea Comercială "Premeco" - S.A. Pitesti

Sediul: municipiul Pitesti, Str. Depozitelor nr. 38, judetul Arges

Telefon: 048/62.39.66

Fax: 048/63.27.93

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,

VIOREL MUNTEANU

_________

*) În vederea publicării în Monitorul Oficial a1 României, Partea I, informatiile cu caracter confidential au fost protejate.

 

CONSILIUL CONCURENTEI

 

DECIZIA Nr. 535

din 5 decembrie 2000

cu privire la concentrarea economică Societatea Comercială "Meteor" - S.A. Bucuresti/

Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti

 

Presedintele Consiliului Concurentei,

în baza Decretului nr. 316/1996 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei si având în vedere:

1. prevederile Legii concurentei nr. 21/1996;

2. prevederile Regulamentului de organizare, functionare si procedură al Consiliului Concurentei;

3. prevederile Regulamentului privind autorizarea concentrărilor economice;

4. instructiunile cu privire la definirea pietei relevante în scopul stabilirii, unei părti substantiale de piată;

5. notificarea concentrării economice dintre Societatea Comercială "Meteor" - S.A. Bucuresti si Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti, înregistrată la Consiliul Concurentei cu nr. RS 241 din 6 septembrie 2000;

6. actele si lucrările din Dosarul cauzei nr. RS 241 din 6 septembrie 2000;

7. Nota Departamentului de bunuri industriale cu privire la concentrarea economică notificată, luând în considerare următoarele aspecte:

- tranzactia constă în achizitionarea de către Societatea Comercială "Meteor" S.A. Bucuresti de la Fondul Proprietătii de Stat a pachetului de actiuni reprezentând 69,96% din capitalul social al Societătii Comerciale "Metav" - S.A. Bucuresti;

- concentrarea economică notificată este o dobândire a controlului direct prin cumpărarea de actiuni, cu cifra de afaceri în România de peste 25 miliarde lei, fiind în consecintă notificabilă conform art. 16 alin. (1) din Legea concurentei nr. 21 /1996;

- pietele produselor sunt definite ca fiind piata semifabricatelor forjate si matritate conventional din otel, piata semifabricatelor turnate clasic din fontă si aluminiu, piata semifabricatelor turnate de precizie din otel si fontă, piata semifabricatelor matritate de precizie din otel si aliaje de aluminiu, piata barelor si blocurilor forjate din oteluri aliate de scule, piata rotilor si sistemelor de frânare pentru elicoptere si avioane mici si mijlocii,

având în vedere că:

- pe piata semifabricatelor forjate si matritate conventional din otel Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti detine o cotă de piată nesemnificativă. Pe această piată există competitori puternici (Societatea Comercială "Tractorul" - S.A., cu o capacitate de 35.000 t/an; Societatea Comercială "Roman" - S.A., cu o capacitate de 24.000 t/an; Societatea Comercială "Vilmar" - S.A., cu o capacitate de 23.500 t/an etc., fată de Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti, cu o capacitate de 500 t/an) si în conseciniă aceastâ piată nu va fi afectată de concentrare;

- pe piata semifabricatelor turnate clasic din fontă si aluminiu Societatea Comercială "Metav" - S.A. - Bucuresti detine o cotă de piată nesemnificativă. Pe această piată există competitori putemici (Societatea Comercială "Tractorul" - S.A., cu o capacitate de 70.000 t/an; Societatea Comercială "Roman" - S.A., cu o capacitate de 50.000 t/an etc., fată de Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti, cu o capacitate de 500 t/an) si în consecintă această piată nu va fi afectată de concentrare;

- în momentul analizei produsele au fost destinate în exclusivitate pietei interne se consideră că piata geografică afectată este teritoriul României;

- pietele relevante afectate de concentrarea economică notificată sunt: piata semifabricatelor turnate de precizie din otel si fontă, piata semifabricatelor matritate de precizie din otel si aliaje de aluminiu, piata barelor si blocurilor forjate din oteluri aliate de scule, piata rotilor si sistemetor de frânare pentru elicoptere si avioane mici si mijlocii pe teritoriul României;

- după concentrare, care este de fapt o integrare pe verticală, segmentele de piată sub 1% detinute de Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti nu se modifică;

- desi pentru unele produse structura de piată este oligopolistă sau monopolistă, aceasta este contracarată de monopsonuri,

tinând seama că în urma realizării concentrării economice Societatea Comercială "Meteor" - S.A./Societatea Comercială "Metav" - S.A. Bucuresti mediul concurential normal pe pietele românesti ale semifabricatelor turnate de precizie din otel si fontă, semifabricatelor matritate de precizie din otel si aliaje de aluminiu, barelor si blocurilor forjate din oteluri aliate de scule si rotilor si sistemelor de frânare pentru elicoptere si avioane mici si mijlocii nu va fi afectat, la următoarea decizie:

Art. 1. - Se autorizează operatiunea de concentrare economică, în conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996.

Art. 2. - Taxa de autorizare, prevăzută la art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, este de 16.581.150 lei si se va vira în termen de 30 de zile de la data prezentei decizii, cu ordin de plată tip trezorerie, la bugetul de stat, către beneficiar Trezoreria sector 1, în contul 361280051300, deschis la Banca Natională a României - Sucursala municipiului Bucuresti, cu mentiunea "Taxă de autorizare - concentrare economică, conform Legii concurentei nr. 21/1996". O copie de pe ordinul de plată va fi transmisă neîntârziat Consiliului Concurentei.

Art. 3. - Nerespectarea măsurilor stabilite prin prezenta decizie atrage sanctionarea conform art. 56 lit. d) din Legea concurentei nr. 21/1996.

Art. 4. - Prezenta decizie intră în vigoare la data comunicării.

Art. 5. - Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacată în termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia contencios administrativ.

Art. 6. - Această decizie este adresată:

Societătii Comerciale "Meteor" - S.A. Bucuresti

Sediul social: municipiul Bucuresti, Str. Franceză nr. 2-4, sectorul 3 .

Numărul de înregistrare la registrul comertului: J 40/32/1990.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI CONCURENTEI,

VIOREL MUNTEANU