3. - Circularã privind înregistrarea în contabilitatea bãncilor a operatiunilor de leasing

            54. - Ordin al ministrului finantelor pentru aprobarea Normelor de organizare, functionare si control vamal al activitãtii de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free

            Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

            În temeiul prevederilor art. 50 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Bãncii Nationale a României, ale art. 58 din Legea bancarã nr. 58/1998 si ale art. 4 din Legea contabilitãtii nr. 82/1991, cu modificãrile si completãrile ulterioare,
având în vedere prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societãtile de leasing, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificatã prin Legea nr. 99/1999 privind unele mãsuri pentru accelerarea reformei economice, ale Ordinului ministrului finantelor nr. 686/1999 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea în contabilitate a operatiunilor de leasing, precum si ale art. 4 din Ordinul ministrului de stat, ministrul finantelor, si al guvernatorului Bãncii Nationale a României nr. 1.418/344/1997 privind aprobarea Planului de conturi pentru societãtile bancare si a normelor metodologice de utilizare a acestuia,
            în vederea reflectãrii în, contabilitate de cãtre bãncile, persoane juridice române, precum si de cãtre sucursalele din România ale bãncilor, persoane juridice strãine, denumite în continuare bãnci, a operatiunilor de leasing,
            Banca Nationalã a României emite prezenta circularã.
            1. Înregistrarea în contabilitatea bãncii, în calitate de utilizator (locatar), a principalelor operatiuni privind leasingul operational
            1.1. Imobilizãrile corporale primite în cazul tranzactiilor de leasing conform prevederilor din contractele încheiate între pãrti se înregistreazã în creditul contului în afara bilantului 951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct. Acest cont se debiteazã pe mãsura plãtii ratelor de leasing potrivit contractului, astfel încât soldul creditor sã reflecte valoarea ratelor rãmase de rambursat.
            Valoarea înscrisã în creditul contului 951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct, se compune din:
            - valoarea initialã a bunului, reprezentând costul de achizitie la societãtile de leasing;
            - beneficiul, respectiv marja de profit stabilitã între pãrti.
            1.2. Înregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoanã juridicã românã), reprezentând ratele de achitat, precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã
 

% 63472 "Cheltuieli cu redeventele privind operatiunile de leasing si asimilate" 35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

3566 "alti creditori diversi"

            1.3. Înregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor (persoanã juridicã strãinã), reprezentând ratele de achitat, precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã
            - înregistrarea sumelor datorate proprietarului bunurilor (locator), reprezentând ratele de achitat
 

3721 "pozitie de schimb"

= concomitent

3566 "alti creditori diversi"

63472 "Cheltuieli cu redeventele privind operatiunile de leasing si asimilate"

=

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb"

            - înregistrarea taxei pe valoarea adãugatã aferentã
            - înregistrarea plãtii taxei pe valoarea adãugatã
 

35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

111 "Cont curent la Banca Nationalã a României"

            Contul 63472 "Cheltuieli cu redeventele privind operatiunile de leasing si asimilate" poate fi dezvoltat în analitic astfel:
            - "cheltuieli cu redeventele la nivelul amortizãrii";
            - "cheltuieli cu redeventele reprezentând marja locatorului".
            1.4. Înregistrarea impozitului pe redevente, datorat de societatea de leasing (proprietarul bunurilor), persoanã juridicã strãinã cu sediul în strãinãtate (conform prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu alte state, sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si juridice nerezidente), dar achitat de bancã la cursul de schimb în vigoare la data respectivã
            - înregistrarea sumelor reprezentând impozitul pe redevente, datorat de societatea de leasing (proprietarul bunurilor)
 

3566 "alti creditori diversi"

= concomitent

3721 "pozitie de schimb"

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb"

=

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

            - înregistrarea plãtii impozitului pe redevente, de bancã
 

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

=

111 "Cont curent la  Banca Nationalã a României"

            Impozitul pe redevente se va calcula prin aplicarea cotei de impozit prevãzute în conventiile pentru evitarea dublei impuneri, încheiate de România cu alte state, sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/1998 privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice si juridice nerezidente asupra redeventei, astfel cum este ea definitã la art. 241 din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificatã prin Legea nr. 99/1999.
            1.5. Înregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din tarã (atunci când existã optiunea de cumpãrare a bunurilor), la valoarea rezidualã a bunului achizitionat de la o persoanã juridicã românã, pe baza contractului de vânzare-cumpãrare si a facturii
 

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe" 35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

3566 "alti creditori diversi"

            1.6. Înregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri achizitionate din strãinãtate (atunci când existã optiunea de cumpãrare a bunurilor), la valoarea rezidualã a bunului achizitionat de la o persoanã juridicã românã, pe baza contractului de vânzare-cumpãrare si a facturii
            - înregistrarea sumelor datorate persoanei juridice române, reprezentând valoarea rezidualã a bunului achizitionat
 

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe" 35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

3566 "alti creditori diversi"

- înregistrarea achitãrii taxei vamale de bancã conform prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificatã prin Legea nr. 99/1999
 

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

=

111 "Cont curent la  Banca Nationalã a României"

            - includerea în costul de achizitie al bunurilor a taxelor vamale aferente
 

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe"

=

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

            1.7. Înregistrarea transferului dreptului de proprietate (atunci când existã optiunea de cumpãrare a bunurilor), la valoarea rezidualã a bunului achizitionat de (a o persoanã juridicã strãinã, pe baza contractului de vânzare-cumpãrare si a facturii
            - înregistrarea sumelor datorate persoanei juridice strãine, reprezentând valoarea rezidualã a bunului achizitionat
 

3721 "pozitie de schimb"

= concomitent

3566 "alti creditori diversi"

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe"

=

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb"

            - înregistrarea taxei pe valoarea adãugatã aferentã
            - înregistrarea plãtii taxei pe valoarea adãugatã
 

35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

111 " Cont curent la Banca Nationalã a României"

            - înregistrarea plãtii taxelor vamale  si a accizelor, dupã caz
 

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

=

111 " Cont curent la Banca Nationalã a României"

            - includerea în costul de achizitie al bunului achizitionat a taxelor vamale si a accizelor, dupã caz
 

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe"

=

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

            1.8. Înregistrarea diferentei de amortizare pânã la nivelul costului de achizitie initial înregistratã la locator (din cont 951 "redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct, mai putin beneficiul convenit între pãrti)
 

4422 "mijloace fixe"

=

4612 "Amortizarea imobilizãrilor corporale"

4522 "mijloace fixe"

=

4622 "Amortizarea imobilizãrilor corporale"

            2. Înregistrarea în contabilitatea bãncii, în calitate de utilizator (locatar), a principalelor operatiuni privind leasingul financiar
            2.1. Înregistrarea în contabilitate a imobilizãrilor corporale primite conform prevederilor din contractele de leasing financiar încheiate între pãrti si evidentierea datoriei, inclusiv a dobânzilor aferente
            - înregistrarea datoriei în lei, reprezentând contravaloarea imobilizãrilor corporale primite
 

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe"

=

2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct

            - înregistrarea datoriei în devize reprezentând contravaloarea imobilizãrilor corporale primite
 

3721 "pozitie de schimb"

= concomitent

2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe"

=

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb"

            - înregistrarea dobânzilor de plãtit, aferente datoriei reprezentând contravaloarea imobilizãriior corporale primite
 

375 "Cheltuieli înregistrate în avans"

=

2327 "datorii atasate", analitic distinct

            - înregistrarea în afara bilantului a valorii imobilizãrilor corporale primite conform documentelor, inclusiv dobânda
 

999 "contrapartida"

=

951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct

            2.2. Înregistrarea în contabilitate a amortizãrii imobilizãrilor corporale achizitionate conform contractelor de leasing financiar (amortizarea se efectueazã potrivit duratelor normale de functionare legale în vigoare)
 

652 "Cheltuieli cu amortizãrile imobilizãrilor corporale"

=

% 4612 "Amortizarea imobilizãrilor corporale" 4622 "Amortizarea imobilizãrilor corporale"

            2.3. Înregistrarea sumelor repartizate pe cheltuieli privind dobânzile de plãtit aferente datoriei reprezentând contravaloarea imobilizãrilor corporale primite
            - înregistrarea sumelor repartizate pe cheltuieli privind dobânzile de plãtit în lei
 

60222 "Dobânzi la împrumuturile la termen" analitic distinct

= concomitent

375 "Cheltuieli înregistrate în avans"

            - înregistrarea sumelor repartizate pe cheltuieli privind dobânzile de plãtit în devize
 

3721 "pozitie de schimb"

= concomitent

375 "Cheltuieli înregistrate în avans"

60222 "Dobânzi la împrumuturile la termen" analitic distinct

= concomitent

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb"

            2.4. Înregistrarea obligatiei de platã a ratelor, pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor; persoanã juridicã   românã
            - înregistrarea obligatiei de platã a ratelor în lei si a taxei pe valoarea adãugatã aferente
 

% 2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct 2327 "datorii atasate", analitic distinct 35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

3566 "alti creditori diversi"

            - înregistrarea în afara bilantului a sumelor reprezentând ratele în lei plãtite proprietarului bunurilor
 

951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct

=

999 "contrapartida"

            2.5. Înregistrarea obligatiei de platã a ratelor, pe baza facturilor emise de proprietarul bunurilor, persoanã juridicã strãinã
            - înregistrarea obligatiei în devize reprezentând ratele de plãtit proprietarului bunurilor
 

% 2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct 2327 "datorii atasate", analitic distinct

=

3566 "alti creditori diversi"

            - înregistrarea taxei pe valoarea adãugatã aferentã
            - înregistrarea plãtii taxei pe valoarea adãugatã
 

35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

111 " Cont curent la Banca Nationalã a României"

            - înregistrarea în afara bilantulm a sumelor reprezentând ratele în devize platite proprietarului bunurilor
 

951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate" analitic distinct

=

999 "contrapartida"

            2.6. Înregistrarea impozitului pe dobânzi datorat de societatea de leasing (proprietarul bunurilor), persoanã juridicã strãinã cu sediul în strãinãtate (conform prevederilor din conventiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu alte state, sau potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 83/1998), dar achitat de bancã la cursul de schimb în vigoare la data respectivã
            - înregistrarea impozitului pe dobânzi datorat de cãtre proprietarul bunurilor
 

3566 "alti creditori diversi"

= concomitent

3721 "pozitie de schimb"

3722 "Contravaloarea pozitiei de schimb"

=

3536 "Alte impozite, taxe  si vãrsãminte asimilate"

            - înregistrarea plãtii impozitului pe dobânzi de bancã
 

3536 "Alte impozite, taxe  si vãrsãminte asimilate"

=

111 " Cont curent la Banca Nationalã a României"

            2.7. Înregistrarea la expirarea contractului, o datã cu achitarea ultimei rate, a transferului dreptului de proprietate a bunurilor
            - înregistrarea obligatiei reprezentând ultima ratã de plãtit proprietarului bunurilor (persoanã juridicã românã), precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã
 

% 2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct 2327 "datorii atasate", analitic distinct 35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

3566 "alti creditori diversi"

            - înregistrarea obligatiei reprezentând ultima ratã de plãtit proprietarului bunurilor (persoanã juridicã strãinã), precum si taxa pe valoarea adãugatã aferentã
            - înregistrarea obligatiei reprezentând ultima ratã de plãtit proprietarului bunurilor
 

% 2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct 2327 "datorii atasate", analitic distinct

=

3566 "alti creditori diversi"

            - înregistrarea taxei pe valoarea adãugatã aferentã, plãtitã sau datoratã
 

35326 "t.v.a. deductibilã"*)

=

111 "Cont curent la Banca Nationalã a României"

            - înregistrarea achitãrii taxei vamale aferente bunurilor din import, conform prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobatã si rmodificatã prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificetã, prin Legea nr. 99/1999
 

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

=

111 "Cont curent la Banca Nationalã a României"

            - includerea în costul de achizitie al bunurilor din import a taxelor vamale aferente
 

% 4422 "mijloace fixe" 4522 "mijloace fixe"

=

3536 "Alte impozite, taxe si vãrsãminte asimilate"

            - înregistrarea în afara bilantului a sumelor reprezentând ultima ratã plãtitã proprietarului bunurilor
 

951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct

=

999 "contrapartida"

            3. Înregistrarea diferentelor de pret în conditiile în care pãrtile au prevãzut în contractul de leasing actualizarea periodicã a ratelor de leasing
            În aplicarea prevederilor art. 15 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 51/1997, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 90/1998 si ulterior modificatã prin Legea nr. 99/1999, pãrtile au obligatia de a stabili prin contract atât valoarea ratelor initiale, cât si criteriile de indexare a acestora, criterii care vor sta la baza calculãrii valorii ratelor de leasing indexate, înscrise în facturi, unde pe un rând distinct, intitulat "Diferente de pret", se va reflecta valoarea indexãrii.
            În contabilitatea bãncii "diferentele de pret", înscrise distinct în facturã, se vor reflecta astfel:
            - în cazul leasingului operational
            - diferente de pret aferente ratelor în lei
 

649 "Alte cheltuieli diverse de exploatare", analitic distinct

=

3566 "alti creditori diversi"

            - diferente de pret aferente ratelor în devize
 

3721 "pozitie de schimb"

= concomitent

3566 "alti creditori diversi"

649 "Alte cheltuieli diverse de exploatare", analitic distinct

=

3722 "Contravaloarea de exploatare", pozitiei de schimb"

            - în cazul leasingului financiar
            - diferente de pret aferente ratelor în lei
 

649 "Alte cheltuieli diverse de exploatare", analitic distinct

=

% 2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct 2327 "datorii atasate", analitic distinct

            - diferente de pret aferente ratelor în devize
 

3721 "pozitie de schimb"

= concomitent

% 2322 "Împrumuturi la termen de la clientela financiarã" analitic distinct 2327 "datorii atasate", analitic distinct

649 "Alte cheltuieli diverse de exploatare", analitic distinct

=

3722 "Contravaloarea de exploatare", pozitiei de schimb"

            - înregistrarea diferentelor de prei în contul în afara bilantului 951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct
 

999 "contrapartida"

=

- 951 "Redevente, locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate", analitic distinct

            - diferentele de pret aferente ratelor dintr-un an fiscal, conform contractului, înregistrate în contul 649 "alte cheltuieli diverse de exploatare", analitic distinct, pot majora valoarea imobilizãrilor corporale potrivit prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 22/1998 privind unele mãsuri pentru reflectarea în contabilitatea agentilor economici a unor operatiuni economico-financiare, efectuându-se urmãtorul articol contabil
 

% 4422 "mijloace fixe"  4522 "mijloace fixe" .

=

7499 "alte venituri" analitic distinct

            4. Dispozitii finale

            Nerespectarea, prevederilor prezentei circulare atrage aplicarea sanctiunilor si/sau a mãsurilor prevãzute la art. 69 si, respectiv, la art. 70 din Legea nr. 58/1998.
            Prezenta circularã modificã si completeazã în mod corespunzãtor prevederile Planului de conturi pentru societãtile bancare si ale normelor metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finantelor, si al guvernatorului Bãncii Nationale a României nr. 1.418/344/1997.
            La data intrãrii în vigoare a prezentei circulare se abrogã orice alte dispozitii contrare.
            Banca Nationalã a României va urmãri, în cadrul actiunilor de supraveghere desfasurate potrivit legii, aplicarea de catre banci a prevedenlor prezentei circulare.

Bucuresti, 10 ianuarie 2000.
Nr. 3.

MINISTERUL FINANTELOR

            Ministrul finantelor,
            în baza prevederilor art. 12 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free si ale art. 12 din Hotãrârea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificãrile si completãrile ulterioare,
            emite urmãtorul ordin:
            Art. 1. - Se aprobã Normele de organizare, functionare si control vamal al activitãtii de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
            Art. 2. - Directia Generalã a Vãmilor, unitãtile sale subordonate, precum si Directia impozite indirecte din cadrul Ministerului Finantelor vor lua mãsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.
            Art. 3. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Bucuresti, 13 ianuarie 2000.
Nr. 54.

ANEXÃ

            1. În întelesul prezentelor norme, notiunile de mai jos se definesc astfel:
            a) magazine duty-free - depozite autorizate de Ministerul Finantelor, situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat aeriene, navale si terestre, în care se vând mãrfuri cu amãnuntul, în valutã, provenite din import si/sau din productia internã, persoanelor care cãlãtoresc înspre si dinspre o destinatie internationalã;
            b) magazine duty-free diplomatice - depozite autorizate de Ministerul Finantelor, în care se vând mãrfuri cu amãnuntul, în valutã, provenite din import si/sau din productia internã, în exclusivitate reprezentantelor diplomatice si personalului acestora.
Necesitatea si amplasarea acestor magazine se avizeazã de Ministerul Afacerilor Externe;
            c) mãrfuri în regim duty-free - mãrfuri vândute în magazine duty-free sau/si duty-free diplomatice, mãrfuri vândute la bordul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri, precum si mãrfuri distribuite gratuit pasagerilor si membrilor echipajelor acestor aeronave;
            d) operatori - personalul care lucreazã efectiv în magazinele duty-free si duty-free diplomatice, cel care aprovizioneazã aceste magazine, precum si personalul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri si care are în atributii vânzarea în regim duty-free sau distribuirea gratuitã a mãrfurilor la bordul acestor aeronave;
            e) cumpãrãtori - persoanele care cãlãtoresc înspre sau dinspre o destinatie internationalã, precum si pasagerii si membrii echipajelor aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri. În cazul magazinelor duty-free diplomatice notiunea de cumpãrãtor se referã la reprezentantele diplomatice si personalul acestora;
            f) aparate de marcat electronice fiscale - casele de marcat, precum si, alte sisteme ce includ dispozitive cu functii de case de marcat, care înglobeazã constructiv un modul fiscal, prin intermediul cãruia controleazã memoria fiscalã, dispozitivul dublu de imprimare si afisajul client;
            g) birou vamal - autoritate vamalã în a cãrei competentã se aflã supravegherea magazinelor duty-free si duty-free diplomatice, precum si a depozitelor din aeroporturile internationale;
            h) cantitãtile destinate uzului personal - cantitãtile care sunt destinate folosirii la un nivel rezonabil pentru consumul individual, familial sau pentru cadouri, fãrã a fi utilizate în scopul vânzãrii;
            i) autorizatie - documentul eliberat de Ministerul Finantelor, prin care se conferã dreptul de înfiintare a unui magazin duty-free sau duty-free diplomatic, de vânzare a unor mãrfuri în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectueazã curse în traficul extern de pasageri si de distribuire gratuitã a unor mãrfuri pasagerilor si membrilor echipajelor acestor aeronave;
            j) autorizat - persoanã juridicã coristituitã potrivit legii, titularã a autorizatiei de functionare în regim duty-free si/sau duty-free diplomatic, iar în cazul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri, persoana juridicã românã care detine contract de activitate de aprovizionare a acestora, încheiat cu companiile aeriene române autorizate sã efectueze curse în trafic extern sau cu compania aerianã românã, în nume propriu;
            k) aeronave care efectueazã curse în traficul extern de pasageri - mijloace de transport aerian, indiferent de tara de înmatriculare sau de nationalitate, utilizate în trafic international pentru transportul de persoane.
            2. Amplasarea si amenajarea exterioarã a magazinelor duty-free nu trebuie sã permitã accesul în incintã al persoanelor care nu cãlãtoresc înspre o destinatie internationalã, cu exceptia aeroporturilor internationale, care pot sã permitã accesul persoanelor care cãlãtoresc si dinspre o destinatie internationalã. Amplasarea si amenajarea exterioarã a magazinelor duty-free nu trebuie sã permitã introducerea sau scoaterea de mãrfuri din incinta acestora prin alte locuri decât cele stabilite de organele vamale.
            3. Planurile si schitele de amplasare a constructiilor existente sau care se vor înfiinta, destinate magazinelor duty-free si duty-free diplomatice, vor fi avizate de birourile vamale în a cãror razã de competentã urmeazã sã functioneze magazinele.         Aceste documente vor sta la baza eliberãrii autorizatiei de functionare.
            4. Dacã necesitãtile de functionare a magazinelor duty-free impun folosirea u.nor spatii-anexe, acestea trebuie amplasate în aceeasi clãdire sau în imediata ei apropiere, care se aflã în aceeasi zonã de supraveghere vamalã, calea de comunicare dintre acestea considerându-se parte integrantã a perimetrului magazinelor.
            5. Ministrul finantelor, la propunerea Directiei Generale a Vãmilor cu avizul Directiei impozite indirecte, autorizeazã persoanele juridice care au dreptul sã comercializeze mãrfuri în regim duty-free, numãrul de magazine duty-free, precum si locul de amplasare a acestora, în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
            Dispozitiile alin. 1 se aplicã si magazinelor duty-free diplomatice, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul finantelor, la propunerea Directiei Generale a Vãmilor, cu avizul Directiei impozite indirecte; autorizeazã persoanele juridice care comercializeazã mãrfuri cu amãnuntul, în valutã, în regim duty-free, la bordul aeronavelor care efectueazã curse în traficul extern de pasageri.
            6. Pentru obtinerea autorizatiei de functionare persoana juridicã solicitantã va depune la Directia Generalã a Vãmilor o cerere de autorizare, care trebuie sã continã urmãtoarele elemente;
            - denumirea persoanei juridice, forma si sediul acesteia;
            -  codul fiscal al persoanei juridice solicitante;
            - denumirea punctului de control pentru trecerea frontierei de stat în care este (va fi) amplasat magazinul pentru care se solicitã eliberarea autorizatiei;
            - datele personale ale celor care reprezintã persoana juridicã, respectiv: numele prenumele, data si locul nasterii, domiciliul actual, functia detinutã;
            - conturile bancare, bãncile la care are deschise conturi, în valutã si în lei, valoarea capitalului social.
            Cererea va fi semnatã de persoanele care angajeazã legal persoana juridicã solicitantã. Cererea va fi însotitã de urmãtoarele documente, în copie sau în original, dupã caz:
            - actele constitutive ale persoanei juridice (în copie);
            - cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezintã persoana juridicã (în original);
            - date cu privire la magazinul pentru care se cere eliberarea autorizatiei, respectiv: amplasarea, suprafata, reprezentarea graficã;
            - documente prin care se face dovada dotãrii cu aparate de marcat electronice fiscale, precum si numãrul avizului de utilizare/distribuire eliberat de Comisia de avizare a distributiei si utilizãrii aparatelor de marcat electronice fiscale (în copie);
            - acordul pentru desfãsurarea activitãtii de comercializare dat de detinãtorul legal al spatiului în care se va desfãsura activitatea (în original);
            - contractul de închiriere a terenului pe care va fi amplasat constructia sau a clãdirii ce va fi utilizatã cu scop comercial (în copie);
            - autorizatia de construire, eliberatã de autoritatea competentã (în copie);
            - avizul biroului vamal, în original, pe planurile si pe schitele de amplasare a constructiilor existente sau care vor fi destinate magazinului duty-free, precum si avizul biroului vamal, în original, privind asigurarea conditiilor legale de organizare, functionare si supraveghere vamalã a magazinului duty-free;
            - avizul biroului vamal referitor la amplasarea depozitelor în aeroporturile internationale, pentru mãrfurile destinate comercializãrii în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectueazã curse în traficul extern de pasageri.
            Demararea constructiilor aferente clãdirilor destinate magazinelor duty-free pentru care se solicitã autorizarea este permisã numai dupã obtinerea autorizatiilor de functionare pentru aceste magazine.
            Pentru obtinerea autorizatiei de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor, cererea va fi însotitã de urmãtoarele documente:
             -actele constitutive ale persoanei juridice solicitante (în copie);
            - avizul biroului vamal; în original, privind asigurarea conditiilor legale de organizare, functionare si supraveghere vamalã a depozitului pentru mãrfurile care vor fi destinate comercializãrii în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectueazã curse în traficul extern de pasageri;
            - contractul de activitate de aprovizionare a aeronavelor care efectueazã curse în traficul extern de pasageri, încheiat cu companiile aeriene române care efectueazã curse în trafic extern (în copie);
            - cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezintã persoana juridicã (în original).
            Autorizatia se întocmeste de Directia Generalã a Vãmilor în douã exemplare, din care:
            - primul exemplar se elibereazã persoanei juridice solicitante;
            - al doilea exemplar se arhiveazã la Directia Generalã a Vãmilor, împreunã cu dosarul care a stat la baza eliberãrii autorizatiei.
            La Directia impozite indirecte din cadrul Ministerului Finantelor se arhiveazã fotocopiile celor douã exemplare ale autorizatiei, împreunã cu fotocopia documentului de platã a taxei de autorizare.
            Cererile si autorizatiile emise se vor înscrie într-un registru de evidentã special al Directiei Generale a Vãmilor.
            7. Aprovizionarea magazinelor duty-free se poate face cu mãrfuri care provin din strãinãtate, din zone libere, din antrepozite sau din tarã.
            Introducerea mãrfurilor în magazinele duty-free se face sub supravegherea vamalã, numai cu aprobarea biroului vamal.
            8. Prin magazinele duty-free pot fi vândute numai mãrfurile prevãzute în anexa nr. 1 la prezentele norme.
            9. Mãrfurile admise la vânzare prin magazinele duty-free pot fi comercializate numai în cantitãti destinate uzului personal.
Vânzarea de bunuri prin magazinele duty-free amplasate în aeroporturile internationale este conditionatã de prezentarea de cãtre cumpãrâtor a cãrtii de îmbarcare sau a biletului de avion si a pasaportului si de înregistrarea electronicã a datelor cuprinse în acestea.
            10. Mãrfurile pot fi comercializate numai în ambalaje si în cantitãti uzuale comertului cu amãnuntul.
            11. Toate mãrfurile aprovizionate în scopul vânzãrii prin magazinele duty-free vor fi însotite de documente legale, datate, semnate de cei în drept si stampilate, din care sã rezulte cu claritate:
            - furnizorul (denumirea, sediul social, codul fiscal, numãrul de înmatriculare la registrul comertului);
            - data livrãrii;
            - mijlocul de transport utilizat, precum si numele si prenumele delegatului sau soferului si documentul de identitate al acestuia;
            - denumirea mãrfii;
            - cantitatea;
            - unitatea de mãsurã;
            - pretul de achizitie.
            Toate mãrfurile vor fi comercializate în cadrul termenelor de valabilitate prescrise de furnizor.
            12. Preturile de vânzare ale produselor vor fi exprimate în dolari S.U.A. si vor fi afisate la vedere. Orice modificãri ulterioare ale preturilor de vânzare vor fi evidentiate pe documentele prin care acestea au fost stabilite, cu precizarea datei la care s-au fãcut modificãrile.
            13. Justificarea vânzãrilor de mãrfuri prin magazinele duty-free se face prin bonuri fiscale sau prin facturi.
            Bonurile fiscale vor contine urmãtoarele date:
            - denumirea persoanei juridice autorizate si sediul acesteia, codul fiscal;
            - numãrul bonului fiscal (numerele se dau în ordine crescãtoare);
            - felul bunului vândut;
            - unitatea de mãsurã;
            - cantitatea;
            - valoarea unitarã si totalã;
            - data vânzãrii.
            Facturile vor fi utilizate pentru produse de folosintã îndelungatã, cum ar fu: aparaturã foto, aparaturã electronicã, aparaturã electrocasnicã etc. Pe lângã informatiile continute în bonurile fiscale, facturile vor evidentia în plus marca, tipul, seriile produselor vândute, precum si alte elemente cerute de reglementãrile în vigoare.
            14. Toate documentele care atestã aprovizionarea, vânzarea sau distrugerea mãrfurilor se vor pãstra timp de 5 ani la dispozitia birourilor vamale.
            Un centralizator al acestora se va prezenta autoritãtii vamale, lunar, în primele 10 zile ale lunii urmãtoare.
            15. Bonurile fiscale si facturile vor avea imprimat textul DUTY-FREE EXPORT".
            " Toate mãrfurile destinate vânzãrii prin magazinele duty-free trebuie sã aibã aplicatã pe ele sau pe ambalaj o etichetã autocoloantã, cu urmãtorul text: "DUTY-FREE EXPORT".
            Eticheta se va realiza conform modelului prevãzut în anexa nr. 2 la prezentele norme. Eticheta va fi aplicatã în asa fel încât sã fie vizibilã si sã nu restrângã informatiile despre produsul oferit spre comercializare.
            16. Mãrfurile din productia internã pot fi introduse în magazinele duty-free numai pe baza documentelor de provenientã a acestora de la furnizorul intern.
            O copie de pe aceste documente va fi transmisã birourilor vamale în a cãror razã de competentã functioneazã magazinele.
            Documentele de provenientã a mãrfurilor de la furnizorii interni, livrate succesiv cãtre un magazin duty-free, vor însoti mãrfurile la fiecare livrare.
            17. Pentru mãrfurile din productia internã, vândute în cursul unei luni, se va depune lunar câte o singurã declaratie vamalã de export pentru mãrfurile provenite de la acelasi furnizor.
            Pentru mãrfurile provenite direct din strãinãtate, din antrepozite sau din zonele libere, vândute în cursul unei luni, se va depune lunar câte o singurã declaratie vamalã de import pentru mãrfurile provenite de la acelasi furnizor.
            Declaratiile vamale de export si declaratiile vamale de import se depun în primele 10 zile ale lunii, pentru întreaga cantitate de marfuri vândutã în cursul lunii anterioare, la biroul vamal în a cãrui razã de competentã functioneazã magazinul. Declaratiile vamale vor fi însotite de o listã specificativã, în care se vor evideniia numerele bonurilor fiscale si ale facturilor în baza cãrora au fost vândute mãrfurile ce fac obiectul acestora.
            Documentele care atestã felul si cantitatea mãrfurilor înscrise în declaratiile vamale sunt bonurile fiscale si facturile emise.
            18. Magazinele duty-free au obligatia sã efectueze controlul zilnic al intrãrilor si iesirilor de mãrfuri, iar rezultatele vor fi consemnate într-un registru sigilat de biroul vamal.
            Lunar, magazinele vor remite biroului vamal un borderou în care sunt trecute, cantitativ si valoric, urmãtoarele date:
            - stocul initial;
            - intrãrile;
            - iesirile;
            - distrugerile de mãrfuri;
            - stocul final.
            Titularul autorizatiei de functionare în regim duty-free este rãspunzãtor de plata tuturor taxelor prevãzute de lege pentru orice marfã care se constatã cã lipseste la inventar sau cã a fost sustrasã din magazin.
            19. În cazul distrugerii totale sau partiale a mãrfurilor, acestea se scot din evidentã pe baza documentelor justificative legal întocmite, prezentate biroului vamal de cãtre titularul autorizatiei.
            20. Toate sortimentele de mãrfuri introduse în magazine, dupã receptionarea lor de cãtre gestionar vor fi expuse spre vânzare.
            Mãrfurile expuse spre vânzare vor avea aplicat la loc vizibil, pe etichete, pretul de vânzare cu amãnuntul, în dolari S.U.A., pe fiecare produs.
            Cumpãrãtorul poate achita contravaloarea mãrfurilor achizitionate în oricare dintre valutele liber convertibile cuprinse în listele cuprinzând cursurile de schimb valutar comunicate de Banca Nationalã a României.
            Lista zilnicã cuprinzând cursurile de schimb valutar comunicate de Banca Nationalã a României va fi afisatã la loc vizibil, pentru informarea cumpãrãtorilor si pentru calculul operativ al paritãtii în dolari S.U.A. a valutelor liber convertibile în care se va face plata.
            21. Zilnic sumele în valutã încasate din vânzarea mãrfurilor se centralizeazã în borderoul de vânzãri, se înregistreazã în registrul de gestiune si se depun la bancã sau la casieria persoanei juridice cãreia îi apartine magazinul, în termen de 24 de ore, dacã prin instructiunile Bãncii Nationale a României nu se prevãd alte termene.
            Din sumele încasate se va retine moneda divizionarã în limita unui plafon stabilit de conducerea persoanei juridice cãreia îi apartine magazinul, cu avizul Bãncii Nationale a României, în vederea asigurãrii conditiilor pentru a da restul cuvenit cumpãrãtorilor.
            22. Controlul activitãtii de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free se face de cãtre organele Directiei Generale a Vãmilor, de Garda financiarã si de celelalte organe de control abilitate prin lege si poate consta în verificãri inopinate ale tranzactiilor, în examinarea mãrfurilor care sunt comercializate si în verificãri ale evidentelor operative, contabile si fiscale.
            Biroul vamal în a cãrui razã de competentã se aflã magazinul duty-free are obligatia sã efectueze controale trimestriale.
            23. Mãsura anulãrii autorizatiei de functionare se ia în urmãtoarele situatii:
            - vânzarea unor bunuri care nu se regãsesc în anexa nr. 1 la prezentele norme;
            - neplata taxei de autorizare anualã, pentru al doilea an pânã la al cincilea an de autorizare, la termenul prevãzut la art. 8 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 208/1999 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free.
            Anularea autorizatiei de functionare se face de cãtre ministrul finantelor, în baza actului constatator întocmit în conditiile legii de organele de control abilitate.
            24. Metodologia de obtinere a autorizatiei de functionare pentru magazinele duty-free stabilite prin prezentele norme se aplicã în mod corespunzãtor si la obtinerea autorizatiei de functionare pentru magazinele duty-free diplomatice cu conditia avizãrii cererii de autorizâre de cãtre Ministerul Afacerilor Externe cu privire la necesitatea si locul înfiintãrii unor astfel de magazine.
            În urma obtinerii autorizatiei magazinele vor purta denumirea duty-free diplomatice.
            25. Directia Generalã a Vãmilor va nominaliza birourile vamale în a cãror razã de competentã urmeazã sã îsi desfãsoare activitatea magazinele duty-free diplomatice.
            26. Amplasarea magazinelor duty-free diplomatice, precum si constructia acestora nu trebuie sã permitã accesul în incintã al persoanelor care nu au calitatea de cumpãrãtor în sensul prezentelor norme.
            Amenajarea exteriorã a magazinelor dufy-free diplomatice trebuie sã facã imposibitã introducerea sau scoaterea de  marfuri din incinta acestora prin alte locuri decât cele destinate acestor activitãti.
            Planurile si schitele de amplasare a constructiilor existente sau care urmeazã sã fie construite cu destinatia de magazine duty-free diplomatice vor fi avizate de birourile vamale în a cãror razã de competentã urmeazã sã îsi desfãsoare activitatea magazinele.
            27. Vânzãrile de mãrfuri din magazinele duty-free diplomatice se pot face numai pe baza carnetelor de identitate CD, eliberate de Ministerul Afacerilor Externe.
            Reprezentantele diplomatice si personalul acestora pot cumpãra mãrfuri din magazinele duty-free diplomatice pe baza de comenzi întomite în 3 exemplare, cu avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe. Un exemplar al comenzii se va retine de Ministerul Afacerilor Externe. Dupã onorarea partialã sau totalã a comenzii magazinul va confirma sub semnãtura persoanei abilitate, pe celelalte douã exemplare, felul si cantitatea mãrfurilor vândute.
            Un exemplar va fi pãstrat la magazin, iar celãlalt exemplar va fi restituit reprezentantei diplomatice.
            Comanda va cuprinde urmâtoarele elemente:
            - denumirea reprezentantei diplomatice;
            - numele, prenumele si numãrul documentului de identitate ale persoanei împuternicite de reprezentanta diplomaticã sã efectueze cumpãrãturile;
            - denumirea, unitatea de mãsurã si cantitatea mãrfurilor solicitate spre cumpãrare;
            - data emiterii comenzii;
            - semnãtura sefului reprezentantei diplomatice. Vânzarea bãuturilor alcoolice cu concentratie de peste 22°, a tigãrilor si a autoturismelor se face în baza cererilor de import, avizate de Ministerul Afacerilor Externe, în conditiile legii. Ministerul Afacerilor Externe va tine seama, la avizarea cantitãtilor pentru aceste categorii de mãrfuri, de limitele pe an calendaristic prevãzute de Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, de conditiile de reciprocitate, precum si de conventiile la care România este parte.
            28. Pentru toate mãrfurile vândute prin magazinele duty-free diplomatice justificarea vânzãrilor o constituie bonurile fiscale sau facturile.
            Bonurile fiscale trebuie sã cuprindã urmãtoarele date:
            - numãrul bonului fiscal; numerele se vor da în ordine crescãtoare, începând cu 01.01 pentru fiecare an calendaristic;
            - denumirea persoanei juridice autorizate, detinãtoare a magazinului, sediul acesteia si codul fiscal;
            - numãrul carnetului de identitate CD, eliberat de Ministerul Afacerilor Externe, aferent cumpãrãtorului;
            - natura, valoarea unitarã si numãrul de articole vândute;
            - unitatea de mãsurã;
            - valoarea totalã;
            - data vânzãrii.
            Facturile sunt utilizate pentru produse de folosintã îndelungatã, ca de exemplu: aparaturã electronicã, electrotehnicã si altele de acest gen, precum si pentru mãrfuri vândute pe bazã de comenzi. Facturile trebuie sã cuprindã, pe lângã datele înscrise în bonurile fiscale, mentiuni suplimentare privind identificarea mãrfurilor: mãrci, tipuri, serii, precum si alte elemente cerute de reglementãrile în vigoare.
            Facturile vor fi însotite si de certificatul de calitate al produsului respectiv.
            29. Bonurile fiscale si facturile trebuie sã aibã imprimat urmãtorul text: "Mãrfuri numai pentru uzul reprezentantelor diplomatice si al personalului acestora."
            Textul va fi redactat .în limbile englezã si românã.
            30. Toate mãrfurile destinate vânzãrii prin magazinele duty-free diplomatice, fie cã se vând ca atare sau ambalate, trebuie sã aibã aplicatã o etichetã cu urmãtorul text: "duty-free diplomatic"; conform anexei nr. 2 la prezentete norme.
            Eticheta trebuie astfel aplicatã încât sã nu restrâgã informatiile, despre produsele în cauzã, furnizate de producãtor sau de comerciant.
            31. Dispozitiile prevãzute la pct. 1, 2, 4, 6-12, 14-16-23 din prezentele norme se aplicã în mod corespunzãtor si magazinelor duty-free diplomatice.
            32. Persoanele juridice care desfãsoarã activitãti în regim duty-free si/sau duty-free diplomatice au obligatia sã aducã la cunostintã operatorilor dispozitiile legale privind aceste activitãti.
            33. Autorizatiile de functionare a magazinelor duty-free si duty-free diplomatice, eliberate persoanelor juridice de Ministerul Finantelor, în baza prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 359/1998 privind exceptarea de la plata taxelor vamale a mãrfurilor importate si comercializate în regim "duty-free" si aprobarea Normelor de organizare, functionare si control vamal al magazinelor "duty-free" si al magazinelor pentru servirea în exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora si ale Ordonantei Guvernului nr. 62/1998 privind instituirea taxei anuale pentru eliberarea autorizatiei de functionare a magazinelor duty-free" si "duty-free diplomatic", aprobatã si modificatã prin Legea nr. 224/1998, îsi mentin valabilitatea pânã la expirarea termenelor pentru care au fost acordate.
            34. Taxa anualã pentru eliberarea autorizatiei de functionare a magazinelor duty-free, duty-free diplomatice si de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri se plãteste la unitãtile trezoreriei statului, în contul 20.17.01.03 "Taxe pentru licente si autorizatii de functionare".
            35. Schimbarea locului de amplasare a unui magazin duty-free sau duty-free diplomatic atrage reluarea procedurii de autorizare si plata taxei anuale aferente.
            36. Reglementãrile prevãzute la pct. 1, 8-12, 14, 17-19, 21-23 din prezentele norme se aplicã în mod corespunzãtor si în cazul activitãtii de comercializare a mãrfurilor în regim duty-free la bordul aeronavelor. care efectueazã curse în traficul extern de pasageri.
            37. Mãrfurile din import destinate aprovizionãrii la bordul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri sunt depozitate numai în zonele de supraveghere vamalã din aeroporturi.
            38. Documentul de livrare a mãrfurilor din depozit cãtre aeronavã, emis de cãtre detinãtorul depozitului si vizat de autoritatea vamalã cu ocazia îmbarcãrii produselor la bordul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri, constituie documentul legal în baza cãruia se întocmesc declaratiile vamale de import.
            39. Pentru mãrfurile din import, distribuite gratuit pasagerilor si membrilor echipajului sau comercializate în regim duty-free la bordul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri, persoanele juridice române autorizate în acest sens, vor depune lunar declaratiile vamale de import la biroul vamal în a cãrui razã de competentã îsi desfãsoarã activitatea, în primele 10 zile ale lunii urmãtoare celei în care s-au efectuat livrãrile.
            40. Depozitele de mãrfuri, destinate aprovizionãrii la bordul aeronavelor care efectueazã curse în trafic extern de pasageri, pot fi amplasate numai în zona de supraveghere vamalã din aeroporturi, iar sistemul de închidere a acestora trebuie sã permitã accesul numai în comun al titularului depozitului si al autoritãtii vamale.
            41. Titularii depozitelor sunt obligati sã tinã o evidentã operativã a mãrfurilor aflate în depozit, în forma stabilitã de autoritatea vamalã.
            42. Mãrfurile din import destinate aprovizionãrii, care au fost livrate la bordul aeronavelor, dar care nu au fost vândute, pot fi returnate în depozitele aflate în zona de supraveghere vamalã din aeroporturi, pe baza documentului de livrare emis de cãtre persoana juridicã românã autorizatã si vizat de autoritatea vamalã, depus în cadrul termenului prevãzut la pct. 39.
            43. Pentru produsele intrate în depozite, a cãror iesire nu este justificatã prin îmbarcare la bordul aeronavelor cãre efectueazã curse în trafic extern de pasageri, autoritãtile vamale încheie acte constatatoare si aplicã sanctiunile potrivit legii.
            44. Pentru al doilea an pânã la al cincilea an de autorizare, în primele 30 de zile ale fiecãrui an persoanele juridice care detin magazine duty-free si duty-free diplomatice, a cãror functionare a fost autorizatã de Ministerul Finantelor, vor transmite la Directia Generalã a Vãmilor, urmãtoarele documente:
            - cazierul judiciar, în original, al persoanei care reprezintã persoana juridicã;
            - contractul de închiriere a terenului pe care este amplasatã constructia sau a clãdirii ce este utilizatã cu scop comercial (în copie).
            45. Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezentele norme.

ANEXA Nr. 1 la norme

- tigarete, tigãri, trabucuri, tutun de pipã, tutun;
- vin;
- bãuturi alcoolice si slab alcoolice;
- bãuturi rãcoritoare;
- apã mineralã;
- produse alimentare (dulciuri, cacao, cafea, ceai, ness, biscuiti, conserve din fructe, sosuri, condimente, mezeluri, brânzeturi);
- produse de parfumerie;
- produse de înfrumusetare si machiaj;
- produse pentru îngrijirea si întretinerea pielii;
- articole de toaletã;
- ceasuri, brichete, gaz pentru brichete;
- accesorii de birou;
- jucãrii;
- produse electronice si electrocasnice (cu exceptia celor de volum si greutate mare, respectiv frigidere, congelatoare, masini de spãlat rufe, masini de spãlat vase, calorifere, cuptoare cu microunde etc.);
- casete video si audio, baterii, compact discuri;
- articole optice;
- articole din piele naturalã (posete, serviete, mãnusi, curele, încãltãminte);
- articole din blanã naturalã;
- articole si accesorii de îmbrãcãminte;
- bijuterii;
- articole de sport;
- instrumente muzicale;
- articole din sticlã, cristal, portelan, lemn (exclus mobila);
- aparaturã de calcul de mici dimensiuni;
- cãrii, reviste;
- autoturisme din productia internã (numai pentru magazinele duty-free diplomatice);
- artizanat.

            Art. 1. - Pãdurile, prin functiile economice si de protectie pe care le îndeplinesc, constituie, indiferent de forma de proprietate, o avutie de interes national de care beneficiazã întreaga societate. În acest scop este necesarã asigurarea gestionãrii durabile a pãdurilor, prin stabilirea de mãsuri concrete de administrare, îngrijire, exploatare rationalã si, regenerare.

            Art. 6. - Fondul forestier national, indiferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic.
            Art. 7. - (1 ) Regimul silvic reprezintã un sistem unitar de norme cu caracter tehnic silvic, economic si juridic, referitoare la amenajarea, paza, protectiar contra dãunãtorilor, exploatarea si regenerarea pãdurilor, în vederea asigurãrii gestionãrii durabile a ecosistemelor forestiere.
            (2) Respectarea normelor definite la alin. (1) este obligatorie pentru toti proprietarii de pãduri sau alti detinãtori.
            (3) Normele tehnice silvice reglementeazã activitãtile de amenajare si regenerare a pãdurilor, protectie a pãdurilor împotriva dãunãtorilor, îngrijire (degajãri, curãtãri, rãrituri), punere în valoare a masei lemnoase si de exploatare a lemnului atât pentru pãdurile proprietate publicã, cãt si pentru pãdurile proprietate privatã. Normele tehnice actuale vor fi revizuite în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante, prin grija autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.
            (4) Normele cu caracter economic se referã la totalitatea obligatiilor financiare ce revin proprietarilor de pãduri pentru asigurarea regenerãrii pãdurilor, stãrii de sãnãtate a acestora, efectuãrii lucrãrilor de amenajare, îngrijire si punere în valoare, precum si la modalitãtile de finantare.
            (5) Normele juridice cuprind totalitatea reglementãrilor cu specific silvic (legi, hotãrãri si ordonante ale Guvernului, ordine si instructiuni ale autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã).
            (6) La dobândirea dreptului de proprietate proprietarii de pãduri vor lua cunostintã sub semnãturã, prin grija autoritãtii publice pentru silviculturã, de obligaitile pe care le au pentru respectarea regimului silvic.
            Art. 8. - (1) În vederea respectãrii reglementãrilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de pãduri si detinãtorii cu orice titlu au urmãtoarele obligatii:
            a) sã elaboreze amenajamente silvice pentru pãdurile pe care le detin, prin unitãti specializate, autorizate în acest scop de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã. Costul acestor lucrãri se suportã de proprietari, în cazul persoanelor juridice. Pentru pãdurile cu suprafete mai mici de 10 hectare, apartinând persoanelor fizice, gospodãrite în mod individual, se întocmesc de unitãti specializate studii sumare de amenajare, al cãror continut se va preciza prin normele tehnice specifice;
            b) sã asigure paza pãdurilor, în vederea prevenirii tãierilor ilegale, distrugerii sau degradãrii vegetatiei forestiere, pãsunatului abuziv, braconajului si a altor fapte infractionale sau contraventionale. Proprietarii de pãduri mentionati la art. 12 alin. (1), care nu au personal angajat pentru asigurarea pazei, rãspund contraventional;
            c) sã execute lucrãrile necesare pentru prevenirea si combaterea bolilor si dãunãtorilor pãdurilor, stabilite de organele autoritãtii publice pentru silviculturã, cu mijloace proprii sau contra cost, prin unitãti silvice specializate;
            d) sã asigure respectarea mãsurilor de prevenire si stingere a incendiilor si, dupã caz, dotarea cu mijloace de primã interventie;
            e) sã efectueze lucrãrile de împãdurire si de ajutorare a regenerãrii naturale, potrivit prevederilor amenajamentelor silvice si ale normelor tehnice specifice. Lucrãrile de împãdurire se vor executa în termen de cel mult 2 ani de la exploatarea masei lemnoase. În caz contrar, se vor aplica mãsurile prevãzute la art. 67 din Codul silvic;
            f) sã efectueze lucrãrile de întretinere a plantatiilor si regenerãrilor naturale pânã la realizarea stãrii de masiv;
            g) sã execute la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si ale normelor tehnice specifice lucrãrile de îngrijire a arboretelor - degajãri, curãtãri, rãrituri, tãieri de igienã;
            h) sã execute tãieri de arbori numai dupã marcarea si inventarierea acestora si dupã elaborarea documentelor specifice de cãtre personalul silvic autorizat:
            i) sã asigure, în conformitate cu prevederile amenajamentelor si actelor normative în vigoare, întretinerea si repararea drumurilor forestiere aflate în proprietate.
            (2) În situatiile în care gospodãrirea pãdurilor, proprietate privatã, apartinând persoanelor fizice sau juridice, este asiguratã pe baze contractuale de Regia Nationalã a Pãdurilor sau de unitãti specializate, obligatiile mentionate la alin. (1) se vor regãsi ca atare în contractele încheiate.
            Art. 9. - (1 ) În vederea gospodãririi durabile a pãdurilor se interzic:
            a) defrisarea vegetatiei forestiere - respectiv înlãturarea acesteia si schimbarea destinatiei terenului - fãrã aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;
            b) desfãsurarea de activitãti care produc degradarea solului si a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil si a arborilor nedestinati exploatãrii, potrivit prevederilor art. 45 din Codul silvic.
            (2) Se excepteazã de la prevederile alin. (1) lit. a) terenurile aflate în perimetrul fâsiei de protectie a frontierei de stat, care fac parte din domeniul public si care, prin natura lor, sunt destinate protectiei si întretinerii liniei de frontierã, potrivit prevederilor Legii nr. 56/1992*) privind frontiera de stat a României. Defrisarea vegetatiei forestiere pentru realizarea fâsiei de protectie a frontierei de stat se va executa de cãtre proprietarul sau detinãtorul pãdurii, sub supravegherea organului de grãniceri si a autoritãtii silvice competente.

            Art. 11. - (1) Fondul forestier proprietate publicã a statului se administreazã potrivit Codului silvic de Regia Nationalã a Pãdurilor.
            (2) Regulamentul de organizare si functionare a Regiei Nationale a Pãdurilor se aprobã prin hotãrâre a Guvernului**), la propunerea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

            Art. 12. - (1) Pãdurile proprietate publicã, apartinând comunelor, oraselor si municipiilor, precum si cele proprietate privatã indivizã, apartinând fostilor composesori, mosneni si rãzesi sau mostenitorilor acestora, se administreazã de cãtre proprietari prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului. Pentru gestionarea pãdurilor detinãtorii mentionati mai sus angajeazã personal de specialitate, autorizat în conditiile prezentei ordonante.
            (2) Pentru realizarea prevederilor mentionate la alin. (1) persoanele fizice, fosti composesori, mosneni si rãzesi sau mostenitorii acestora, se vor constitui, în prealabil, în mod obligatori, în asociatii cu personalitate juridicã, potrivit legii.
            Art. 13. - (1) Pãdurile apartinând detinãtorilor mentionati la art. 12 alin. (1) se organizeazã pe cantoane silvice conduse de pãdurari cu studii de specialitate, suprafata unui canton fiind de maximum: 300 hectare în zona de câmpie; 500 hectare în zona de coline; 1.000 hectare în zona de munte.
            (2) În situatia existentei mai multor cantoane se vor constitui districte sau brigãzi silvice, conduse de ingineri silvici sau de tehnicieni silvici. Suprafata acestora este de maximum 1.500 hectare în zona de câmpie, 2.500 hectare în zona de coline si 5.000 hectare în zona de munte.
            (3) În cazul mai multor brigãzi sau districte se vor constitui ocoale silvice, a cãror suprafatã este de maximum 8.000 hectare în zona de câmpie, 12.000 hectare în zona de coline si 20.000 hectare în zona de munte.
            (4) Pentru îndeplinirea conditiilor de suprafatã precizate la alin. (1)-(3) proprietarii pãdurilor respective se pot asocia în functie de vecinãtãti sau de interesele economice ale acestora.
            Art. 14. - (1) În situatia în care proprietarii de pãduri care fac obiectul prezentei sectiuni nu pot îndeplini conditiile mentionate la art. 12, acestia vor gospodãri pãdurile ce le apartin, pe bazã contractualã, prin Regia Nationalã a Pãdurilor sau prin unitãti specializate, autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã.
            (2) Prin contractul încheiat între pãrti se stabilesc drepturile si obligatiile proprietarilor de pãduri si ale Regiei Nationale a Pãdurilor. În mod obligatoriu se vor stipula:
            a) drepturile materiale ale proprietarilor de pãduri, în naturã sau în bani, care rezultã din valorificarea resurselor lemnoase si nelemnoase ale pãdurilor reluate în gestiune;
            b) obligatiile Regiei Nationale a Pãdurilor sau ale unitãtilor specializate, autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, de a asigura paza pãdurilor si de a executa lucrãrile tehnice silvice de îngrijire, combatere a dãunãtorilor, punere în valoare a masei lemnoase, exploatare a resurselor si de regenerare a arboreturilor, în conformitate cu regimul silvic;
            c) modalitãtile financiare de a suporta costul lucrãrilor de întocmire a amenajamentelor silvice, de administrare, pazã, îngrijire, protectie contra dãunãtorilor, exploatare si regenerare.

            Art. 15. - (1) Pãdurile proprietate privatã apariinând persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestor pãduri au obligatia sã execute, prin mijloace proprii sau prin unitãti specializate, lucrãrile necesare impuse de regimul silvic.
            (2) În situatiile în care proprietarii de pãduri nu îsi pot îndeplini în mod individual obligatiile prevãzute la alin. (1), acestia se pot constitui în asociatii cu pesonalitate juridicã, angajând personal silvic de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 13.
            (3) În vederea respectãrii obligatiei prevãzute la alin. (1), proprietarii pãdurilor private, individuali sau constituiti în asociatii, pot solicita unitãtilor teritoriale ale Regiei Nationale a Pãdurilor sau unitãtilor specializate, autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, sã administreze pãdurile ce le apartin, pe bazã de contracte.

            Art. 16. - (1 ) Administrarea pãdurilor proprietate privatã apartinând parohiilor, schiturilor, mânãstirilor, unitãtilor de învãtãmânt, sau altor persoane juridice se face de cãtre acestea sau angajând personal silvic specializat, în vederea respectãrii obligatiilor prevãzute la art. 8 alin. (1)
            (2) Pentru îndeplinirea obligatiilor prevãzvte la alin. (1) proprietarii pãdurilor respective se pot asocia cu alti detinãtori de pãduri, în vederea gospodãririi pãdurilor în conditiile prevãzute la art. 13.
            (3) Proprietarii de pãduri care fac obiectul prezentei sectiuni pot solicita ca pãdurile ce le apartin sã fie administrate pe bazã contractualã de Regia Nationalã a Pãdurilor sau de unitãti specializate, autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, în conditiile prevãzute la art. 14, completate cu alte prevederi specifice, convenite de pãrtile contractante.

            Art. 17. - (1) Contractele de administrare a fondului forestier, mentionate la sectiunile 2-4 din prezentul capitol, se încheie pe o duratã minimã, egalã cu perioada de aplicare a amenajamentului silvic, conform prevederilor art. 18 din Codul silvic.
            (2) Contractele prevãzute la alin. (1) se încheie în formã autenticã la birourile notariale, taxele si comisioanele suportându-se de Regia Nationalã a Pãdurilor sau de unitãtile specializate, autorizate de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã. Aceste contracte se înregistreazã la inspectoratele silvice teritoriale, institutii definite conform art. 19 si 21, în a cãror razã teritorialã se aflã fondul forestier.
            (3) Rezilierea contractului din initiativa unei pãrti se solutioneazã conform legislatiei civile.
            (4) Activitatea personalului silvic angajat din structuri proprii si a celui din unitãtile specializate, care executã pe bazã de contract paza si gospodãrirea pãdurilor - proprietate publicã apartinând unitãtilor administrativ-teritoriale si proprietate privatã, este controlatã, sub raportul regimului silvic, de personalul tehnic al autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã si al inspectoratelor silvice teritoriale, prevãzute la cap. IV.
            (5) Personalul silvic angajat pentru paza pãdurilor va fi dotat cu armament de serviciu, în conditiile legii, si cu uniformã de serviciu.
            Art. 18. - Modalitãtile concrete de constituire a structurilor silvice pentru gospodãrirea pãdurilor, care fac obiectul sectiunilor 2-4 din prezentul capitol, precum si modul de organizare si functionare a acestora se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.

            Art. 19. - (1) Controlul respectãrii regimului silvic pentru întregul fond forestier national se exercitã de autoritatea pubticã centralã care rãspunde de silviculturã, precum si prin inspectoratele silvice teritoriale aflâte în subordinea acesteia.
            (2) Modul de organizare si functionare a controlului aplicãrii regimului silvic la nivel central si local, precum si structurile administrative aferente se stabilesc prin regulament aprobat prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.
            Art. 20. - Directia generalã pentru controlul aplicãrii regimului silvic, prin organele sale centrale si teritoriale, are urmãtoarele atributii:
            a) controleazã modul de respectare de cãtre proprietarii si detinãtorii cu orice titlu de pãduri a dispozitiilor legale în domeniul silviculturii, precum si a normelor specifice regimului silvic;
            b) analizeazã si controleazã modul de respectare a prevederilor amenajamentelor silvice pentru toate pãdurile, indiferent de natura proprietãtii;
            c) controleazã activitatea de exploatare a masei lemnoase, executatã prin agenti economici atestati sau în regie proprie, si dispune sistarea activitãtilor care încalcã normele tehnice specifice sau care provoacã degradarea vegetatiei forestiere, eroziunea solului sau alte deteriorãri ale mediului;
            d) controleazã aplicarea si respectarea dispozitiilor legale privind prevenirea si stingerea incendiilor în pãduri;
            e) controleazã activitatea de reparare si întretinere a drumurilor forestiere, în conformitate cu legislatia si normele specifice în vigoare;
            f) constatã faptele contraventionale în domeniul silviculturii si exploatãrii pãdurilor si propune sau stabileste, dupã caz, sanctiunile, potrivit imputernicirilor prevãzute de lege;
            g) constatã faptele infractionale în domeniul silviculturii si exploatãrii pãdurilor si sesizeazã de îndatã organul de politie, în vederea efectuãrii cercetãrii penale, în conformitate cu prevederile art. 207 si 209 din Codul de procedurã penalã;
            h) verificã sesizãrile scrise cu privire la abaterile comise în fondul forestier proprietate publicã sau proprietate privatã si stabileste situatiile de încãlcare a actelor normative în vigoare, propunând mãsurile de reglementare sau de sanctionare, potrivit legii;
            i) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
            Art. 21. - (1) Inspectoratele silvice teritoriale se constituie în profil teritorial, prin hotãrâre a Guvernului.
            (2) Personalul tehnic de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale se va dimensiona în raport cu suprafata pãdurilor si cu numãrul de proprietari, astfel încât pentru o suprafatã medie de 20.000 hectare sã existe un inspector-inginer silvic.
            (3) Pentru lucrãrile tehnice de teren si pentru executarea controalelor de fond se va asigura un inginer silvic sau un tehnician silvic pentru o suprafatã medie de 10.000 hectare.
            Art. 22. - Finantarea organelor centrale si teritoriale pentru controlul respectãrii regimului silvic se face de la bugetul de stat.

            Art. 23. - (1) Reducerea suprafetei pãdurilor din fondul forestier national este interzisã, cu exceptia urmãtoarelor situatii:
            a) pentru constructii cu destinatie militarã, pentru cãi ferate, drumuri europene, nationale si judetene, autostrãzi, linii electrice de înaltã tensiune, mine, forãri, sonde si echipamente aferente, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrãri de îmbunãtãtiri funciare, de gospodãrire a apelor sau de realizare a unor noi surse de apã. Ocuparea definitivã de terenuri din fondul forestier proprietate privatã, cu sau fãrã defrisarea pãdurii, se aprobã cu acordul prealabil al proprietarilor terenurilor, potrivit prevederilor prezentei ordonante. În cazurile în care proprietarii de terenuri nu sunt de acord, ocuparea terenurilor se poate face în conditiile stabilite potrivit reglementãrilor legale privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã;
            b) pentru construirea de obiective turistice, cu acordul proprietarului si cu aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;
            c) în scopul executãrii de lucrãri, instalatii si constructii necesare pentru gospodãrirea fondului forestier sau de interes propriu, la cererea proprietarilor si cu aprobarea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;
            d) orice alte investitii cu caracter social, cultural, sportiv, medical si de cult, cu avizul autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.
            (2) Ocuparea definitivã a terenurilor din fondul forestier; prevãzute la alin. (1) lit. a) si b), se face cu plata de cãtre persoanele fizice si juridice solicitante a urmãtoarelor taxe si despãgubiri:
            a) taxa pentru ocuparea definitivã de terenuri forestiere, care se varsã în Fondul de ameliorare a fondului funciar, potrivit prevederilor art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã; fond aflat la dispozitia autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã;
            b) contravaloarea terenului si a masei lemnoase, care se achitã proprietarului terenului forestier;
            c) contravaloarea pierderii de crestere, determinatã de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitãtii, dacã terenul este acoperit cu pãdure, despãgubire care revine proprietarului terenului.
            (3) Persoanele fizice si juridice pot solicita ocuparea definitivã a unor suprafete din fondul forestier si dupã achitarea unei taxe egale cu contravaloarea pierderii de crestere, determinatã de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilitãtii, dacã beneficiarul compenseazã cu o suprafatã echivalentã de teren limitrofã fondului forestier, pe care o împãdureste, si dacã întretine plantatia pânã la încheierea stãrii de masiv pe cheltuialã proprie, cu avizul autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.
            Art. 24. - (1) Pentru folosirea temporarã de terenuri din fondul forestier national, cu sau fãrã defrisare, în conditiile prevãzute la art. 23 alin. (1) lit. a), persoanele fizice sau juridice care beneficiazã de folosirea terenurilor au obligatia sã achite:
            a) chiria pentru ocuparea terenului pe durata aprobatã, care se încaseazã de proprietarul terenului;
            b) contravaloarea pierderii de crestere ca urmare a tãierii masei lemnoase înainte de vãrsta exploatabilitãtii stabilitã în amenajamentele silvice;
            c) o garantie în sumã egalã cu cheltuielile necesare pentru reinstalarea vegetatiei forestiere pe terenul folosit temporar si pentru întretinerea acesteia pânã la realizarea stãrii de masiv;
            d) suma prevãzutã la lit. c) se depune într-un cont special, purtãtor de dobândã, la Fondul de ameliorare a fondului funciar, aflat la dispozitia autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, prevãzut în Legea nr. 18/1991, republicatã.
            (2) În situatia în care folosirea temporarã a terenului nu implicã defrisarea, beneficiarul plãteste proprietarului chiria.
            Art. 25. Metodologia de finaniare si de executare a lucrãrilor de reinstalare a vegetatiei forestiere si de întretinere a acesteia pânã la realizarea stãrii de masiv, prevãzutã la art. 24 alin. (1) lit. c), se elaboreazã de autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.
            Art. 26. - Ocuparea definitivã sau folosirea temporarã a terenurilor din fondul forestier national, potrivit prevederilor art. 23 si 24, se face numai cu acordul proprietarilor si se aprobã dupã cum urmeazã:
            a) pentru suprafata de pânã la un hectar, de cãtre inspectoratul silvic teritorial, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare;
            b) pentru suprafata de peste un hectar, dar nu mai mare de 50 hectare, de cãtre autoritatea publicã centralã care     rãspunde de silviculturã, la cererea persoanei fizice sau juridice beneficiare, cu avizul inspectoratului silvic teritorial;
            c) pentru suprafata de peste 50 hectare, prin hotãrâre a Guvernului, la cererea persoanelor juridice beneficiare si la propunerea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã.

            Art. 27. - Finantarea activitãtilor de administrare a fondului forestier national se face din:
            a) venituri proprii;
            b) bugetul de stat;
            c) alte surse.
            Art. 28. - (1) În vederea sprijinirii proprietarilor de epãduri, indiferent de forma de proprietate, în efectuarea unor lucrãri de gospodãrire, în scopul asigurãrii integritãtii fondului forestier national si gestionãrii durabile a acestuia, statul va loca anual de la buget fondurile necesare pentru:
            a) refacerea pãdurilor afectate de calamitãti naturale sau de incendii a cãror cauzã este necunoscutã;
            b) refacerea unor cãi forestiere de transport distruse în urma calamitãtii naturale;
            c) combaterea bolilor si dãunãtorilor pãdurilor proprietate privatã;
            d) amenajarea pãdurilor proprietate privatã a persoanelor fizice;
            e) finantarea unor studii complexe de fundamentare a solutiilor de gospodãrire a pãdurilor proprietate privatã a persoanelor fizice si juridice;
            f) punerea la dispozitie proprietarilor de pãduri a normelor tehnice silvice si juridice care reglementeazã regimul silvic si a materialelor de propagandã si educatie forestierã privind ocrotirea si conservarea pãdurilor;
            g) sprijinirea proprietarilor de pãduri cu functii speciale de protectie, persoane fizice, prin acordarea unor compensatii reprezentând contravaloarea bunurilor pe care nu le recolteaaã datoritã restrictiilor impuse prin amenajamentele silvice în pãdurile cu functii speciale de protectie.
            (2) Normele metodologice de acordare, utilizare si control al sumelor acordate potrivit prevederilor alin. (1) se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea autoritãtii publice centrale care rãspunde de silviculturã, cu avizul Ministerului Finantelor, în termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante.

            Art. 29. - Încãlcarea prevederilor prezentei ordonante atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã, contraventionalã sau penalã a persoanei vinovate, potrivit legii.
            Art. 30. - (1) Încãicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 1 la 5 ani si cu confiscarea materialului lemnos rezultat sau, dacã materialul a fost valorificat anterior constatãrii, cu plata contravalorii acestuia.
            (2) Aceleasi pedepse se aplicã si celor care favorizeazã încãlcarea prevederilor alin. (1).
            Art. 31. - (1) Tãierea sau scoaterea din rãdãcini, fãrã drept, din pãduri indiferent de forma de proprietate, de arbori si lãstari, de cãtre proprietari, detinãtori sau de oricare altã persoanã, dacã volumul masei lemnoase astfel extrase este de peste 5 m³ sau dacã volumul acesteia este sub aceastã limitã, iar fapta a fost sãvârsitã de cel putin douã ori în interval de 2 ani, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendã.
            (2) Dacã fapta a avut ca urmare extragerea unui volum de peste 20 m³, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani.
            (3) Când fapta a avut ca urmare extragerea unui volum de peste 50 m³, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
            (4) Maximul pedepselor prevãzute la alin. (1)-(3) se majoreazã cu 3 ani în cazul în care faptele au fost sãvârsite în urmãtoarele împrejurãri:
            a) de douã sau mai multe persoane împreunã;
            b) de o persoanã având asupra sa o armã sau substante chimice periculoase;
            c) în timpul noptii;
            d) în arii forestiere protejate.
            (5) Tentativa se pedepseste.
            Art. 32. - Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unor suprafete de pãduri de cãtre proprietari, detinãtori sau de oricare altã persoanã, precum si incendierea acestora constituie infractiunea de distrugere si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 4 ani.
            Art. 33. - (1) Constituie contraventii urmãtoarele fapte, dacã nu au fost sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sã fie considerate infractiuni, si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:
            a) refuzul proprietarilor sau al altor detinãtori de pãduri de a întocmi amenajamente silvice, conform obligatiei prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. a), cu amendã de la 200.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoane fizice si de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane juridice;
            b) neasigurarea pazei pãdurilor, potrivit obligatiei prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. b), cu amendã de la 500.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoane fizice si de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane juridice;
            c) refuzul proprietarilor sau al altor detinãtori de pãduri de a executa lucrãrile de prevenire si combatere a dãunãtorilor si bolilor pãdurilor, conform dispozitiei art. 8 alin. (1) lit. c), sau de a executa lucrãrile de îngrijire a arboreturilor, prevãzute la art. 8 alin. (1) lit. g), cu amendã de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei.
            (2) Contraventiilor prevãzute la alin. (1) le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25-27.
            (3) Cuantumul amenzilor contraventionale se reactualizeazã periodic prin hotãrâre a Guvernului.
            Art. 34. - Stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice, altele decât cele prevãzute la art. 33, indiferent de forma de proprietate a pãdurilor în care acestea au fost comise, sunt reglementate prin lege specialã.
            Art. 35. - Constatarea infractiunilor prevãzute la art. 30-32 si a contraventiilor prevãzute la art. 33 din prezenta ordonantã se face de cãtre personalul silvic prevãzut la art. 105 din Codul silvic si de personalul silvic din structurile silvice nou-înfiintate, potrivit prezentei ordonante.

            Art. 36. - În termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante autoritatea publicã centralã care rãspunde de silviculturã va revizui si va completa cu prevederi specifice pãdurilor proprietate publicã si privatã regulamentele, instructiunile si normele tehnice din domeniul silviculturii.
            Art. 37. - În exercitarea atributiilor de serviciu privind paza fondului forestier, constatarea contraventiilor si a infractiunilor silvice, personalul silvic prevãzut la art. 35 este asimilat personalului care îndeplineste functii ce implicã exercitiul autoritãtii publice.
            Art. 38. - Unitãtile de politie, împreunã cu cele ale jandarmeriei, precum si organele administratiei publice locale ori, dupã caz, organele de pompieri militari vor sprijini organele silvice sau, dupã caz, le vor acorda asistentã tehnicã, potrivit competentelor, în organizarea si desfãsurarea actiunilor de prevenire si de combatere a fenomenului infractional si contraventional si, respectiv, pentru prevenirea si stingerea incendiilor atât în pãdurile proprietate publicã, cât si în cele proprietate privatã.
            Art. 39. - Marcarea si evaluarea arborilor destinati tãierii, pentru proprietarii de pãduri, persoane fizice, care îsi administreazã singuri pãdurile, se fac, la cerere, de cãtre personalul silvic autorizat din cadrul ocoalelor silvice ale Regiei Nationale a Pãdurilor si de personalul din unitãtile silvice înfiiintate confiorm prevederilor art. 13. O datã cu plata acestor prestatii proprietarii vor primi documentele legale pentru exploatarea si transportul materialului lemnos respectiv.
            Art. 40. - Prevederile referitoare la infractiunile din prezenta ordonantã se completeazã cu cele cuprinse în titlul VI "Rãspunderi si sanctiuni" din Codul silvic.
            Art. 41. - Prezenta ordonantã intrã în vigoare la 60 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României.*)