MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I
Anul XII - Nr. 41    LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE    Luni, 31 ianuarie 2000

SUMAR

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

            28. - Ordonantã privind unele mãsuri pentru accelerarea derulãrii creditelor garantate de Guvern în baza Hotãrârii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea si garantarea de cãtre Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apã a satelor, asigurarea cu locuinte sociale, refacerea si dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localitãtilor rurale, cu modificãrile si completãrile ulterioare

           29. - Ordonantã privind reabilitarea termicã a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice

           34. - Ordonantã privind modificarea si completarea Legii viei si vinului nr. 67/1997

           38. - Ordonantã privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluãrii si asigurarea conditiilor de muncã si viatã la bordul navelor maritime care utilizeazã porturile românesti sau care navigheazã în apele nationale

           44. - Ordonantã referitoare la unele mãsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar

           45. - Ordonantã privind unele mãsuri pentru combaterea producerii si comercializãrii neautorizate a fonogramelor

           54. - Ordonantã privind finantarea din bugetul de stat, din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate si din bugetele locale a unor activitãti si programe în domeniul sãnãtãtii publice, desfãsurate de organizatii neguvernamentale

           57. - Ordonantã pentru abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 99/1999 privind atestarea agentilor economici producãtori de bunuri materiale destinate comercializãrii si acordarea permisului de operare

ORDONANTE ALE GUVERNULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
privind unele mãsuri pentru accelerarea derulãrii creditelor garantate de Guvern în baza Hotãrârii Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea si garantarea de cãtre Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apã a satelor, asigurarea cu locuinte sociale, refacerea si dezvoltarea infrastructurii în intravilanul localitãtilor rurale, cu modificãrile si completãrile ulterioare

            În temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si al art. 1 lit. G pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Articol unic. - În vederea accelerãrii derulãrii creditelor garantate de Guvern, Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului este  abilitat sã aprobe documentatiile tehnico-economice, pe etape de proiectare, aferente obiectivelor de investitii finantate prin creditul extern în valoare de 340 milioane dolari S.U.A., aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 687/1997 privind contractarea si garantarea de cãtre Guvern a unor credite pentru realizarea unor programe guvernamentale privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apã a satelor, asigurarea cu locuinte sociale, refacerea si dezvoltarea infrastructurii în
intravilanul localitãtilor rurale, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
p. Ministrul lucrãrilor publice
si amenajãrii teritoriului,
László Borbély,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 28.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
privind reabilitarea termicã a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice

            În temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si al art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

            Art. 1. - Prezenta ordonantã instituie cadrul legal pentru reabilitarea si modernizarea termicã a clãdirilor si instalatiilor aferente, cu scopul de a îmbunãtãti conditiile de igienã si confort termic interior si de a reduce pierderile de cãldurã, consumurile energetice si de combustibil, costurile de întretinere pentru încãlzire si alimentare cu apã caldã de consum, precum si de reducere a emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de energie.
            Art. 2. - Reabilitarea si modernizarea termicã a clãdirilor si instalatiilor aferente constituie parte integrantã a politicii energetice a statului si se realizeazã prin programe nationale armonizate cu prevederile tratatelor internationale referitoare la eficienta energeticã si la protectia mediului si cu principiile de bazã privind dezvoltarea durabilã.
            Art. 3. - Prevederile prezentei ordonante se aplicã tuturor clãdirilor existente, în cadrul cãrora se desfãsoarã activitãti care necesitã asigurarea unui anumit grad de confort si regim termic, potrivit reglementãrilor tehnice în domeniu.
            Art. 4. - Activitatea de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor urmãreste îmbunãtãtirea performantelor de izolare termicã a elementelor de constructie care delimiteazã de exterior spatiile interioare încãlzite, precum si cresterea eficientei energetice a instalatiilor interioare de încãlzire si de alimentare cu apã caldã de consum, a centralelor termice, punctelor termice si a retelelor de distributie a agentului termic si a apei calde de consum, care se gãsesc în interiorul clãdirilor sau adiacente acestora.
            Art. 5. - Statul sprijinã persoanele fizice si juridice care întreprind mãsuri de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor si instalatiilor aferente prin actiuni de informare gratuitã a utilizatorilor, prin facilitãti fiscale acordate unor categorii de utilizatori si agentilor economici care actioneazã efectiv în acest domeniu, si prin stimularea promovãrii surselor de energie regenerabilã.

CAPITOLUL II
Realizarea programelor de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor si a instalatiilor aferente

            Art. 6. - (1) În baza politicii energetice a statului, Guvernul va adopta anual programe nationale de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor si instalatiilor aferente.
            (2) Pentru fundamentarea programelor de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor si a
instalatiilor aferente sunt necesare urmãtoarele mãsuri:
            a) elaborarea de studii pentru stabilirea ordinii de prioritate a mãsurilor de reabilitare termicã;
            b) elaborarea de studii de fundamentare pentru stabilirea gradului de protectie termicã a clãdirilor, a necesarului de materiale si echipamente si a fondurilor pentru proiectarea si executarea lucrãrilor;
            c) revizuirea si actualizarea reglementãrilor tehnice referitoare la proiectarea si executarea protectiei termice a clãdirilor si a instalatiilor aferente si stabilirea criteriilor de optimizare a acesteia;
            d) elaborarea de proiecte directoare si de solutii-cadru pentru reabilitarea si modernizarea clãdirilor si a instalatiilor     aferente;
            e) elaborarea de studii în vederea stabilirii costului real al cãldurii pentru încãlzire si alimentare cu apã caldã de consum.
            Art. 7. - (1) Pentru clãdirile prevãzute la art. 3 se elibereazã certificatul energetic prin care se atestã performanta energeticã a acestora (izolarea termicã, randamentul energetic al echipamentelor etc.).
            (2) În termen de 180 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului va adopta prin ordin al ministrului metodologia de elaborare si de acordare a certificatului energetic al clãdirilor existente.
            Art. 8. - Societãtile nationale si ceilalti agenti economici care opereazã în domeniul producerii si distribuirii energiei termice pentru încãlzire si pentru prepararea apei calde de consum vor proceda la:
            a) efectuarea de bilanturi energetice pentru sistemele care asigurã alimentarea cu cãldurã si cu apã caldã de consum;
            b) efectuarea de reglaje periodice ale instalatiilor de încãlzire si de alimentare cu apã caldã de consum;
            c) depistarea pierderilor de cãldurã si de apã din retelele de distributie pentru alimentarea cu cãldurã si cu apã caldã de consum si efectuarea cu precãdere a remedierilor necesare;
            d) controlul termoizolatiei pentru conducte, cazane si schimbãtoare de cãldurã si luarea, dupã caz, de mãsuri de remediere sau de înlocuire.
            Art. 9. - (1) Pentru reabilitarea termicã a clãdirilor existente, precizate la art. 3, proprietarii sau administratorii, dupã caz, vor proceda la:
            a) evaluarea stãrii tehnice a clãdirii asupra cãreia se intervine, prin:
            - contactarea unui birou de consultantã sau a unei companii de servicii energetice pentru efectuarea auditului energetic, stabilirea procedurii de interventie si a asistentei tehnice de specialitate necesare, precum si pentru elaborarea certificatului energetic al clãdirii;
            - contractarea elaborãrii expertizei tehnice privind starea clãdirii si instalatiilor aferente, formularea si analizarea variantelor de reabilitare si modernizare;
            b) acceptarea solutiei de reabilitare si modernizare termicã si a sistemului de finantare propus prin expertizã tehnicã;
            c) obtinerea autorizatiei de construire;
            d) contractarea elaborãrii proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru solutia stabilitã, a graficului de esalonare în timp a executiei lucrãrilor;
            e) stabilirea modalitãtilor de decontare a lucrãrilor;
            f) stabilirea executantului lucrãrilor de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor, conform legislatiei în vigoare.
            (2) La clãdirile existente, la care se efectueazã lucrãri de reducere a riscului seismic, se vor realiza si lucrãri de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor si a instalatiilor aferente.
            (3) Exploatarea clãdirilor si a instalatiilor reabilitate se face în conformitate cu caietul de sarcini sau cu instructiunile de exploatare elaborate de proiectant.
            Art. 10. - (1) Activitatea de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor existente si a instalatiilor aferente se va asigura de:
            a) Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului, pentru:
            - coordonarea activitãtii de elaborare a reglementãrilor tehnice din domeniul constructiilor;
            - asigurarea elaborãrii studiilor si proiectelor directoare prevãzute la art. 6 alin. (2) lit. b) si d);
            - a propune spre aprobare Guvernului programele nationale anuale de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor si instalatiilor aferente;
            - stabilirea procedurii de atestare, autorizare sau certificare a firmelor si a persoanelor fizice sau juridice implicate în activitatea de consultantã, expertizare, proiectare, executie si exploatare, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii;
            b) Ministerul Industriei si Comertului, prin Agentia Românã pentru Conservarea Energiei si prin filialele acesteia din tarã, pentru:
            - elaborarea de studii prevãzute la art. 6 alin. (2) lit. a);
            - elaborarea de studii de fundamentare a reabilitãrii termice a clãdirilor si încadrarea în politica energeticã a statului;
            - monitorizarea performantelor clãdirilor reabilitate termic în scopul stabilirii directiilor de actionare si a politicilor de finantare;
            - initierea de actiuni promotionale pentru educarea populatiei pe plan local;
            c) Autoritatea Nationalã de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE, pentru emiterea reglementãrilor tehnice cu privire la consumatorii finali de energie termicã asiguratã din surse de alimentare centralizatã;
            d) directiile si/sau serviciile de urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, municipiilor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru:
            - eliberarea certificatului energetic al clãdirii;
            - verificarea si avizarea documentatiei de reabilitare termicã a clãdirilor, finantate prin bugetul local;
            e) administratia publicã localã pentru sustinerea actiunilor coordonate de Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului, referitoare la formarea unui curent de opinie favorabil economisirii energiei utilizate pentru încãlzirea clãdirilor si alimentarea cu apã caldã de consum.

CAPITOLUL III
Asigurarea fondurilor si facilitãtilor necesare pentru reabilitarea si modernizarea termicã a clãdirilor si a instalatiilor aferente

            Art. 11. - Fondurile necesare pentru evaluarea stãrii termice a clãdirii asupra cãreia se intervine si pentru realizarea mãsurilor de reabilitare termicã se vor asigura, dupã cum urmeazã, prin:
            a) alocatii din bugetele locale în limita prevederilor aprobate de consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, în conditiile legii;
            b) fonduri proprii ale proprietarilor clãdirilor care se reabiliteazã;
            c) atragerea de fonduri de la firmele sau companiile pentru servicii energetice;
            d) atragerea de fonduri de la regiile si firmele de alimentare cu cãldurã si apã caldã de consum pentru reabilitarea retelelor de distributie din subsolul clãdirilor de locuit si pentru montarea de contoare;
            e) fonduri proprii ale agentilor economici care au în proprietate sau în administrare clãdiri de interes public.
            Art. 12. - Proprietarii, persoane fizice si/sau juridice române, care vor sã reabiliteze sau sã modernizeze termic clãdirile de locuit aflate în proprietate, beneficiazã de scutire de taxe la eliberarea certificatului energetic al clãdirii si a autorizatiei de construire pentru lucrãrile de reabilitare termicã.

CAPITOLUL IV
Obligatii si rãspunderi

            Art. 13. - Executarea lucrãrilor de reabilitare si modernizare termicã a clãdirilor se va realiza cu respectarea cerintelor de calitate si a celorlalte obligatii impuse de Legea nr. 10/1995.
            Art. 14. - În termen de 180 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului, cu consultarea Agentiei Române pentru Conservarea Energiei, va elabora reglementãri tehnice necesare pentru operatiunile de audit si expertiza energeticã a clãdirilor existente.
            Art. 15. - Consiliile locale vor lua mãsurile organizatorice necesare pentru ca, în termen de 90 de zile de la aprobarea metodologiei de elaborare si acordare a certificatului energetic, sã poatã elibera prin compartimentele de specialitate, la cerere, certificatul energetic al clãdirilor prevãzute la art. 3, existente în circumscriptia lor.
            Art. 16. - Dupã 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante se interzic vânzarea/cumpãrarea si asigurarea clãdirilor pentru care nu a fost emis certificatul energetic.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale

            Art. 17. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
p. Ministrul lucrãrilor publice
si amenajãrii teritoriului,
László Borbély,
secretar de stat
p. Ministrul functiei publice,
Ioan Onisei
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 29.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
privind modificarea si completarea Legii viei si vinului nr. 67/1997

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. D pct. 9 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Articol unic. - Legea viei si vinului nr. 67/1997, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:
          1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea urmãtorul cuprins:
            "(2) Ministerul Agriculturii si Alimentatiei stabileste normele metodologice de realizare si tinere a Cadastrului viticol ca o componentã a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie."
          2. Alineatul (2) al articolului 14 va avea urmãtorul cuprins:
            "(2) Strugurii de masã destinati comercializãrii în stare proaspãtã trebuie sã corespundã normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masã, improprii consumului în stare proaspãtã, pot fi vinificati. Vinurile obtinute pot fi folosite numai pentru distilare sau pentru producerea otetului."
          3. La articolul 15, litera a) primul paragraf si litera b) ultimul paragraf vor avea urmãtorul cuprins:
            "a) vinurile de consum curent se obtin din soiuri de mare productie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obtinute si din soiuri pentru vinuri de calitate ai cãror struguri nu îndeplinesc conditiile prevãzute la aceastã categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte si cele obtinute din viile rãzlete."
...............................................................................
            "Punerea în consum a vinurilor cu indicatie geograficã se face sub numele arealului de producere delimitat si al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate superioarã, prin folosirea indicatiei geografice a zonei de producere;"
      4. Articolul 17 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obtinut din struguri de hibrizi direct producãtori, este destinat consumului familial, obtinerii alcoolului de origine viticolã, precum si otetului.
            (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi si vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi si va fi valorificat în conditiile prevãzute la alin. (1)."
          5. La articolul 24, alineatele (1) si (2) vor avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 24. - (1) Producãtorii, depozitarii si comerciantii de vinuri cu ridicata trebuie sã facã o declaratie de stocuri, care se depune si se înregistreazã în 3 exemplare la autoritãtile administratiei publice locale în a cãror razã teritorialã sunt depozitate produsele înainte de data de 15 august a fiecãrui an. Un exemplar se pãstreazã de cãtre deponent, un exemplar se depune la primãrie si un alt exemplar se transmite directiei generale pentru agriculturã si industrie alimentarã judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
            (2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentãrii mustului, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie a anului de recoltã, producãtorii de vin au obligatia de a întocmi o declaratie de recoltã, care se depune si se înregistreazã în 3 exemplare la autoritãtile administratiei publice locale în a cãror razã teritorialã este depozitat vinul. Producãtorii de vin sunt obligati sã pãstreze un exemplar si sã transmitã câte un exemplar la primãrie si la Directia generalã pentru agriculturã si industrie alimentarã judeteanã, respectiv a municipiului Bucuresti. În cazul solicitãrii dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declaratia de recoltã va fi depus si la Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)."
          6. La articolul 32, litera a) va avea urmãtorul cuprins:
            "a) Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bãuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;"
          7. Articolul 33 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 33. - Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol si al Bãuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine asigurã supravegherea aplicãrii prevederilor legii în realizarea productiei de struguri, de vinuri si de alte produse vitivinicole, inclusiv a celor cu indicatie geograficã si a bãuturilor alcoolice naturale cu indicatie geograficã, urmãrind:
            a) respectarea legislatiei privind înfiintarea si defrisarea plantatiilor de vii;
            b) respectarea practicilor si tratamentelor admise în producerea vinurilor si a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor si bãuturilor, în vederea comercializãrii lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
            c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor si a celorlalte produse cu denumire de origine, precum si asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãtii produselor respective, inclusiv la comercializare;
            d) executarea de expertize tehnice si analize în domeniul realizãrii productiei de struguri, de vinuri si de alte produse vitivinicole;
            e) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii bãuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine si asupra eliberãrii documentelor necesare pentru atestarea calitãtii produselor respective, inclusiv la comercializare."
          8. Articolul 35 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 35. - Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) functioneazã ca organism specializat al Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, cu personalitate juridicã si cu finantare bugetarã si extrabugetarã, având urmãtorul obiect de activitate:
            a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calitãtii produselor vitivinicole cu indicatie geograficã, a bãuturilor alcoolice naturale cu indicatie geograficã si controlul respectãrii prevederilor acestora, înainte de comercializare;
            b) initierea si realizarea de actiuni în scopul protectiei indicatiilor geografice, ale produselor vitivinicole si ale bãuturilor alcoolice naturale cu indicatie geograficã, pe plan national si international."
            9. La articolul 39, litera d) va avea urmãtorul cuprins:
            "d) producerea vinurilor cu indicatie geograficã în afara arealului delimitat, cu exceptia cazurilor prevãzute la alin. (2) si (3) ale art. 19."
          10. Articolul 39 se completeazã cu literele k) si l), care vor avea urmãtorul cuprins:
            "k) producerea în vederea comercializãrii a bãuturilor alcoolice naturale cu indicatie geograficã si care nu corespund normelor tehnice din definitiile acestora mentionate la pct. 24.1 - 30.5 din anexa nr. 2;
            l) folosirea de substante aromatizante sintetice pentru obtinerea unor vinuri speciale."
          11. La articolul 40, alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 40. - (1) Contraventiile prevãzute la art. 39 din prezenta lege se sanctioneazã dupã cum urmeazã:
            a) cu amendã de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b) si h);
            b) cu amendã de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) si j);
            c) cu amendã de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. c), d), e), k) si l)."
          12. Articolul 44 va avea urmãtorul cuprins:
            "Art. 44. - Conditiile de delimitare teritorialã a arealelor viticole, cele privind normele de înfiintare, întretinere si defrisare a plantatiilor, conditiile pe care trebuie sã le îndeplineascã vinurile si produsele pe bazã de must, vin si subproduse vinicole proprii consumului uman direct, conditiile de atribuire a denumirii de origine si cele privind obtinerea vinurilor din aceastã categorie, practicile si tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidentã si atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum si alte mãsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi,
întocmit de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, cu avizul Ministerului Finantelor, Ministerului Industriei si Comertului, Ministerului Sãnãtãtii, Asociatiei Române de Standardizare si al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor. Regulamentul se aprobã prin hotãrâre a Guvernului."
            13. Titlul anexei nr. 2 va avea urmãtorul cuprins:
            "Definitii ale musturilor, vinurilor si ale altor produse derivate din must si vin, precum si ale bãuturilor alcoolice naturale cu indicatie geograficã"
          14. Punctele 10, 11 si 12 din anexa nr. 2 vor avea urmãtorul cuprins:
            "10. Vinul spumant este produsul cu continut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenã, obtinut din fermentarea secundarã a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturalã a mustului de struguri proaspeti, care dezvoltã în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
            11. Vinul spumos este produsul cu continut în dioxid de carbon de origine total sau partial exogenã, obtinut din vinuri apte pentru consum, care dezvoltã în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.
            12. Vinul aromatizat este produsul obtinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri partial fermentat si/sau must de struguri stopat cu alcool, substante aromatizate extrase din plante admise de legislatia sanitarã, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale.
            Proportia vinului utilizat trebuie sã fie de cel putin 75% din produsul finit. Tãria alcoolicã dobânditã este de 14,5% - 22% vol., iar tãria alcoolicã totalã este de cel putin 17,5% vol."
          15. Anexa nr. 2 se completeazã cu punctele 24-30, cu urmãtorul cuprins:
            "24.1. tuica este o bãuturã alcoolicã româneascã, obtinutã în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din genul Prunus ori a maceratului, în prezenta sau nu a sâmburelui, urmatã de o distiliare ori redistilare la o concentratie alcoolicã determinatã la 20°C, specificã fiecãrui sortiment, în functie de denumirea geograficã a acesteia si de calitatea ei.
            24.2. În functie de zona geograficã, tehnologie si de caracteristici tuica se produce în urmãtoarele sortimente:
            - tuicã tip 24 si 28;
            - tuicã bãtrânã;
            - tuicã bãtrânã "turnul lui stefan";
            - tuicã extrafinã;
            - tuicã superioarã;
            - tuicã superioarã "zalãu" si "silvania";
            - tuicã selectionatã - Muresana, Bihoreana, Horinca si Turt;
            - tuicã specialã Bistrita;
            - tuicã "traditional";
            - tuicã de Horezu.
            24.3. tuica bãtrânã si tuica extrafinã se obtin din tuica învechitã în vase de stejar minimum un an.
            24.4. tuica si tuica superioarã se obtin din tuica învechitã minimum 6 luni.
            24.5. tuica superioarã "silvania", tuica de Zalãu, tuica selectionatã - Muresana, Bihoreana, Horinca si Turt se obtin prin redistilarea tuicii si se învechesc în vase de stejar timp de 2 ani.
            24.6. tuica specialã Bistrita se obtine din tuica învechitã în recipiente de stejar timp de minimum un an.
            24.7. tuica "traditional" se obtine prin învechirea tuicii minimum 3 ani si cupajarea cu tuicã sub un an, redistilatã, cu adaos de macerat de fructe si glicerinã.
            24.8. tuica de Horezu se obtine din tuica învechitã în vase de stejar minimum 2 ani.
            24.9. Sortimentele de tuicã se aduc la concentratia alcoolicã de comercializare prin cupajare cu tuicã de aceeasi calitate, de concentratie alcoolicã mai micã sau mai mare, ori prin diluare cu apã potabilã cu o duritate de 3 grade germane, care poate fi adãugatã în cantitate de maximum 15% din volumul tuicii.
            24.10. Concentratia alcoolicã pentru fiecare sortiment de tuicã este urmãtoarea:
 
Denumirea sortimentului Concentratia alcoolicã
în % vol.
Tuicã
24  28
Tuicã bãtrânã
32  36
Tuicã bãtrânã"Turnul lui Stefan"
48
Tuicã extrafinã
45
Tuicã superioarã
32
Tuicã superioarã"silvania"
49
Tuicã superioarã"zalãu"
50
Tuicã selectionatã - Muresana, Bihoreana, Horinca si Turt
50
Tuicã specialã Bistrita
42
Tuicã "traditional"
38
Tuicã de Horezu
30

            25.1. Rachiul de fructe este bãutura alcoolicã obtinutã în mod exclusiv prin fermentarea unui fruct cãrnos, a marcului sau a mustului din acest fruct, în prezenta sau nu a sâmburelui, urmatã de distilarea, la concentratia alcoolicã de maximum 86% vol., în asa fel încât produsul obtinut în urma distilãrii sã aibã o aromã si un gust provenind de la fruct, un continut în substante volatile de minimum 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru si un continut în alcool metilic de maximum 100 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru.
            25.2. Fructele folosite pentru aceastã bãuturã alcoolicã sunt: cirese, piersici, caise, mere, pere, smochine, citrice, banane si alte fructe cãrnoase.
            25.3. Rachiul de fructe poartã denumirea "rachiu de ...", urmatã de numele fructului sau a fructelor din care a provenit. Numele fructului poate sã înlocuiascã denumirea "rachiu de ...", urmatã de numele fructului în cauzã, când bãutura alcoolicã s-a obtinut prin utilizarea unui singur fel de fruct provenind din acelasi soi.
            25.4. Termenul "williams" este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din pere soiul Williams. 25.5. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
            26.1. Rachiul de vin este bãutura alcoolicã obtinutã exclusiv prin distilarea la cel putin 86% vol. a vinului si corectarea cu apã potabilã cu o duritate totalã de maximum 3 grade germane, cu sau fãrã învechire si adãugare de aditivi autorizati (caramel, zahãr)
            26.2. Rachiul de vin este bãutura alcoolicã obtinutã prin distilarea la minimum 86% vol. a vinului, a vinului alcoolizat sau prin redistilarea la minimum 86% vol. a unui distilat de vin si prin corectarea concentratiei alcoolice cu apã potabilã cu duritatea totalã de maximum 3 grade germane, cu sau fãrã învechire si adãugare de aditivi autorizati (caramel, zahãr). Învechirea se face în recipiente de stejar, cel putin un an, sau 6 luni dacã capacitatea acestora este sub 1.000 litri.
            26.3. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
            27.1. Rachiul de tescovinã este bãutura alcoolicã obtinutã din distilat de tescovinã cu concentratia alcoolicã de minimum 86% vol. la +20°C, corectatã cu apã potabilã cu o duritate de maximum 3 grade germane.
            27.2. Distilatul de tescovinã este obtinut prin fermentarea alcoolicã a tescovinei rezultate în urma prelucrãrii strugurilor de vinificatie, urmatã de distilare pânã la o concentratie alcoolicã de minimum 86% vol. la +20°C.
            27.3. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
            28.1. Rachiul de drojdie este bãutura alcoolicã obtinutã prin distilarea la cel putin 86% vol. a drojdiei de vin sau prin redistilarea la cel putin 86% vol. a unui distilat de drojdie de vin si aducerea acestuia la concentratia de comercializare cu apã potabilã cu duritatea maximã de 3 grade germane, cu sau fãrã adaos de aditivi autorizati.
            28.2. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
            29.1. Spuma de drojdie este bãutura alcoolicã obtinutã prin distilarea la cel putin 86% vol. a drojdiei de vin cu separarea fractiunilor de la începutul si sfârsitul distilãrii, maturarea distilatului în vase de stejar pe o duratã de minimum 3 luni si aducerea la concentratia de comercializare cu apã potabilã cu duritatea totalã de maximum 3 grade germane, cu sau fãrã adaos de aditivi autorizati.
            29.2. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
            30.1. Rachiu Muscat Specialitate este bãutura alcoolicã obtinutã prin fermentarea alcoolicã a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor Muscat Ottonel, prin presare hidraulicã, urmatã de distilare.
            30.2. Concentratia alcoolicã a distilatului de tescovinã de Muscat Ottonel trebuie sã fie minimum 86% vol. la +20°C pentru a putea fi folosit la prepararea Rachiului Muscat Specialitate.
            30.3. Pentru aducerea la concentratia alcoolicã de comercializare distilatul de tescovinã de Muscat Ottonel se dilueazã cu apã potabilã cu o duritate totalã de maximum 3 grade germane sau prin cupaj de distilat de tescovinã de Muscat Ottonel de concentratii diferite.
            30.4. Concentratia alcoolicã la +20°C este de minimum 37,5% vol.
            30.5. Ceilalti parametri fizico-chimici se determinã în conformitate cu metodele de analizã prevãzute de Standardul român."

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,
Stefan Pete,
secretar de stat
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 34.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluãrii si asigurarea conditiilor de muncã si viatã la bordul navelor maritime care utilizeazã porturile românesti sau care navigheazã în apele nationale

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. E pct. 1 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Art. 1. - Obiectul prezentei ordonante îl constituie:
            a) implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluãrii si asigurarea conditiilor de muncã si viatã la bordul navelor maritime care utilizeazã porturile românesti sau care navigheazã în apele nationale, în scopul reducerii cazurilor de operare în porturile si în apele nationale ale
României a navelor maritime substandard;
            b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion strãin, denumit controlul statului portului
            - PSC, în conformitate cu reglementãrile europene si internationale privind procedurile armonizate de inspectie si retinere a navelor.
            Art. 2. - În sensul prezentei ordonante, termenii utilizati au urmãtoarele semnificatii:
            1. ape nationale - ape nationale navigabile ale României, astfel cum sunt definite prin Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind navigatia civilã;
            2. autoritate competentã - Inspectoratul Navigatiei Civile - I.N.C., institutie publicã autofinantatã, aflatã în subordinea Ministerului Transporturilor;
            3. certificate valabile - certificate care au fost eliberate direct de un stat parte la una dintre conventii sau, în numele sãu, de o organizatie recunoscutã si care contin date concrete si corecte, îndeplinesc prevederile conventiilor si cãrora le corespund particularitãtile navei, echipajul si echipamentele acesteia;
            4. conventii - includ:
            a) Conventia internationalã din 1974 pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare, încheiatã la Londra la 1 noiembrie 1974 (SOLAS 74), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979;
            b) Conventia internationalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul din 1978, încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993;
            c) Conventia internationalã din 1966 asupra liniilor de încãrcare, încheiatã la Londra la 5 aprilie 1966 (LL 66), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1971;
            d) Conventia internationalã privind standardele de pregãtire a navigatorilor, brevetare/atestare si efectuare a serviciului de cart, adoptatã la Londra la 7 iulie 1978 (STCW 78), la care România a aderat prin Legea nr. 107/1992;
            e) Conventia referitoare la Regulamentul international din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiatã la Londra la 20 octombrie 1972, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 239/1974;
            f) Conventia internationalã asupra mãsurãrii tonajului navelor, încheiatã la Londra la 23 iunie 1969 (TONNAGE 69), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 23/1976;
            g) Conventia nr. 147/1976 privind standardele minime la bordul navelor comerciale, adoptatã la Conferinta Generalã a Organizatiei Internationale a Muncii la Geneva la 29 octombrie 1976 (ILO 147), ratificatã de România prin Ordonanta Guvernului nr. 56/1999;
            h) protocoalele si amendamentele la conventiile prevãzute la lit. a)-g), la care România este parte, precum si codurile de aplicare obligatorie prevãzute de aceste conventii;
            5. deficientã - o stare care nu este conformã cu cerintele unei conventii;
            6. inspectie - vizita la bordul unei nave pentru a verifica atât validitatea certificatelor si documentelor necesare, cât si starea navei, a echipamentelor sale si a echipajului acesteia, precum si conditiile de viatã si de muncã ale echipajului;
            7. inspectie detaliatã - inspectie în care nava, echipamentele si echipajul acesteia, în totalitate sau în parte, în conditiile prevãzute la art. 6 alin. (3), fac obiectul unei inspectii mai amãnuntite, care include constructia si echipamentele navei, echipajul, conditiile de viatã si de muncã ale acestuia, precum si conformitatea cu procedurile operationale la bord;
            8. inspector PSC - persoanã fizicã autorizatã de Ministerul Transporturilor sã efectueze inspectii în cadrul controlului statului portului - PSC si care îsi angajeazã rãspunderea în fata autoritãtii competente;
            9. instalatie off-shore - platformã fixã sau mobilã care opereazã pe sau deasupra platoului continental românesc;
            10. navã - orice navã maritimã cãreia i se aplicã una sau mai multe conventii si care arboreazã pavilionul unei tãri strãine;
            11. navã substandard - navã ale cãrei corp, masini, echipamente sau sigurantã operationalã sunt în mod substantial sub standardele cerute prin conventii sau al cãrei echipaj nu este în conformitate cu documentul privind echipajul minim de sigurantã la bord;
            12. organizatie recunoscutã - o organizatie care îndeplineste criteriile si conditiile stipulate în Rezolutia A.739(18) a Organizatiei Maritime Internationale si care a fost delegatã de administratia statului pavilionului sã furnizeze serviciile si certificatele statutare necesare navelor care arboreazã pavilionul sãu;
            13. retinere - interzicerea formalã pentru o navã de a pãrãsi portul sau rada, ca urmare a deficientelor constatate care, în totalitate sau în parte, fac ca nava sã se gãseascã într-o stare improprie pentru a naviga;
            14. stopare a operatiunilor - interzicerea formalã pentru o navã de a continua operarea datoritã deficientelor constatate care, în parte sau în totalitate, ar imprima un caracter de periculozitate pentru continuarea operãrii.
            Art. 3. - (1) Prevederile prezentei ordonante se aplicã oricãrei nave, inclusiv echipajului acesteia, care:
            a) face escalã într-un port românesc sau la o instalatie off-shore aflatã în apele teritoriale românesti; sau
            b) ancoreazã într-un port românesc sau la o astfel de instalatie off-shore.
            (2) În cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competentã va aplica acele cerinte ale conventiilor care sunt aplicabile si, în mãsura în care una dintre conventii nu este aplicabilã, va lua toate mãsurile necesare pentru a asigura cã respectiva navã nu pune în pericol siguranta, sãnãtatea sau mediul.
            (3) La efectuarea inspectiei unei nave care arboreazã pavilionul unui stat care nu este membru al uneia dintre conventii, autoritatea competentã trebuie sã se asigure cã tratamentul aplicat unei astfel de nave si echipamentului sãu  nu este mai favorabil decât cel aplicat unei nave care arboreazã pavilionul unui stat membru la acea conventie.
            (4) Navele de pescuit, navele de rãzboi, navele auxiliare, navele construite din lemn si cele de o constructie primitivã, navele guvernamentale exploatate în scopuri necomerciale, precum si navele de agrement care nu sunt angajate în comert nu fac obiectul prevederilor acestei ordonante.
            Art. 4. - (1) Activitatea de control al statului portului - PSC constituie serviciu public administrativ si se organizeazã în cadrul structurii organizatorice a autoritãtii competente.
            Inspectiile si inspectiile detaliate la nave sunt efectuate de inspectori PSC.
            (2) Pentru organizarea si exercitarea activitãtii de control al statului portului - PSC autoritatea competentã primeste fonduri de la bugetul de stat.
            Art. 5. - (1) Anual autoritatea competentã va asigura controlul a minimum 25% din numãrul total de nave sub pavilion strãin care intrã în porturile românesti.
            (2) Inspectiile la nave vor fi efectuate ca urmare a:
            a) initiativei autoritãtii competente;
            b) cererii sau informatiei asupra navei, furnizatã de un alt stat parte la una dintre conventii; sau
            c) informatiei asupra navei, furnizatã de un membru al echipajului, de un organism profesional, o asociatie, un sindicat sau de orice altã entitate care are interese în ceea ce priveste siguranta navei, a echipajului si a pasagerilor sãi sau protectia mediului marin.
            Art. 6. - (1) Inspectorii PSC vor efectua inspectii care vor consta într-o vizitã la bordul navei în vederea verificãrii validitãtii certificatelor si a altor documente care trebuie sã existe la bordul navei, în conformitate cu prevederile conventiilor, a stãrii navei, a echipamentului si echipajului sãu, precum si a conditiilor de viatã si de muncã ale echipajului.
            (2) Dacã certificatele si documentele prevãzute la alin. (1) sunt valabile si inspectorul PSC este satisfãcut de starea generalã a navei, inclusiv de cea a compartimentului masinilor si de conditiile de cazare si de igienã ale echipajului si pasagerilor, inspectia se va limita la deficientele raportate sau observate, în cazul existentei
acestora.
            (3) Atunci când inspectorul PSC are motive întemeiate de a crede, în baza observatiilor fãcute la bord, cã starea navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia nu îndeplineste în mod substantial cerintele unei conventii, va fi efectuatã o inspectie detaliatã.
            (4) Motive întemeiate existã atunci când inspectorul PSC descoperã probe care, în baza judecãtii sale profesionale, justificã o inspectie detaliatã a navei, a echipamentului sau a echipajului acesteia.
            Art. 7. - (1) La terminarea inspectiei sau a inspectiei detaliate inspectorul PSC trebuie sã transmitã comandantului navei un document care va contine rezultatele inspectiei si detalii asupra oricãror decizii luate de inspectorul PSC, precum si orice actiuni de remediere care trebuie luate de comandantul, proprietarul sau de operatorul navei.
            (2) În cazul existentei unor deficiente care necesitã retinerea navei, documentul care se transmite comandantului navei, în conformitate cu alin. (1), va include mentiunea cã mãsura retinerii navei va fi publicatã în conformitate cu prevederile art. 14.
            Art. 8. - (1) Autoritatea competentã trebuie sã se asigure cã toate deficientele confirmate sau descoperite în timpul inspectiei sunt remediate în conformitate cu prevederile conventiilor.
            (2) În cazul unor deficiente care pun în pericol, în mod obiectiv, siguranta, sãnãtatea sau mediul, autoritatea competentã, prin ordin scris, va lua mãsura retinerii navei sau a stopãrii operatiunilor în cursul cãrora au fost descoperite deficientele.
Ordinul de retinere a navei sau de stopare a operatiunilor va fi comunicat imediat comandantului navei si reprezentantului proprietarului sau operatorului navei în România.
            Acest ordin va fi retras numai atunci când pericolul este înlãturat sau atunci când autoritatea competentã hotãrãste cã nava poate pleca sau cã operatiunile pot fi terminate fãrã nici un risc pentru siguranta si sãnãtatea pasagerilor sau a echipajului, fãrã a prezenta un pericol pentru alte nave sau un pericol de poluare a mediului marin.
            (3) În circumstante exceptionale, atunci când starea generalã a unei nave este în mod evident substandard, autoritatea competentã poate suspenda inspectia acesteia pânã când  comandantul, proprietarul sau operatorul navei ori reprezentantii acestora au luat mãsurile necesare în vederea respectãrii prevederilor corespunzãtoare ale conventiilor.
            (4) În cazul în care autoritatea competentã a luat mãsura retinerii navei, aceasta va informa imediat, în scris, administratia statului pavilionului si consulul sau, în absenta acestuia, urmãtorul reprezentant diplomatic al statului pavilionului despre toate circumstantele în care a fost emis ordinul de retinere a navei. Acolo unde este necesar va fi informatã si organizatia recunoscutã responsabilã de eliberarea certificatelor navei.
            (5) Prevederile prezentei ordonante nu vor aduce atingere nici unor prevederi aditionale ale conventiilor cu privire la procedurile de notificare si de raportare referitoare la controlul statului portului - PSC.
            (6) În exercitarea controlului statului portului - PSC, conform prevederilor prezentei  ordonante, autoritatea competentã va face tot posibilul pentru a evita retinerea sau întârzierea nejustificatã a unei nave. Dacã o navã este retinutã sau întârziatã în mod nejustificat, proprietarul sau operatorul acesteia are dreptul la despãgubire pentru orice pierdere sau prejudiciu suferit. În toate aceste cazuri proba retinerii sau întârzierii nejustificate a navei este în sarcina reclamantului.
            (7) În cazul în care comandantul, proprietarul sau agentul unei nave notificã autoritãtii competente, înainte sau imediat dupã intrarea navei în port, orice deficiente ale navei sau ale echipamentului sãu, a cãror remediere urmeazã a fi fãcutã înainte de plecarea navei din port, retinerea acesteia va fi hotãrâtã numai dacã deficientele care o justificã au fost descoperite dupã ce comandantul a anuntat cã nava este pregãtitã pentru inspectie. Aceeasi procedurã va fi aplicatã atunci când autoritatea competentã primeste notificarea cã nava este programatã în vederea efectuãrii inspectiilor de clasã sau a celor conforme prevederilor legislatiei statului pavilionului.
            Art. 9. - (1) Proprietarul sau operatorul unei nave ori reprezentantii acestora în România au dreptul de a contesta ordinul de retinere a navei dat de autoritatea competentã. Contestatia nu determinã suspendarea mãsurii de retinere.
            (2) Contestarea ordinului de retinere se face în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
            (3) Autoritatea competentã va informa, o datã cu emiterea ordinului de retinere a navei, comandantul navei retinute în legãturã cu dreptul de a face contestatie.
            Art. 10. - (1) Atunci când deficientele prevãzute la art. 8 alin. (2) nu pot fi remediate în portul în care se exercitã controlul statului portului - PSC, autoritatea competentã poate permite navei respective sã plece spre cel mai apropiat santier de reparatii disponibil, numai dacã sunt respectate conditiile specifice determinate de acesta în vederea asigurãrii plecãrii navei într-o stare care nu prezintã nici un risc pentru siguranta si sãnãtatea pasagerilor sau a echipajului si nici un pericol pentru alte nave sau nici un pericol de poluare a mediului marin.
            (2) În conditiile prevãzute la alin. (1), atunci când portul spre care se îndreaptã nava în vederea remedierii deficientelor se aflã într-un alt stat, autoritatea competentã va informa în scris autoritatea competentã a acelui stat, pãrtile prevãzute la art. 8 alin. (4) si orice altã autoritate implicatã, cu privire la starea navei, în scopul asigurãrii tuturor conditiilor pentru plecarea acesteia.
            (3) În cazul existentei unui acord international privind controlul statului portului - PSC, la care România este parte, autoritatea competentã va lua mãsuri pentru a asigura cã navelor prevãzute la alin. (1) care pleacã:
            a) fãrã sã se fi conformat conditiilor determinate de autoritatea competentã a unuia dintre statele membre ale acestui acord; sau
            b) care refuzã sã se conformeze cerintelor aplicabile ale conventiilor, neîndreptându-se spre santierul de reparatii indicat, li se va refuza accesul în toate porturile românesti pânã când proprietarul sau operatorul nu va furniza autoritãtii competente proba îndeplinirii în totalitate a cerintelor aplicabile ale conventiilor.
            În aceste circumstante autoritatea competentã va informa imediat toate autoritãtile competente ale celorlalte state membre ale acordului.
            (4) În cazuri de fortã majorã accesul navelor prevãzute la alin. (3) poate fi permis în scopul reducerii pericolului pentru viata omeneascã sau a riscului de poluare. Autoritatea competentã va efectua în mod obligatoriu inspectia acestor nave.
            Art. 11. - (1) Inspectiile vor fi efectuate de inspectori PSC, autorizati în acest sens de Ministerul Transporturilor si care îndeplinesc cerintele specifice si criteriile de calificare profesionalã stabilite de Ministerul Transporturilor.
            (2) Inspectorul PSC poate fi asistat de specialisti având calificarea si experienta corespunzãtoare, atunci când expertiza profesionalã necesarã nu poate fi asiguratã de autoritatea competentã.
            (3) Inspectorii PSC si persoanele care îi asistã în conformitate cu prevederile alin. (2) nu trebuie sã aibã nici un interes comercial în portul în care se efectueazã inspectia sau cu privire la nava inspectatã. Inspectorii PSC nu vor fi angajati si nici nu vor desfãsura activitãti pentru organizatii neguvernamentale care elibereazã certificate statutare sau de clasã ori care efectueazã inspectii necesare în vederea eliberãrii acestor certificate pentru nave.
            (4) Fiecare inspector PSC va detine, în timpul exercitãrii atributiilor sale, o legitimatie specialã, eliberatã de Ministerul Transporturilor, care atestã autorizarea inspectorului PSC de a efectua inspectii în cadrul controlului statului portului - PSC.
            (5) Inspectorii PSC vor urma cursuri de pregãtire specialã pentru a aprofunda cunostintele necesare privind prevederile conventiilor si efectuarea inspectiilor. De asemenea, inspectorii PSC vor participa la seminarii periodice pentru actualizarea cunostintelor.
            Art. 12. - (1) Pilotii angajati în vederea intrãrii, iesirii sau efectuãrii de manevre în port vor informa imediat autoritatea competentã despre orice deficiente constatate în timpul desfãsurãrii activitãtilor specifice, care ar pune în pericol siguranta navigatiei sau ar reprezenta un pericol de poluare a mediului marin.
            (2) Obligatia prevãzutã la alin. (1) revine si administratiei portului.
            Art. 13. - (1) Administratiile porturilor, celelalte organe portuare si societãtile comerciale care îsi desfãsoarã activitatea în porturi vor furniza, la solicitarea autoritãtii competente, informatiile necesare în vederea efectuãrii activitãtii de control al statului portului - PSC si vor coopera cu aceasta, dacã este cazul, în vederea clarificãrii aspectelor legate de retinerea navelor sau de stoparea operatiunilor.
            (2) Autoritatea competentã va coopera si va mentine schimbul de informatii cu autoritãtile competente ale altor state, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante si cu acordurile privind controlul statului portului - PSC la care România este parte.
            (3) Autoritatea competentã va informa Organizatia Maritimã Internationalã, respectiv Biroul International al Muncii, despre retinerile  navelor si despre toate circumstantele în care au fost luate mãsurile de retinere, în conformitate cu  cerintele specifice ale fiecãrei conventii.
            Art. 14. - (1) Autoritatea competentã va publica un buletin în fiecare trimestru al anului, care va cuprinde informatiile privind navele retinute pe  perioada celor 3 luni premergãtoare, precum si navele care au fost retinute de cel putin douã ori în ultimele 24 de luni.
            (2) Informatiile publicate vor include:
            a) numele navei;
            b) numele proprietarului sau al operatorului navei;
            c) numãrul dat de Organizatia Maritimã Internationalã;
            d) statul pavilionului;
            e) societatea de clasificare, dacã este relevant, si, dacã este cazul, organizatia recunoscutã care a eliberat certificate navei, în conformitate cu prevederile conventiilor, în numele statului pavilionului;
            f) motivele retinerii;
            g) portul si data la care s-a fãcut retinerea.
            Art. 15. - (1) Dacã în urma efectuãrii inspectiilor prevãzute la art. 6 alin. (1) si (3) se confirmã sau se descoperã deficiente care reclamã retinerea navei, în conformitate cu prevederile uneia dintre conventii, contravaloarea prestatiilor legate de efectuarea inspectiilor pentru anularea mãsurii de retinere a navei va fi suportatã de proprietarul sau de operatorul navei ori de reprezentantul acestuia în portul în care s-a fãcut inspectia si se va face venit al autoritãtii competente.
            (2) Contravaloarea prestatiilor legate de efectuarea inspectiilor prevãzute la art. 10 alin. (4) va fi suportatã de proprietarul sau operatorul navei si se va face venit al autoritãtii competente.
            (3) Retinerea navei nu va înceta decât în urma efectuãrii în totalitate a plãtii sau în schimbul unei garantii suficiente de rambursare a contravalorii prestatiilor prevãzute la alin. (1) si (2).
            Art. 16. - (1) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prevederilor prezentei ordonante Ministerul Transporturilor va elabora, cu avizul Ministerului Finantelor si al Ministerului Afacerilor Externe, regulamentul de aplicare a prevederilor prezentei ordonante, care va fi aprobat prin ordin al ministrului si care va include:
            a) lista minimã cuprinzând certificatele si documentele care trebuie sã existe la bordul navelor;
            b) categoriile de nave care vor fi controlate cu prioritate;
            c) liniile directoare pentru efectuarea inspectiilor;
            d) faptele care vor fi considerate drept motive întemeiate pentru efectuarea unei inspectii detaliate;
            e) forma documentului care va contine rezultatele inspectiei;
            f) liniile directoare privind retinerea navei;
            g) procedurile de schimb de informatii cu alte state în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3);
            h) sistemul informational privind inspectiile;
            i) cerintele specifice si criteriile profesionale pentru inspectorii PSC;
            j) forma legitimatiei speciale a inspectorilor PSC;
            k) modalitatea de finantare de la bugetul de stat a activitãtii de control al statului portului - PSC.
            (2) Ordinul prevãzut la alin. (1) va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministrul transporturilor,
Traian Bãsescu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 38.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
referitoare la unele mãsuri privind asigurarea bunurilor culturale mobile exportate temporar

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. K pct. 9 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Art. 1. - Exportul temporar al bunurilor culturale mobile care fac parte din patrimoniul cultural national, aflate în proprietatea publicã a statului si în administrarea unor institutii publice de culturã, în vederea restaurãrii sau participãrii la expozitii si la alte manifestãri similare, se face potrivit prevederilor prezentei ordonante si ale celorlalte acte normative în materie.
            Art. 2. - (1) Institutia publicã titularã a dreptului de administrare asupra unui bun mobil care face parte din patrimoniul cultural national si care urmeazã sã fie exportat temporar va obtine avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor si aprobarea ministrului culturii în vederea eliberãrii certificatului de export temporar.
            (2) Certificatul de export temporar se elibereazã dupã prezentarea contractului de asigurare pentru bunurile respective, încheiat în conditiile legii.
            Art. 3. - (1) În cazuri deosebite si numai pentru bunuri mobile clasate în categoria Tezaur, Comisia Nationalã a Muzeelor si Colectiilor va putea aviza exportul temporar al acestora fãrã a conditiona aceasta de existenta unui contract de asigurare pentru bunurile în cauzã, în conditiile prevãzute la alin. (2).
            (2) În situatiile mentionate la alin. (1) Ministerul Culturii va obtine un certificat de garantie guvernamentalã din partea statului pe al cãrui teritoriu ar urma sã se afle bunurile culturale mobile române.
            Art. 4. - (1) În cazul în care exportul temporar se efectueazã în cadrul unui schimb cultural, Ministerul Culturii este autorizat ca, în numele Guvernului, cu avizul Ministerului Finantelor, sã elibereze un certificat de garantie guvernamentalã pentru bunurile culturale mobile strãine aflate temporar pe teritoriul statului român.
            (2) Existenta certificatului de garantie guvernamentalã nu exonereazã de rãspundere persoanele vinovate de deteriorarea ori distrugerea bunurilor culturale mobile pe durata exportului temporar.
            (3) În situatiile mentionate la alin. (1) organizatorul român al manifestãrii culturale va prezenta Ministerului Culturii, în vederea aprobãrii, acordul încheiat cu partea strãinã.
            (4) Certificatul de garantie guvernamentalã se poate acorda si pe bazã de reciprocitate, la solicitarea pãrtii strãine, atunci când si bunurile culturale mobile române beneficiazã de acelasi tratament pe teritoriul statului strãin.
            Art. 5. - Pentru îndeplinirea obiectivelor mentionate la art. 3 si 4 se înfiinteazã Biroul pentru asigurãri guvernamentale, ca directie în  cadrul Ministerului Culturii, în limita numãrului maxim de posturi aprobat.
            Art. 6. - Modul de acordare a certificatului de garantie guvernamentalã se stabileste prin norme
metodologice, aprobate prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministrul culturii,
Ion Caramitru
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 44.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
privind unele mãsuri pentru combaterea producerii si comercializãrii neautorizate a fonogramelor

            În temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si al art. 1 lit. K pct. 3 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite prezenta ordonantã.
            Art. 1. - Prezenta ordonantã are drept scop stabilirea unor mãsuri în vederea combaterii producerii si comercializãrii  neautorizate a fonogramelor pe teritoriul României.
            Art. 2. - În sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au urmãtorul înteles:
            a) fonogramã - orice fixare exclusiv sonorã a sunetelor provenite dintr-o executie a unei opere muzicale sau a altor sunete ori a reprezentãrilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suporturile utilizate pentru aceastã fixare;
            b) producãtor de fonograme - persoana fizicã sau juridicã, care îsi asumã responsabilitatea organizãrii si finantarea realizãrii primei fixãri a sunetelor provenind dintr-o executie a unei opere muzicale sau a altor sunete ori care realizeazã reproduceri ale acestei fixãri;
            c) producere neautorizatã - producerea fonogramelor fãrã acordul ori autorizarea titularilor de drepturi asupra acestora;
            d) comercializare neautorizatã - difuzarea cãtre public, direct sau indirect, în schimbul unor sume de bani sau al altor contraprestatii, a fonogramelor, fãrã acordul sau autorizarea titularilor de drepturi;
            e) detinerea de fonograme în scopul comercializãrii - detinerea de fonograme în spatiile comerciale sau în anexele acestora, în mijloacele de transport ori în alte spatii, în scopul de a fi comercializate;
            f) marcaj holografic - timbrul având un model unic, ce constã într-o imagine tridimensionalã si înseriat cu un cod alfanumeric care reprezintã seria si numãrul exemplarului fonogramei, realizat pe suport autoadeziv si autodistructiv;
            g) coperta fonogramei - fixarea graficã a informatiilor despre continutul fonogramei, care însoteste fonograma.
            Art. 3. - (1) În vederea asigurãrii legalitãtii circulatiei fonogramelor, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor înfiinteazã si administreazã Registrul National al Fonogramelor, potrivit normelor metodologice aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
            (2) Persoanele fizice sau juridice care importã, produc, distribuie sau comercializeazã fonograme sunt obligate sã solicite Oficiului Român pentru Drepturile de Autor înscrierea în Registrul National al Fonogramelor cu cel putin 30 de zile înainte de începerea efectivã a activitãtii.
            (3) Registrul National al Fonogramelor va contine cel putin urmãtoarele mentiuni:
            a) numele si prenumele persoanei fizice ori denumirea persoanei juridice solicitante, dupã caz;
            b) codul numeric personal sau numãrul de înmatriculare la oficiul registrului comertului al solicitantului, dupã caz;
            c) domiciliul persoanei fizice ori sediul persoanei juridice solicitante, dupã caz;
            d) adresele spatiilor în care se vor desfãsura activitãti de producere, distribuire sau comercializare, inclusiv a celor destinate depozitãrii fonogramelor;
            e) seriile si numerele marcajelor holografice atribuite solicitantilor.
            (4) În Registrul National al Fonogramelor înscrierea solicitantilor se face în pagini separate pentru fiecare solicitant.
            (5) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, numele si prenumele persoanelor fizice  sau denumirea persoanelor juridice autorizate sã importe, sã producã sau sã distribuie fonograme destinate comercializãrii, precum si deciziile de anulare a certificatelor eliberate potrivit art. 5.
            Art. 4. - (1) Persoanele mentionate la art. 3 alin. (2) vor depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în vederea înregistrãrii, urmãtoarele documente:
            a) pentru fonogramele importate:
            - înscrisul doveditor al cesiunii exclusive sau neexclusive a dreptului de distribuire din partea titularului de drepturi     asupra fonogramelor;
            - lista cuprinzând titlurile fonogramelor si numãrul exemplarelor acestora;
            - dovada importului legal efectuat;
            b) pentru fonogramele cu înregistrãri din repertoriul international, care urmeazã sã fie produse în România:
            - înscrisul doveditor al cesiunii dreptului de reproducere si difuzare din partea titularului de drepturi;
            - lista cuprinzând titlul fonogramelor si numãrul exemplarelor acestora;
            c) pentru fonogramele cu înregistrãri din repertoriul national, care urmeazã sã fie produse în România:
            - înscrisul doveditor al acordului sau al autorizãrii din partea titularilor dreptului de autor sau de drepturi conexe privind cesionarea exclusivã sau neexclusivã a dreptului de fixare, reproducere si difuzare a operei;
            - lista cuprinzând titlul fonogramelor si numãrul exemplarelor acestora.
            (2) Pe lângã documentele prevãzute la alin. (1) vor fi depuse un exemplar al fonogramei, precum si, dacã este cazul, modelul însemnului distinctiv al producãtorului.
            Art. 5. - (1) În urma analizãrii documentelor depuse Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va elibera un certificat de import, fixare, reproducere si/sau de distribuire, dupã caz, pentru fiecare titlu.
            (2) Certificatul de distribuire va avea o valabilitate de maximum un an. La cerere, acesta va putea fi reînnoit.
            (3) Certificatul prevãzut la alin. (1) va cuprinde si mentiuni asupra numãrului de fonograme ce urmeazã sã fie produse, reproduse sau distribuite.
            Art. 6. - (1) Marcajul holografic se elibereazã de Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România, în conditiile stabilite prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentruDrepturile de Autor. În cazul în care se constatã încãlcarea de cãtre aceasta a conditiilor stabilite prin decizie a directorului general, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va putea propune o altã persoanã juridicã, care sã elibereze marcajele holografice.
            (2) Marcajul holografic se va aplica pe fiecare exemplar al fonogramei înainte de a fi transmisã în vederea distribuirii, astfel:
            - la fonogramele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. a), pe carcasele sau pe ambalajele exterioare;
            - la fonogramele prevãzute la art. 4 alin. (1) lit. b) si c), pe coperta fonogramei.
            (3) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va controla modul de aplicare a prevederilor alin.
(1) si (2). În cazul în care se constatã nerespectarea dispozitiilor alin. (2), Oficiul Român pentru Drepturile de Autor va putea decide anularea certificatului de import, fixare, reproducere si/sau de distribuire.
            (4) În primele 15 zile ale fiecãrui trimestru persoanele prevãzute la art. 3 alin. (2) vor depune la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor documentele din care sã rezulte numãrul fonogramelor pe care au fost aplicate marcaje holografice, precum si suportul acestora.
            Art. 7. - (1) La pretul de cost al marcajelor holografice se adaugã un procent de 10% din valoarea acestuia, care se face venit la Fondul Cultural National.
            (2) Sumele cuvenite Fondului Cultural National se vireazã de Uniunea Producãtorilor de Fonograme din România pânã la data de 15 a lunii urmãtoare celei în care acestea s-au încasat de la beneficiar, cu ordin de platã tip trezorerie, în contul 50.61 "disponibil din fondul cultural national", deschis la Trezoreria municipiului Bucuresti pe seama Ministerului Culturii.
            Art. 8. - (1) Constituie contraventii urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârsite în astfel de conditii încât sã fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni, si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:
            a) detinerea de suporturi sau de alte materiale pe care se pot realiza fonograme, marcaje holografice sau coperte ale fonogramelor ori de aparaturã ce permite realizarea fonogramelor, marcajelor holografice ori copertelor, în scopul producerii sau reproducerii neautorizate de fonograme, marcaje holografice sau coperte, cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei si confiscarea suporturilor, materialelor si aparatelor;
            b) detinerea de fonograme sau de coperte în scopul comercializãrii neautorizate a acestora, cu amendã de la 20.000.000 lei la 100.000.000 lei si confiscarea fonogramelor sau copertelor;
            c) distribuirea sau comercializarea fonogramelor fãrã marcaj holografic, cu amendã de la 25.000.000 lei la 250.000.000 lei si confiscarea fonogramelor;
            d) producerea sau comercializarea neautorizatã a marcajelor holografice, cu amendã de la 40.000.000 lei la 300.000.000 lei si confiscarea marcajelor holografice sau aparatelor.
            (2) Dispozitiile privind contraventiile prevãzute la alin. (1) se completeazã cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile ulterioare, cu exceptia art. 25-27.
            (3) Suporturile, materialele, fonogramele, marcajele holografice sau copertele confiscate potrivit alin. (1) vor fi distruse în termen de 30 de zile de la data expirãrii termenului legal de atacare a procesului-verbal de constatare a contraventiei ori de la rãmânerea definitivã si irevocabilã a hotãrârii judecãtoresti prin care s-a respins plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, dupã caz.
            (4) Modul de depunere si de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau copertelor se stabileste prin norme metodologice elaborate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor si de Ministerul Culturii si aprobate prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.
            (5) În urma constatãrii sãvârsirii faptelor prevãzute la alin. (1), Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie motivatã a directorului general, va putea dispune anularea certificatului prevãzut la art. 5 alin. (1).
            (6) Decizia de anulare va putea fi contestatã potrivit dispozitiilor Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
            (7) În cazul prevãzut la alin. (6) nu poate fi solicitatã eliberarea unui nou certificat mai devreme de 6 luni de la data rãmânerii definitive a deciziei de anulare a certificatului anterior.
            Art. 9. - Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevãzute la art. 8 alin. (1) se fac de cãtre împuterniciti ai Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, de organele de specialitate ale Ministerului de Interne si de reprezentanti ai Oficiului Concurentei, Oficiului pentru Protectia Consumatorului si al organismelor de gestiune colectivã a dreptului de autor si drepturilor conexe.
            Art. 10. - Fonogramele sau copiile produse sau importate înainte de intrarea în vigoare a  prezentei ordonante pot fi comercializate, fãrã aplicarea marcajelor holografice, pentru o perioadã de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante. Dupã expirarea acestei perioade comercializarea se va
putea face numai cu respectarea dispozitiilor prezentei ordonante.
            Art. 11. - La data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante, art. 2 alin. (1) lit. e) din Ordonanta Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea si  functionarea Fondului Cultural National, precum si orice altã dispozitie contrarã se abrogã.
            Art. 12. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministrul culturii,
Ion Caramitru
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 45.

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
privind finantarea din bugetul de stat, din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate si din bugetele locale a unor activitãti si programe în domeniul sãnãtãtii publice, desfãsurate de organizatii neguvernamentale

            În temeiul art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României, precum si al art. 1 lit. B pct. 22 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Art. 1. - Ministerul Sãnãtãtii, ministerele cu retea sanitarã proprie, casele de asigurãri de sãnãtate judetene si a municipiului Bucuresti, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Apãrãrii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritãtii Judecãtoresti, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor, organele administratiei publice locale si alte institutii publice cu atributii în domeniul finantãrii sãnãtãtii pot realiza si cofinanta activitãti si programe de sãnãtate publicã împreunã cu organizatii neguvernamentale de profil sau cu alte persoane juridice care au în obiectul lor de activitate furnizarea unor servicii de sãnãtate publicã.
            Art. 2. - Ministerele si institutiile publice prevãzute la art. 1 pot participa la finantarea actiunilor si programelor de sãnãtate realizate în comun cu organizatii neguvernamentale sau cu alte persoane juridice, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinatie prin bugetele proprii.
            Art. 3. - Criteriile de selectare a organizatiilor neguvernamentale sau a altor persoane juridice care pot participa la realizarea în comun cu ministerele si institutiile publice a unor activitãti sau programe de sãnãtate, precum si modul de finantare a acestora se stabilesc de Ministerul Sãnãtãtii si se aprobã prin hotãrâre a Guvernului.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministru de stat, ministrul sãnãtãtii,
Hajdú Gábor
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 54.
 
 

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTA
pentru abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 99/1999 privind atestarea agentilor economici producãtori de bunuri materiale destinate comercializãrii si acordarea permisului de operare

            În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit. C pct. 5 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
            Guvernul României emite urmãtoarea ordonantã:
            Art. 1. - Se abrogã Ordonanta Guvernului nr. 99/1999 privind atestarea agentilor economici producãtori de bunuri materiale destinate comercializãrii si acordarea permisului de operare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 31 august 1999.
            Art. 2. - Sumele încasate pentru eliberarea permiselor de operare, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 99/1999, se restituie în termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei ordonante în Monitorul Oficial al României, Partea I, de Agentia Românã de Dezvoltare.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU
Contrasemneazã:
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Ministrul finantelor
Decebal Traian Remes
Presedintele Agentiei Române de Dezvoltare,
Sorin Fodoreanu




Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 57.