13. - Lege pentru ratificarea Întelegerii dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãtii internationale, semnatã la Bucuresti la 7 iunie 1995

            Întelegere între Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãtii internationale

           51. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Întelegerii dintre Guvernul. României si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãtii internationale, semnatã la Bucuresti la  7 iunie 1995

           15. - Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investitii si Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucuresti "metrorex" - S.A. (fosta Regie Autonomã de Exploatare a Metroului Bucuresti Metrorex) privind finantarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucuresti, semnat la Luxembourg si Bucuresti la 8 si, respectiv, 9 iunie 1999

           53. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeanã de Investitii si Societatea Comercialã de Transport cu Metroul Bucuresti "metrorex" - S.A. (fosta Regie Autonomã de Exploatare a Metroului Bucuresti - Metrorex) privind finantarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucuresti, semnat la Luxembourg si Bucuresti la 8 si, respectiv, 9 iunie 1999

           16. - Lege privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice

           54. - Decret pentru promulgarea Legii privind înfiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice

           17. - Lege privind asistenta socialã a persoanelor vârstnice

           55. - Decret pentru promulgarea Legii privind asistenta socialã a persoanelor vârstnice

           Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, aprobatã, cu modificãri, prin Legea nr. 131/1996 si modificatã prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1996 privind întãrirea disciplinei financiar-valutare, aprobatã, cu modificãri, prin Legea nr. 88/1998

           76. - Ordin al ministrului industriei si comertului privind aprobarea Prescriptiilor tehnice pentru omologarea procedurilor de sudare a tevilor si fitingurilor din polietilenã si autorizarea sudorilor CR 21 -99

           77. - Ordin al ministrului industriei si comertului privind aprobarea Prescriptiilor tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de abur si cazanelor de apã fierbinte C 1 -99

            Parlamentul României adoptã prezenta lege.
            Articol unic. - Se ratificã Întelegerea dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãtii internationale, semriatã la Bucuresti la 7 iunie 1995.
           Aceastã lege a fost adoptatã de Senat în sedinta din 11 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

           Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor în sedinta din 7 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

Bucuresti, 6 martie 2000.
Nr. 13.

            Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru, denumite în continuare pãrti, în spiritul relatiilor de prietenie si cooperare existente între cele douã tãri,
            convinse de necesitatea apãrãrii vietii si proprietãtii, precum si a tuturor celorlalte drepturi si libertãti fundamentale ale propriilor cetãteni,
            luând în considerare utilitatea cooperãrii internationale ca factor important în prevenirea si combaterea eficientã a criminalitãtii internationale,
            tinând seama de prevederile Conventiei unice asupra stupefiantelor (New York, 30 martie 1961), astfel cum a fost modificatã prin Protocolul de la Geneva din 25 martie 1972, ale Conventiei asupra substantelor psihotrope (Viena, 21 februarie 1971), ale Conventiei împotriva traficului ilicit de substante stupefiarite si psihotrope (Viena, 20 decembrie 1988) si ale Planului global de actiune (New York, 23 februarie 1990), elaboratesub egida O.N.U.,
            au convenit urmãtoarele:

            Pãrtile, în conformitate cu prevederile legislatiilor nationale în vigoare în cele douã tãri, vor coopera si îsi vor acorda asistentã reciprocã în prevenirea si combaterea infractiunilor în urmãtoarele domenii:
            a) terorismul international;
            b) criminalitatea organizatã;
            c) producerea, consumul si traficul ilicit de droguri si substante psihotrope; .
            d) falsificarea de monedã si de alte instrumente de platã si punerea acestora în circulatie;
            e) furtul si traficul de autovehicule, falsificarea actelor de. provenientã a acestora sau a permiselor de conducere;
            f) operatiunile ilegale cu arme, munitii si materiale explozive;
            g) activitãtile economice si financiar-bancare internationale ilegale;
            h) contrabanda cu bunuri de valoare istoricã sau artisticã, cu pietre si metale pretioase, precum si cu alte obiecte de valoare;
            i) falsul de documente de identitate si de cãlãtorie, precum si de alte tipuri de acte si înscrisuri oficiale;
            j) imigratia ilegalã;
            k) alte domenii de interes comun.

            Cooperarea pãrtilor se va realiza prin:
            a) schimburi operative de informatii s i de experientã în domeniile stabilite la art.1 ;
            b) luarea de mãsuri în cazurile de interes reciproc, pentru:
            - cãutarea persoanelor urmãrite sau condamnate pentru comiterea unor infractiuni la care se referã prezenta întelegere;
            - cãutarea unor persoane dispãrute, victime ale infractiunilor de rãpire si trafic de fiinte omenesti;
            c) schimburi de experientã în pregãtirea profesionalã în domeniile. mentionate la art. 1 ;
            d) schimburi de documentatii, publicatii si rezultate ale cercetãrilor stiintifice în domeniile de interes comun;
            e) cooperarea în protectia si asistenta cetãtenilor strãini cãrora autoritãtile celor douã state le-au recunoscut statutul de refugiat.

            Autoritãtile competente ale pãrtilor vor putea încheia protocoale de colaborare, în vederea realizãrii practice a cooperãrii în. domeniile prevãzute la art. 1, în conformitate cu legislatia lor internã.

            Pãrtile îsi vor acorda asistentã în prelucrarea informatiilor si în dotarea cu echipament, utilaje si mijloace tehnice specifice a autoritãtilor lor competente.

            În scopul îmbunãtãtirii eficientei cooperãrii, pãrtile vor organiza întâlniri ale expertilor, pe domenii de competentã, ori de câte ori considerã cã este necesar, pentru clarificarea cu operativitate a unor aspecte urgente si deosebite referitoare la traficul de droguri si substante psihotrope, de arme si munitii, precum si la alte forme ale criminalitãtii organizate.

            1. Fiecare parte poate sã refuze îndeplinirea unei solicitãri de cooperare sau a unei cereri de informatii, dacã aceasta ar fi de naturã sã încalce legislatia nationalã.
            2. Într-un asemenea caz refuzul de a satisface solicitarea se comunicã celeilalte pãrti în cel mai scurt termen posibil.

            Prevederile prezentei întelegeri nu aduc atingere drepturilor si obligatiilor pãrtilor, asumate prin conventii internationale bilaterale sau multilaterale, în vigoare pe teritoriul statului fiecãrei pãrti.

            Informatiile, precum si suportul lor material, materialele si mijloacele tehnice furnizate în baza prevederilor prezentei înielegeri nu pot fi comunicate unei terte pãrti fãrã consimtãmântul prealabil al pãrtii care le-a furnizat, pentru fiecare caz în parte.

            1. Fiecare parte poate sã suspende, partial sau în totalitate, ori sã denunte prezenta întelegere.
            2. Suspendarea sau denuntarea va fi notificatã celeilalte pãrti prin canale diplomatice si vã produce efecte dupã 30 de zile de la data notificãrii.

            Prezenta întelegere se încheie pe o perioadã nelimitatã si este supusã aprobãrii, în conformitate cu legislatia nationalã a fiecãrei pãrti. Ea va intra în vigoare la data primirii ultimei notificãri, transmisã pe cale diplomaticã, privind îndeplinirea procedurilor legale.
            Încheiatã la Bucuresti la 7 iunie 1995, în douã exemplare originale, fiecare în limbile românã, greacã si englezã, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente de interpretare va prevala textul în limba englezã.
 

Pentru Guvernul României, Doru Ioan Tãrãcilã,  ministru de interne

Pentru Guvernul Republicii Cipru, Alecos C. Evangelou, ministrul justitiei si ordinii publice

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romãniei,
            Presedintele României d e c r e t e a z ã :
            Articol unic. - Se promulgã Legea pentru ratificarea Întelegerii dintre Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãtii internationale, semnatã la Bucuresti la 7 iunie 1995, si se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 3 martie 2000.
Nr. 51.

            Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
            Articol unic. - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 60 din 24 august 1999 pentru ratificarea Acordului de imprumut dintre România, Banca Europeana de Investitii si Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti "metrorex" - S.A. (fosta Regie Autonoma de Exploatare a
Metroului Bucuresti - Metrorex) privind finantarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucuresti, semnat la Luxembourg si Bucuresti la 8 si, respectiv, 9 iunie 1999, emisa în temeiul art. 1 lit. C pct. 24 din Legea nr. 140/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 26 august 1999.

           Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 8 noiembrie 1999, cu respectarea prevederilor art 74 alin. (2) din Constitutia României.

           Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 7 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Bucuresti, 6 martie 2000.
Nr. 15.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
            Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a :
            Articol unic. - Se promulga Legea privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 60/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, Banca Europeana de Investitii si Societatea Comerciala de Transport cu Metroul Bucuresti "metrorex" - S.A. (fosta Regie
Autonoma de Exploatare a Metroului Bucuresti - Metrorex), privind finantarea Proiectului de modernizare a metroului din Bucuresti, semnat la Luxembourg si Bucuresti la 8 si, respectiv, 9 iunie 1999, si se dispune publicarea in Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 3 martie 2000.
Nr. 53.

            Parlamentul României adopta prezenta lege.

            Art. 1. - Se înfiinteaza Consiliul National al Persoanelor vârstnice, organism autonom, consultativ, de interes public, in scopul institutionalizarii dialogului social dintre persoanele vârstnice si autoritatile publice, pentru protectia drepturilor si libertatilor acestor persoane.
            Art. 2. - Consiliul National al Persoanelor vârstnice este persoana juridica romana, fara scop lucrativ, cu sediul in municipiul Bucuresti.
            Art. 3. - Consiliul National al Persoanelor vârstnice se organizeaza si functioneaza potrivit prevederilor prezentei legi, precum si ale regulamentului propriu de organizare si functionare.

            Art. 4. - Consiliul National al Persoanelor vârstnice are, in principal, urmatoarele atributii:
            a) sprijina institutiile statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor vârstnice si urmareste realizarea lor;
            b) propune Guvernului programe privind ameliorarea continua a conditiilor de viata a persoanelor vârstnice;
            c) urmareste aplicarea reglementarilor legale privind persoanele vârstnice si sesizeaza organele competente despre abaterile constatate;
            d) elaboreaza, impreuna cu institutiile specializate, studii si analize sociologice in domeniu;
            e) sprijina buna functionare a institutiilor de asistenta sociala si propune masuri de îmbunatatire a activitatii acestora;
            f) sprijina organizarea asociativa a persoanelor vârstnice si participarea lor activa la viata sociala;
            g) elaboreaza puncte de vedere la proiectele de acte normative care vizeaza persoanele vârstnice;
            h) reprezinta persoanele vârstnice din România în relatiile cu organizatii similare din alte tari sau cu organizatii internationale ale persoanelor vârstnice.

            Art. 5. - Consili.ul National al Persoanelor vârstnice are urrnatoarea componenta:
            a) presedintii consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice si al municipiului Bucuresti;
            b) presedintii organizatiilor centrale ale pensionarilor;
            c) câte un reprezentant al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, Ministerului Sanatatii, Ministerului Finantelor, Ministerului de Interne, Comisiei Nationale pentru Statistica si Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, fiecare fiind desemnat de conducerea autoritatii publice respective.
            Art. 6. Presedintele Consiliului National al Persoanelor vârstnice se desemneaza de plen dintre membrii prevazuti la art. 5 lit. a) si b).
            Art. 7. - Pot dobândi calitatea de membru al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:
            a) au cetatenie romana si domiciliul in Romania;
            b) au capacitate deplina de exercitiu;
            c) nu au suferit condamnari pentru infractiuni de drept comun savârsite cu intentie.
            Art. 8. - Membrii Consiliului National al Persoanelor vârstnice, prevazuti la art. 5 lit. a) si b), sunt verificati individual de comisi.a prevazuta la art. 27 inainte de dobândirea acestei calitati, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 7.
            Art. 9. - Durata mandatului membrilor Consiliului National al Persoanelor vârstnice este de 4 ani. Mandatul membrilor poate fi reinnoit.
            Art. 10. - (1) Consiliul National al Persoanelor Vârstnice se considera legal constituit la data la care doua treimi din numarul membrilor sai au fost confirmate.
                (2) Pâna la data constituirii unui nou Consiliu National al Persoanelor vârstnice, dar nu mai târziu de 3 luni de la incetarea mandatului membrilor, consiliul anterior îsi continua activitatea.
            Art. 11. - (1) Calitatea de membru al Consiliului National al Persoanelor vârstnice inceteaza in urmatoarele situatii:
            a) la expirarea mandatului;
            b) in caz de deces;
            c) in caz de demisie;
            d) in caz de revocare de catre cel care l-a desemnat, pentru persoanele prevazute la art. 5 lit. c);
            e) in cazul in care nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 7.
            (2) Procedura revocarii din calitatea de membru al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice se stabileste prin regulamentul propriu de organizare si functionare.
            Art. 12. - In situatiile prevazute la art. 11 alin. (1) va fi numit un nou membru, numire care va fi confirmata potrivit prevederilor art. 8.
            Art. 13. - (1) Prin regulamentul de organizare si functionare, in structura Consiliului National al Persoanelor Vârstnice pot fi constituite comisii de specialitate pentru solutionarea unor probleme pe domenii de activitate.
            (2) Membrii comisiilor, de specialitate sunt desemnati dintre persoanele care au calitatea de membru al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice.

            Art. 14. - Functionarea Consiliului National al Persoanelor vârstnice se asigura de:
            a) plenul consiliului;
            b) comisia permanenta.
            Art. 15. - (1) Plenul Consiliului National al Persoanelor Vârstnice se intruneste semestrial in sesiuni ordinare si, ori de cate ori este nevoie, in sesiuni extraordinare, la cererea comisiei permanente ori a cel putin unei treimi din numarul membrilor sai.
            (2) Lucrarile plenului se desfasoara in sedinte publice, in afara cazurilor expres stabilite de comisia permanenta.
            Art. 16. - (1) Plenul asigura conducerea generala a Consiliului National al Persoanelor. Vârstnice si are urmatoarele atributii principale:
            a) alege presedintele consiliului;
            b) alege 2 vicepresedinti dintre membrii consiliului;
            c) dezbate si adopta regulamentul de organizare si functionare;
            d) aproba componenta comisiei permanente si a comisiilor de specialitate;
            e) dezbate si aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru activitatea financiara proprie, precum si raportul privind executia bugetara.
            (2) Atributiile prevazute la alin. (1) pot fi completate cu atributiile cuprinse in regulamentul de organizare si functionare si se îndeplinesc prin aportul voluntar al membrilor plenului.
            Art. 17. - In exercitarea atributrilor sale plenul adopta hotarari cu votul a jumatate plus unul din numarul membrilor sai.
            Art. 18. - (1) Comisia permanenta a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice este alcatuita din presedinti, 2 vicepresedinti si 8 membri.
            (2) Comisia permanenta asigura conducerea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice in intervalul dintre sedintele plenului.
            (3) Comisia permanenta are urmatoarele atributii:
            a) aduce la indeplinire hotararile Consiliului National al Persoanelor Vârstnice;
            b) solutioneaza problemele curente intre sedintele plenului;
            c) pregateste adunarile generale ale plenului. .
            (4) Modul de lucru al comisiei permanente este stabilit prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice.
            Art. 19. - Atributiile presedintelui si ale vicepresedintilor Consiliului National al Persoanelor Vârstnice se stabilesc prin regulamentul sau de organizare si functionare.
            Art. 20. - Presedintele Consiliului National al Persoanelor Vârstnice reprezinta consiliul în relatiile cu tertii, potrivit hotararilor luate de comisia permanenta si de plen.
            Art. 21. - (1) In structura Consiliului National al Persoanelor Vârstnice functioneaza un secretariat tehnic, care este aparatul de lucru de specialitate si tehnico-administrativ, format din 10 persoane.
            (2) Secretariatul tehnic al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice este condus de un secretar, ale carui atributii sunt stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.
            (3) Functia de secretar este incompatibila cu functia de membru al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice.
            Art. 22. - (1) Consiliul National al Persoanelor Vârstnice, prin secretariatul tehnic, are dreptul sa solicite de la orice persoana juridica de drept public sau privat datele si informatiile necesare pentru indeplinirea atributiilor consiliului, iar aceste persoane au obligatia sa le transmita, cu respectarea normelor legale in vigoare.
            (2) Pastrarea si folosirea datelor si a informatiilor se vor face cu respectarea confidentialitatii stabilite de emitent.
            Art. 23. - (1) La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti functioneaza consilii ale persoanelor vârstnice, care indeplinesc atributiile stabilite in regulamentul propriu de organizare si functionare.
            (2) Consiliile prevazute la alin. (1) se organizeaza cu un numar impar de membri, desemnati de organizatiile locale ale pensionarilor si ale persoanelor vârstnice.
            (3) Activitatea consiliilor judetene ale persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului Bucuresti, este asigurata de presedinte si de vicepresedinte si se desfasoara prin. aportul voluntar al membrilor acestora.
            Art. 24. - Pentru solutionarea pe plan central si local a problematicii persoanelor vârstnice, in cadrul aparatului propriu al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si, respectiv, al fiecarei directii generale de munca si protectie sociala vor fi desemnate persoanele care vor asigura colaborarea permanenta cu Consiliul National al Persoanelor vârstnice si cu consiliile judetene ale persoanelor vârstnice, respectiv al municipiului Bucuresti.

            Art. 25. - (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Consiliului Naiional al Persoanelor Vârstnice se asigura din: donatii, sponsorizari, alte activitati nonprofit, realizate in conditiile legii, si din transferuri de la bugetul de stat care se prevad in bugetul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
            (2) Transferurile de la bugetul de stat se pot aloca pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
            a) cheltuieli de personal aferente celor 10 posturi ale Secretariatului tehnic al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice. Salarizarea acestor posturi se realizeaza la nivelul prevazut de dispozitiile legale pentru aparatul ministerelor, iar functia de secretar al Consiliului National al Persoanelor Vârstnice va fi salarizata .la nivel de director general;
            b) cheltuieli de transport, diurna si cazare pentru membrii Consiliului National al Persoanelor Vârstnice, in cuantumurile stabilite de dispozitiile legale;
            c) cheltuieli materiale pentru intretinerea si functionarea sediului Consiliului National al Persoanelor Vârstnice;
            d) cheltuieli de capital aferente dotarii Consiliului National al Persoanelor Vârstnice:

            Art. 26. - In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al României, Partea I, organizatiile centrale ale pensionarilor vor constitui o comisie de pregatire pentru înfiintarea si organizarea primului Consiliu National al Persoanelor vârstnice.
            Art. 27. - Comisia de pregatire pentru înfiintarea si organizarea primului Consiliu National al Persoanelor vârstnice este formata din 15 membri, cate 2 din partea organizatiilor centrale ale pensionarilor, si este condusa de ministrul muncii si protectiei sociale.
            Art. 28. - Comisia de pregatire pentru infiintarea si organizarea Consiliului National al Persoarielor vârstnice are urmatoarele atributii:
            a) confirma membrii primului Consiliia National al Persoanelor vârstnice, la propunerea consiliilor judetene si al municipiului Bucuresti si, respectiv, a organizatiilor centrale ale pensionarilor;
            b) elaboreaza proiectul regulamentului de organizare si functionare a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice;
            c) convoaca plenul Consiliului National al Persoanelor vârstnice in prima sedinta.
            Art. 29. - Comisia de pregatire pentru infiintarea si organizarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice îsi înceteaza activitatea la prima sedinta a plenului consiliului, a carei data de desfasurare nu poate depasi 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

           Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

           Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia României.

Bucuresti, 6 martie 2000.
Nr. 16.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
            Presedintele Romaniei  d e c r e t e a z a :
            Articol unic. - Se promulga Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al Persoanelor Vârstnice si, se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 3 martie 2000.
Nr. 54.

            Parlamentul României adopta prezenta lege

            Art. 1 . - (1) Persoanele vârstnice au dreptul la asistenta sociala, potrivit dispozitiilor prezentei legi, în raport cu situatia sociomedicala si cu resursele economice de care dispun.
            (2) Masurile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege sunt complementare celor reglementate prin sistemul asigurarilor sociale.
            (3) Persoanele vârstnice care beneficiaza de asistenta sociala au dreptul si la alte forme de protectie sociala, in conditiile legii.
            (4) Sunt considerate persoane vârstnice, in sensul prezentei legi, persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege.
            Art. 2. - Asistenta sociala pentru persoanele vârstnice se realizeaza prin servicii si prestatii sociale.
            Art. 3. - Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana vârstnica, definita la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:
            a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
            b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;
            c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;
            d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire  specializata;
            e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

            Art. 4. - Nevoile persoanelor vârstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii.
            Art. 5. - Nevoile persoanelor vârstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei natioriale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta.
            Art. 6. - (1) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice se aproba prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a Ministerului Sanatatii.
            (2) Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice poate fi revizuita anual si, in mod obligatoriu, o data la 3 ani.

            Art. 7. - (1) Serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice care se gasesc in situatiile prevazute la art. 3 se realizeaza cu consimtamântul acestora si au in vedere:
            a) îngrijirea temporara sau permanenta la domiciliu;
            b) îngrijirea temporara sau permanenta intr-un camin pentru persoane vârstnice;
            c) îngrijirea in centre de zi, cluburi pentru varstnici, case de ingrijire temporara, apartamente si locuinte sociale, precum si altele asemenea.
            (2) În situatia in care starea de sanatate a persoanei vârstnice nu permite obtinerea consimtamântului acesteia, pentru acordarea ingrijirilor prevazute la alin. (1) decizia se ia de serviciul social al consiliului local sau de directia de asistenta sociala din cadrul directiilor generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza anchetei sociale si a recomandarilor medicale facute de medicul de familie, prin consultarea si a medicului specialist, cu acceptul rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, in lipsa acestora, cu acceptul unui alt membru de familie.
            (3) În cazul decesului persoanei vârstnice lipsite de sustinatori legali sau cand acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile familiale datorita starii de sariatate sau situatiei economice precare, serviciile comunitare asigura inmormantarea.
            Art. 8. - Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu sunt:
            a) servicii sociale privind, in principal, îngrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, îngrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei;
            b) servicii sociomedicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei vârstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si îngrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate;
            c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si îngrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.
            Art. 9. - (1) Serviciile comunitare de consiliere, în vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor vârstnice, de catre asistenti sociali.
            (2) Serviciile prevazute la art. 8 lit. a) si b) se asigura fara plata contributiei persoanelor vârstnice care, evaluate potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, nu au venituri sau ale caror venituri sunt mai mici de 5 ori decât nivelul venitului net lunar luat in calcul la stabilirea ajutorului social pentru o persoana singura.
            Art. 10. - Persoanele vârstnice care se încadreaza in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, îndreptatite sa beneficieze de serviciile prevazute la art. 8 lit. a) si b) si care realizeaza venituri ce se situeaza peste nivelul prevazut la art. 9 alin. (2), beneficiaza de servicii cu plata unei contributii, în functie de tipul de servicii acordate si de venitul persoanei, fara a se depasi costul acestora calculat pentru perioada respectiva. Tipurile de servicii si "costul acestora se stabilesc de consiliile locale.
            Art. 11. - Serviciile medicale prevazute la art. 8 lit. c) sunt acordate în baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate.
            Art. 12. - Organizarea serviciilor prevazute la art. 8 lit. a) si b) revine consiliilor locale, direct sau pe baza de conventii incheiate cu organizatii neguvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania ori cu al.te persoane fizice sau juridice.
            Art. 13. - (1) Pentru asigurarea îngrijirii la domiciliu a persoanei vârstnice aflate în situatia de dependenta sociomedicala, stabilita potrivit grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, consiliile locale pot angaja personal de îngrijire prin plata cu ora, fractiuni de norma sau norma întreaga, în functie de perioada de îngrijire necesara a se acorda.
            (2) Sotul si rudele care au în îngrijire o persoana vârstnica dependenta pot beneficia de program lunar redus de lucru, de o jumatate de norma, cu suportarea drepturilor salariale pentru cealalta jumatate de norma din bugetul local, corespunzator salariului brut lunar al asistentului social debutant cu pregatire medie. Timpul cât sotul si rudele au fost incadrate în aceste conditii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu norma intreaga.
            (3) Persoanele care acorda îngrijire varstnicilor vor fi acreditate de directiile generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului muncii si protectiei sociale.
            Art. 14. - Serviciile comunitare asigurate persoanelor vârstnice in camine sunt:
            a) servicii sociale, care constau in:
            - ajutor pentru menaj;
            - consiliere juridica si administrativa;
            - modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala în raport cu capacitatea psihoafectiva;
            b) servicii sociomedicale, care constau în:
            - ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale;
            - asigurarea unor programe de ergoterapie;
            -  sprijin pentru realizarea igienei corporale;
            c) servicii medicale, care canstau in:
            - consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata;
            - servicii de ingrijire-infirmerie;
            - asigurarea medicamentelor;
            - asigurarea cu dispozitive medicale;
            - consultatii si ingrijiri stomatologice.
            Art. 15. - La solicitarea organizatiilor neguvernamentale, a organizatiilor de pensionari sau a unitatilor de cult recunoscute in Romania, caminele pot asigura unele servicii prevazute la art. 14, îngrijirea unor persoane vârstnice la domiciliu, pe baza de conventii încheiate cu finantatorul.
            Art. 16. - (1) Îngrijirea persoanelor vârstnice: în camine reprezinta o masura de asistenta sociala si poate fi dispusa cu titlu de exceptie pentru persoanele care se gasesc in una dintre situatiile prevazute la art. 3.
            (2) Accesul unei persoane vârstnice in camin se face avandu-se în vedere urmatoarele criterii de prioritate:
            a) necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu;
            b) nu se poate gospodari singura;
            c) este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale;
            d) nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii.
            Art. 17. - Activitatile sociale si sociomedicale prevazute in prezenta lege se monitorizeaza si se evalueaza de personalul de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor locale si al directiilor generale de munca si protectie sociala.

            Art. 18. - (1) Caminul pentru persoane vârstnice este institutia de asistenta sociala cu personalitate juridica, înfiintata, organizata si finantata potrivit dispozitiilor prezentei legi.
            (2) Caminele asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, îngrijiri medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului liber, asistenta sociala si psihologica.
            (3) Caminele pentru pensionari, caminele pentru batrani si caminele pentru batrani bolnavi cronici, existente la data intrarii în vigoare a prezentei legi sau care vor fi date ulterior in folosinta, vor funetiona sub forma de camine pentru persoane vârstnice, cu sectii pentru:
            a) persoane dependente;
            b) persoane semidependente;
            c) persoane care nu sunt dependente.
            (4) Pentru buna functionare a caminelor pentru persoane vârstnice directiile generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti vor asigura îndrumarea metodologiea si coordonarea activitatii de specialitate necesare.
            (5) Cheltuielile curente si de capital ale caminelor pentru persoane vârstnice se asigura din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul de stat.
            a) sa asigure persoanelor vârstnice îngrijite maximum posibil de autonomie si sigurantã;
            b) sa ofere conditii de îngrijire care sa respecte identitatea, integritatea si demnitatea persoanei vârstnice;
            c) sa permita mentinerea sau ameliorarea capacitatilor fizice si intelectuale ale persoanelor vârstnice;
            d) sa stimuleze participarea persoanelor vârstnice la viata sociala;
            e) sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familiile persoanelor vârstnice;
            f) sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind asigurarile sociale de sanatate;
            g) sa previna si sa trateze consecintele legate de procesul de îmbatrânire.

            Art. 20. - Finantarea serviciilor de asistenta sociala si a prestatiilor prevazute de prezenta lege se asigura pe principiul împartirii responsabilitatii între administratia publica centrala si cea locala.
            Art. 21 . - (1) De la bugetul de stat se aloca fonduri pentru:
            a) finantarea activitatilor de asistenta sociala desfasurate de asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si de unitatile de cult recunoscute in Romania;
            b) cheltuieli de investitii si reparatii capitale pentru unitati de asistenta sociala din zone defavorizate;
            c) completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art. 18, atunci când resursele bugetelor locale devin insuficiente;
            d) alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
            (2) De la bugetul local se aloca fonduri pentru:
            a) subventii acordate in completarea veniturilor extrabugetare ale caminelor prevazute la art. 18;
            b) finantarea activitatii de asistenta sociala a unor asociatii si fundatii romane cu personalitate juridica, precum si a unitatilor de cult recunoscute in Romania;
            c) finantarea cheltuielilor pentrtu organizarea si functionarea serviciilor comunitare de asistenta sociala, precum si pentru îngrijirea la domiciliu in conditiile art. 13;
            d) cheltuieli pentru înmormantarea asistatilor, in situatia prevazuta la art. 7 alin. (3).
            (3) Sponsorizarile si donatiile in bani sau in natura, facute de persoane fizice si juridice romane si straine caminelor pentru persoane vârstnice sau institutiilor sociale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b), se folosesc ca venituri extrabugetare numai in scopul pentru care au fost acordate.
            Art. 22. - Investitiile pentru construirea, dotarea, întretinerea, modernizarea, precum si cheltuielile pentru functionarea caminelor care deservesc mai multe unitati administrativ-teritoriale se finanteaza potrivit conventiilor incheiate intre finantator si consiliile locale interesate.
            Art. 23. - Cheltuielile pentru servicii medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale si medicamente se suporta din fondurile si in conditiile preevazute de reglementarile privind asigurarile sociale de sanatate.
            (2) Cheltuielile care nu se suporta din fondurile asigurarilor sociale de sanatate, in conditiile legii, sunt asigurate de caminul pentru persoane vârstnice, prin care se realizeaza asistenta persoanei in cauza.

            Art. 24. - Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt îngrijite in caminele organizate potrivit prezentei legi au obligatia sa plateasca lunar o contributie de întretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere.
            Art. 25. - (1) Contributia lunara de intretinere se stabileste de conducerea caminului, in functie de gradul de dependenta a persoanei vârstnice ingrijite, de veniturile acesteia si, dupa caz, de veniturile sustinatorilor ei legali, conform normelor metodologice prevazute la alin. (5).
            (2) Contributia lunara de intretinere pentru persoanele vârstnice care au venituri este de 60% din veniturile personaie lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin.
            (3) Obligatia privind plata contributiei lunare de întretinere se stabileste printr-un angajament de plata, semnat de persoana vârstnica care urmeaza sa fie îngrijita in camin sau, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu, de catre reprezentantul sau legal.
            (4) Angajamentul de plata semnat in fata directorului institutiei constituie titlu executoriu. Obligatia privind plata contributiei se poate stabili si prin hotarâre judecatoreasca.
            (5) Normele metodologice privind stabilirea costului mediu lunar de întretinere in camine se aproba prin hotarâre a Guvernului., la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
            Art. 26. - Sumele reprezentand contributia lunara de intretinere constituie venituri extrabugetare ale caminelor pentru persoane vârstnice.

            Art. 27. - Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei vârstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in România sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor vârstnice.
            Art. 28. - (1) Dreptul la asistenta sociala, prevazut de prezenta lege, se stabileste pe baza anchetei sociale, cu respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice.
            (2) Ancheta sociala se realizeaza de un colectiv format din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia generala de munca si protectie sociala judeteana sau a municipiului Bucuresti. Î n situatia persoanelor vârstnice dependente colectivul se va completa in mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective.
            (3) Colectivul prevazut la alin. (2) poate fi completat si cu reprezentanti ai organizatiilor pensionarilor, unitatilor de cult recunoscute in Romania sau ai altor organizatii neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor vârstnice.
            (4) Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a persoanei vârstnice; prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala justificata de situatia de fapt constatata.
            Art. 29. - Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului la servicii de asistenta sociala pentru persoanele vârstnice, prevazute de prezenta lege, se face de catre:
            a) primar, pentru serviciile de asistenta sociala organizate pe plan local, pentru ingrijirea in caminele aflate în administrare si pentru îngrijirea la domiciliu;
            b) directorul general al directiei generale de munca si protectie sociala, pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane si de unitatile de cult recunoscute in Romania, care au primit transferuri din fondurile gestionate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
            Art. 30. - Persoana vârstnica, astfel cum este definita la art. 1 alin. (4), va fi asistata, la cererea acesteia sau din oficiu, dupa caz, in vederea încheierii unui act juridic de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i  apartin, în scopul întretinerii si ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local în a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vârstnica respectiva.
            Art. 31. - Obligatia de intretinere si de ingrijire, precum si modalitatile practice de executare a lor vor fi mentionate expres in actul juridic incheiat de notarul public.
            Art. 32. - Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vârstnica va primi din oficiu un exemplar al actului juridic incheiat conform art. 30 si 31.
            Art. 33. - Neexecutarea obligatiei de întretinere si de îngrijire de catre noul proprietar al bunurilor obtinute ca urmare a actului juridic de înstrainare poate fi sesizata autoritatii tutelare a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vârstnica de catre orice persoana fizica sau juridica interesata. Autoritatea tutelara se poate sesiza si din oficiu.
            Art. 34. - Autoritatea tutelara a consiliului local in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana vârstnica, sesizata in conditiile art. 33, va efectua ancheta sociala completa a cazului in termen de 10 zile de la sesizare si, in situatia in care va constata ca cele sesizate sunt reale, va propune masurile necesare de executare legala a dispozitiilor înscrise in actul juridic incheiat.
            Art. 35. - (1) Dreptul la serviciile de asistenta sociala înceteaza daca nu mai sunt îndeplinite  conditiile pentru acordarea acestora.
            (2) Daca perioada in care asistenta sociala a persoanelor vârstnice este temporara, dar nu mai mare de 6 luni, acordarea serviciilor de asistenta sociala se suspenda prin decizie motivata a celui care a stabilit dreptul. La încetarea suspendarii reluarea acordarii serviciilor sau prestatiilor de asistenta sociala se face pe baza de ancheta sociala.
            Art. 36. - Decizia privind stabilirea, respingerea, încetarea sau suspendarea dreptului la serviciile de asistenta sociala prevazute de prezenta lege poate fi contestata potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
            Art. 37. - Încalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.
            Art. 38. - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale asigura indrumarea metodologica, coordoneaza, controleaza si evalueaza aplicarea dispozitiilor prezentei legi.

            Art. 39. - Caminele pentru persoane vârstnice si institutiile sociale prevazute la art. 7 alin. (1) lit. b) pot organiza, cu aprobarea finantatorului, in functie de conditiile de care dispun, gospodarii-anexa, ca activitati autofinantate pentru îmbunatatirea hranei.
            Art. 40. - Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
            Art. 41. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 253/1971 privind contributia de întretinere in unele institutii de ocrotire, publicat in Buletinul Oficial nr. 90 din 30 iulie 1971, precum si orice dispozitii contrare.

           Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

            Aceasta lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 15 februarie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.

Bucuresti, 6 martie 2000.
Nr. 17.

            În temeiul art. 77 alin. (1) si al art. 99 alin. (1) din Constitutia Romaniei,
            Presedintele Romaniei d e c r e t e a z a :
            Articol unic. - Se promulga Legea privind asistenta sociala a persoanelor vârstnice si se dispune publicarea in Monitorul Oficial al României.

Bucuresti, 3 martie 2000.
Nr. 55.

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai - judecator
Constantin Doldur - judecator
Kozsokár Gábor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Florin Bucur Vasilescu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 131/1996 si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 88/1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "crissmarc" S.R.L. din Babadag in Dosarul nr. 639/1999 al Judecatoriei Babadag.
La apelul nominal se constata lipsa partilor: Societatea Comerciala "crissmarc" - S.R.L. din Babadag si Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat Tulcea, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca nefondata, avand in vedere ca dispozitiile legale criticate au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea pronuntându-se in sensul constitutionalitatii lor, iar in cauza de fata nu au intervenit elemente noi care sa justifice schimbarea acestei jurisprudente.
CURTEA, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Încheierea din 1 octombrie 1999, pronuntata in Dosarul nr. 639/1999, Judecatoria Babadag a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata, cu modificari; prin Legea nr. 131/1996 si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997, aprobata cu modificari, prin Legea nr. 88/1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "crissmarc" - S.R.L. din Babadag într-o cauza civila având ca obiect solutionarea plangerii formulate de autorul exceptiei impotriva unui proces-verbal de contraventie incheiat de Garda financiara Tulcea,
În motivarea exceptiei se sustine ca prevederile art. 5 alin. 1, alin. 2 lit. c) si alin. 8, precum si cele ale art. 6 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind întarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 131/1996 si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 88/1998, sunt neconstitutionale in raport cu dispozitiile art. 41 alin. (2) din Constitutie, deoarece in actualul context economic obligatia impusa agentilor economici de a-si efectua operatiunile de incasari si plati, prin intermediul societatilor comerciale bancare, cu instrumente de plata fara numerar creeaza o vadita inegalitate intre persoanele fizice si persoanele juridice, sub aspectul ocrotirii in mod egal a proporietatii private, indiferent de titular.
Exprimandu-si opinia instanta de judecata a retinut ca dispozitiile art. 5 alin. 8 si ale art. 6 alin. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, modificata si completata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997, nu au relevanta pentru solutionarea cauzei. Or, in conformitate cu art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata numai asupra unei prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanta de care depinde solutionarea cauzei. În consecinta, instanta constata ca exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata. numai cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 5 alin. 1 din ordonanta mentionata prevede ca, pentru întarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de încasari si plati catre persoane juridice se pot efectua numai prin instrumente de plata fara numerar, iar alin. 2 lit. c), astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 88/1998, stabileste plafonul zilnic maxim al platilor efectuate in numerar intre persoanele juridice la 30.000.000 lei. Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997, a fost emisa pentru intarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale a agentilor economici si priveste statutul juridic al persoanelor juridice, societati comerciale. Art. 41 alin. (2) din Constitutie, se arata in continuare in opinia instantei de judecata, prevede ca proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Principiul egalitatii nu inseamna insa uniformitatea reglementarilor in materia proprietatii private, cu atat mai mult cu cât art. 41 alin. (1) teza a doua din Constitutie prevede expres ca limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Aceasta inseamna ca legea poate institui anumite limite ale dreptului de proprietate in considerarea anumitor interese generale economice. Prevederile legale aplicabile persoanelor juridice, care formeaza statutul juridic al acestora, nu pot fi aceleasi cu cele privind persoanele fizice avand calitatea de cetatean. Prin urmare, societatile comerciale trebuie sa respecte o disciplina financiara fara de care ar fi afectata intreaga economie nationala. De asemenea, instanta de judecata arata ca asupra constitutionalitatii art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin numeroase decizii, incepând cu Decizia nr. 6 din 16 ianuarie 1997, stabilind ca aceste dispozitii sunt justificate de interese de ordin general, iar statul are obligatia sa actioneze pentru apararea acestor interese.
Agentii economici trebuie sa se integreze in acest cadru general, in concordanta cu interesul general. In consecinta instanta apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate invocata de Societatea Comerciala Crissmarc" - S.R.L. din Babadag este neintemeiata.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr: 15/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, este neintemeiata.
Obligatia persoanelor juridice de a-si derula operatiunile de incasari si plati numai potrivit art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din ordonanta este justificata de interesul general pentru intarirea disciplinei financiar-valutare si evitarea evaziunii fiscale. Se mentioneaza, de asemenea, ca Ordonanta Guvernului nr. 15/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, a mai facut obiectul controlului de constitutionalitate.
Astfel, Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 91 din 25 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258 din 10 iulie 1998, a statuat ca "Potrivit art. 134 alin. (2) din Constitutie, statul are obligatia sa actioneze pentru apararea intereselor generale ale societatii, iar agentii economici trebuie sa se integreze cadrului constitutional, in concordanta cu interesul public, la care statul este obligat sa vegheze". Prin aceeasi decizie Curtea s-a pronuntat in sensul ca nu sunt incalcate prevederile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie, Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 constituind chiar o aplicare legala a acestor prevederi constitutionale, intrucat in continutul lor
se refera la garantarea dreptului de proprietate, in limitele si in conditiile legii, precum si la ocrotirea in mod egal, prin lege, a proprietatii private, indiferent de titular. De altfel, Curtea Constitutionala a considerat, prin Decizia nr. 599 din 9 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,. Partea I, nr.105 din 6 martie 1998, ca "Stabilirea unui plafon pentru efectuarea platilor sau incasarilor in numerar intre persoanele juridice nu reprezinta o problema de contencios constitutional, ci una de politica legislativa, ea fiind de atributul exclusiv al legiuitorului".
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala este competenta sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizata.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 131/1996 si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 88/1998, prevederi care au urmatorul cuprins: "Pentru intarirea disciplinei financiare si evitarea evaziunii fiscale, operatiunile de incasari si plati intre persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plata fara numerar.
Prin exceptie de la prevederile alineatului precedent, persoanele juridice pot efectua plati in numerar in urmatoarele cazuri: (...)
c) plati catre persoane juridice, in limita unui plafon zilnic de maximum 30.000.000 /ei. "
Autorul exceptiei considera ca aceste prevederi legale incalca dispozitiile art. 41 alin. (2) teza intai din Constitutie; conform carora "Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular."
Constitutionalitatea acestor prevederi legale a mai fost examinata de Curtea Constitutionala. Astfel, prin Decizia nr. 91 din 25 iunie 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 258 din 10 iulie 1998, s-a statuat ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile art. 41 alin. (1) si (2) din Constitutie. Ordonanta Guvernului nr. 15/1996 constituie chiar o aplicare a acestor prevederi constitutionale, intrucat in continutul lor se refera la garantarea dreptului de proprietate, in limitele si in conditiile legii, precum si la ocrotirea, in mod egal, prin lege, a proprietatii private, indiferent de titular. Pe de alta parte, potrivit art. 134 alin. (2) din Constitutie, statul are obligatia sa actioneze pentru apararea intereselor generale ale societatii, iar agentii economici trebuie sa se integreze cadrului constitutional, in concordanta cu interesul public la care statul este obligat sa vegheze.
Curtea Constitutionala constata, de asemenea, ca dispozitiile criticate nu instituie nici o discriminare fata de persoanele fizice, deoarece ele sunt aplicabile tuturor agentilor economici, indiferent ca sunt persoane fizice sau persoane juridice. În argumentarea sustinerilor sale autorul exceptiei invoca prevederile Ordonantei Guvernului nr. 39/1996, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 88/1997. Curtea Constitutionala constata insa ca acestea cuprind reglementari diferite de cele care fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, si anume reglementari privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar pentru a determina atragerea de depuneri de catre aceasta categorie de persoane si totodata pentru a le asigura economiile, iar nicidecum reglementari privind operatiunile de incasari si plati, care fac obiectul Ordonantei Guvernului nr. 15/1996. Garantarea depozitelor persoanelor juridice face insa obiectul unei reglementari specifice, prevazuta la art. 40 si 43 din Legea bancara nr. 58/1998. În aceste conditii Curtea constata ca se justifica existenta unor reglementari diferite in cazul unor situatii diferite. De aceea o masura financiara luata pentru o categorie de persoane nu poate avea semnificatia unui privilegiu sau a unei discriminari, ea fiind destinata in exclusivitate unei bune si eficiente utilizari a resurselor financiare apartinand persoanelor juridice. În acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 140 din 19 noiembrie 1996, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 324 din 4 decembrie 1996, care a statuat ca tratamentul juridic diferit pentru situatii diferite este admisibil si justificat tocmai de cerinta ca aplicarea legii sa nu atraga privilegii sau discriminari.
Totodata, astfel cum a stabilit Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 599 din 9 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998, stabilirea unui plafon pentru efectuarea platilor sau incasarilor in numerar intre persoanele juridice nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci una de politica legislativa, ea fiind de atributul exclusiv al legiuitorului.
Considerentele si solutiile pronuntate in deciziile mentionate isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, neintervenind elemente noi care ar putea justifica reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 1 -3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata,
CURTEA
In numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 si alin. 2 lit. c) din Ordonanta Guverrtului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-valutare, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 131/1996 si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 26/1997 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 15/1996 privind intarirea disciplinei financiar-vatutare, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 88/1998, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "crissmarc" - S.R.L. din Babadag in Dosarul. nr. 639/1999 al Judecatoriei Babadag.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2000.

MINISTERUL INDUSTRIEI SI COMERTULUI

            Ministrul industriei si comertului,
            în conformitate cu atributiile Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat,
            în temeiul Hotarârii Guvernului nr. 864/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Comertului,
            emite urmatorul ordin:
            Art. 1. - Se aproba Prescriptiile tehnice pentru omologarea procedurilor de sudare a tevilor si fitingurilor din polietilena si autorizarea sudorilor CR 21 -99*), Colectia ISCIR.
            Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra in vigoare la data publicarii.

Bucuresti, 28 februarie 2000.
Nr. 76.

MINISTERUL INDUSTRIEI SI COMERTULUI

            Ministrul industriei si comertului,
            în conformitate cu atributiile Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat,
            în temeiul Hotararii Guvernului nr. 864/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Industriei si Comertului, emite urmatprul ordin:
            Art. 1. - Se aproba Prescriptiile tehnice pentru proiectarea, executia, montarea, repararea, instalarea, exploatarea si verificarea cazanelor de abur si cazanelor de apa fierbinte C 1 -99*), Colectia ISCIR.
            Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra in vigoare la data publicarii.

Bucuresti, 28 februarie 2000.
Nr. 77.