MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI
P A R T E A I
Anul XIII - Nr. 458
LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 10 august 2001
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 158 din
15 mai 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor
bancare neperformante preluate la datoria publicã internã,
modificatã
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
313. - Ordin al
ministrului agriculturii, alimentatiei si pãdurilor
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALÃ
din 15 mai 2001
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor
bancare neperformante preluate la datoria publicã internã,
modificatã
Lucian Mihai - presedinte
Constantin Doldur - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent
Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, exceptie ridicatã de Neculai Scortanu si Maria Scortanu în Dosarul nr. 3.213/2000 al Curtii de Apel Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constatã lipsa
pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal
îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public
solicitã respingerea exceptiei, ca fiind neîntemeiatã, mentionând
cã asupra constitutionalitãtii Ordonantei Guvernului nr. 55/1999
Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat, prin mai multe decizii,
stabilind cã aceasta nu încalcã dispozitiile constitutionale ale
art. 16 alin. (1), ale art. 21 si ale art. 24, invocate de autorii exceptiilor.
Se mai aratã cã, în spetã, autorii exceptiei invocã
însã si alte texte constitutionale în raport cu care, de asemenea,
exceptia este neîntemeiatã. Astfel se apreciazã cã art.
107 alin. (3) din Constitutie nu este încãlcat, deoarece ordonanta
criticatã a fost emisã cu respectarea limitelor legii de
abilitare nr. 140/1999. Se aratã cã autorii exceptiei
confundã domeniul de organizare si functionare a instantelor
judecãtoresti, care este de nivelul legii organice, cu cel al
competentei si al procedurii de judecatã, care, conform art. 125 alin.
(3) din Constitutie, este de nivelul legii ordinare.
Referitor la pretinsa încãlcare a
art. 41 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentalã se considerã
cã nici acest text constitutional nu este încãlcat, deoarece
procedura specialã instituitã prin ordonantã, cu privire
la executarea silitã a creantelor bancare neperformante preluate la
datoria publicã internã, are la bazã
strânsa.legãturã dintre datoria publicã internã si
bugetul de stat, ceea ce constituie o justificare suficientã pentru
diferenta de tratament juridic în privinta procedurii executionale a acestor
creante. De altfel, o procedurã specialã a fost instituitã
si prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor
bugetare, procedurã consideratã constitutionalã în
jurisprudenta Curtii. Cu privire la invocarea încãlcãrii, prin
ordonantã, a art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie se apreciazã
cã acest text constitutional nu are legãturã cu obiectul
ordonantei.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrãrile
dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 octombrie 2000,
pronuntatã în Dosarul nr. 3.213/2000, Curtea de Apel Bacãu –
Sectia comercialã si de contencios administrativ a sesizat Curtea
Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor
Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silitã a creantelor
bancare neperformante preluate la datoria publicã internã, exceptie
ridicatã de Maria Scortanu si Neculai Scortanu în contradictoriu cu
Agentia de Valorificare a Activelor Bancare.
În motivarea exceptiei de
neconstitutionalitate autorul acesteia sustine cã
ordonanta criticatã a fost emisã cu încãlcarea
dispozitiilor art. 107 alin. (3) din Constitutie, întrucât desi, potrivit art.
1 lit. D pct. 29 din Legea nr. 140/1999, Guvernul a fost abilitat sã
emitã ordonanta cu privire la “Mãsuri pe linia
restructurãrii unor bãnci cu capital de stat”, ordonanta
respectivã nu se încadreazã în limitele acestui domeniu de activitate,
ci “reglementeazã executarea silitã a creantelor preluate de
Agentia de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), stabilind o
procedurã specialã de executare, reguli privind solutionarea
litigiilor ce se aplicã numai litigiilor în care figureazã ca
parte AVAB”. De asemenea, se sustine cã Ordonanta Guvernului nr. 55/1999
încalcã si dispozitiile art. 125 alin. (3) din Constitutie, deoarece
reglementarea procedurii de judecatã si a competentei instantelor de
judecatã sunt date în atributia exclusivã a Parlamentului, ceea
ce exclude posibilitatea ca aceste domenii sã fie reglementate prin
ordonantã emisã de Guvern. Totodatã, se considerã
cã ordonanta încalcã si dispozitiile art. 72 alin. (3) lit. h)
din Constitutie, care prevãd cã organizarea si functionarea
instantelor de judecatã se fac prin lege organicã, or, în
conceptia autorului exceptiei, “prin legile de organizare a instantelor de
judecatã se stabilesc competenta si procedura de judecatã”. În
consecintã, se apreciazã cã Ordonanta Guvernului nr. 55/1999,
emisã în baza unei legi de abilitare, încalcã si dispozitiile
art. 114 alin. (1) din Constitutie, conform cãrora, în baza unei legi de
abilitare, Guvernul nu poate emite ordonante decât “în domenii care nu fac
obiectul legilor organice”.
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate
invocã, de asemenea, si faptul cã Ordonanta Guvernului nr.
55/1999 modificã, în mod implicit, si art. 1391-1398 din Codul civil
privind cesiunea de creantã fãrã sã existe o asemenea
abilitare legalã în acest sens prin Legea nr. 140/1999. Se aratã
cã prin ordonanta criticatã lrse tinde a se schimba natura
creantei din creantã de naturã comercialã în
«creantã de naturã publicã», se stabileste o
procedurã specialã de judecatã si de executare fatã
de cea initialã si care era în vigoare la data la care s-a nãscut
raportul juridic de drept comercial, încãlcându-se principiul «tempus
regit actum», se schimbã termenele de prescriptie a creantei
fatã de termenele existente la momentul nasterii ei, se creeazã
pentru detinãtorul actual (AVAB) al creantei mai multe drepturi decât
vrea cedentul”. Prin acest mod de reglementare “Ordonanta Guvernului nr.
55/1999 eliminã unul dintre efectele cesiunii de creantã,
debitorul cedat fiind astfel în imposibilitate juridicã de a mai invoca
aceleasi exceptii si apãrãri pe care le putea invoca fatã
de cedent”.
Se considerã, de asemenea,
cã Ordonanta “creeazã un regim discriminatoriu între actiunile
îndreptate împotriva AVAB si cele formulate si intentate de AVAB, desi ambele
sunt bunuri proprietate privatã”.
Un alt motiv de neconstitutionalitate îl
constituie, în opinia autorului exceptiei, încãlcarea, prin dispozitiile
Ordonantei Guvernului nr. 55/1999, a prevederilor art. 41 alin. (2) din
Constitutie care consacrã ocrotirea egalã a proprietãtii
private, indiferent de titular, întrucât “se reinstaureazã o protectie
specialã asupra unor bunuri (în spetã creante) detinute de stat
si apartinând domeniului privat al statului, fatã de creantele detinute
de cãtre celelalte persoane private’. Prin procedura specialã de
urmãrire si executare silitã a creantelor detinute de Agentia de
Valorificare a Activelor Bancare prin introducerea unor conditii noi pe care
pãrtile nu au putut sã le prevadã la încheierea
contractului, prin crearea unor drepturi mai mari pentru Agentia de
Valorificare a Activelor Bancare se încalcã si prevederile art. 134
alin. (2) lit. a) din Constitutie.
Instanta de judecatã, contrar
prevederilor art. 23 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã, nu
si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate,
apreciind cã “exceptia fiind invocatã de reclamanti, nu are
obligatia sã-si exprime punctul de vedere cu privire la exceptia
respectivã”.
În conformitate cu dispozitiile art. 24
alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a
fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului
si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
Guvernul, în punctul sãu de vedere,
considerã neîntemeiatã exceptia de
neconstitutionalitate, invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 126 din 4
iulie 2000 prin care l.s-a
statuat
asupra constitutionalitãtii dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.
55/1999, în ansamblul lor”.
Presedintele Senatului si cel al Camerei
Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul
de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor,
concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la
prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine
urmãtoarele:
Curtea Constitutionalã a fost legal
sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 144 lit.
c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din
Legea nr. 47/1992, republicatã, sã solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de
neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55
din 11 noiembrie 1999 privind executarea silitã a creantelor bancare
neperformante preluate la datoria publicã internã,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27
august 1999, modificatã si completatã prin Ordonanta de
urgentã a Guvernului nr. 25 din 30 martie 2000 (publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000), precum si
prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 166 din 13 octombrie 2000
(publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 24
octombrie 2000).
Textele constitutionale a cãror
încãlcare este invocatã de autorul exceptiei sunt
urmãtoarele:
- Art. 41 alin. (2) teza întâi: “Proprietatea
privatã este ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de
titular;”
- Art. 72 alin. (3) lit. h): “(3) Prin
lege organicã se reglementeazã: […] h) organizarea si
functionarea […] instantelor judecãtoresti […];”
- Art. 107 alin. (3): “Ordonantele se
emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele si în conditiile
prevãzute de aceasta;”
- Art. 114 alin. (1): “Parlamentul
poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite
ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice”;
- Art. 125 alin. (3): “Competenta si
procedura de judecatã sunt stabilite de lege;’
- Art. 134 alin. (2) lit. a): “Statul
trebuie sã asigure:
a) libertatea comertului, protectia
concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor
factorilor de productie [...];”
Examinând exceptia de
neconstitutionalitate, Curtea constatã cã, prin Ordonanta Guvernului
nr. 55/1999, adoptatã în baza Legii nr. 140/1999 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonante, se reglementeazã o procedurã
specialã pentru realizarea creantelor bancare neperformante preluate la
datoria publicã internã de Agentia de Valorificare a Activelor
Bancare, precum si o procedurã de solutionare a litigiilor si cererilor
de orice naturã în legãturã cu aceste creante.
Aceastã procedurã derogatorie de la dreptul comun (Codul de
procedurã civilã) vizeazã, în esentã, titlurile
executorii, comunicarea si punerea în executare a acestora, blocarea conturilor
debitorilor, sechestrarea actiunilor si instituirea administrãrii
speciale a societãtilor comerciale debitoare, reguli speciale privind
solutionarea de cãtre instantele judecãtoresti a litigiilor
privind creantele bancare neperformante preluate la datoria publicã, în
care parte este Agentia de Valorificare a Activelor Bancare; organele de
executare si competenta acestora; comunicarea titlului executoriu si
sechestrul; vânzarea bunurilor urmãrite silit.
Referitor la critica de
neconstitutionalitate privind încãlcarea dispozitiilor art. 107 alin.
(3) din Constitutie, Curtea constatã cã prin Legea nr. 140 din 22
iulie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
346 din 22 iulie 1999, Guvernul a fost abilitat, între altele, sã
emitã ordonante si în domeniul “Finante, contabilitate, taxe, accize,
impozite, tarife si amenzi cu caracter administrative” cu privire la “Mãsuri
pe linia restructurãrii unor bãnci cu capital de stat”, domeniu
prevãzut la art. 1 lit. D pct. 29 al legii. De altfel,în preambulul
Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 acesta este temeiul invocat pentru
reglementarea ce formeazã obiectul ordonantei: “executarea
silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria
publicã internã”, reprezentând o parte a unui ansamblu de
mãsuri privind restructurarea unor bãnci. Totodatã, art.
42 din ordonanta prevede expres: “Bãncile cedente ale creantelor
neperformante preluate la datoria publicã rãspund patrimonial
pentru toate pagubele cauzate prin necomunicarea documentelor sau informatiilor
cãtre Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, dacã,
datoritã acestui fapt, nu s-a putut valorifica respective creantã”.
Rezultã deci cã ordonanta a fost emisã în limitele si în
conditiile prevãzute prin legea de abilitare si, prin urmare, nu au fost
încãlcate dispozitiile art. 107 alin. (3) din Constitutie.
Curtea mai constatã, de asemenea,
cã ordonanta nu contravine nici dispozitiilor art. 72 alin. (3) lit. h),
potrivit cãrora “Prin lege organicã se reglementeazã:
[…] h) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a
instantelor judecãtoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”,
deoarece Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 nu are acest obiect de reglementare,
ci, conform titlului sãu, priveste “executarea silitã a
creantelor bancare neperformante preluate la datoria publicã
internã”. Totodatã, din aceeasi perspectivã, Curtea
constatã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 114
alin. (1) din Constitutie, în conformitate cu care “Parlamentul poate adopta
o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în
domenii care nu fac obiectul legilor organice”, deoarece aceastã
ordonantã nu cuprinde reglementãri într-un domeniu care face obiectul
legilor organice, domeniu prevãzut la art. 72 alin. (3) lit. h) din
Constitutie. În realitate autorul exceptiei confundã domeniul legii de
organizare si functionare a instantelor judecãtoresti, care,
într-adevãr, este de nivelul legii organice, conform art. 72 alin. (3)
lit. h) din Constitutie, cu cel al reglementãrii competentei si
procedurii de judecatã, care, conform art. 125 alin. (3) din
Constitutie, este de nivelul legii ordinare.
Sustinerea autorului exceptiei referitoare
la modificarea implicitã, prin Ordonanta Guvernului nr. 55/1999, a art.
1391-1398 din Codul civil privind cesiunea de creantã,
fãrã existenta unei abilitãri legale în acest sens, prin
Legea nr. 140/1999, este lipsitã de relevantã, întrucât, prin
obiectul sãu, ordonanta se înscrie în cadrul general stabilit prin legea
de abilitare, iar “o modificare implicitã” a unor texte din Codul civil,
care nu se referã la regimul general al proprietãtii, este
posibilã prin ordonantã a Guvernului.
Curtea constatã cã
aceastã ordonantã nu contine dispozitii prin care sã se
instituie inegalitatea în ceea ce priveste ocrotirea proprietãtii
private si astfel sã fie încãlcate prevederile art. 41 alin. (2)
teza întâi din Legea fundamentalã. Procedura specialã de
executare silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria
publicã internã, instituitã prin ordonantã, are la
bazã legãtura indisolubilã dintre aceastã datorie
si bugetul de stat, ceea ce, asa cum s-a retinut si prin Decizia Curtii
Constitutionale
nr. 126 din 4 iulie 2000 (publicatã în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000), constituie o justificare
suficientã pentru diferenta de tratament juridic în ceea ce priveste
procedura executionalã a acestei categorii de creante. O procedurã
specialã a fost instituitã si în cazul executãrii
creantelor bugetare prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1996, a cãrei
constitutionalitate a fost constatatã prin mai multe decizii ale Curtii
Constitutionale. Prin urmare, este vorba de ocrotirea veniturilor publice
(bugetul, a cãrui componentã este si datoria publicã
internã), iar nu de ocrotirea diferitã a proprietãtii
private în raport cu calitatea titularilor, asa cum s-a considerat de
cãtre autorii exceptiei.
Referitor la încãlcarea
dispozitiilor art. 134 alin. (2) lit. a) din Constitutie, invocatã, de
asemenea, de autorul exceptiei, Curtea constatã cã acest text nu
are legãturã cu obiectul Ordonantei Guvernului nr. 55/1999,
deoarece, prin instituirea unei proceduri speciale de realizare a creantelor
bancare statul nu îsi încalcã în nici un fel obligatiile generale ce îi
revin pentru asigurarea libertãtii comertului, protectia concurentei
loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
productie, astfel cum prevede textul constitutional invocat.
De altfel, asupra unor exceptii de
neconstitutionalitate privind dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999,
Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat, de exemplu, prin: Decizia nr.
126 din 4 iulie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 447 din 11 septembrie 2000; Decizia nr. 155 din 19 septembrie 2000,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 19
ianuarie 2001; Decizia nr. 182 din 10 octombrie 2000, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 5 februarie 2001. În acele
cauze Curtea a respins exceptiile de neconstitutionalitate, stabilind cã
Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 este constitutionalã. Solutiile
pronuntate de Curte au avut în vedere examinarea exceptiilor de neconstitutionalitate
în raport cu dispozitiile art. 16, 21, 24, 125 si 128 din Constitutie, dintre
care dispozitiile art. 21 si ale art. 125 alin. (3) au fost invocate si în
sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate care formeazã obiectul
dosarului de fatã. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care
sã determine schimbarea jurisprudentei Curtii, solutiile si
considerentele cuprinse în deciziile mentionate îsi pãstreazã
valabilitatea si în prezenta cauzã.
Fatã de cele de mai sus, în temeiul
art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13
alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) si (4) din Legea nr.
47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea
silitã a creantelor bancare neperformante preluate la datoria
publicã internã, modificatã, exceptie ridicatã de
Neculai Scortanu si Maria Scortanu în Dosarul nr. 3.213/2000 al Curtii de Apel
Bacãu - Sectia comercialã si de contencios administrativ.
Pronuntatã în sedinta
publicã din data de 15 mai 2001.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
Magistrat-asistent,
Marioara Prodan
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
Ministrul agriculturii, alimentatiei si
pãdurilor,
având în vedere efectele negative ale
secetei asupra productiei agricole, precum si eventualele consecinte grave care
pot apãrea,
în scopul protejãrii mediului si
pentru respectarea riguroasã a normelor tehnologice de conservare a apei
în sol,
în baza Hotãrârii Guvernului nr.
12/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Pãdurilor, cu modificãrile si completãrile
ulterioare,
emite urmãtorul ordin:
Art. 1. - Se interzic tuturor persoanelor
fizice si juridice aprinderea si arderea resturilor vegetale rezultate în urma
recoltãrii cerealelor pãioase si a altor culturi în câmp deschis.
Art. 2. - Se interzic aprinderea si
mentinerea focului în câmp deschis si nesupravegheat.
Art. 3. - În zonele cu suprafete expuse
incendiilor - culturi agricole în vegetatie, zone de protectie ale acestora si
pãduri - se vor asigura benzi de protectie potrivit normelor în vigoare.
Art. 4. - Arboretele situate în margine de
masiv se vor parcurge în mod obligatoriu cu tãieri de igienã,
extrãgându-se toti arborii uscati sau cu fenomen de uscare.
Art. 5. - Directiile generale pentru
agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, inspectoratele teritoriale de regim silvic si
cinegetic, personalul de teren al Regiei Nationale a Pãdurilor, în
colaborare cu organele de specialitate ale Ministerului de Interne (pompieri),
vor urmãri permanent respectarea prevederilor prezentului ordin si vor
lua mãsuri de aplicare a acestora.
Art. 6. - Nerespectarea prevederilor
prezentului ordin atrage rãspunderea disciplinarã, civilã,
contraventionalã sau penalã, dupã caz, potrivit legii.
Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii, alimentatiei si
pãdurilor,
Mihai Lungu,
secretar de stat
Bucuresti,
9 august 2001.
Nr.
313.