MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XIII - Nr. 93   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 23 februarie 2001

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

            12. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998

 

            Acord între Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor

 

            46. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            19. - Ordonantă de urgentă pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei si a Întelegerii asupra proiectului - Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani), semnate la Bucuresti la 8 ianuarie 1999

 

            Memorandum de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei

           

Întelegere asupra proiectului - Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani)

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1. - Decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor privind modificarea anexei la Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 6/2000

 

LEGI SI DECRETE

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998


            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

            Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998.

            Această lege a fost adoptată de Senat în sedinta din 25 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ


            Această lege a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 6 februarie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU


Bucuresti, 20 februarie 2001.
Nr. 12.

 

ACORD

între Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor

 

            Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, denumite în cele ce urmează părti contractante,
            dorind să intensifice cooperarea economică în avantajul reciproc al ambelor state,
            intentionând să creeze si să mentină conditii favorabile pentru investitiile investitorilor unei părti contractante pe teritoriul statului celeilalte părti contractante,
            recunoscând necesitatea promovării si protejării investitiilor străine în scopul cresterii prosperitătii economice a ambelor state,
            au convenit cele ce urmează:

 

ARTICOLUL 1
Definitii


            În sensul acestui acord:
            (1) Termenul investitori desemnează, pentru fiecare parte contractantă, următorii subiecti care efectuează investitii pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, în conformitate cu prezentul acord:
            a) persoane fizice care, în conformitate cu legea acelei părti contractante, sunt considerate a fi cetătenii ei;
            b) persoane juridice incluzând societăti comerciale, corporatii, asociatii de afaceri si alte organizatii, care sunt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzător, în conformitate cu legea acelei părti contractante si care îsi au sediul si activitătile economice efective pe teritoriul statului aceleiasi părti contractante.
            (2) Termenul investitii va desemna orice fel de active investite de către investitorii unei părti contractante pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, în conformitate cu legile si reglementările legale ale acesteia din urmă, si va include, în special, dar nu exclusiv:
            a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile, precum si alte drepturi cum ar fi: servituti, ipoteci, sechestre si gajuri;
            b) actiuni, părti sociale sau orice alt fel de participare la societăti;
            c) drepturi de creantă sau orice alte drepturi privind prestatii care au o valoare economică;
            d) drepturi de proprietate intelectuală cum sunt: drepturi de autor, brevete, desene sau modele industriale, mărci de comert sau de serviciu, nume comerciale, know-how si goodwill, precum si orice alte drepturi similare recunoscute de legile părtilor contractante;
            e) concesiuni în conformitate cu legea, incluzând concesiuni privind prospectarea, extractia sau exploatarea resurselor naturale, precum si alte drepturi acordate prin lege, prin contract sau prin hotărâre a autoritătilor, în conformitate cu legea.
            Orice modificare a formei în care sunt investite sau reinvestite activele nu va afecta caracterul lor de investitie.
            (3) Termenul venituri înseamnă sumele produse de o investitie si include, în special, dar nu exclusiv, profituri, dividende, dobânzi, câstiguri de capital, redevente, management si asistentă tehnică sau alte onorarii, indiferent de forma în care este plătit venitul.
            (4) Termenul teritoriu desemnează teritoriul statului fiecărei părti contractante, precum si marea teritorială si zona economică exclusivă care include platoul continental, asupra cărora statul respectiv, în concordantă cu legislatia sa si cu dreptul international, îsi exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdictia.

 

ARTICOLUL 2
Promovare si admitere


            (1) Fiecare parte contractantă va promova, pe cât posibil, investitiile efectuate pe teritoriul statului său de către investitorii celeilalte părti contractante si va admite aceste investitii în conformitate cu legile si reglementările sale legale.
            (2) Dacă o parte contractantă a admis o investitie efectuată pe teritoriul statului său de către investitori ai celeilalte părti contractante, ea va acorda, în conformitate cu legile si reglementările sale legale, autorizatiile necesare în legătură cu acea investitie, inclusiv autorizatiile pentru angajarea de personal de conducere si tehnic, la alegerea lor.

 

ARTICOLUL 3
Protejare si tratament


            (1) Fiecare parte contractantă va proteja pe teritoriul statului său investitiile efectuate, în conformitate cu legile si reglementările sale legale, de investitorii celeilalte părti contractante si nu va afecta prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii managementul, întretinerea, folosinta, fructificarea, extinderea, vânzarea sau lichidarea acestor investitii. În particular, fiecare parte contractantă sau autoritătile sale competente vor emite autorizatiile necesare mentionate la art. 2 paragraful (2).
            (2) Fiecare parte contractantă va asigura un tratament just si echitabil pe teritoriul statului său investitiilor investitorilor celeilalte părti contractante. Acest tratament nu va fi mai putin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investitiilor efectuate pe teritoriul statului său de investitorii proprii sau decât cel acordat de fiecare parte contractantă investitiilor efectuate pe teritoriul statului său de către investitorii oricărui stat tert, dacă acest din urmă tratament este mai favorabil.
            (3) Tratamentul natiunii celei mai favorizate nu va fi interpretat ca obligatie a părtii contractante de a extinde asupra investitorilor si investitiilor celeilalte părti contractante avantajele rezultate din orice uniune vamală sau economică existentă sau viitoare, zonă de comert liber sau organizatie economică regională la care oricare dintre părtile contractante este sau devine membru. Acest tratament nu se va referi nici la avantajele pe care oricare parte contractantă le acordă investitorilor unui stat tert în virtutea unui acord de evitare a dublei impuneri sau altor acorduri pe bază de reciprocitate, referitoare la impozitare.

 

ARTICOLUL 4
Transferul liber


            (1) Fiecare parte contractantă a statului pe al cărui teritoriu s-au efectuat investitii de către investitorii celeilalte părti contractante va garanta acelor investitori transferul liber al plătilor în legătură cu aceste investitii, în special al:
            a) veniturilor, conform art. 1 paragraful (3);
            b) sumelor provenind din împrumuturi contractate sau din alte obligatii contractuale asumate pentru investitie; si
            c) sumelor provenind din vânzarea totală sau partială, înstrăinarea sau lichidarea unei investitii.
            (2) Fără a tine seama de prevederile paragrafului (1), oricare parte contractantă poate, în împrejurări economice si financiare exceptionale, să impună astfel de restrictii de schimb valutar în conformitate cu legile si reglementările sale legale si potrivit Statutului Fondului Monetar International.
            (3) Dacă nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua în conformitate cu legile si reglementările legale în vigoare ale părtii contractante a statului pe al cărui teritoriu s-a efectuat investitia, la cursul de schimb în vigoare la data transferului.

 

ARTICOLUL 5
Deposedare si despăgubire


            (1) Nici una dintre părtile contractante nu va lua, fie direct, fie indirect, măsuri de expropriere, nationalizare sau orice alte măsuri de aceeasi natură sau cu acelasi efect împotriva investitiilor investitorilor celeilalte părti contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, astfel cum este stabilit prin lege, pe o bază nediscriminatorie si în conformitate cu procedura legală si cu conditia să fie luate prin acordarea unei despăgubiri efective si adecvate. Despăgubirea, inclusiv dobânda, se va stabili în valută liber convertibilă si se va plăti fără întârziere investitorului îndreptătit să o primească. Sumele rezultate vor fi în mod liber si prompt transferabile.
            (2) Investitorii uneia dintre părtile contractante ale căror investitii au suferit pierderi datorită războiului sau oricărui alt conflict armat, stării de urgentă sau rebeliunii, care au avut loc pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, vor beneficia din partea acesteia din urmă de un tratament în conformitate cu art. 3 paragraful (2). Ei vor fi îndreptătiti în toate cazurile la despăgubiri.

 

ARTICOLUL 6
Investitii anterioare acordului


            Prezentul acord se va aplica, de asemenea, si investitiilor efectuate pe teritoriul statului unei părti contractante, în conformitate cu legile si reglementările sale legale, de investitorii celeilalte părti contractante, anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totusi acordul nu se va aplica în cazul diferendelor care au apărut înainte de intrarea sa în vigoare.

 

ARTICOLUL 7
Alte obligatii


            (1) Dacă legile si reglementările legale ale unei părti contractante îndreptătesc investitiile investitorilor celeilalte părti contractante la un tratament mai favorabil decât cel prevăzut în acest acord, astfel de legi si reglementări legale vor prevala acestui acord în măsura în care sunt mai favorabile.
            (2) Fiecare parte contractantă va respecta orice alte obligatii pe care si le-a asumat privind investitiile efectuate pe teritoriul statului său de investitorii celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 8
Principiul subrogării


            Dacă oricare parte contractantă sau agentia desemnată de ea face o plată unuia dintre investitorii săi pe baza unei garantii financiare împotriva riscurilor necomerciale în legătură cu o investitie de pe teritoriul statului celeilalte părti contractante, aceasta din urmă va recunoaste, în virtutea principiului subrogării, transferul oricărui drept sau titlu al acestui investitor către prima parte contractantă sau către agentia desemnată de ea. Cealaltă parte contractantă va fi îndreptătită să deducă taxele si celelalte obligatii cu caracter public datorate si plătibile de către investitor.

 

ARTICOLUL 9
Reglementarea diferendelor dintre o parte contractantă
si un investitor al celeilalte părti contractante


            (1) În scopul reglementării diferendelor relative la investitii între o parte contractantă si un investitor al celeilalte părti contractante vor avea loc consultări între părtile interesate, în vederea solutionării cazului, pe cât posibil, pe cale amiabilă.
            (2) Dacă aceste consultări nu conduc la o solutie în termen de 6 luni de la data cererii de reglementare, investitorul poate supune diferendul, la alegerea sa, spre solutionare:
            a) instantei judecătoresti competente a părtii contractante a statului pe al cărui teritoriu s-a efectuat investitia; sau
            b) unui tribunal ad-hoc care, dacă nu s-a convenit altfel între părtile la diferend, va fi constituit pe baza regulilor de arbitraj ale Comisiei Natiunilor Unite pentru Drept Comercial International (UNCITRAL); sau
            c) Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investitii (ICSID), prevăzut de Conventia pentru reglementarea diferendelor relative la investitii între state si persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965, după ce ambele state vor deveni membre ale acesteia.
            (3) Fiecare parte contractantă consimte prin aceasta să supună diferendele relative la investitii concilierii sau arbitrajului international.
            (4) Partea contractantă care este parte la diferend nu va invoca niciodată, ca apărare, pe durata procedurilor privind diferendele relative la investitii, imunitatea sa sau faptul că investitorul a primit o despăgubire în cadrul unui contract de asigurare care acoperă integral sau partial dauna ori pierderea suferită.

 

ARTICOLUL 10
Reglementarea diferendelor dintre părtile contractante


            (1) Diferendele dintre părtile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi solutionate pe căi diplomatice.
            (2) Dacă cele două părti contractante nu pot ajunge la o întelegere în termen de 6 luni de la declansarea diferendului dintre ele, diferendul, la cererea oricărei părti contractante, va fi supus unui tribunal arbitral compus din 3 membri. Fiecare parte contractantă va numi un arbitru, iar cei 2 arbitri vor numi un presedinte care va fi cetătean al unui stat tert.
            (3) Dacă una dintre părtile contractante nu a numit propriul arbitru si nu a dat curs invitatiei celeilalte părti contractante de a face numirea în termen de două luni, arbitrul va fi numit, la cererea acelei părti contractante, de către presedintele Curtii Internationale de Justitie.
            (4) Dacă ambii arbitri nu pot ajunge la o întelegere privind alegerea presedintelui în termen de două luni de la numirea lor, acesta din urmă va fi numit, la cererea oricărei părti contractante, de către presedintele Curtii Internationale de Justitie.
            (5) Dacă în cazurile specificate în paragrafele (3) si (4) presedintele Curtii Internationale de Justitie este împiedicat să îsi exercite functia sau dacă este cetătean al uneia dintre părtile contractante, vicepresedintele va fi invitat să facă numirea, iar dacă acesta din urmă este împiedicat în exercitarea respectivei functii sau dacă este cetătean al uneia dintre părtile contractante, judecătorul Curtii ce urmează imediat în functie, care nu este cetătean al uneia dintre părtile contractante, va fi invitat să facă numirea.
            (6) În lipsa altor dispozitii ale părtilor contractante tribunalul îsi va stabili propria procedură.
            (7) Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a numit si ale reprezentării sale în procedurile arbitrale. Cheltuielile pentru presedinte si celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de părtile contractante.
            (8) Hotărârile tribunalului sunt definitive si obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

 

ARTICOLUL 11
Prevederi finale


            (1) Prezentul acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data la care părtile contractante îsi vor fi notificat reciproc îndeplinirea cerintelor legale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. El va rămâne în vigoare pe o perioadă initială de 10 ani. Dacă o notificare oficială de denuntare nu este transmisă cu 12 luni înainte de expirarea acestui termen, acordul va fi considerat ca reînnoit, în aceleasi conditii, pentru noi perioade de 10 ani.
            (2) În cazul unei notificări oficiale de denuntare a prezentului acord prevederile art. 1-10 vor continua să fie în vigoare pentru o perioadă de încă 10 ani pentru investitiile efectuate înainte de a se transmite notificarea oficială.
            (3) Prezentul acord poate fi modificat numai pe baza consimtământului reciproc al ambelor părti contractante. Amendamentele convenite vor intra în vigoare în conformitate cu procedurile prevăzute în paragraful (1).
            Drept care subsemnatii, pe deplin autorizati de guvernele respective, au semnat acest acord.
            Semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, coreeană si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente în interpretare textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,
Daniel Dăianu,
ministrul finantelor

Pentru Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene,
Yun Su Ryong,
ambasadorul Republicii Populare Democrate Coreene
în România

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 99 alin. (1) din Constitutia României,

 

Presedintele României:

 

Articol unic. – Se promulgã Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene privind promovarea si protejarea reciprocă a investitiilor, semnat la Bucuresti la 23 ianuarie 1998, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

ION ILIESCU

 

Bucuresti, 20 februarie 2001.

Nr. 46.

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru ratificarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei si a Întelegerii asupra proiectului - Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani), semnate la Bucuresti la 8 ianuarie 1999


            În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României si ale art. 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea si ratificarea tratatelor,

            Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

            Art. 1. - Se ratifică Memorandumul de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei si Întelegerea asupra proiectului - Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani), semnate la Bucuresti la 8 ianuarie 1999.
            Art. 2. - Implementarea Memorandumului de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei si a Întelegerii asupra proiectului - Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani) se realizează de Consiliul Local al Municipiului Buzău si de Consiliul Local al Municipiului Pascani, desemnate ca agentii de implementare si ca beneficiari ai proiectului.
            Art. 3. - Finantarea obiectivelor de investitii cuprinse în Proiectul elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani) se asigură din fonduri nerambursabile acordate de Guvernul Elvetiei, în sumă de 3.933.000 dolari S.U.A., iar în completare, până la valoarea legal aprobată a indicatorilor tehnico-economici aprobati prin Hotărârea Guvernului nr. 837/1998 pentru municipiul Buzău si a indicatorilor tehnico-economici aprobati prin Hotărârea Guvernului nr. 901/1998 pentru municipiul Pascani, se asigură din bugetele locale ale celor două autorităti publice locale, inclusiv din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte surse constituite cu această destinatie, potrivit legii.
            Art. 4. - Taxele si impozitele aferente obiectivelor de investitii respective, datorate pe teritoriul României, se suportă din bugetele locale ale celor două autorităti publice locale, inclusiv din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din alte surse constituite cu această destinatie, potrivit legii.
            Art. 5. - Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, ca, de comun acord cu Guvernul Elvetiei, să introducă pe parcursul utilizării fondurilor, în raport cu conditiile de derulare a Memorandumului de întelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei si a Întelegerii asupra proiectului - Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani), amendamente la continutul acestora, care privesc realocări de fonduri, modificări în structura pe componente, modificări de termene, precum si orice alte modificări care nu sunt de natură să sporească obligatiile financiare ale României sau să determine noi conditionalităti economice fată de cele convenite initial între părti.

 

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:
Ministrul apelor si protectiei mediului,
Aurel Constantin Ilie
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmâncă


Bucuresti, 1 februarie 2001.
Nr. 19.

 

MEMORANDUM DE ÎNTELEGERE

privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul României si Guvernul Elvetiei


            Având în vedere că Guvernul României si Guvernul Elvetiei (guvernele participante) au ratificat Conventia-cadru a Natiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC) si doresc să contribuie la implementarea art. 4.2 din aceasta, prin care fiecare tară parte cuprinsă în anexa nr. I se obligă să ia măsuri pentru limitarea emisiilor antropogenice de gaze cu efect de seră;
            având în vedere că părtile UNFCCC se vor ghida după principiile stabilite în art. 3.3 din conventie, care stipulează, printre altele, că părtile trebuie să ia în considerare faptul că "politicile si măsurile stabilite pentru schimbările climatice trebuie să fie eficiente din punct de vedere al costurilor, astfel încât să asigure beneficii globale la cel mai mic cost posibil";
            având în vedere că art. 4.2 din UNFCCC permite acestor părti să implementeze măsuri în comun cu alte părti;
            având în vedere că la Conferinta părtilor la UNFCCC în prima sa sesiune a fost adoptată o decizie pentru stabilirea unei faze-pilot pentru activitătile implementate în comun (Decizia 5/CP.1);
            având în vedere că Guvernul României a însărcinat Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului cu implementarea proiectelor AIJ/JI si Guvernul Elvetiei a stabilit un program-pilot elvetian pentru AIJ, care, printre altele, are ca scop implementarea proiectelor AIJ finantate de Guvern în timpul fazei-pilot;
            având în vedere că art. 6 din Protocolul de la Kyoto, adoptat de Conferinta părtilor la UNFCCC la cea de-a treia sa sesiune, permite oricărei părti cuprinse în anexa nr. I să transfere sau să dobândească de la oricare altă parte unităti de reducere a emisiilor rezultate din proiectele care îsi propun să reducă emisiile antropogenice la surse sau să intensifice transferurile antropogenice prin rezervoare de gaze cu efect de seră în orice sector al economiei, în scopul îndeplinirii angajamentelor asumate conform art. 3 din protocol,


            Guvernul României si Guvernul Elvetiei au convenit asupra celor ce urmează:

 

ARTICOLUL 1
Scopul memorandumului de întelegere


            Guvernele participante convin:
            a) să deruleze unul sau mai multe proiecte pentru a câstiga experientă în folosirea instrumentului JI sub auspiciile UNFCCC si instrumentelor legale asociate. Detaliile fiecărui proiect, agreate de guvernele participante (inclusiv cantitatea planificată de unităti de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care va rezulta pe durata derulării proiectului, comparată cu valoarea stabilită initial în proiect si în planurile pentru monitorizarea si verificarea de către a treia parte independentă), vor fi furnizate sub forma unui document numit întelegere asupra proiectului;
            b) punctele de contact pentru entitatea autorizată să accepte, să aprobe sau să gireze activitătile implementate în comun si să raporteze Conferintei părtilor, Elvetia si România, vor furniza fiecare câte o declaratie scrisă privind acest accept, aprobare sau gir Secretariatului UNFCCC. Aceste puncte de contact pentru România si Elvetia (după cum este indicat în documentul FCCC/SBSTA/1998/INF. 3) sunt indicate mai jos:
            România: Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului
            Directia Integrare Europeană, Programe si Relatii Internationale
            Elvetia: Secretariatul Programului-pilot pentru AIJ
            Biroul Federal Elvetian pentru Afaceri Economice Externe;
            c) că această aprobare atestă guvernelor participante faptul că proiectul îndeplineste criteriile de eligibilitate, regulile relevante adoptate de Conferinta părtilor la UNFCCC si instrumentele legale asociate referitoare la transferul de unităti de reducere de emisii, precum si că este în conformitate cu criteriile de selectare a proiectelor stabilite de Programul-pilot elvetian pentru AIJ;
            d) să includă un plan de monitorizare în fiecare întelegere asupra proiectului, care va contine o descriere generală a tipului si frecventei de monitorizare care vor fi aplicate, precum si desemnarea responsabilitătii în ceea ce priveste modul de derulare si raportare. Orice abatere semnificativă în realizarea proiectului în privinta previziunilor ex ante calculate pentru emisii în cadrul proiectului trebuie să fie raportată imediat tuturor partenerilor implicati în proiect;
            e) să includă în fiecare întelegere asupra proiectului proceduri pentru a asigura o verificare a derulării proiectului ex post de către o a treia parte independentă;
            f) să raporteze în comun, în mod sistematic, rezultatele proiectului (proiectelor). Raportarea trebuie să fie în conformitate cu orice linie directoare relevantă stabilită de UNFCCC si de instrumentele legale asociate;
            g) atâta timp cât transferul si dobândirea unitătilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt permise sub auspiciile UNFCCC si ale instrumentelor sale legale asociate între România si Elvetia, unitătile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, certificate, rezultate din proiectul (proiectele) din acea dată, vor fi distribuite între partenerii de proiect, în concordantă cu fiecare întelegere asupra proiectului, luându-se în considerare deciziile relevante ale UNFCCC.

 

ARTICOLUL 2
Solutionarea diferendelor


            Orice eventual diferend în legătură cu interpretarea sau cu aplicarea prezentului memorandum de întelegere va fi solutionat în mod amiabil, prin consultări între guvernele participante.

 

ARTICOLUL 3
Intrarea în vigoare

           
            Acest memorandum de întelegere intră în vigoare la data semnării.
            Acest memorandum de întelegere este întocmit în două exemplare, în limbile engleză si română; în caz de divergentă textul în limba engleză va prevala.


Bucuresti, 8 ianuarie 1999.

 

Guvernul României
Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,
Romică Tomescu

Guvernul Elvetiei
Ambasador,
Jean Claude Joseph

 

ÎNTELEGERE ASUPRA PROIECTULUI

Proiect elvetian privind energia termică (Buzău, Pascani)

 

            Guvernele participante aprobă prin prezenta întelegere Proiectul elvetian privind energia termică sub forma unui proiect AIJ sub auspiciile fazei-pilot UNFCCC. Principalele obiective ale proiectului sunt câstigarea de experientă prin intermediul instrumentului de aplicare în comun, initierea unui proiect care poate genera unităti de reducere a emisiilor în conformitate cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto si reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în particular dioxid de carbon si metan. O descriere completă si detaliile proiectului agreat de guvernele participante si partenerii de proiect sunt incluse în formularul uniform de raportare (URF) anexat.

            Linii de bază si beneficii pentru mediu
            Linia de bază dezvoltată pentru proiect este descrisă în detaliu în URF anexat. Este acceptat faptul că sistemul de încălzire local va continua să opereze în primii 8 ani de aplicare a proiectului, cu investitii minime în anii 2003 si 2008 pentru păstrarea sistemului în functiune si cu o crestere a temperaturii furnizate către locatari de la 170C la 200C în anul 2003. În anii 9-15 (durata proiectului = 15 ani) o investitie alternativă care corespunde performantelor standard asteptate din partea Proiectului B.E.R.D. de conservare a energiei termice, în prezent în implementare în aceste orase si în alte câteva orase, este agreată ca bază.
            Reducerile de gaze cu efect de seră asteptate pe durata proiectului, comparativ cu proiectul de bază agreat de guvernele participante, au fost estimate în studiul de fezabilitate ca fiind în jur de 139.000 tone emisie de dioxid de carbon. Emisiile anticipate anual sunt indicate în URF. Baza si beneficiile de mediu trebuie adaptate în cazul adăugării unor consumatori suplimentari la reteaua locală de încălzire.

            Monitorizare si verificare
            Guvernele participante au căzut de acord că monitorizarea actualelor emisii de dioxid de carbon va fi realizată de operatorii fiecărei instalatii termice. Următorii parametri vor fi monitorizati continuu prin folosirea echipamentului de măsurare automat si verificat anual: (i) consumul de combustibil al boilerelor si al centralelor de cogenerare (separat); (ii) căldura produsă, măsurată la iesirea din boiler; (iii) căldura furnizată, măsurată la contoarele de căldură din statiile componente; si (iv) electricitatea produsă.
            Factorul de emisie folosit pentru energia înlocuită ca bază (echivalent cărbune) de către electricitatea produsă de facilităti de cogenerare în proiectul JI este de 950 t CO2/GWh electric si factorul de emisie folosit pentru calcularea emisiilor de dioxid de carbon provenit din combustia metanului combustibil este de 201 t CO2/GWh căldură. Aceste valori corespund valorilor standard prevăzute în IPCC (1995).
            Proiectul va fi înregistrat si verificat în concordantă cu procedurile Centrului de Înregistrare pentru Implementare Comună (JIRC) din Olanda. Costurile de verificare vor fi incluse în costurile adăugate, calculate pentru componenta JI a proiectului. Guvernul Elvetiei poate asigura procedurile JIRC si poate verifica rezultatele într-un studiu separat.   Dacă sunt divergente între rezultatele JIRC si orice altă certificare complementară a Guvernului Elvetiei, guvernele participante vor cădea de acord asupra acelei verificări a rezultatelor care va fi acceptată si raportată către UNFCCC.

            Repartizarea unitătilor de emisie
            În concordantă cu hotărârile importante ale UNFCCC guvernele participante vor împărti unitătile de reducere a emisiilor generate de proiect în baza contributiilor lor la finantarea costurilor de incrementare ale proiectului JI, care reprezintă costurile reale suportate de guvernele participante. În cazul în care se aplică o abordare a costurilor de incrementare către STEP, România primeste un beneficiu net financiar de 3,26 milioane dolari S.U.A., care reprezintă diferenta dintre costurile totale de incrementare de 673.000 dolari S.U.A. si investitia elvetiană (într-o singură transă) de 3,933 milioane dolari S.U.A. Astfel costurile de incrementare ale STEP sunt acoperite complet de Elvetia si toate creditele generate de STEP vor reveni Elvetiei.
            Transferul unitătilor de reducere a emisiilor (credite) de la România către Elvetia va începe în acelasi timp cu permiterea transferului si stocării unitătilor de reducere a emisiilor conform UNFCCC si instrumentelor legale asociate.

            Notificare si raportare
            Guvernele participante vor notifica Secretariatului UNFCCC prin punctele lor de contact, asa cum este indicat în memorandumul de întelegere, cu privire la acceptul, aprobarea si girul asupra proiectului STEP AIJ în interval de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei întelegeri asupra proiectului.
            Guvernele participante vor raporta în comun asupra proiectului, astfel cum este cerut de: (i) UNFCCC si instrumentele sale legale asociate, în concordantă cu liniile directoare relevante; si (ii) JIRC.

            Intrarea în vigoare
            Această întelegere asupra proiectului va intra în vigoare după aprobarea oficială de către Elvetia a finantării Asistentei financiare elvetiene "Întelegere privind acordarea de asistentă financiară între Guvernul României si Guvernul Federatiei Elvetiene", semnată la 26 noiembrie 1992.
            Această întelegere asupra Proiectului este întocmită în două exemplare originale, în limbile engleză si română, versiunea engleză servind ca versiune originală.


Bucuresti, 8 ianuarie 1999

 

Guvernul Elvetiei
Ambasador,
Jean Claude Joseph

Guvernul României
Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,
Romică Tomescu

 

FORMULAR UNIFORM DE RAPORTARE PENTRU AIJ ÎN FAZA-PILOT

 

Textul care urmează este reprodus din anexa nr. III la documentul FCCC/SBSTA/1997/4 (Raport privind lucrările celei de-a cincea sesiuni a Organizatiei Complementare de Consiliere Stiintifică si Tehnologică, Bonn, 25-28 februarie 1997).

Formularul uniform de raportare redat mai jos este destinat folosirii în raportarea privind activitătile aplicate în comun în timpul fazei-pilot. Se mentionează că raportarea trebuie să fie compatibilă cu deciziile 5/CP.1 si 8/CP.2 (reproduse în anexele nr. I si II la formularul de raportare, care vor fi disponibile). SBSTA mentionează că formularul uniform de raportare poate necesita revizuire, având în vedere experienta dobândită si metodologia din timpul fazei-pilot.

A.     Descrierea proiectului

A.1. Titlul proiectului: Proiectul elvetian privind energia termică în Buzău si Pascani, România (STEP)

 

Ultima modificare a documentului: 24 noiembrie 1998

           2 martie 1998

 

(pentru detalierea informatiilor, a se consulta raportul "Proiectul elvetian privind energia termică în Buzău si Pascani, România", partea B "Propunere pentru implementarea în comun a STEP", pregătită pentru Biroul Federal Elvetian pentru Afaceri Economice Externe de către Ernst Basler Partners Ltd, 2 martie 1998).

A.2. Participanti/Factori implicati

Titlul

Vă rugăm să completati, dacă este cazul.

Denumirea organizatieia)

Bundesamt fur Aussenwirtschaft

Denumirea organizatiei (engleză)

Biroul Federal Elvetian pentru Afaceri Economice Externe

Departament Proiectul

pilot elvetian AIJ

Abreviere

 

Abreviere (engleză)

SWAPP

Sarcina în cadrul activitătii

Punctul focal AIJ, Elvetia

Strada

Effingerstr. 1

Cod postal

3003

Orasul

Berna

Tara

Elvetia

Telefon

-

Fax

-

E-mail

-

WWW-URL

http://www.admin.ch/swissaji

Persoana de contact (pentru această activitate)

--

Nume

Arquit Niederberger

Prenume, alt nume

Anne

Titlul functiei

Director de program

Telefon direct

41 31 323 08 85

Fax direct

41 31 324 09 58

E-mail direct

anne.arquit-niederberger@bawi.admin.ch

Denumirea organizatieia)

Bundesamt fur Aussenwirtschaft

Denumirea organizatiei (engleză)

Biroul Federal Elvetian pentru Afaceri Economice Externe

Departament

Asistentă Financiară pentru Europa Centrală si de Est

Abreviere

BAWI

Abreviere (engleză)

FOFEA

Sarcina în cadrul activitătii

Coordonator de proiect, Guvernul Elvetiei

Strada

Effingerstr. 1

Cod postal

3003

Orasul

Berna

Tara

Elvetia

Telefon

41 31 324 09 91

Fax

41 31 324 09 64

Persoana de contact (pentru această activitate)

--

Nume

Chauhan

Prenume, alt nume

Samridhi

Titlul functiei

Coordonator de proiect, FOFEA

Telefon direct

41 31 324 08 39

Fax direct

41 31 324 09 65

E-mail direct

samridhi.chauhan@bawi.admin.ch

Denumirea organizatieia)

 

Denumirea organizatiei (engleză)

Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului

Departament

-

Abreviere

-

Abreviere (engleză)

 

Sarcina în cadrul activitătii

Punctul focal AIJ, România

Strada

Bd Libertătii nr. 12

Cod postal

 

Orasul

Bucuresti, sectorul 5

Tara

România

 

Telefon

401 410 02 17

 

Fax

401 410 02 17

 

Email

 

 

WWW

URL

 

Persoana de contact (pentru această activitate)

 

 

Nume

Adler

 

Prenume, alt nume

Serena 

 

Titlul functiei

 

 

Telefon direct

 

 

Fax direct

 

 

Email direct

 

 

 

Titlul

Vă rugăm să completati, dacă este cazul.

Denumirea organizatieia)

 

Denumirea organizatiei (engleză)

Ministerul Lucrărilor Publice si Amenajării Teritoriului

Departament

Directia generală pentru lucrări publice 

Abreviere

 

Abreviere (engleză)

 

Sarcina în cadrul activitătii

Coordonator de proiect, Guvernul României

Strada

Apolodor nr. 17

Cod postal

70563

Orasul

Bucuresti, sectorul 5

Tara

România

Telefon

401 301 16 25

Fax

401 411 11 35

E mail –

 

WWW

URL

Persoana de contact (pentru această activitate)

 

Nume

Ionită

Prenume, alt nume

Jeni

Titlul functiei

Director general adjunct

Telefon direct –

 

Fax direct

 

E mail direct –

 

 

Titlul

Vă rugăm să completati, dacă este cazul

Denumirea organizatieia)

Regia Autonomă Municipală Buzău      

Denumirea organizatiei (engleză)

 

Departament

 

Abreviere

RAM  

Abreviere (engleză) –

 

Sarcina în cadrul activitătii

Operator de proiect, Buzău      

Strada

Unirii bl. 8 FGH           

Cod postal 

5100

Orasul

Buzău  

Tara

România

Telefon

40 38 720 356

Fax

40 38 445 786

E mail  

 

WWW

URL

Persoana de contact (pentru această activitate) 

 

Nume

Busuioc           

Prenume, alt nume 

Victor  

Titlul functiei

Director           

Telefon direct

40 38 720 766

Fax direct

40 38 720 766

E mail direct    

 

Denumirea organizatieia)

Regia Autonomă de Gospodărire Comunală si Locativă          

Denumirea organizatiei (engleză)

Regia Autonomă de Gospodărire Comunală si Locativă          

Departament

Unitatea de implementare a proiectului  

Abreviere

RAGCL          

Abreviere (engleză) –

 

Sarcina în cadrul activitătii

Operator de proiect, Pascani   

Strada

Moldovei nr. 21           

Cod postal

5725

Orasul

Pascani            

Tara

România

Telefon

40 32 764 160            

Fax

40 32 764 160

Email

ragcl@sicme.ccc.ro

WWW

URL

Persoana de contact (pentru această activitate)

 

Nume

 Cojocaru

Prenume, alt nume

 C.

Titlul functiei

Director

Telefon direct

 40 32 763 621

Fax direct

 40 32 763 621

Email direct

 

Denumirea organizatieia)

Ernst Basler Partner AG

Denumirea organizatiei (engleză)

Ernst Basler Partners Ltd

Departament

Departamentul energiei

Abreviere

EBP

Abreviere (engleză)

EBP

Sarcina în cadrul activitătii

Consultantă inginerească, faza de fezabilitate si de prefezabilitate

Strada

Zollikerstrasse 65

Cod postal

8702

Orasul

Zollikon

Tara

Elvetia

Telefon

41 1 395 11 11

Fax

41 1 395 12 34

Persoana de contact (pentru această activitate)

 

Nume

Luchinger

Prenume, alt nume

Alexander

Titlul functiei

Director

Telefon direct

41 1 395 12 42

E mail direct

alexander.luechinger@ebp.ch

Denumirea organizatieia)           

 

Denumirea organizatiei (engleză)

Centrul de Înregistrare pentru Implementare Comună

Departament

 

Abreviere

 

Abreviere (engleză)

JIRC   

Sarcina în cadrul activitătii

Înregistrare proiect, verificare tertă parte (si certificare)       

Strada

C.P. 30732     

Cod postal NL 500 GS

 

Orasul

Haga   

Tara

Olanda

Telefon

31 70 361 03 54         

Fax

31 70 361 44 30         

Persoana de contact (pentru această activitate)

 

Nume

Vosbeek

Prenume, alt nume

Marielle           

Titlul functiei

Consultant proiect        

Telefon direct

 

Email direct

vosbeek@mta6.kema.nl

                                                                             

a) Organizatia include: institutii, ministere, companii, organizatii neguvernamentale etc. implicate în activitate, de exemplu: institute de cercetare asociate în proiect, auditori, agentie guvernamentală care să urmărească îndeaproape activitatea.

A.3 Activitatea

Titlul

Vă rugăm să completati, dacă este cazul

Descriere generală

Reconstructia a două sisteme de încălzire judetene în orasele românesti Buzău si Pascani
S
istemele existente, bazate pe arderea combustibilului, au eficientă foarte scăzută, acest lucru însemnând consum ridicat de combustibil si confort scăzut pentru persoanele cărora li se furnizează căldura. Fondul disponibil pentru întretinere este insuficient, ducând în continuare la deteriorarea componentelor tehnice.
STEP este finantat împreună de către guvernele României si Elvetiei. El include:

- două noi centrale de încălzire bazate pe arderea gazului, fiecare cu o centrală de cogenerare, 3 boilere/arzătoare, pompe, armături, echipament de măsură si control
- două noi retele de distributie a căldurii cu două linii preizolate (în loc de 4 linii existente)
-  substatii anterior fabricate pentru constructii
- reabilitarea sistemului de tevi de la subsolul clădirilor
- reabilitarea termică a 2x1 constructii în scopuri demonstrative
- dispozitive de măsurare pentru consumatori individuali de energie în 2x2 constructii (1 cu izolator de căldură existent si 1 îmbunătătit) în scopuri demonstrative

STEP va permite furnizarea de căldură în cantităti mai mari decât cea furnizată în prezent rezidentilor, pe măsura reducerii costurilor combustibilului si a impactelor negative de mediu.
Temperatura medie din cameră în clădiri se asteaptă să crească de la 170C la 200C pe durata
sezonului de încălzire.
Elementele principale ale STEP sunt considerate din punct de vedere al protectiei climatului:
- modulele combinate căldură si putere care permit o utilizare eficientă a combustibilului.
- Electricitatea produsă se poate presupune că înlocuieste electricitatea din uzinele românesti  existente
-  retele de transmisie a căldurii pe două linii care reduc pierderile în mod semnificativ, comparativ cu retelele pe 4 linii

Tipul proiectului

Eficienta energiei

Localizare

Orasele Buzău si Pascani, România

Data de începere a activitătii

Începutul anului 2000

Data estimată de încheiere a activitătii

Sfârsitul anului 2014

Stadiul activitătii

În pregătire/Există studiile de fezabilitate

Durata activitătii, dacă este diferită

Durata tehnică de viată a componentelor este de 15-30 de ani de data de încheiere a activitătii

Date tehnice:

Componentele STEP includ:

 

- două module CHP, fiecare de 680 kW(el), 850 kW(th)
- încălzitoare cu emisii reduse de NO(x):

- boilere/arzătoare, 23,5 MW(th) în total

- cele două sisteme de încălzire vor deservi împreună
-
aproximativ 5.700 de persoane
-
consumul total de energie: 60.000 MWh gaz natural pe an
- energia totală rezultată: 37.500 MWh(th)/a, 7.200 MWh(el)/a

 
            A.4. Cost (pe cât posibil detaliat)

Aspectele financiare ale STEP si baza de plecare au fost examinate în cadrul unei analize comerciale de profitabilitate (analiză cost-beneficiu) pentru toată perioada de derulare a activitătii de 15 ani, care include:

• din punct de vedere al costurilor: investitii, cheltuieli pentru functionare si întretinere, monitorizare si raportare;

• din punct de vedere al beneficiilor: venituri din vânzarea de electricitate (doar STEP) si căldură; valoarea bunurilor rămase la sfârsitul activitătii.

STEP necesită investitii relativ mari, dar este de asteptat să producă beneficii financiare nete comparate cu baza de plecare, ca rezultat al folosirii eficiente a energiei primare. Rezultatele analizei cost-beneficiu sunt după cum urmează (preturi din ianuarie 1998):

Investitii STEP (1999): 6.478.000 dolari S.U.A.*)

Componenta de activităti implementate în comun: 673.000 dolari S.U.A. (calculat ca diferentă între valoarea netă prezentă între STEP si scenariul de bază; rata de reducere a pretului real - 8%)*)

Reducerile estimate de gaze cu efect de seră: 139.000 t CO2 (vezi sectiunea E)

Costuri de reducere a CO2: 8 dolari S.U.A./t CO2 (cu balantele de CO2 reduse la 8% pe
an pentru a reflecta sporirea anuală ex post a creditelor)*)


*) Excluzând investitiile pentru reabilitarea termică a două clădiri alese pentru demonstratie (540.000 dolari S.U.A.). Impactul asupra balantelor de CO2 în cazul clădirilor alese pentru demonstratie este neglijabil.

A.5. Proceduri de evaluare convenite mutual

 

Descrieti procedurile, inclusiv denumirile organizatiilor implicatea)

Monitorizarea emisiilor actuale de dioxid de carbon va fi condusă de operatorii fiecărei centrale termice. Următorii parametri vor fi monitorizati continuu, folosindu-se echipament de măsură automat si verificat anual: (i) consumul de combustibil al boilerelor si al centralelor de cogenerare (separat); (ii) căldura produsă, măsurată la iesirea din boiler; (iii) căldura furnizată,
măsurată la contoarele de căldură în substatii; si (iv) electricitatea produsă.

Factorul de emisie care se va folosi pentru obtinerea initială de energie (arderea cărbunelui), înlocuită de electricitatea produsă prin facilitatea de cogenerare în proiectele de implementare în comun, este de 950 t CO2/GWh(electric) si factorul de emisie care se va folosi la calcularea
emisiilor de dioxid de carbon de la arderea combustibilului gaz metan este de 201 t CO2/GWh(căldură). Aceste valori corespund valorilor-etalon din IPCC (1995).

Proiectul va fi înregistrat si verificat în conformitate cu procedurile stabilite de Centrul de Înregistrare pentru Implementare Comună (JIRC) din Olanda. Costul verificării va fi inclus în costurile mărite calculate pentru componenta de aplicare în comun a proiectului. Guvernul Elvetiei poate evalua procedurile JIRC si poate verifica rezultatele într-un studiu separat.


a) Vă rugăm să vă asigurati că sunt mentionate informatii detaliate pentru toate organizatiile mentionate în sectiunea A.2.

B.     Acceptul, aprobarea si girul guvernamental

Se va avea în vedere că toate activitătile aplicate în comun în această fază-pilot necesită acceptul, aprobarea si girul guvernelor părtilor la acest tip de activitate, care va fi evidentiată după cum urmează:

a) în cazul raportării comune raportul este prezentat de autoritatea natională desemnată a uneia dintre părti cu concursul tuturor participantilor, fapt subliniat prin scrisori însotitoare emise de autoritătile nationale relevante;

b) în cazul raportării separate rapoartele sunt prezentate separat de autoritatea natională desemnată de fiecare participant si de toti participantii. Informatiile vor fi compilate doar după primirea tuturor rapoartelor.

B.1. Pentru activitate

• Primul raport si rapoartele comune: vă rugăm anexati copii de pe scrisorile de girare pentru fiecare autoritate natională desemnată si implicată în activitate.

Rapoartele următoare:

Activitatea a fost:

- suspendată
- terminată mai devreme

Descrieti:

B.2. Acest raport este un raport comun:

B.3. Scurt comentariu general al Guvernului/guvernelor, dacă este necesar:

C. Sprijinul dezvoltării economice si socioeconomice nationale compatibile cu prioritătile si strategiile de mediu

Descrieti (cât mai detaliat) în ce mod activitatea sprijină dezvoltarea economică si socio-economică natională, compatibilă cu prioritătile si strategiile de mediu.

Proiectul este în conformitate cu obiectivele de mediu si de dezvoltare economică din România. În particular, emisiile de poluanti în aer sunt reduse si creste eficienta economică a folosirii energiei.

C.     Beneficii obtinute în urma proiectului de activităti implementate în comun

Dacă este posibil, trebuie furnizate informatii cantitative. Dacă acest lucru nu este posibil, trebuie furnizată o descriere calitativă. Dacă informatiile cantitative devin disponibile, acestea pot fi prezentate folosindu-se actualizarea. (În cazul în care volumul de informatii cantitative este prea mare, trebuie indicată sursa.)

 

Titlul

Vă rugăm să completati

Descrieti în detaliu beneficiile aduse mediului

Proiectul va scădea consumul de combustibil la boilere, electricitatea generată va înlocui electricitatea produsă de centralele existente. Alte beneficii sunt:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
-
reducerea emisiilor de poluanti locali (NOx, SO2 etc.)

Există date cantitative pentru evaluarea beneficiilor aduse mediului?

Vezi estimarea reducerilor de gaze cu efect de seră, prezentată în sectiunea E

Descrieti în detaliu beneficiile sociale/culturale

Cresterea standardului de viată (cresterea medie a temperaturii în camere de la 17ºC la 20ºC) pentru circa 5.700 de persoane care vor beneficia în mod direct de acest proiect

Există date cantitative pentru evaluarea beneficiilor sociale?

-

Descrieti detaliat beneficiile economice:

- creează locuri de muncă în domeniul constructiilor si instalatiilor
-
transfer de tehnologie energetică modernă si de know-how

- perfectionarea capitalului uman prin cursuri de perfectionare
- eficientă sporită a utilizării energiei, care ar determina reducerea necesarului de import de gaze naturale si, în consecintă, un mai bun management al resurselor si al schimburilor internationale
- costuri energetice reduse pentru rezidenti, datorită eficientei energetice sporite

Există date cantitative pentru evaluarea beneficiilor economice?

Beneficiile financiare nete pentru România, datorate eficientei energetice sporite, sunt estimate la 3,3 milioane dolari S.U.A.  pe o perioadă de 15 ani (la o rată de reducere de 8%)

D. Calcularea contributiilor proiectelor cu activităti implementate în comun care aduc beneficii de mediu reale, măsurabile si pe termen lung, în ceea ce priveste atenuarea schimbărilor climatice si care nu ar fi apărut în absenta acestor activităti

E.1. Emisii estimate în absenta activitătii (valoare de referintă pentru proiect)

Scenariul de referintă pentru proiectul privind emisiile este următorul:

• "Continuitate" pentru primii 8 ani de aplicare a proiectului. Instalatiile existente sunt mentinute în functiune, dar se asteaptă o crestere anuală de 2% a consumului de combustibil, datorită deteriorării sistemelor tehnice.

Investitii minime vor fi făcute în anul 2003 pentru a se mentine sistemele în stare de functionare. Simultan creste cantitatea de căldură furnizată, în vederea acoperirii cererii rezidentilor pentru o temperatură mai ridicată în cameră (crestere de la 170C în prezent la 200C). În mod corespunzător, se estimează o crestere netă cu 7% (consumul în anul 5 comparativ cu anul 4) a consumului de combustibil/emisiei de CO2.

• În anii 9-15 (2008-2014) se are în vedere ca referintă o investitie alternativă, corespunzătoare standardului de performantă asteptat în urma desfăsurării Proiectului B.E.R.D. de conservare a energiei termice, care este în curs de derulare în România. Proiectul B.E.R.D. cuprinde o retea de transmisie a căldurii pe 4 căi fată de reteaua pe două căi STEP, rezultând astfel pierderi de căldură mai mari la distribuire si, în consecintă, o eficientă mai scăzută de utilizare a energiei primare (gaze naturale).

• Generatoarele mixte de căldură si energie electrică aferente STEP vor produce aproximativ 7,2 GWh electricitate anual. Se presupune că productia de energie electrică a STEP va fi echilibrată de o descrestere echivalentă a productiei în centralele românesti existente, deoarece: (i) cererea de electricitate a fost acoperită în trecut (Compania română de electricitate RENEL are în prezent capacităti mult supradimensionate); si (ii) nu este de asteptat ca STEP să influenteze balanta de import/export de electricitate, dat fiind că în prezent nu există import net sau export net semnificativ de electricitate în/din România. Reteaua românească de centrale electrice cuprinde un număr de centrale pe lignit de eficientă redusă, având factori de emisie de până la mai mult de 2.000 t CO2/GWh(el). Se asteaptă ca STEP să înlocuiască electricitatea produsă de aceste centrale datorită costurilor variabile de productie ridicate ale acestora, cel putin pe parcursul primei jumătăti a duratei activitătii. Drept urmare, ca valoare de referintă pentru productia de electricitate se foloseste un factor de emisie de 950 t CO2/GWh(el), corespunzător pentru aproximativ 90% din factorul mediu national de emisie din prezent.

Astfel, scenariul de referintă cuprinde emisii de CO2 de 7,2 GWh(el)/a x 950 t CO2/GWh(el) = 6.800 t CO2/a pentru electricitatea înlocuită de STEP. Această valoare se aplică pentru întreaga durată a proiectului, de 15 ani.

E.2. Emisii estimate cu activitatea

Tabel rezumat: Reduceri de emisii proiectate

 

 

GHG

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009-2013

2014

A. Scenariul de bază al proiectului

CO2

21.700

22.000

22.300

22.600

24.400

24.700

25.100

25.500

18.400

18.400 p.a.

18.400

 

CH4

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

 

N2O

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

Altele

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

B. Scenariul activitătii proiectului

CO2

11.900

11.900

11.900

11.900

11.900

11.900

11.900

11.900

11.900

11.900 p.a.

11.900

 

CH4

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

 

N2O

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

Altele

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

C. Efect (B-A)

CO2

-9.800

-10.100

-10.400

-10.700

-12.500

12.800

-13.200

-13.600

-6.500

-6.500 p.a.

-6.500

 

CH4

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

 

N2O

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

Altele

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

D. Efect cumulativ

CO2

-9.800

-19.800

-30.300

-41.000

-53.500

-66.300

-79.500

-93.100

-99.600

-

-138.600

 

CH4

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

n.d.

 

N2O

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

Altele

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

 

STEP va reduce consumul de gaze naturale în centralele termice din zona Buzău si Pascani, prin reducerea emisiilor de preardere de CO2 si CH4, asociată cu productia de combustibil si transportul. Aceste efecte nu au fost cuantificate.

Tabel rezumat: Reduceri de emisii actuale

Proiectul nu a fost încă implementat.
           

F. Tinând seama de faptul că finantarea activitătilor implementate în comun va fi suplimentară fată de obligatiile financiare ale părtilor, incluse în anexa nr. II la conventie, în cadrul mecanismului financiar, precum si al fluctuatiilor curente oficiale de dezvoltare a asistentei, vă rugăm să indicati:

Sursa de finantare a proiectului, incluzând faza de prefezabilitate

Suma (dolari S.U.A., preturi conform lunii ianuarie 1998)

Finantare elvetiană (FOFEA)

 

Faza de prefezabilitate

50.000

Faza de fezabilitate

100.000

Implementare (numai investitii)*)

3.933.000

Finantare română (regii/Guvern)

 

Faza de prefezabilitate

n.d.

Faza de fezabilitate

n.d.

Implementare (numai investitii)*)

2.545.000

 

 

 

FOFEA = Biroul Federal Elvetian pentru Afaceri Economice Extern

n.d. = nedeterminat


*) În afara investitiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor alese pentru demonstratie (540.000 dolari S.U.A. în total).

 

G. Contributia la construirea capacitătii, la transferul de tehnologii eficiente de mediu si de know-how către alte părti, în special dezvoltarea părtilor tip tară, pentru a le da posibilitatea de a implementa prevederile conventiei. În acest proces părtile tip tară dezvoltate vor sustine dezvoltarea si intensificarea capacitătilor endogene si a tehnologiilor din părtile tip tară în curs de dezvoltare.

Personalul centralelor termice din Buzău si Pascani si alte părti implicate vor realiza punerea în aplicare si know-how corespunzător:

• operare, întretinere si realizarea unor centrale de cogenerare la scară mică, arzătoare moderne cu NO(x) scăzut, echipament tehnic corespunzător si retele de transmisie a căldurii din două tevi;

• potentialele tehnicilor de izolare la constructii, care reduc consumul de energie;

• avantaje ale înregistrării consumului individual de energie (ilustrată prin constructiile alese pentru demonstratie).

 

H. Comentarii suplimentare, dacă există, incluzând orice experientă practică câstigată sau dificultăti tehnice, efecte, impacte sau alte obstacole întâlnite

H.1. Orice experientă practică câstigată:

H.2. Dificultăti tehnice:

H.3. Impacte negative si/sau efecte întâlnite:

Acolo unde se poate, trebuie furnizate informatii cantitative. Dacă nu se realizează acest lucru, trebuie făcută o descriere calitativă. Dacă informatiile cantitative devin disponibile, ele pot fi înaintate în formă actualizată. (În situatia în care volumul de informatii cantitative este prea mare, trebuie indicată sursa.)

Titlul

Vă rugăm să completati

Descrieti impactele/efectele negative de mediu în detaliu

 

Există date cantitative pentru evaluarea impactelor/efectelor negative de mediu?

 

Descrieti impactele/efectele sociale/culturale în detaliu

 

Există date cantitative pentru evaluarea impactelor/efectelor negative sociale?

 

Descrieti impactele/efectele negative economice în detaliu

 

Există date cantitative pentru evaluarea impactelor/efectelor negative economice?

 

 

H.4. Alte obstacole întâlnite:

H.5. Altele:


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR

 

DECIZIE

privind modificarea anexei la Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 6/2000

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,

având în vedere prevederile art. 11 din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator,
în baza prevederilor art. 4 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor si a Corpului de arbitri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 60/1997, si ale Hotărârii Guvernului nr. 210/2000,

emite următoarea decizie:

Articol unic. - Normele metodologice privind conditiile de eliberare si de aplicare a marcajului distinctiv, precum si modelul acestuia, aprobate prin Decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 6/2000, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, se modifică si se completează după cum urmează:

1.      Articolul 1 va avea următorul cuprins:

"Art. 1. - Marcajul distinctiv prevăzut la art. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 124/2000 se aplică operelor audiovizuale fixate pe orice fel de suport."

2. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

"Art. 6. - (1) Marcajul distinctiv se eliberează de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, contra cost."

3. La articolul 7 se introduce litera d) cu următorul cuprins:

"d) pentru operele audiovizuale înregistrate pe suport clasic - pe prima rolă în care este depozitată pelicula."

 

Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
Rodica Pârvu


Bucuresti, 8 februarie 2001.
Nr. 1.