Decizia nr. 232 din 16 decembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de procedura penala

           111. - Hotarâre pentru aprobarea Deciziei nr. 1/1999 a Comitetului mixt România - A.E.L.S. privind modificarea Protocolului B la Acordul dintre România si statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.), semnat la Geneva la 10 decembrie 1992

           112. - Hotarâre pentru acceptarea Deciziei nr. 3/1999 a Comitetului mixt România-Turcia privind modificarea Protocolului D la Acordul de comert liber dintre România si Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997

           93. – Ordin al ministrului de stat, ministrul sanatatii, pentru aprobarea Programului de restructurare a Statiei de Verificare si Întretinere a Aparaturii Medicale Bucuresti

Lucian Mihai - presedinte
Costicã Bulai - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Ioan Muraru - judecãtor
Nicolae Popa - judecãtor
Lucian Stângu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Romul Petru Vonica - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Elena Alexe în Dosarul nr. 1.072/1999 al Judecãtoriei Constanta.
La apelul nominal se prezintã Societatea Comercialã "carion" - S.R.L. Constanta prin asociat Caracostea Gheorghe, lipsind celelalte pãrti: Elena Alexe, Societatea Comercialã "transim 97" - S.R.L. Nãvodari, Societatea Comercialã "madex" - S.R.L. Constanta si Societatea Comercialã "siguranta" - S.R.L. Constanta, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul pãrtii prezente solicitã respingerea exceptiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiatã, arãtând cã textele de lege criticate sunt conforme prevederilor constitutionale cuprinse în art. 24, referitoare la dreptul la apãrare. Mai precizeazã cã acest drept constitutional este reflectat în alin. 1 al art. 171 din Codul de procedurã penalã, iar în alin. 2 si 3 ale aceluiasi articol legiuitorul, potrivit competentei sale exclusive, consacratã în art. 58 alin. (1) si în art. 125 alin. (3) din Constitutie, reglementeazã asistenta juridicã obligatorie. În final aratã cã textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate al Curtii care, prin deciziile pronuntate, a constatat  conformitatea acestora cu prevederile Constitutiei.

C U R T E A, având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 septembrie 1999, pronuntatã în Dosarul nr. 1.072/1999, Judecãtoria Constanta a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Elena Alexe prin apãrãtor. Autorul exceptiei considerã cã dispozitiile legale mentionate sunt contrare prevederilor constitutionale cuprinse în art. 24, referitoare la dreptul la apãrare. Se sustine cã nu este asiguratã asistenta juridicã obligatorie în tot cursul procesului penal, existând o vãditã contradictie între dispozitiile celor douã alineate, în sensul cã, spre deosebire de alin. 2 al art. 171 din Codul de procedurã penalã, conform cãruia, pentru anumite situatii asistenta juridicã este obligatorie si în faza de urmãrire penalã, alin. 3 al art. 171 din Codul de  procedurã penalã prevede obligativitatea asistentei juridice numai în cursul judecãtii, fiind încãlcat astfel dreptul la apãrare garantat la art. 24 din Constitutie.
Exprimându-si opinia, instanta de judecatã a apreciat cã "dispozitiile art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedurã penalã nu încalcã prevederile art. 24 din Constitutie, deoarece, în faza urmãririi penale, organul de urmãrire penalã are obligatia sã asigure asistenta juridicã în situatiile expres si limitativ prevãzute de alin. 2".
În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,  republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã cã exceptia este neîntemeiatã,  întrucât "Faptul cã se prevãd unele cazuri de asistentã juridicã obligatorie în faza de urmãrire penalã, diferite de cele prevãzute pentru faza de judecatã, nu constituie o încãlcare a prevederilor art. 24 din Constitutie, deoarece aceste dispozitii nu prevãd obligativitatea asistentei juridice a pãrtilor în tot cursul procesului penal, ci doar dreptul acestora de a fi asistati, drept care poate sau nu sã fie exercitat de pãrti, si nu obligativitatea acordãrii asistentei juridice". În  final, Guvernul considerã cã pretentia autorului exceptiei de a face obligatorie asistenta juridicã si în faza de urmãrire penalã, dacã pedeapsa prevãzutã de lege este mai mare de 5 ani, constituie o propunere de modificare legislativã, iar nicidecum o criticã de neconstitutionalitate a reglementãrii legale actuale.
Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. C U R T E A, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã este competentã sã solutioneze exceptia cu care a fost legal sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, enuntat de autorul exceptiei, îl  constituie dispozitiile art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedurã penalã, care au urmãtorul cuprins: "Asistenta juridicã este obligatorie când învinuitul sau  inculpatul este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist, concentrat, elev al unei institutii militare de învãtãmânt, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ ori când este arestat, chiar în altã  cauzã.
În cursul judecãtii asistenta juridicã este obligatorie si în cauzele în care legea prevede pentru infractiunea sãvârsitã pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani sau când instanta apreciazã cã inculpatul nu si-ar putea face singur apãrarea."
Din motivarea exceptiei si din sustinerile orale ale autorului ei Curtea Constitutionalã constatã însã cã exceptia vizeazã numai dispozitiile alin. 3 al art. 171 din Codul de procedurã penalã, referitoare la obligativitatea asistentei  juridice exclusiv în cursul judecãtii.
În opinia autorului exceptiei acest text de lege îngrãdeste dreptul la apãrare,  consacrat în art. 24 din Constitutie, pentru cã nu extinde obligativitatea asistentei juridice a inculpatului si pentru faza de urmãrire penalã, limitându-l numai la faza judecãtii.
Examinând exceptia, Curtea constatã cã prevederile art. 171 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, asupra cãrora se limiteazã controlul de constitutionalitate, nu contravin dreptului la apãrare reglementat prin art. 24 din Constitutie, conform cãruia: "(1) Dreptul la apãrare este garantat. (2) În tot cursul procesului, pãrtile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."
Din aceste prevederi constitutionale rezultã cã legea fundamentalã  reglementeazã, în mod general, dreptul la apãrare al oricãrei persoane, precum si dreptul pãrtilor de a fi asistate de un avocat în tot cursul procesului. Aceastã dispozitie constitutionalã este reluatã în alin. 1 al art. 171 din Codul de procedurã penalã, potrivit cãruia "Învinuitul sau inculpatul are dreptul sã fie asistat de apãrãtor în tot cursul urmãririi penale si al judecãtii, iar organele judiciare sunt obligate sã-i aducã la cunostintã acest drept". Prin acest text este garantat dreptul la apãrare al inculpatului sau al învinuitului în procesul penal, prevãzându-se obligatia organelor judiciare de a aduce existenta acestui drept la cunostintã celui în cauzã. Totodatã dreptul la apãrare este garantat si prin obligatia pe care o au organele judiciare de a asigura pãrtilor deplina exercitare a drepturilor procesuale, în conditiile prevãzute de lege, precum si prin dreptul de a administra probele necesare în apãrare. Componentele dreptului la apãrare, în cadrul procesului penal, sunt prevãzute în numeroase alte dispozitii ale legii procesuale penale, printre care cele cuprinse în art. 6, 7, 8 si 171 din Codul de procedurã penalã.
În aceste conditii, în alin. 2 si 3 ale art. 171 din Codul de procedurã penalã sunt prevãzute anumite cazuri în care asistenta juridicã este obligatorie, considerându-se cã apãrarea este o institutie de interes social care functioneazã atât în interesul învinuitului sau al inculpatului, cât si în interesul asigurãrii unei bune desfãsurãri a procesului penal. Curtea constatã cã nu constituie o încãlcare a prevederilor art. 24 din Constitutie faptul cã la alin. 3 al art. 171 din Codul de procedurã penalã se prevãd unele cazuri de asistentã juridicã obligatorie pentru faza de judecatã, diferite de cele prevãzute la alin. 2 al aceluiasi articol pentru faza de urmãrire penalã, deoarece dispozitiile constitutionale nu prevãd obligativitatea asistentei juridice în tot timpul procesului penal, ci doar dreptul pãrtilor de a fi asistate, drept pe care ele îl pot sau nu îl pot exercita. Textul de lege criticat prevede deci unele exceptii de la regula generalã a caracterului  facultativ al asistentei juridice. Stabilirea, extinderea sau restrângerea acestor exceptii este de competenta exclusivã a legiuitorului.
De altfel, asupra constitutionalitãtii dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de  procedurã penalã, cu raportare la prevederile constitutionale ale art. 24, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat, si anume prin Decizia nr. 17 din 9 februarie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 18 martie 1999, si prin Decizia nr. 121 din 23 septembrie 1999, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din noiembrie 1999, respingând exceptiile de neconstitutionalitate.
În considerentele acestor decizii Curtea a retinut cã dreptul la apãrare, garantat prin dispozitia constitutionalã, se referã la asistenta juridicã facultativã, iar exceptiile de la aceastã regulã pot fi stabilite în mod exclusiv de cãtre legiutor, conform prevederilor constitutionale cuprinse în art. 58 alin. (1), potrivit cãrora "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tãrii", si în dispozitiile art. 125 alin. (3), potrivit cãrora "Competenta si procedura de judecatã sunt stabilite de lege".
Considerentele si solutia pronuntatã în aceste decizii îsi mentin valabilitatea si înprezenta cauzã, neintervenind elemente noi care ar putea justifica reconsiderarea jurisprudentei Curtii.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 din Legea nr. 47/1992, republicatã,

C U R T E A
În numele legii
D E C I D E:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 171 alin. 3 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Elena Alexe în Dosarul nr. 1.072/1999 al Judecãtoriei Constanta.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã în sedinta publicã din data de 16 decembrie 1999.

            Guvernul României h o t ã r ã s t e:
            Articol unic. - Se aprobã Decizia nr. 1/1999 a Comitetului mixt România-A.E.L.S. privind modificarea Protocolului B la Acordul dintre România si statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.), semnat la Geneva la 10 decembrie 1992 si ratificat prin Legea nr. 19/1993, cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Bucuresti, 11 februarie 2000.
Nr. 111.

ANEXÃ

            Comitetul mixt,
            având în vedere Protocolul B la Acordul dintre România si statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.), semnat la Geneva la 10 decembrie 1992, denumit în cele ce urmeazã acord, referitor la definirea conceptului de "produse originare" si metodele de cooperare administrativã, amendat prin deciziile nr. 1/1997 si nr. 2/1998 ale Comitetului mixt România-A.E.L.S.,
            având în vedere Declaratia comunã a statelor pãrti la Acordul dintre România si statele A.E.L.S., prin care acestea au fost de acord sã examineze posibilitãtile de îmbunãtãtire a regulilor de origine, inclusiv cumulul de origine, în vederea dezvoltãrii si promovãrii comertului în Europa,
            luând în considerare faptul cã în lista prelucrãrilor si transformãrilor care sunt necesare pentru ca materialele originare sã dobândeascã caracterul de produs originar se impun câteva corectii pentru a tine seama de evolutia tehnicilor de prelucrare si de situatiile de penurie pentru anumite materii prime,
            tinând seama de introducerea monedei euro, unitãtile de cont ar trebui sã fie echivalente cu moneda unicã a Uniunii Monetare Europene (euro),
            având în vedere art. 32 din acordul care dã posibilitatea Comitetului mixt sã amendeze prevederile Protocolului B la acord,
            decide:
           1. Articolul 1, subparagraful (n) al Protocolului B va fi modificat si va avea urmãtorul cuprins:
"(n) «unitãtile de cont» vor fi echivalente cu moneda unicã a Uniunii Monetare Europene (euro);"
           2. Articolul 30, paragraful 3 al Protocolului B va fi modificat si va avea urmãtorul cuprins:
            "3. Sumele ce urmeazã a fi folosite, în orice monedã nationalã determinatã, vor fi echivalentul în acea monedã nationalã a sumelor exprimate în unitãti de cont în prima zi lucrãtoare a lunii octombrie 1999."
           3. În anexa II la Protocolul B regulile pentru pozitiile SA 1904, 2207, ex 8401 si 9608, precum si pentru capitolul 57 vor fi modificate si vor avea urmãtorul cuprins:
 

"Pozitia SA Nr.	Denumirea mãrfurilor	Prelucrarea sau transformarea aplicatã materialelor neoriginare  si care conferã caracterul de produs originar
1	2	3 sau 4
1904	Produse pe bazã de cereale, obtinute prin expandare sau prãjire (de exemplu fulgi de porumb);  cereale (altele decât porumb), sub formã de grãunte, fulgi sau alte graunte preparate (cu exceptia fainii sau grisului), partial prajite sau altfel preparate, nedenumite si necuprinse in alta parte	Fabricare: - din materiale încadrate la altã pozitie tarifarã decât 1806; - la care toate cerealele si fãina (cu exceptia grâului dur si derivatele lui si a porumbului tare Zea indurata) folosite trebuie sã fie obtinute în întregime1); - la care valoarea materialelor de la cap. 17 folosite nu trebuie sã depãseascã 30% din pretul de uzinã al produsului.
2207	Alcool etilic nedenaturat cu o concentratie de alcool, determinata în functie de volum, de 80% volum sau peste; alcool etilic si alte rachiuri denaturate, de orice concentratie	Fabricare: - din materiale care sã nu fie încadrate la pozitiile 2207 sau 2208, - la care toti strugurii sau derivati ai acestora folositi trebuie sã fie obtinuti în întregime sau dacã toate celelalte materiale folosite sunt originare; tescovina poate fi folositã pânã la 5% din volum.
Capitolul 57	Covoare si alte acoperitoare de podea din materiale textile:din pâsla tesuta la razboi	Fabricare din2): - fibre naturale, sau - substante chimice sau paste textile Totusi: - firele de filamente de polipropilenã de la pozitia nr. 5402, - fibrele discontinue de polipropilenã de la pozitiile nr. 5503 sau 5506 sau - cablurile de filamente de polipropilenã de la pozitia nr. 5501 al cãror titru este pentru fiecare fibrã sau filament constitutiv, în toate cazurile, de mai putin de 9 decitex, pot fi utilizate cu conditia ca valoarea lor sã nu depãseascã 40% din pretul de uzinã al produsului. Tesãtura de iutã poate fi folositã drept cãptusealã.
1) Exceptia referitoare la porumbul tare Zea indurata se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2002. 2) Conditiile speciale aplicabile produselor formate dintr-un amestec de materiale textile sunt prezentate în nota introductivã 5.
	- din alte pâsle	Fabricare din1): - fibre naturale necardate, nepieptãnate sau altfel prelucrate pentru filaturã, sau - substante chimice sau paste textile
	- din alte materiale textile	Fabricare din1): - fire de nucã de cocos sau de iutã - fire de filamente sintetice sau artificiale - fibre naturale, sau - fibre sintetice sau artificiale discontinue, necardate sau nepieptãnate ori altfel prelucrate pentru filaturã tesãtura de iutã poate fi folositã drept cãptusealã.
ex 8401	Elemente combustibile nucleare	Fabricare la care toate materialele folosite trebuie sa fie încadrate la alta pozitie tarifara decat produsul2) Fabricare în care valoarea tuturor materialelor folosite nu trebuie sa depaseasca 30% din pretul de uzina al produsului.
9608	Stilouri si pixuri cu bilã; stilouri si creioane de marcaj cu vârful din fetru sau alte materiale poroase; stilouri cu penitã si altele similare; creioane mecanice; portcreioane, portstilouri sau suporturi similare; pãrti (inclusiv capace si agãtãtori) ale acestor articole, cu exceptia celor de la pozitia nr. 9609	Fabricare la care toate materialele folosite trebuie sã fie încadrate la altã pozitie tarifarã decât produsul. Totusi penitele si vârfurile pentru penite încadrate la aceeasi pozitie tarifara pot fi folosite.

            4. Aceastã DECIZIE va intra în vigoare la 1 ianuarie 2000.
            5. Secretariatul General al Asociatiei Europene a Liberului Schimb (A.E.L.S.) va fi depozitarul acestei decizii.

            Guvernul României h o t ã r ã s t e:
            Articol unic. - Se acceptã Decizia nr. 3/1999 a Comitetului mixt România-Turcia privind modificarea Protocolului D la Acordul de comert liber dintre România si Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997, ratificat prin Legea nr. 218/1997, cuprinsã în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Bucuresti, 11 februarie 2000.
Nr. 112.

ANEXÃ

            Comitetul mixt România-Turcia,
            având în vedere Protocolul D la Acordul de comert liber dintre România si Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997, denumit în continuare acord, referitor la definirea conceptului de "produse originare" si metode de cooperare administrativã, amendat prin Decizia nr. 2/1999 a Comitetului mixt România - Turcia,
            având în vedere Declaratia comunã la Protocolul D, precum si Declaratia Turciei la Protocolul D,
            luând în considerare cã în lista prelucrãrilor si transformãrilor care sunt necesare pentru ca materialele originare sã dobândeascã caracterul de produs originar se impun câteva corectii pentru a tine seama de evolutia tehnicilor de prelucrare si de situatiile de penurie pentru anumite materii prime,
            tinând seama de introducerea monedei euro, sumele exprimate ar trebui sã fie echivalente cu moneda unicã a Uniunii Monetare Europene (euro),
            având în vedere dispozitiile art. 39 din Protocolul D la acord, care dau posibilitatea Comitetului mixt sã amendeze prevederile protocolului,
            a decis dupã cum urmeazã:

             Protocolul D la acord privind definirea notiunii de "produse originare" si metode de cooperare administrativã se modificã dupã cum urmeazã:
           1. În articolul 21 si în articolul 26 cuvântul "ecu" va fi înlocuit cu cuvântul "euro".
            2. Articolul 30 va fi înlocuit si va avea urmãtorul cuprins:

           Sumele exprimate în euro
            1. Sumele exprimate în moneda nationalã a pãrtii exportatoare, echivalente cu sumele exprimate în euro, sunt fixate de partea exportatoare si comunicate pãrtii importatoare.
            2. În cazul în care sumele sunt mai mari decât sumele corespunzãtoare fixate de partea importatoare, aceasta din urmã le acceptã dacã produsele sunt facturate în moneda pãrtii exportatoare. Dacã produsele sunt facturate în moneda altei tãri la care se face referire în art. 3 si 4, partea importatoare va recunoaste suma notificatã de tara în cauzã.
            3. Sumele ce urmeazã a fi folosite, în orice monedã nationalã determinatã, vor fi echivalentul în acea monedã nationalã al sumelor exprimate în euro în prima zi lucrãtoare a lunii octombrie 1999.
            4. Sumele exprimate în euro si echivalentul lor în monedele nationale ale României si Turciei vor fi revãzute de cãtre Comitetul mixt la cererea României sau a Turciei. La realizarea acestei revizuiri Comitetul mixt se va asigura cã nu sunt scãderi ale sumelor ce vor fi folosite în orice monedã nationalã si în plus va lua în considerare necesitatea de a se mentine efectele limitelor în cauzã în termeni reali. În acest scop se poate hotãrî modificarea sumelor exprimate în euro."
           3. În anexa II la Protocolul D, regulile pentru pozitiile SA 1904, 2207, ex8401 si 9608, precum si pentru capitolul 57 vor fi modificate si completate si vor avea urmãtorul cuprins:
 

"Pozitia SA Nr.	Denumirea mãrfurilor	Prelucrarea sau transformarea aplicatã materialelor neoriginare  si care conferã caracterul de produs originar
1	2	3 sau 4
1904	Produse pe bazã de cereale, obtinute prin expandare sau prãjire (de exemplu fulgi de porumb);  cereale (altele decât porumb), sub formã de grãunte, fulgi sau alte graunte preparate (cu exceptia fainii sau grisului), partial prajite sau altfel preparate, nedenumite si necuprinse in alta parte	Fabricare: - din materiale încadrate la altã pozitie tarifarã decât 1806; - la care toate cerealele si fãina (cu exceptia grâului dur si derivatele lui si a porumbului tare Zea indurata) folosite trebuie sã fie obtinute în întregime1); - la care valoarea materialelor de la cap. 17 folosite nu trebuie sã depãseascã 30% din pretul de uzinã al produsului.
2207	Alcool etilic nedenaturat cu o concentratie de alcool, determinata în functie de volum, de 80% volum sau peste; alcool etilic si alte rachiuri denaturate, de orice concentratie	Fabricare: - din materiale care sã nu fie încadrate la pozitiile 2207 sau 2208, - la care toti strugurii sau derivati ai acestora folositi trebuie sã fie obtinuti în întregime sau dacã toate celelalte materiale folosite sunt originare; tescovina poate fi folositã pânã la 5% din volum.
Capitolul 57	Covoare si alte acoperitoare de podea din materiale textile:din pâsla tesuta la razboi	Fabricare din2): - fibre naturale, sau - substante chimice sau paste textile Totusi: - firele de filamente de polipropilenã de la pozitia nr. 5402, - fibrele discontinue de polipropilenã de la pozitiile nr. 5503 sau 5506 sau - cablurile de filamente de polipropilenã de la pozitia nr. 5501 al cãror titru este pentru fiecare fibrã sau filament constitutiv, în toate cazurile, de mai putin de 9 decitex, pot fi utilizate cu conditia ca valoarea lor sã nu depãseascã 40% din pretul de uzinã al produsului. Tesãtura de iutã poate fi folositã drept cãptusealã.
1) Exceptia referitoare la porumbul tare Zea indurata se aplicã pânã la data de 31 decembrie 2002. 2) Conditiile speciale aplicabile produselor formate dintr-un amestec de materiale textile sunt prezentate în nota introductivã 5.
	- din alte pâsle	Fabricare din1): - fibre naturale necardate, nepieptãnate sau altfel prelucrate pentru filaturã, sau - substante chimice sau paste textile
	- din alte materiale textile	Fabricare din1): - fire de nucã de cocos sau de iutã - fire de filamente sintetice sau artificiale - fibre naturale, sau - fibre sintetice sau artificiale discontinue, necardate sau nepieptãnate ori altfel prelucrate pentru filaturã tesãtura de iutã poate fi folositã drept cãptusealã.
ex 8401	Elemente combustibile nucleare	Fabricare la care toate materialele folosite trebuie sa fie încadrate la alta pozitie tarifara decat produsul2) Fabricare în care valoarea tuturor materialelor folosite nu trebuie sa depaseasca 30% din pretul de uzina al produsului.
9608	Stilouri si pixuri cu bilã; stilouri si creioane de marcaj cu vârful din fetru sau alte materiale poroase; stilouri cu penitã si altele similare; creioane mecanice; portcreioane, portstilouri sau suporturi similare; pãrti (inclusiv capace si agãtãtori) ale acestor articole, cu exceptia celor de la pozitia nr. 9609	Fabricare la care toate materialele folosite trebuie sã fie încadrate la altã pozitie tarifarã decât produsul. Totusi penitele si vârfurile pentru penite încadrate la aceeasi pozitie tarifara pot fi folosite.

Aceastã DECIZIE va intra în vigoare la 1 ianuarie 2000.
Întocmitã la Ankara la 5 noiembrie 1999, în douã exemplare originale, ambele în limba engleza.

MINISTERUL SANATATII

            Ministrul sanatatii,
            în temeiul Hotarârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile ulterioare,
            având în vedere prevederile art. 4 alin. (2) lit. d) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia sociala a persoanelor ale caror contracte de munca vor fi desfacute ca urmare a concedierilor colective, cu modificarile ulterioare,
            emite urmatorul ordin:
            Art. 1. - se aproba Programul de restructurare a Statiei de Verificare si Întretinere a Aparaturii Medicale Bucuresti, prevazut în anexa nr. 1*).
            Art. 2. - Se aproba diminuarea numarului de personal pe anul 2000, etapa I, cu 32 de persoane, conform listei cuprinzând personalul restructurat prin disponibilizare, prevazuta în anexa nr. 2, ca urmare a aplicarii programului de restructurare prevazut la art. 1.
            Art. 3. - Personalul disponibilizat prin aplicarea programului de restructurare beneficiaza de prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 98/1999, cu modificarile ulterioare.
            Art. 4. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.
            Art. 5. - Unitatile sanitare finantate de Ministerul Sanatatii vor încheia contracte de service pentru aparatura medicala si pentru alte servicii care se efectueaza în exclusivitate de catre Statia de Verificare si Întretinere a Aparaturii Medicale Bucuresti, cu respectarea prevederilor legale privind contractarea acestora.
            Art. 6. - Conducerea Statiei de Verificare si Întretinere a Aparaturii Medicale Bucuresti va lua masurile necesare pentru realizarea programului de restructurare.

Bucuresti, 14 februarie 2000.
Nr. 93.

ANEXA Nr. 2

1. Zgondea Nicolae
2. Nitu Gheorghe
3. Anghelescu Cornel
4. Crainiceanu Consuela-Eugenia
5. Florea Alexandru
6. Lupu Marian
7. Aur Damian
8. Barbu Catalin
9. Marin Ene
10. Radu Maria-Mioara
11. Tache Angelica
12. Gimbaseanu Valeriu
13. Ionescu Vergil
14. Moflic Felicia
15. Grecu Constantin
16. Popescu Cristian-Gabriel
17. Andrei Marin
18. Asan Constantin
19. Neagu Stefan
20. Daud Ion
21. Baloi Dumitru
22.Lemnaru Gigel
23. Matei Gheorghe
24. Tache Ion
25. Ene Victor
26. Trandafir Mioara
27. Marian Teodor
28. Constantin Ion
29. Totoret Alexandru-Daniel
30. Barbarosa Rudolf
31. Dragan Mihai
32. Giurea Viorel-Ion