Decizia nr. 17 din 27 ianuarie 2000 privind constitutionalitatea Hotãrârii Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor

            Norme privind procedura de decontare a operatiunilor interbancare ale bãncilor aflate în regim special de decontare

Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor a sesizat Curtea Constitutionalã, la data de 20 decembrie 1999, cu privire la neconstitutionalitatea Hotãrârii Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor.
Sesizarea face obiectul Dosarului nr. 251 B/1999 al Curtii Constitutionale.
În sesizare se aratã cã prin hotãrârea criticatã s-a decis "componenta nominalã a Biroului permanent al Camerei Deputatilor, fãrã a se lua în considerare configuratia Camerei Deputatilor, astfel cum rezultã din constituirea grupurilor parlamentare". În consecintã, se aratã în continuare, grupul parlamentar al minoritãtilor nationale a fost exclus din aceastã configuratie, cu toate cã atât Constitutia României, cât si Regulamentul Camerei Deputatilor instituie principiul egalitãtii între Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale si celelalte grupuri parlamentare, deci un acces egal atât la conducerea Camerei
Deputatilor, în spetã la conducerea Biroului permanent, cât si la conducerea comisiilor permanente. In legãturã cu alcãtuirea comisiilor parlamentare, dar nu si la alcãtuirea Biroului permanent, aratã autorul sesizãrii, s-a respectat principiul constitutional.
Se mai aratã cã aceastã situatie a apãrut în anul 1999, întrucât anterior, respectiv în legislatura 1992-1996, Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale a avut un reprezentant în Biroul permanent al Camerei Deputatilor, care ocupa functia de chestor. Se considerã cã situatia creatã constituie o gravã încãlcare a dreptului de reprezentare al minoritãtilor nationale si cã astfel se nesocotesc prevederile art. 4 alin. (2), ale art. 59 alin. (2) si ale art. 61 alin. (5) din Constitutie, precum si dispozitiile art. 13, 20 si 23 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat.
In conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, sesizarea a fost comunicatã presedintelui Camerei Deputatilor, cu precizarea datei când vor avea loc dezbaterile. În baza art. 21 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã presedintele Camerei Deputatilor a transmis la data de 23 decembrie 1999 punctul de vedere al Biroului permanent al acestei Camere. În acest punct de vedere se considerã cã sesizarea este inadmisibilã, întrucât, "În conformitate cu dispozitiile art. 144 lit. b) din Constitutia României, Curtea Constitutionalã este chematã sã se pronunte asupra constitutionalitãtii regulamentelor Parlamentului si nicidecum asupra unei hotãrâri de aplicare a prevederilor acestor regulamente". Din examinarea acestui text constitutional si a dispozitiilor Legii nr. 47/1992, se aratã în continuare, rezultã cã solutionarea unei asemenea sesizãri nu intrã în competenta Curtii Constitutionale.
În temeiul prevederilor ai·t. 5 din Legea nr. 47/1992, republicatã, judecãtorul-raportor a solicitat secretarului general al Camerei Deputatilor sã trimitã hotãrârea sau, dacã este cazul, hotãrârile Camerei Deputatilor ori deciziile Biroului sãu permanent, prin care s-a stabilit repartizarea pe grupuri parlamentare a functiilor din cadrul acestui Birou, împreunã cu stenogramele sedintelor în care au fost adoptate acele hotãrâri sau decizii. Rãspunzând acestei solicitãri, secretarul general al Camerei Deputatilor a trimis Curtii Constitutionale, în copie, Hotãrãrea nr. 25 din 1 septembrie 1999, precum si stenogramele sedintei Biroului pertmanent al Camerei Deputatilor si ale sedintei plenului Camerei Deputatilor din ziua de 1 septembrie 1999. CURTEA CONSTITUTIONALÃ examinând sesizarea Grupului parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputatilor, comunicat de presedintele acesteia, stenogramele sedintei Biroului permanent al Camerei Deputatilor si ale sedintei plenului Camerei Deputatilor din 1 septembrie 1999, raportul judecãtorului-raportor, Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999, raportatã la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
Obiectul controlului de constitutionalitate îl constituie Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 2 septembrie 1999.
Prin sesizare Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale considerã ca fiind contrar normelor constitutionale modul în care a fost alcãtuit prin aceastã hotãrâre Biroul permanent al Camerei Deputatilor, întrucât componenta nominalã a acestuia a fost decisã fãrã a se tine seama de configuratia politicã a Camerei Deputatilor astfel cum aceasta rezultã din constituirea grupurilor parlamentare. În opinia autorului sesizãrii, Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale a fost exclus din configuratia politicã a acestei Camere, desi atât dispozitiile Constitutiei, cât si cele ale Regulamentului Camerei Deputatilor consfintesc principiul egalitãtii dintre acest grup parlamentar si celelalte grupuri parlamentare, principiu care le conferã un acces egal la participarea în cadrul Biroului permanent al Camere Deputatilor. Autorul sesizãrii de neconstitutionalitate considera, de asemenea, ca prin acest mod de alcatuire a Biroului permanent au fost încalcate dispozitiile art. 4 ali. (2) , cele ale art. 59 alin. (2) si cele ale art. 61 alin. (5) din Constitutie, precum si prevederile art. 13, 20 si 23 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat. Textele constitutionale invocate au urmãtorul cuprins:
- Art. 4 alin. (2): "România este patria comunã si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala."
- Art. 59 alin. (2): "Organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, care nu intrunesc în alegeri numãrul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament au dreptul la câte un loc de deputat, în conditiile legii electorale. Cetãtenii unei minoritãti nationale pot fi reprezentati numai de o singurã organizatie. "
- Art. 61 alin. (5): "Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcãtuiesc potrivit configuratiei politice a fiecãrei Camere. "
Dispozitiile din Regulamentul Camerei Deputatilor aprobat prin Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 8 din 24 februarie 1994 si republicat, în temeiul art. II din Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 4 din 11 martie 1996, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, dispozitii regulamentare despre care, de asemenea, se afirmã în sesizare cã au fost încãlcate prin hotãrârea criticatã, au urmãtorul cuprins:
- Art. 13: "Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputatilor. Ele se pot constitui din cel putin 10 deputati care au candidat în alegeri pe listele aceluiasi partid sau ale aceleiasi formatiuni politice.
Deputatii unui partid sau ai unei formatiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.
Deputatii care au candidat pe listele unei coalitii electorale si fac parte din partide sau formatiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formatiunilor din care fac parte.
Deputatii unor partide sau formatiuni politice care nu întrunesc numãrul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum si deputatii independenti se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1.
Deputatii care reprezintã organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, altele decât minoritatea maghiarã, pot constitui un singur grup parlamentar. "
- Art. 20: "Dupã constituirea legalã a Camerei Deputatilor se alege presedintele Camerei Deputatilor si apoi ceilalti membri ai Biroului permanent al acesteia.
Presedintele Camerei Deputatilor este si presedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepresedinti, 4 secretari si.4 chestori.
Biroul permanent se alcãtuieste prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuratia politicã a Camerei, asa cum rezultã din constituirea grupurilor parlamentare. "
- Art. 23: "Alegerea vicepresedintilor, a secretarilor si a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.
In vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor stabileste numãrul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe functii, grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a Camerei.
Propunerile nominale pentru functiile prevãzute la alin. 1 se fac de cãtre liderii grupurilor parlamentare în limita numãrului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Lista candidatilor propusi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputatilor si se aprobã cu majoritatea voturilor deputatilor prezenti. Votul este secret si se exprimã
Examinând referirile la textele constitutionale invocate prin sesizarea formulatã de Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor, Curtea Constitutionala observa, mai întâi, ca principiul egalitatii cetãtenilor, consacrat în art. 4 alin. (2) din Constitutie, constituie o garantie constitutionalã care se referã exclusiv la cetãteni, iar nu si la structuri organizatorice, astfel cum, în spetã, este Biroul permanent al Camerei Deputatilor, organ de lucru în cadrul structurii interne a Camerei. Asa fiind, Curtea constatã cã referirea la art. 4 alin. (2) din Constitutie nu este relevantã.
În al doilea rând, în ceea ce priveste dispozitiile art. 59 alin. (2) din Constitutie, care reglementeazã dreptul organizatiilor minoritãtilor nationale la câte un loc de deputat, obtinut în conditiile legii electorale, chiar dacã nu întrunesc în alegeri numãrul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, Curtea constatã cã aceastã dispozitie constitutionalã priveste constituirea Camerei Deputatilor, iar nu alcãtuirea Biroului permanent al acesteia. Prin urmare, nici referirea la art. 59 alin. (2) din legea fundamentalã nu este relevantã.
În al treilea rând, în legãturã cu invocarea prevederilor art. 61 alin. (5) din Constitutie, Curtea retine cã prin criticile formulate în sesizare este pusã în discutie respectarea configuratiei politice a Camerei Deputatilor cu ocazia alcãtuirii Biroului permanent al acesteia la începutul sesiunii de toamnã din anul 1999.
Sub acest aspect, Curtea Constitutionalã, examinând jurisprudenta sa anterioarã, constatã cã, prin Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994, s-a mai pronuntat asupra constitutionalitãtii Regulamentului Camerei Deputatilor, în urma sesizãrii presedintelui acestei Camere. Prin aceastã decizie Curtea a procedat, între altele, la controlul constitutionalitãtii dispozitiilor art. 20 alin. 2 din regulament, text care, la acea datã, avea urmãtorul cuprins: "In vederea depunerii propunerilor, Camera Deputatilor stabileste numãrul de locuri din Biroul permanent, care revine, pe functii, unor grupuri parlamentare, potrivit configuratiei politice a Camerei. " Acest text a fost declarat neconstitutional, în parte, considerându-se cã prin "folosirea cuvântului unor se creeazã impresia si posibilitatea excluderii altor grupuri parlamentare, venind astfel în conflict cu dispozitiile art. 61 alin. (5) din Constitutie, care impun respectarea configuratiei politice a Camerei, fãrã rezerve". Prin aceeasi decizie a mai fost examinatã si constitutionalitatea dispozitiilor art. 23 alin. 3 din regulament, text care, la acea datã, avea urmãtorul cuprins: "Biroul permanent se alcãtuieste prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se, pe cât posibil, configuratia politicã a Camerei, asa cum rezultã din constituirea grupurilor parlamentare." Si acest text a fost declarat neconstitutional, în parte, întrucât sintagma "pe cât posibil" constituia o adãugare la textul imperativ al art. 61 alin. (5) din Constitutie. Ca urmare a acestor solutii ale autoritãtii de jurisdictie constitutionalã, Camera Deputatilor, în conformitate cu exigentele impuse prin art. 145 alin. (1) din Constitutie si prin art. 22 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicatã, a reexaminat regulamentul, operând modificãrile corespunzãtoare prin Hotãrârea nr. 4 din 11 martie 1996. În consecintã, în cuprinsul Regulamentului Camerei Deputatilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 14 martie 1996, textele art. 20 alin. 2 si ale art. 23 alin. 3 au fost puse în acord cu art. 61 alin. (5) din legea fundamentalã, fiind excluse cuvântul "unor" si, respectiv, sintagma "pe cât posibil":
Rezultã cã, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, locurile pe functii în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputatilor revin tuturor grupurilor parlamentare, potrivit configuratiei politice a Camerei. Din aceastã configuratie politicã fac parte si deputatii organizati în Grupul parlamen tar al minoritãtilor nationale, întrucât acestia dobândesc mandatul în urma desfãsurãrii operatiunilor electorale, fiind alesi, ca si ceilalti deputati, în conditiile generale ale art. 3 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.
Sub acest aspect, este relevant cã, potrivit dispozitiilor art. 48 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, "Organizatiile cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, care participã la alegeri, sunt obligate sã respecte, în mod corespunzãtor si, dacã este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 si 47". Întrucât textele legale la care se face astfel trimitere cuprind reglementãri referitoare la partidele politice, aceasta demonstreazã existenta unei accentuate asimilãri, cu partidele politice, a "organizatiilor cetãtenilor, apartinând minoritãtilor nationale, care participã la alegeri". Aceeasi asimilare se reflectã si în cuprinsul dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, potrivit cãrora "Organizatiile cetãtenilor, apartinând minoritãtilor nationale care participã la alegeri sunt echivalate juridic, în ce priveste operatiunile electorale, cu partidele politice". În plus, este, de asemenea, relevant cã reprezentarea minoritãtilor nationale în Camera Deputatilor nu se realizeazã automat si neconditionat, întrucât, potrivit prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 68/1992. "Organizatiile cetãtenilor apartinând unei minoritãti nationale, legal constituite, care nu au obtinut în alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, împreunã, potrivit art 59 alin. (2) din Constitutie, la un mandat de deputat, dacã au obtinut, pe întreaga tarã, un numãr de voturi egal cu cel putin 5% din numãrul mediu de voturi valabil exprimate pe tarã pentru alegerea unui deputat". Asadar, dispozitiile art. 59 alin. (2) din Constitutie nu au semnificatia creãrii unor locuri pentru "deputati de drept", ci instituie garantia reprezentãrii în Parlament, în conditiile legii electorale, a organizatiilor cetãtenilor apartinând minoritãtilor nationale, pentru ca acestea sã poatã promova interesele membrilor lor, în baza programului politic propriu, la nivelul "organului reprezentativ suprem al poporului român" [art. 58 alin. (1) din Constitutie].
Întrucât Curtea Constitutionalã a statuat, prin Decizia v nr. 45 din 17 mai 1994 privind constitutionalitatea Regulamentului Camerei Deputatilor, în sensul cã toate grupurile parlamentare regulamentar constituite sunt egale în drepturi, rezultã cã totalitatea acestor grupuri parlamentare constituie, în sensul prevederilor art. 61 alin. (5) din Constitutie, "configuratia politicã" a fiecãrei Camere a Parlamentului si cã, prin urmare, toate grupurile au dreptul la reprezentare, în functie de ponderea lor, în cadrul Biroului permanent si în cel al comisiilor parlamentare, ca structuri organizatorice de lucru ale Parlamentului.
Regulamentul în vigoare al Camerei Deputatilor, modificat în concordantã cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 45 din 17 mai 1994, prin prevederile cuprinse în art. 20 si 23, referitoare la alcãtuirea Biroului permanent, precum si, de altminteri, prin prevederile art. 37, referitoare la alcãtuirea comisiilor parlamentare, satisface pe deplin exigentele art. 61 alin. (5) din Constitutie, dispozitii constitutionale care sunt relevante pentru, între altele, adoptarea hotãrârilor Camerei Deputatilor referitoare la alcãtuirea Biroului permanent al acesteia.
De altfel, Curtea Constitutionalã observã cã în prezenta cauzã nici nu a fost criticatã, ca fiind neconstitutionalã, vreo dispozitie a Regulamentului Camerei Deputatilor.
În aceste conditii, Curtea, retinând cã sesizarea înaintatã de Grupul parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor s-a fãcut în baza art. 144 lit. b) din Constitutie, constatã cã, potrivit acestor prevederi ale legii fundamentale, Curtea Constitutionalã "se pronuntã asupra constitutionalitãtii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor douã Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numãr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori".
Din categoria "regulamentelor parlamentului", la care se referã art. 144 lit. b) din Constitutie, face parte si Regulamentul Camerei Deputatilor. Prin continutul sãu si prin procedura de adoptare, acest regulament se încadreazã, ca act juridic, în categoria "hotãrârilor" Camerelor Parlamentului, în sensul art. 64 din Constitutie, potrivit cãruia "Camera Deputatilor si Senatul adoptã legi, hotãrâri si motiuni (...). El este un act juridic normativ, continând reguli juridice cu caracter de generalitate referitoare la organizarea internã si la functionarea Camerei Deputaiilor.
Pe de altã parte, sesizarea examinatã în prezenta cauzã are ca obiect Hotãrârea Camerei Deputatilor nr. 25 din 1 septembrie 1999, care se referã exclusiv la alegerea nominalã, pentru o anumitã sesiune, a vicepresedintilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor. De aceea, aceastã hotãrâre nu este un act juridic normativ, ci constituie un act juridic individual de aplicare a Regulamentului Camerei Deputatilor si, în consecintã, nu intrã în continutul ipotezei avute în vedere prin prevederile art. 144 lit. b) din legea fundamentalã.
În plus, potrivit art. 2 alin. (3) si art. 21 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, dispozitii legale care se întemeiazã pe prevederile art. 144 lit. b) din Constitutie, Curtea Constitutionalã nu are competenta sã exercite controlul de constitutionalitate asupra modului de interpretare sau asupra modului de aplicare a regulamentelor Parlamentului. Camera Deputatilor este unica autoritate publicã ce detine competenta ca, în virtutea principiului autonomiei regulamentare, prevãzut în art. 61 alin. (1) din Constitutie, text conform cãruia "Organizarea si functionarea fiecãrei Camere se stabilesc prin regulament propriu. (...), sã interpreteze, ea însãsi, continutul normativ al regulamentului propriu si sã decidã asupra modului de aplicare a acestuia, respectându-se de fiecare datã, desigur, normele constitutionale aplicabile. În acest sens, de altfel, este si jurisprudenta constantã a Curtii Constitutionale, exprimatã prin Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 10 august 1993; Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993, publicâtã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994; Decizia Plenului nr. 22 din 27 februarie 1995, publicatã în Monitorul Dficial al României, Partea I, nr. 64 din 7 aprilie 1995; Decizia nr. 98 din 25 octombrie 1995, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 31 octombrie 1995. Considerentele acestor decizii sunt valabite si în prezenta cauzã, neintervenind elemente noi care sã determine reconsiderarea jurisprudeniei Curtii Constitutionale.
În consecintã, urmeazã sã se constate cã solutionarea sesizãrii Grupului parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor, sesizare ce face obiectul prezentei decizii, nu este de competenta Curtii Contitutionale.
Fatã de cele arãtate, potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constitutie, precum si ale art. 13 alin. (1) lit. A. b), ale art. 21 si 22 din Legea nr. 47/1992, republicatã, CURTEA
În numele legii
DECIDE: Constatã cã solutionarea sesizãrii Grupului parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor privind neconstitutionalitatea Hotãrârii nr. 25 din 1 septembrie 1999 pentru alegerea vicepresediniilor, secretarilor si chestorilor Camerei Deputatilor nu este de competenta Curtii Constitutionale.
Prezenta decizie se comunicã Grupului parlamentar al minoritãtilor nationale din Camera Deputatilor, precum si Camerei Deputatilor si se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã astãzi, 27 iarluarie 2000.

ACTE ALE BÂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

            În temeiul prevederilor art. 23 si ale art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 privind statutul Bãncii Nationale a României si având în vedere prevederile art. 22 din acelasi act normativ,
            Banca Nationalã a României emite prezentele norme:

            1.1. Prezentele norme se aplicã bãncilor autorizate sã funciioneze pe teritoriul României si reglementeazã procedura de decontare a operatiunilor interbancare ale bãncilor aflate în regim special de decontare.
            Trecerea în regim special de decontare a operatiunilor de plãti si încasãri ale unei bãnci se face de cãtre Directia decontãri bancare, în baza hotãrârii Consiliului de administratie al Bãncii Nationale a României, care va fi adusã la cunostinta publicului printr-un comunicat de presã publicat în douã ziare de circulatie nationalã.
            1.2. Operatiunile interbancare de plãti si încasãri ale bãncii aflate în regim special de decontare se deconteazã astfel:
            1.2.1. în regim programat, numai în limita disponibilului din contul curent al acesteia, deschis în evidentele centralei Bãncii Nationale a României - Directia decontãri bancare, în ziua Z-1, pentru operatiunile cu decontare pe bazã netã, si anume:
            a) plãtile fãrã numerar în valoare de pânã la 500 milioane lei - cont curent analitic 511;
            b) operatiunile cu numerar - cont curent analitic 520;
            c) operatiunile de plãti si încasãri în relatia cu Banca Nationâlã a României - cont curent analitic 521 ;
            d) operatiunile de plãti si încasãri de micã valoare în relatia cu trezoreria statului - cont curent analitic 530;
            e) operatiunile aferente Cupoanelor agricole - cont curent analitic 531;
            1.2.2. în regim normal de decontare pentru operatiunile cu decontare pe bazã brutã (restul operatiunilor de plãti si încasãri, respectiv cele care nu sunt prevãzute la pct. 1.2.1.).

            2.1. Toate operatiunile de decontare interbancarã ale bãncii aflate în regim special de decontare se efectueazã prin conturile curente analitice, prevãzute în anexa nr. 1 la prezentele norme, deschise în evidentele centralei Bãncii Nationale a României - Directia decontãri bancare si ale sucursalelor sau agentiilor Bãncii Nationale a României la care o unitate teritorialâ a bãncii respective are cont curent deschis.
            2.2. Operatiunile de încasãri ale bãncii aflate în regim special de decontare, în baza ordinelor de platã în valoare de pânã la 500 milioane lei, precum si a cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin, indiferent de valoarea acestora, se efectueazã prin casele de compensatii ale Bãncii Nationale a României, cu exceptia celor initiate de cãtre alte bãnci aflate, la rândul lor, în regim special de decontare, caz în care decontarea se efectueazã prin contul curent analitic 511.
            2.3. În cazul în care o sucursalã/agentie a Bãncii Nationale a României receptioneazã si acceptã un ordin de platã al unei bãnci aflate în regim normal. de decontare în favoarea bãncii aflate în regim special de decontare care nu dispune de o unitate bancarã în judetul respectiv, sucursala/agentia Bãncii Nationale a României are obligatia sã deschidã un cont curent analitic în regim special de decontare pe numele bãncii plãtitoare si sã elibereze extras de cont acesteia.

            3.1. Centrala bãncii aflate în regim special de decontare are obligatia sã întocmeascã cel târziu cu o zi bancarã înaintea depunerii spre platã a instrumentelor sale, documentul "Centralizatorul de plãti pentru ziua de decontare Z", conform modelului prevãzut în anexa nr. 2 la prezentele norme, purtând viza judecãtorului-sindic si stampila tribunalului, dacã este cazul, pentru a fi prezentat sediului O.I.S. 96160, în original, în ziua Z-1, pânã la ora 16,00. Acesta va contine numai plãtile decontate în regim programat, respectiv cele decontate prin conturile curente analitice 511, 520, 521, 530 si 531.
            3.2. Soldul contului curent al zilei Z-1 trebuie sã fie în sumã mai mare decât cea a plãtilor programate prin documentul "centralizator de plãti pentru ziua de decontare z", corect întocmit. În caz contrar, Banca Nationalã a României efectueazã plãtile programate în "Centralizatorul de plãti pentru ziua de decontare Z", în ordinea de prioritate prevãzutã în anexa nr. 2 la prezentele norme, numai în limita soldului contului curent al zilei Z-1.
            3.3. Sediul O.I.S. 96160 are obligatia sã verifice Centralizatorul de plãti pentru ziua de decontare Z" si sã comunice, în ziua Z-1, începând cu ora 17,00, sucursalelor/agentiilor Bãncii Nationale a României, valoarea plãtilor pe care acestea le pot efectua în ziua Z prin conturile curente analitice în regim programat, deschise în evidentele lor pentru banca aflatã în regim special de decontare.

            4.1. Unitãtile bancare si, respectiv, centrala bãricii aflate în regim special de decontare au obligatia sã pregãteascã documentele care vor fi decontate de Banca Nationalã a României în ziua Z în regim programat, pe tipuri de instrumente de platã si, în cadrul acestora, pe unitãti bancare destinatare. Pentru ordinele de platã proprii si pentru cele ale clientilor lor, unitãtile bancare si centrala bãncii aflate în regim special de decontare vor întocmi, în nume propriu, ordine de platã centralizatoare pentru fiecare unitate bancarã destinatarã.
            4.2. Cecurile sau alte instrumente de platã de debit în care banca plãtitorului este o unitate bancarã sau centrala bãncii aflate în regim special de decontare vor fi remise acesteia de cãtre bãncile beneficiare în sedintele de verificare a instrumentelor de platã de debit în vederea acceptãrii/refuzului lor.  În cazul acceptãrii instrumentelor de platã de debit de cãtre banca aflatã în regim special de decontare, centrala acesteia are obligatia sã cuprindã în ziua Z-1 sumele respective în "Centralizatorul de plãti pentru ziua de decontare Z", pe contul curent analitic 511, indiferent de valoare, urmând ca unitatea bancarã sau centrala acesteia sã prezinte cecul/cecurile respectiv(e) în ziua Z la ghiseele organizate în cadrul Bãncii Nationale a României însotit(e) de un ordin de platã centralizator pentru fiecare unitate bancarã destinatarã a instrumentului de platã de debit.
            4.3. Documentele de platã aferente plãtilor cu decontare pe bazã brutã vor fi întocmite în conformitate cu reglementãrile în vigoare pentru tipurile respective de operatiuni, cu exceptia codificãrii conturilor curente analitice care se mentine în regim special (clasa 5).

            5.1. Unitãtile bancare si centrala bãncii aflate în regim special de decontare, precum si orice altã bancã, ce ordonã plãti de natura celor care se deruleazã în regim programat în favoarea acesteia au obligatia sã prezinte documentele de platã, în vederea decontãrii lor, în ziua Z, la ghiseele organizate în incinta Bãncii Nationale a României, în intervalul 8,00-12,30.
            5.2. Unitãtile bancare si centrala, bãncii aflate în regim special de decontare, precum si orice altã bancã, ce ordonã plãti de natura celor care se deruleazã în regim normal în favoarea acesteia au obligatia sã prezinte documentele de platã, în vederea decontârii lor, în ziua Z, la ghiseele organizate în incinta Bãncii Nationale a României, în intervalul corespunzãtor tipului de operatiune, prevãzut în reglementãrile în vigoare.

            6.1. Sucursalele/agentiile Bãncii Nationale a României în limita confirmãrilor primite în ziua Z-1 pentru fiecare cont curent analitic în regim programat, de la sediul O.I.S. 96160, în ziua Z au obligatia sã elibereze extrase de cont bãncii aflate în regim special de decontare, în care vor fi incluse numai instrumentele de platã acceptate.
            Exceptia o constituie operatiunile de plãti si încasãri în regim programat în relatia cu trezoreria statului ale respectivelor unitãti bancare aflate în regim special. Sucursalele/agentiile Bãncii Nationale a României au obligatia sã întocmeascã si sã elibereze extrase de cont atât unitãtii bancare a bãncii aflate în regim special de decontare, cât si trezoreriei judetene, indiferent dacã âcestea efectueazã plãti sau încasãri prin ordine de platã pe suport hârtie pentru trezorerie (OPHT).
            Banca beneficiarã a unei operatiuni de platã programatã dispusã de o bancã aflatã în regim special de decontare are obligatia sã crediteze contul clientului beneficiar cel mai târziu cu data urmãtoare celei a includerii acestei operatiuni în extrasul de cont remis de Directia decontãri bancare.
            6.2. Sucursalele/agentiile Bancii Nationale a României care receptioneazã si acceptã un ordin de platã pe suport hârtie în favoarea centralei bãncii aflate în regim special de decontare care nu dispune de o unitate bancarã în judetul respectiv, reprezentând o platã de tipul celor care se deruleazã în regim programat, are obligatia sã întocmeascã si sã remitã, ori de câte ori este necesar, sediului O.I.S. 96160, prin telex, pânã la ora 12,30, un mesaj al documentului respectiv, în vederea anexãrii acestuia la extrasul de cont al centralei bãncii aflate în regim special de decontare.
            6.3. Sucursalele/agentiile Bãncii Naiionale a României care, în ziua Z, efectueazã operatiuni de încasãri si plãti pentru banca aflatã în regim special de decontare, de tipul celor care se deruleazã în regim programat au obligatia ca, încadrându-se în orarul aprobat, sã remitã sediului O.I.S. 96160:
            · pânã la ora 14,00, prin modem un singur aviz O.I.S. de DEBIT si/sau de CREDIT, dupã caz, reflectând operatiunile pe care le-au efectuat prin conturile curente analitice respectivew
            · pânã la ora 12,30, prin telex, mesajele ordinelor de platã si ale borderourilor cecurilor, însotite de ordinele de platã centralizatoare;
            · pânã la ora 12,30, prin fax, copiile de pe cecurile remise la platã.

            Operatiunile de plãti si încasãri ale bãncii aflate în regim special de decontare cu decontare pe bazã brutã se deconteazã final în regim normal, în conformitate cu reglementãrile în vigoare. În contextul regimului normal de decontare plãtile cu decontare pe baza brutã ale bãncii aflate în regim special de decontare se deconteazã în limita disponibilitãtilor existente în contul curent în momentul decontãrii.

            Pentru toate operatiunile de încasãri si plãti efectuate prin contul curent al bãncii aflate în regim special de decontare Banca Nationalã a României percepe comisioane, în conformitate cu prevederile în vigoare.

            9.1. Prevederile prezentelor norme se aplicã si bãncilor care, la data intrãrii în vigoare a acestora, se aflã în regim special de decontare, prevãzute în anexa nr. 3 la prezentele norme.
            9.2. Prezentele norme intrã în vigoare la 3 zile lucrãtoare de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            9.3. Cu aceeasi datã se abrogã Circulara Bãncii Nationale a României nr. 20/1997 privind decontãrile operatiunilor de încasãri si plãti ale Societãtii Bancare "Dacia Felix" - S.A., publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 20 mai 1997, Circulara Bãncii Nationale a României nr. 28/1997 privind decontãrile operatiunilor interbancare ale Societãtii Bancare Columna" - S.A., publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 5 august 1997, precum si orice alte dispozitii contrare.

Bucuresti, 24 ianuarie 2000
Nr. 1.

ANEXA Nr. 1
la norme

Denumirea si sigla bancii

ANEXA Nr. 3
al norme

1. Banca "dacia felix" - S.A.
2. Banca "columna" - S.A.
3. BANKOOP - "Banca Generala de Credit si Promovare" - S.A.