MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XIII - Nr. 458   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    Vineri, 10 august 2001

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 158 din 15 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, modificatã

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

313. - Ordin al ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

 

DECIZIA Nr. 158

din 15 mai 2001

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, modificatã

 

Lucian Mihai - presedinte

Constantin Doldur - judecãtor

Ioan Muraru - judecãtor

Nicolae Popa - judecãtor

Lucian Stângu - judecãtor

Florin Bucur Vasilescu - judecãtor

Romul Petru Vonica - judecãtor

Paula C. Pantea - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, exceptie ridicatã de Neculai Scortanu si Maria Scortanu în Dosarul nr. 3.213/2000 al Curtii de Apel Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei, ca fiind neîntemeiatã, mentionând cã asupra constitutionalitãtii Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat, prin mai multe decizii, stabilind cã aceasta nu încalcã dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 si ale art. 24, invocate de autorii exceptiilor. Se mai aratã cã, în spetã, autorii exceptiei invocã însã si alte texte constitutionale în raport cu care, de asemenea, exceptia este neîntemeiatã. Astfel se apreciazã cã art. 107 alin. (3) din Constitutie nu este încãlcat, deoarece ordonanta criticatã a fost emisã cu respectarea limitelor legii de abilitare nr. 140/1999. Se aratã cã autorii exceptiei confundã domeniul de organizare si functionare a instantelor judecãtoresti, care este de nivelul legii organice, cu cel al competentei si al procedurii de judecatã, care, conform art. 125 alin. (3) din Constitutie, este de nivelul legii ordinare.

Referitor la pretinsa încãlcare a art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã se considerã cã nici acest text constitutional nu este încãlcat, deoarece procedura specialã instituitã prin ordonantã, cu privire la executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, are la bazã strânsa.legãturã dintre datoria publicã internã si bugetul de stat, ceea ce constituie o justificare suficientã pentru diferenta de tratament juridic în privinta procedurii executionale a acestor creante. De altfel, o procedurã specialã a fost instituitã si prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, procedurã consideratã constitutionalã în jurisprudenta Curtii. Cu privire la invocarea încãlcãrii, prin ordonantã, a art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie se apreciazã cã acest text constitutional nu are legãturã cu obiectul ordonantei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 24 octombrie 2000, pronuntatã în Dosarul nr. 3.213/2000, Curtea de Apel Bacãu – Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, exceptie ridicatã de Maria Scortanu si Neculai Scortanu în contradictoriu cu Agentia de Valorificare a Activelor Bancare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã ordonanta criticatã a fost emisã cu încãlcarea dispozitiilor art. 107 alin. (3) din Constitutie, întrucât desi, potrivit art. 1 lit. D pct. 29 din Legea nr. 140/1999, Guvernul a fost abilitat sã emitã ordonanta cu privire la “Mãsuri pe linia restructurãrii unor bãnci cu capital de stat”, ordonanta respectivã nu se încadreazã în limitele acestui domeniu de activitate, ci “reglementeazã executarea silitã a creantelor preluate de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), stabilind o procedurã specialã de executare, reguli privind solutionarea litigiilor ce se aplicã numai litigiilor în care figureazã ca parte AVAB”. De asemenea, se sustine cã Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 încalcã si dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie, deoarece reglementarea procedurii de judecatã si a competentei instantelor de judecatã sunt date în atributia exclusivã a Parlamentului, ceea ce exclude posibilitatea ca aceste domenii sã fie reglementate prin ordonantã emisã de Guvern. Totodatã, se considerã cã ordonanta încalcã si dispozitiile art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie, care prevãd cã organizarea si functionarea instantelor de judecatã se fac prin lege organicã, or, în conceptia autorului exceptiei, “prin legile de organizare a instantelor de judecatã se stabilesc competenta si procedura de judecatã”. În consecintã, se apreciazã cã Ordonanta Guvernului nr. 55/1999, emisã în baza unei legi de abilitare, încalcã si dispozitiile art. 114 alin. (1) din Constitutie, conform cãrora, în baza unei legi de abilitare, Guvernul nu poate emite ordonante decât “în domenii care nu fac obiectul legilor organice”.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate invocã, de asemenea, si faptul cã Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 modificã, în mod implicit, si art. 1391-1398 din Codul civil privind cesiunea de creantã fãrã sã existe o asemenea abilitare legalã în acest sens prin Legea nr. 140/1999. Se aratã cã prin ordonanta criticatã lrse tinde a se schimba natura creantei din creantã de naturã comercialã în «creantã de naturã publicã», se stabileste o procedurã specialã de judecatã si de executare fatã de cea initialã si care era în vigoare la data la care s-a nãscut raportul juridic de drept comercial, încãlcându-se principiul «tempus regit actum», se schimbã termenele de prescriptie a creantei fatã de termenele existente la momentul nasterii ei, se creeazã pentru detinãtorul actual (AVAB) al creantei mai multe drepturi decât vrea cedentul”. Prin acest mod de reglementare “Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 eliminã unul dintre efectele cesiunii de creantã, debitorul cedat fiind astfel în imposibilitate juridicã de a mai invoca aceleasi exceptii si apãrãri pe care le putea invoca fatã de cedent”.

Se considerã, de asemenea, cã Ordonanta “creeazã un regim discriminatoriu între actiunile îndreptate împotriva AVAB si cele formulate si intentate de AVAB, desi ambele sunt bunuri proprietate privatã”.

Un alt motiv de neconstitutionalitate îl constituie, în opinia autorului exceptiei, încãlcarea, prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, a prevederilor art. 41 alin. (2) din Constitutie care consacrã ocrotirea egalã a proprietãtii private, indiferent de titular, întrucât “se reinstaureazã o protectie specialã asupra unor bunuri (în spetã creante) detinute de stat si apartinând domeniului privat al statului, fatã de creantele detinute de cãtre celelalte persoane private’. Prin procedura specialã de urmãrire si executare silitã a creantelor detinute de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare prin introducerea unor conditii noi pe care pãrtile nu au putut sã le prevadã la încheierea contractului, prin crearea unor drepturi mai mari pentru Agentia de Valorificare a Activelor Bancare se încalcã si prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie.

Instanta de judecatã, contrar prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, apreciind cã “exceptia fiind invocatã de reclamanti, nu are obligatia sã-si exprime punctul de vedere cu privire la exceptia respectivã”.

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul, în punctul sãu de vedere, considerã neîntemeiatã exceptia de neconstitutionalitate, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 126 din 4 iulie 2000 prin care l.s-a

statuat asupra constitutionalitãtii dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, în ansamblul lor”.

Presedintele Senatului si cel al Camerei Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55 din 11 noiembrie 1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 25 din 30 martie 2000 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000), precum si prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 166 din 13 octombrie 2000 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 24 octombrie 2000).

Textele constitutionale a cãror încãlcare este invocatã de autorul exceptiei sunt urmãtoarele:

- Art. 41 alin. (2) teza întâi: “Proprietatea privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular;”

- Art. 72 alin. (3) lit. h): “(3) Prin lege organicã se reglementeazã: […] h) organizarea si functionarea […] instantelor judecãtoresti […];”

- Art. 107 alin. (3): “Ordonantele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile prevãzute de aceasta;”

- Art. 114 alin. (1): “Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice”;

- Art. 125 alin. (3): “Competenta si procedura de judecatã sunt stabilite de lege;’

- Art. 134 alin. (2) lit. a): “Statul trebuie sã asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie [...];”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã, prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1999, adoptatã în baza Legii nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, se reglementeazã o procedurã specialã pentru realizarea creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, precum si o procedurã de solutionare a litigiilor si cererilor de orice naturã în legãturã cu aceste creante. Aceastã procedurã derogatorie de la dreptul comun (Codul de procedurã civilã) vizeazã, în esentã, titlurile executorii, comunicarea si punerea în executare a acestora, blocarea conturilor debitorilor, sechestrarea actiunilor si instituirea administrãrii speciale a societãtilor comerciale debitoare, reguli speciale privind solutionarea de cãtre instantele judecãtoresti a litigiilor privind creantele bancare neperformante preluate la datoria publicã, în care parte este Agentia de Valorificare a Activelor Bancare; organele de executare si competenta acestora; comunicarea titlului executoriu si sechestrul; vânzarea bunurilor urmãrite silit.

Referitor la critica de neconstitutionalitate privind încãlcarea dispozitiilor art. 107 alin. (3) din Constitutie, Curtea constatã cã prin Legea nr. 140 din 22 iulie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 iulie 1999, Guvernul a fost abilitat, între altele, sã emitã ordonante si în domeniul “Finante, contabilitate, taxe, accize, impozite, tarife si amenzi cu caracter administrative” cu privire la “Mãsuri pe linia restructurãrii unor bãnci cu capital de stat”, domeniu prevãzut la art. 1 lit. D pct. 29 al legii. De altfel,în preambulul Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 acesta este temeiul invocat pentru reglementarea ce formeazã obiectul ordonantei: “executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã”, reprezentând o parte a unui ansamblu de mãsuri privind restructurarea unor bãnci. Totodatã, art. 42 din ordonanta prevede expres: “Bãncile cedente ale creantelor neperformante preluate la datoria publicã rãspund patrimonial pentru toate pagubele cauzate prin necomunicarea documentelor sau informatiilor cãtre Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, dacã, datoritã acestui fapt, nu s-a putut valorifica respective creantã”. Rezultã deci cã ordonanta a fost emisã în limitele si în conditiile prevãzute prin legea de abilitare si, prin urmare, nu au fost încãlcate dispozitiile art. 107 alin. (3) din Constitutie.

Curtea mai constatã, de asemenea, cã ordonanta nu contravine nici dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. h), potrivit cãrora “Prin lege organicã se reglementeazã: […] h) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecãtoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”, deoarece Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 nu are acest obiect de reglementare, ci, conform titlului sãu, priveste “executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã”. Totodatã, din aceeasi perspectivã, Curtea constatã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 114 alin. (1) din Constitutie, în conformitate cu care “Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice”, deoarece aceastã ordonantã nu cuprinde reglementãri într-un domeniu care face obiectul legilor organice, domeniu prevãzut la art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie. În realitate autorul exceptiei confundã domeniul legii de organizare si functionare a instantelor judecãtoresti, care, într-adevãr, este de nivelul legii organice, conform art. 72 alin. (3) lit. h) din Constitutie, cu cel al reglementãrii competentei si procedurii de judecatã, care, conform art. 125 alin. (3) din Constitutie, este de nivelul legii ordinare.

Sustinerea autorului exceptiei referitoare la modificarea implicitã, prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1999, a art. 1391-1398 din Codul civil privind cesiunea de creantã, fãrã existenta unei abilitãri legale în acest sens, prin Legea nr. 140/1999, este lipsitã de relevantã, întrucât, prin obiectul sãu, ordonanta se înscrie în cadrul general stabilit prin legea de abilitare, iar “o modificare implicitã” a unor texte din Codul civil, care nu se referã la regimul general al proprietãtii, este posibilã prin ordonantã a Guvernului.

Curtea constatã cã aceastã ordonantã nu contine dispozitii prin care sã se instituie inegalitatea în ceea ce priveste ocrotirea proprietãtii private si astfel sã fie încãlcate prevederile art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã. Procedura specialã de executare silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, instituitã prin ordonantã, are la bazã legãtura indisolubilã dintre aceastã datorie si bugetul de stat, ceea ce, asa cum s-a retinut si prin Decizia Curtii

Constitutionale nr. 126 din 4 iulie 2000 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000), constituie o justificare suficientã pentru diferenta de tratament juridic în ceea ce priveste procedura executionalã a acestei categorii de creante. O procedurã specialã a fost instituitã si în cazul executãrii creantelor bugetare prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, a cãrei constitutionalitate a fost constatatã prin mai multe decizii ale Curtii Constitutionale. Prin urmare, este vorba de ocrotirea veniturilor publice (bugetul, a cãrui componentã este si datoria publicã internã), iar nu de ocrotirea diferitã a proprietãtii private în raport cu calitatea titularilor, asa cum s-a considerat de cãtre autorii exceptiei.

Referitor la încãlcarea dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, invocatã, de asemenea, de autorul exceptiei, Curtea constatã cã acest text nu are legãturã cu obiectul Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, deoarece, prin instituirea unei proceduri speciale de realizare a creantelor bancare statul nu îsi încalcã în nici un fel obligatiile generale ce îi revin pentru asigurarea libertãtii comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, astfel cum prevede textul constitutional invocat.

De altfel, asupra unor exceptii de neconstitutionalitate privind dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat, de exemplu, prin: Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000; Decizia nr. 155 din 19 septembrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 19 ianuarie 2001; Decizia nr. 182 din 10 octombrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 5 februarie 2001. În acele cauze Curtea a respins exceptiile de neconstitutionalitate, stabilind cã Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 este constitutionalã. Solutiile pronuntate de Curte au avut în vedere examinarea exceptiilor de neconstitutionalitate în raport cu dispozitiile art. 16, 21, 24, 125 si 128 din Constitutie, dintre care dispozitiile art. 21 si ale art. 125 alin. (3) au fost invocate si în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate care formeazã obiectul dosarului de fatã. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutiile si considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi pãstreazã valabilitatea si în prezenta cauzã.

Fatã de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, modificatã, exceptie ridicatã de Neculai Scortanu si Maria Scortanu în Dosarul nr. 3.213/2000 al Curtii de Apel Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 15 mai 2001.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, ALIMENTATIEI SI PÃDURILOR

 

ORDIN

 

Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

având în vedere efectele negative ale secetei asupra productiei agricole, precum si eventualele consecinte grave care pot apãrea,

în scopul protejãrii mediului si pentru respectarea riguroasã a normelor tehnologice de conservare a apei în sol,

în baza Hotãrârii Guvernului nr. 12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Pãdurilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se interzic tuturor persoanelor fizice si juridice aprinderea si arderea resturilor vegetale rezultate în urma recoltãrii cerealelor pãioase si a altor culturi în câmp deschis.

Art. 2. - Se interzic aprinderea si mentinerea focului în câmp deschis si nesupravegheat.

Art. 3. - În zonele cu suprafete expuse incendiilor - culturi agricole în vegetatie, zone de protectie ale acestora si pãduri - se vor asigura benzi de protectie potrivit normelor în vigoare.

Art. 4. - Arboretele situate în margine de masiv se vor parcurge în mod obligatoriu cu tãieri de igienã, extrãgându-se toti arborii uscati sau cu fenomen de uscare.

Art. 5. - Directiile generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic, personalul de teren al Regiei Nationale a Pãdurilor, în colaborare cu organele de specialitate ale Ministerului de Interne (pompieri), vor urmãri permanent respectarea prevederilor prezentului ordin si vor lua mãsuri de aplicare a acestora.

Art. 6. - Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage rãspunderea disciplinarã, civilã, contraventionalã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.

Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si pãdurilor,

Mihai Lungu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 9 august 2001.

Nr. 313.