P A R T E A I
Anul XII - Nr. 56
LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE Vineri,
4 februarie 2000
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 213 din 7 decembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si a dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie
Decizia nr. 228 din 14 decembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995
Decizia nr. 5 din 18 ianuarie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 si ale art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
3. - Ordin al ministrului agriculturii si alimentatiei privind modificarea art. 16 si 17 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 103/1998 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile sanitare veterinare si procedura de autorizare sanitarã veterinarã de functionare a unitãtilor supuse controlului sanitar veterinar si privind aprobarea efectuãrii de activitãti de export cu produse de origine animalã si cu alte produse supuse controlului sanitar veterinar
Rectificare
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALÃ
DECIZIA Nr.
213
din 7 decembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele
fizice si persoanele juridice si a dispozitiilor art. 66 din Legea nr.
64/1991 privind brevetele de inventie
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai – judecator
Constantin Doldur – judecator
Kozsokár Gábor – judecator
Ioan Muraru – presedinte
Nicolae Popa – judecator
Lucian Stângu – judecator
Florin Bucur Vasilescu – judecator
Romul Petru Vonica – judecator
Paula C. Pantea – procuror
Maria Bratu – magistrat-asistentPe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si a dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "combinatul de oteluri speciale" - S.A. Târgoviste în Dosarul nr. 4.213/1998 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia civilã.
La apelul nominal sunt prezenti: Elena Ionica Moiceanu, Florina Grigorescu si Florentina Jelascu, prin mandatar Anatolie Jelascu. Lipsesc: Virgil Ionescu, Gheorghe Serebrian, Societatea Comercialã "rulmentul" - S.A. Brasov si Societatea Comercialã "combinatul de oteluri speciale" - S.A. Târgoviste. Procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea pune în discutie cererea de amânare pentru lipsã de apãrare, formulatã de Societatea Comercialã "combinatul de oteluri speciale" - S.A. Târgoviste. Pãrtile prezente se opun amânãrii. Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordãrii unui termen.
Deliberând asupra cererii de amânare, Curtea, având în vedere cã nu sunt îndeplinite dispozitiile art. 156 din Codul de procedurã civilã, respinge cererea formulatã de autorul exceptiei, Societatea Comercialã "combinatul de oteluri speciale" - S.A. Târgoviste, si constatã cauza în stare de judecatã. Luând cuvântul, pãrtile prezente solicitã respingerea exceptiei, depunând note scrise în sustinere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind inadmisibilã, având în vedere cã aceasta nu este motivatã si cã nu sunt indicate prevederile constitutionale încãlcate. Este invocatã în acest sens si practica Curtii Constitutionale, ca de exemplu Decizia nr. 44/1998.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 1999, pronuntatã în Dosarul nr. 4.213/1998, Tribunalul Dâmbovita - Sectia civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si a dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie.
Exceptia a fost invocatã de Societatea Comercialã "combinatul de oteluri speciale" - S.A. Târgoviste într-un proces având ca obiect drepturi bãnesti izvorând din aplicarea unui brevet de inventie.
Autorul exceptiei nu indicã în motivarea exceptiei de neconstitutionalitate textele constitutionale pretins încãlcate prin prevederile legale mentionate.
Exprimându-si opinia, instanta precizeazã cã nu existã contradictii între textele ce fac obiectul exceptiei si Constitutie.
Potrivit art. 24 alin. (1 ) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã resedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
În punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor se aratã cã exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilã. În sprijinul acestei opinii se invocã Decizia Curtii Constitutionale nr. 44/1998, pronuntatã tot cu privire la Legea nr. 64/1991, prin care s-a retinut cã, în conditiile inexistentei unei motivãri în drept a exceptiei, criticile formulate nu reprezintã, în sensul constitutional al termenului, o exceptie de neconstitutionalitate.
Guvernul aratã cã nu se poate formula punctul de vedere solicitat, întrucât din actele dosarului nu rezultã care sunt dispozitiile constitutionale încãlcate.
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, notele scrise, depuse în motivarea exceptiei, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile pãrtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea este competentã sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.
Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 37 din Decretul nr. 3.1/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si ale art. 66 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, care au urmãtorul continut:
- Art. 37 din Decretul nr. 31 /1954: "Statul nu rãspunde pentru obligatiile organelor si celorlalte institutii de stat, ale întreprinderilor si organizatiilor economice de stat, precum si ale oricãror alte organizatii socialiste de stat, dacã ele sunt persoane juridice. De asemenea, nici una dintre aceste persoane juridice nu rãspunde pentru obligatiile statului.
Persoana juridicã subordonatã unui sfat popular sau unui organ al administratiei de stat ori unei organizatii economice socialiste sau unei organizatii obstesti nu rãspunde pentru obligatiile acestora si, tot astfel, acestea nu rãspund pentru obligatiile persoanei juridice subordonate, în afarã de cazurile prevãzute de lege;
- Art. 66 din Legea nr. 64/1991: "Brevetele de inventie acordate anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi au durata de valabilitate prevãzutã în legea aplicabilã la data eliberãrii lor.
Drepturile bãnesti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, partial recompensate sau nerecompensate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator si unitatea care a aplicat inventia. În aceste cazuri negocierea va începe de la drepturile bãnesti maxime cuvenite inventatorului, prevãzute în legea aplicabilã la data înregistrãrii cererii de brevet. În cazul neîntelegerii între pãrti, drepturile bãnesti se vor stabili potrivit prevederilor art 61 din prezenta lege.
Dreptul asupra brevetului de inventie se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrãrii în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titularã prin efectul cesiunii legale prevãzute de art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat inventia sau nu a luat mãsurile necesare în vederea aplicãrii ei. "
Cu privire la exceptia ridicatã Curtea constatã cã autorul, exceptiei nu si-a raportat critica de neconstitutionalitate la dispozitii din Constitutie. Instanta de contencios constitutional nu este în mãsurã sã se substituie pãrtii cu privire la invocarea unor motive de neconstitutionalitate, deoarece ar exercita astfel un control de constitutionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu prevederile art. 144 lit. c) din Constitutie si cu cele cuprinse în Legea nr. 47/1992.
În sensul celor arãtate sunt si Decizia Curtii Constitutionale nr. 44 din 10 martie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 22 aprilie 1998, si Decizia nr. 93 din 25 iunie 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 31 iulie 1998.
De altfel, din examinarea continutului exceptiei rezultã cã autorul aeesteia are în vedere o problemã de aplicare a dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 64/1991 coroborate cu art. 37 din Decretul nr. 31/1954, ceea ce excede competentei Curtii Constitutionale, deoarece, potrivit ârt. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si de aplicare a legii, ci numai asupra întelesului sãu contrar Constitutiei.
Pentru aceste motive în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 37 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si a dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "combinatul de oteluri speciale" - S.A. Târgoviste în Dosarul nr. 4.213/1998 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia civilã.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã în sedinta publicã din data de 7 decembrie 1999.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
CURTEA CONSTITUTIONALÃ
DECIZIA Nr.
228
din 14 decembrie 1999
rreferitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protectiei mediului nr.
137/1995
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai – judecator
Constantin Doldur – judecator
Kozsokár Gábor – judecator
Ioan Muraru – presedinte
Nicolae Popa – judecator
Lucian Stângu – judecator
Florin Bucur Vasilescu – judecator
Romul Petru Vonica – judecator
Paula C. Pantea – procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistentPe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995 exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "onedil" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 470/1999 al Judecãtoriei Onesti.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrtilor, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei ca nefondatã, arãtând cã neadoptarea standardelor ordonate prin Legea nr. 137/1995 nu este o problemã de constitutionalitate si, în consecintã, Curtea Constitutionalã nu este competentã sã se pronunte.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 martie 1999, pronuntatã în Dosarul nr. 470/1999, Judecãtoria Onesti a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã "onedil" - S.A. Onesti într-o cauzã având ca obiect plângerea acesteia împotriva unei sanctiuni contraventionale aplicate de Agentia de Protectie a Mediului Bacãu.
Exprimându-si opinia, instanta de judecatã apreciazã cã textul criticat "este în deplinã concordantã cu principiile consacrate prin art. 29, 30, art. 41 alin. (6), art. 134 alin. (1) si (2) din Constitutie".
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintele Camerei Deputatilor considerã cã "nici un element din continutul textului vizat prin exceptie nu afecteazã dispozitiile constitutionale invocate de autoarea acesteia". se mai aratã cã, "În realitate, autoarea exceptiei de neconstitutionalitate nu pune în discutie un aspect referitor la conformitatea unei dispozitii legale cu normele constitutionale, ci se referã la o problemã de inadecvatã aplicare a Legii protectiei mediului nr. 137/1995, chestiune ce urmeazã a fi solutionatã de instanta judecãtoreascã de drept comun".
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã cã exceptia este neîntemeiatã. Se aratã cã art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995 nu încalcã prevederile coristitutionale ale art. 30, 31 ale art. 41 alin. (6) si ale art. 134 alin. (1) si (2), iar "Faptul cã petitionara a fost sanctionatã contraventional pentru încãlcarea unor standarde care pânã la data sanctionãrii nici nu au fost emise si nici nu au fost stabilite de cãtre autoritatea de reglementare din domeniu constituie o problemã ce va fi solutionatã pe fond de cãtre instanta de judecatã".
Presedintele Senatului nu a comunicat punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinãnd încheierea de sesizare, punctele de vedere ale presedintelui Camerei Deputatilor si Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã este competentã sã solutioneze exceptia cu care a fost legal sesizatã.
Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, potrivit cãrora: "Constituie contraventii urmãtoarele fapte si se sanctioneazã astfel: (...)
3. Cu amendã de la 150.000 lei la 750.000 lei pentru persoane fizice si de la 750.000 lei la 3.750.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor din lege privind:
d) standardele, normele, performantele tehnologice, mentionate la art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) si art. 46 lit. c);"
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã si urmeazã a fi respinsã.
Textul de lege criticat sanctioneazã cu amendã contraventionalã încãlcarea dispozitiilor din lege privirid standardele, normele si performantele tehnologice mentionate la art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) si la art. 46 lit. c) Astfel:
- art. 33 lit. a) prevede cã: "Persoanele fizice si juridice care desfãsoarã activitãti în domeniul nuclar au urmãtoarele obligatii:
a) sã respecte normele de radioprotectie si de securitate - art. 39 lit. b) dispune cã: "Persoanele fizice si juridice au urmãtoarele obligatii: (...)
b) sã respecte standardele de emisie si de calitate a apelor, prevederile din acord si autorizatie si sã punã la dispozitia laboratoarelor autorizate, la termanele stabilite, probele de apã pentru analizã (...)
- iar art. 46 lit. c) statueazã: "Persoanele fizice si juridice au urmãtoarele obligatii în domeniu: (...)
c) sã îmbunãtãteascã performantele tehnologice în scopul reducerii emisiilor si sã nu punã în exploatare instalatiile prin care se depãsesc limitele maxime admise: (...)
Critica de neconstitutionalitate se întemeiazã pe sustinerea cã, la data aplicãrii sanctiunii contraventionale, standardele de emisie si de calitate a apelor nu fuseserã încã adoptate de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si, în consecintã, nu i se putea imputa autorului exceptiei încãlcarea lor. Asa fiind, în opinia autorului exceptiei, prin art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995 se sanctioneazã o faptã sãvârsitã fãrã vinovãtie, ceea ce contravine prevederilor constitutionale ale art. 29, referitoare la "libertatea constiintei" ale art. 30, care reglementeazã "libertatea de exprimare" ale art. 41 alin. (6), care prevede cã "Dreptul de proprietate obligã la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinãtãti, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului" si ale art. 134 alin. (1), care dispune cã "economia româniei este economie de piatã". În legãturã cu invocarea încãlcãrii prevederilor constitutionale ale art. 29 si 30, Curtea constatã cã aceste texte nu sunt relevante pentru solutionarea exceptiei de fatã, neavând incidentã in cauzã.
De asemenea, Curtea constatã cã modul de reglementare a continutului unei contraventii, prin trimitere la norme tehnice care urmeazã sã fie stabilite de un organ de specialitate ale administratiei publice, nu contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 41 alin. (6) si ale art. 134, alin. (1), invocate în sustinerea exceptiei. Faptul cã, în spetã, la data aplicãrii amenzii contraventionale standardele la care se referã art. 33 lit. a), art. 39 lit. b) si art. 46 lit. c), a cãror nerespectare este sanctionatã de art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea nr. 137/1995, nu erau adoptate de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului nu constituie o problemã de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, ce intrã în competenta de solutionare a instantelor de judecatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 82 pct. 3 lit. d) din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, exceptie ridicatã de Societatea Comerciala "onedil" - S.A. Onesti în Dosarul nr. 470/1999 al Judecãtoriei Onesti.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã în sedinta publicã din data de 14 decembrie 1999.
CURTEA CONSTITUTIONALÃ
DECIZIA Nr.
5
din 18 ianuarie 2000
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a prevederilor art. 17 si ale art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind
procedura falimentului bãncilor, modificatã si completatã
prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999
Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai – judecator
Constantin Doldur – judecator
Kozsokár Gábor – judecator
Ioan Muraru – presedinte
Nicolae Popa – judecator
Lucian Stângu – judecator
Florin Bucur Vasilescu – judecator
Romul Petru Vonica – judecator
Paula C. Pantea – procuror
Gabriela Dragomirescu – magistrat-asistentPe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 si ale art. 1 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, exceptie ridicatã de BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare - S.A. în Dosarul nr. 8.133/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercialã.
La apelul nominal rãspund BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare - S.A., reprezentatã prin avocat Mariana Enache, si Banca Nationalã a României, reprezentatã prin consilier juridic Liana-Marcela Ionescu, constatându-se lipsa Camerei de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare S.A. formuleazã, în temeiul art. 27 alin. 1 pct. 7 din Codul de procedurã civilã, coroborat cu art. 13 din Hotãrârea Curtii Constitutionale nr. 12 din 4 noiembrie 1997 pentru adoptarea Regulamentului Curtii Constitutionale, cerere de recuzare a domnului judecãtor-raportor Kozsokár Gábor. În motivarea acestei cereri se aratã cã în cuprinsul raportului întocmit se indicã o cifrã eronatã a Fondului de garantare a depozitelor populatiei, iar art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, criticat ca fiind neconstitutional, este redat în redactarea nemodificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999. Se apreciazã, de asemenea, cã, prin concluzia din raport potrivit cãreia "De altfel procedura falimentului nu se încheie cu solutionarea contestatiei, ci abia începe", judecãtorul-raportor s-a pronuntat înainte de dezbateri asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 si chiar asupra contestatiei debitorului.
Reprezentantul Bãncii Nationale a României solicitã respingerea cererii de recuzare, pe care o apreciazã ca fiind fãcutã în scopul tergiversãrii solutionãrii cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea cererii de recuzare, ca fiind nefondatã.
Deliberând în complet de 8 judecãtori, Curtea Constitutionalã decide respingerea cererii de recuzare ca fiind inadmisibilã, întrucât, potrivit art. 16 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatã, "Procedura jurisdictionalã prevãzutã de prezenta lege se completeazã cu regulile procedurii civile, în mãsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în fata Curtii Constitutionale. Compatibilitatea se hotãrãste exclusiv de Curte", iar în temeiul art. 24 din aceeasi lege, raportul se întocmeste de judecãtorul-raportor în vederea îndeplinirii unei obligatii legale si în cadrul procedurii jurisdictionale, nu anterior acesteia. În plus, deciziile Curtii Constitutionale sunt luate cu majoritatea voturilor judecãtorilor, dupã sedinta de dezbateri, în cadrul cãreia continutul raportului nu are caracter de obligativitate.
Reprezentantul BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare - S.A. formuleazã cerere de probe cu înscrisuri, respectiv sã se facã dovada depunerii spre aprobare la Parlament a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (4) din Constitutie. Se mentioneazã cã acest motiv de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, desi ridicat în fata instantei de judecatã, nu a fost retinut de cãtre aceasta.
Reprezentantul Bãncii Nationale a României considerã cã aceastã probã nu este relevantã pentru solutionarea în fond a cauzei.
Reprezentantul Ministerulu Public apreciazã cã probã solicitatã nu este utilã cauzei.
Deliberând asupra cererii formulate, Curtea Constitutionalã, având în vedere limitele sesizãrii, astfel cum acestea rezultã din Încheierea din 30 noiembrie 1999 a Tribunalului Bucuresti - Sectia comercialã, pronuntatã în Dosarul nr. 8.133, încheiere în cuprinsul cãreia nu a fost retinutã o asemenea criticã de neconstitutionalitate, respinge cererea, întrucât, potrivit prevederilor art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea nu este competentã sã se pronunte asupra aspectelor ce depãsesc sesizarea cu care a fost legal învestitã.
Pe fond reprezentantul BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare - S.A. pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Cu referire la neconstitutionalitatea art. 17 din Legea nr. 83/1998, modificat prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, se arãtã cã acest text încalcã principiul constitutional al egalitãtii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (f) din Constitutie. În vechea reglementare a Legii nr. 83/1998, art. 17 prevedea douã faze anterioare solicitãrii declansãrii falimentului, consecutive si obligatorii, de care au beneficiat toate bãncile cu capital privat din România, în timp ce pentru BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare S.A., ca urmare a modificãrii textului criticat, a fost luatã doar mãsura de supraveghere specialã, aplicându-se astfel un regim juridic diferit pentru situatii identice. Se apreciazã, de asemenea, cã prin declansarea procedurii falimentului fãrã epuizarea celor douã faze prefalimentare Banca Nationalã a României nu protejeazã nici sumele depunãtorilor, care aveau dreptul la acelasi tratament juridic în fata legii si a autoritãtii publice, si nici pe actionarii si depunãtorii la alte bãnci. În ceea ce priveste art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, modificat, se sustine cã termenul de 10 zile în care judecãtorul-sindic trebuie sã se pronunte asupra contestatiei debitorului este atât de scurt încât face imposibilã o apãrare eficientã, încãlcându-se în felul acesta art. 24 alin. (2) din Constitutie. Se mai sustine cã restrângerea dreptului la apãrare al bãncii este contrarã art. 49 din Constitutie, întrucât nu este determinatã de vreuna dintre situatiile prevãzute de norma constitutionalã, nu este proportionâlã cu situatia care a impus-o si aduce atingere însesi existentei dreptului.
Reprezentantul Bãncii Nationale a României solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind nefondatã. Se aratã cã art. 17 din Legea nr. 83/1998, modificatã, nu încalcã art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât acest text constitutional vizeazã cetãtenii, iar nu societãtile comerciale, inclusiv cele bancare, pe când ratiunea art. 19 alin. (3) din aceeasi lege a fost prevederea unei proceduri speciale a falimentului bãncilor, care sã se caracterizeze îndeosebi prin celeritate. Termenul de 10 zile stabilit de textul criticat este un termen procedural, de recomandare, care rãspunde dezideratelor legiuitorului.
Reprezentantul Ministerului Public, achiesând la punctul de vedere exprimat în raportul întocmit de judecãtorul-raportor, solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind nefondatã.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 30 noiembrie 1999, pronuntatã în Dosarul nr. 8.133/1999, Tribunalul Bucuresti - Sectia comercialã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 si ale art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, exceptie ridicatã de BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare S.A. În motivarea exceptiei se sustine cã dispozitiile art. 17 din Legea nr. 83/1998, astfel cum au fost modificate prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, sunt neconstitutionale, întrucât eliminã obligatia ca, înainte de introducerea cererii de declansare a procedurii falimentului, sã fie parcurse ambele etape prefalimentare, respectiv aplicarea de "mãsuri de supraveghere" urmatã de "administrare specialã", care sunt asemãnãtoare procedurii reorganizãrii judiciare, aplicabilã altor societãti comerciale. Se mai sustine cã împiedicarea salvãrii bãncii "prin reorganizare judiciarã" si îngrãdirea dreptului persoanelor cu depozite mai mari decât cele garantate contravin prevederilor art. 49 din Constitutie, întrucât restrângerea exercitiului dreptului atinge existenta dreptului sau a libertãtii". Textul de lege criticat este considerat neconstitutional si pentru faptul cã "declararea falimentului bãncii va face imposibilã recuperarea contravalorii actiunilor cumpãrate", încãlcând astfel prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, referitoare la garantarea dreptului de proprietate. În legãturã cu dispozitiile art. 19 âlin. 3 din Legea nr. 83/1998 autorul exceptiei sustine cã acestea "aduc atingere principiului privitor la dreptul la apãrare consacrat de art. 24 alin. (2) din Constitutia României". Prin obligarea judecãtorului-sindic sã se pronunte asupra contestatiei în termen de 10 zile se instituie un termen atât de scurt încât este imposibilã o apãrare eficientã. Se mai aratã cã restrângerea dreptului la apãrare al bãncii este contrarã si prevederilor art. 49 din Constitutie, întrucât nu este determinatã de vreuna dintre situatiile prevãzute de norma constitutionalã, nu este proportionalã cu situatia care a impus-o si "aduce atingere însesi existentei dreptului".
Exprimându-si opinia, instanta de judecatã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate este nefondatã, întrucât dispozitiile legale criticate nu încalcã prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 24 alin. (2), ale art. 41 alin. (1) si ale art. 49 din Constitutie.
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului si Guvernului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
În punctul de vedere al Guvernului se apreciazã cã art. 17 si art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 sunt constitutionale. Se aratã cã înlocuirea conjunctiei "si" cu "sau" din cuprinsul art. 17 din Legea nr. 83/1998 nu modificã reglementarea în drept a situatiei, adicã nu conditioneazã introducerea cererii Bãncii Nationale a României de instituirea succesivã a celor douã categorii de mãsuri. Se mai aratã cã termenul de 10 zile a fost stabilit prin art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, iar nu prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, pentru a se asigura celeritatea desfãsurãrii procedurii.
Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicatã, Curtea Constitutionalã este competentã sã solutioneze exceptia cu care a fost legal sesizatã.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 si ale art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, dispozitii care au urmãtorul cuprins:
- Art. 17: "Banca Nationalã a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancarã, va putea introduce cerere împotriva bãncii fatã de care s-au aplicat mãsuri de supraveghere sau administrare specialã si care nu au condus la redresarea bãncii aflate în situatia de a nu onora plãtile. (...)
- Art. 19 alin. 3: "Judecãtorul-sindic se va pronunta asupra contestatiei în termen de 10 zile, termen care poate fi prelungit o singurã datã cu încã 10 zile. (...)
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã si urmeazã sã fie respinsã.
I. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considerã cã art. 17 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, care, ca urmare a modificãrii prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, prevede posibilitatea ca Banca Nationalã a României sã introducã cerere de declansare a procedurii falimentului împotriva bãncii fatã de care s-au aplicat mãsuri de supraveghere sau administrare specialã încalcã art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit cãruia "Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri". Neconstitutionalitatea dispozitiilor criticate este raportatã la redactarea initialã a textului, care prevedea obligativitatea mãsurilor de supraveghere si administrare specialã, cu sustinerea cã doar aplicarea succesivã a ambelor proceduri poate echivala cu "reorganizarea judiciarã" reglementatã pentru celelalte societãti comerciale.
Se mai sustine cã textul criticat încalcã si prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit cãruia "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege". Încãlcarea constã în aceea cã nu protejeazã drepturile depunãtorilor si actionarilor persoane fizice. În sfârsit, în opinia autorului exceptiei art. 17 din Legea nr. 83/1998, modificatã, aduce grave atingeri drepturilor salariatilor bãncii care nu pot beneficia de plãtile compensatorii stabilite prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective, deoarece art. 23 din ordonantã enumerã limitativ persoanele care beneficiazã de dispozitiile acesteia.
În legãturã cu critica de neconstitutionalitate a art. 17 din Legea nr. 83/1998, modificatã, o primã constatare care se impune este aceea cã societãtile bancare au un specific aparte, care necesitã proceduri diferite pentru declararea falimentului acestora fatã de celelalte societãti comerciale. De aceea legiuitorul a reglementat procedurile referitoare la faliment prin legi distincte, dar scopul urmãrit, atât prin mãsuri de supraveghere sau administrare specialã,- cât si prin reorganizare judiciarã este identic si anume încercarea de a sprijini redresarea societãtii - bancare sau comerciale - aflate în incapacitate de platã.
De aceea sustinerea referitoare la încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacrã principiul egalitãtii cetãtenilor în fata legii si a autoritãtilor publice, nu poate fi retinutã. Art. 16 alin. (1) din Constitutie, care garanteazã egalitatea în drepturi a cetãtenilor, are în vedere numai cetãtenii, nu si persoanele juridice. În acest sens este si jurisprudenta constantã a Curtii Constitutionale, de exemplu Decizia nr. 18 din 27 februarie 1936 publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 8 aprilie 1996.
Nici sustinerea potrivit cãreia prin art. 17 din Legea nr. 83/1998, modificatã, este încãlcat dreptul de proprietate, al depunãtorilor si actionarilor persoane fizice asupra sumelor depuse la bãnci nu poate fi retinutã. Imposibilitatea temporarã sau chiar definitivã de recuperare a depunerilor sau a contravalorii actiunilor nu este un efect al reglementãrii legale, ci un rezultat al incapacitãtii de platã a societãtii bancare, determinatã de situatia economico-financiarã a acesteia, iar nu de declansarea procedurii falimentului. De altfel, prin Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind înfiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar s-a instituit Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, al cãrui scop, conform art. 2 alin. (1) din ordonantã, este "de a garanta rambursarea depozitelor constituite la societãtile bancare de cãtre deponenti persoane fizice", limitele valorice ale rambursãrilor garantate stabilindu-se în fiunctie de posibilitãtile Fondului.
Curtea nu poate retine nici critica potrivit cãreia inexistenta etapei reorganizãrii judiciare si intrarea directã în fialiment aduc atingere drepturilor salariatilor bãncii care nu pot beneficia de plãtile compensatorii stabilite prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 98/1999, întrucât art. 23 din ordonantã prevede în mod limitativ categoriile de persoane care beneficiazã de mãsuri de protectie socialã reglementatã prin aceasta.
Art. 23 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 98/1999 privind protectia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective prevede cã salariatii disponibilizati prin concedieri colective de la angajatorii care intrã în procedura de lichidare sau faliment beneficiazã de mãsurile de protectie prevãzute de aceastã ordonantã dacã: procedura de lichidare are loc potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societãtile comerciale, republicatã, cu modificãrile ulterioare; procedura de faliment are loc potrivit prevederilor Legii nr. 64/1995 modificatã si completatã prin Legea nr. 99/1999; procedura de lichidare are loc potrivit prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 88/1997, modificatã si completatã prin Legea nr. 99/1999, în cazul companiilor nationale si al unor societãti comerciale de transporturi maritime sau fluviale care se lichideazã sau care intrã în procedura falimentului.
Într-adevãr, în enumerarea limitativã a art. 23 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 98/1999 nu se regãseste si procedura falimentului bãncilor, reglementatã de Legea nr. 83/1998, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999.
Dispozitiile art. 23 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 9.8/1999 nu atrag, asa cum sustine autorul exceptiei, neconstitutionalitatea art. 17 din Legea nr. 83/1998, modificatã.
Constitutionalitatea unei prevederi legale poate fi raportatã doar la dispozitiile Constitutiei, Curtea Constitutionalã nefiind competentã sã se pronunte asupra corelãrii legislatiei în vigoare, care este atributul autoritãtii legiuitoare.
II. În ceea ce priveste neconstitutionalitatea art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, modificatã, în opinia autorului exceptiei termenul de 10 zile în care judecãtorul-sindic se va pronunta asupra contestatiei este prea scurt si contestatorul nu îsi poate pregãti apãrarea si nu poate administra toate probele necesare în vederea sustinerii contestatiei. Se apreciazã cã se încalcã astfel prevederile art. 24 alin. (2) din Constitutie, potrivit cãrora "În tot cursul procesului, pãrtile au dreptul sã fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu". Curtea constatã cã aceastã criticã nu poate fi primitã. Normele legale care prevãd termene pentru solutionarea de cãtre instantele de judecatã a diferitelor cereri sunt norme procedurale si reglementarea acestora intrã în competenta exclusivã a legiuitorului, în temeiul art. 125 alin. (3) din Constitutie, potrivit cãruia "Competenta si procedura de judecatã sunt stabilite de lege".
Termenul de 10 zile prevãzut la art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, care poate fi prelungit o singurã datã cu încã 10 zile, este un termen procedural, de recomandare, care a fost instituit în scopul asigurãrii celeritãtii procedurii speciale a falimentului bãncilor. Posibilitatea prevãzutã la alin. (2) al art. 19 din aceeasi lege de a introduce contestatie împotriva cererii de declansare a falimentului în termen de 5 zile de la comunicarea acestei cereri, precum si termenul maxim de 20 de zile în care judecãtorul-sindic se pronuntã asupra contestatiei, conform art. 19 alin. 3, asigurã tuturor pãrtilor un timp rezonabil pentru pregãtirea apãrãrii. De altfel, solutionarea contestatiei împotriva declansãrii falimentului reprezintã doar o etapã în cadrul procedurii falimentului, care abia incepe.
III. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate mai sustine cã atât art. 17, cât si art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, modificatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, încalcã prevederile art. 49 din Constitutie referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertãti, si anume cele ale alin. (2), care dispune cã "Restrângerea trebuie sã fie proportionalã cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãtii". Se considerã cã textele criticate încalcã aceste dispozitii constitutionale, întrucât stabilesc existenta unei singure faze obligatorii, anterioarã declansãrii procedurii falimentului, desi initial erau reglementate douã faze, si limiteazã înfãptuirea actului de justitie la o perioadã de maximum 20 de zile.
Curtea constatã cã si aceastã criticã urmeazã sã fie respinsã, si anume pentru aceleasi ratiuni care au fundamentat înlãturarea celorlalte sustineri de neconstitutionalitate a art. 17 si a art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998, modificatã, întrucât în realitate textele de lege mentionate nu impun nici o restrângere a exercitiului vreunui drept sau al vreunei libertãti.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 17 si ale art. 19 alin. 3 din Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bãncilor, modificatã si completatã prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 186/1999, exceptie ridicatã de BANKCOOP - Banca Generalã de Credit si Promovare - S.A. în Dosarul nr. 8.133/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia comercialã.
Definitivã si obligatorie.
Pronuntatã în sedinta publicã din data de 18 ianuarie 2000.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Nr. 3.909/T.B./27 octombrie 1999
MINISTERUL FINANTELOR
Nr. 21.858/8 decembrie 1999
NORME METODOLOGICE
privind constituirea si utilizarea
Fondului special al aviatiei civile
CAPITOLUL I
Bugetul Fondului special al aviatiei
civile
Art. 1. - Fondul special al aviatiei civile se constituie si se gestioneazã
de Ministerul Transporturilor, în conditiile prevãzute de
Ordonanta Guvernului nr. 47/1998 privind constituirea si utilizarea Fondului
special al aviatiei civile si potrivit bugetului Fondului special al aviatiei
civile aprobat ca anexã la bugetul de stat.
Art. 2. - Actiunile si lucrãrile finantate din fondul special al
aviatiei civile sunt cuprinse în anexa nr. 1.
Art. 3. - (1) În baza propunerilor de programe anuale, primite de
la agentii economici si de la institutiile publice cu specific de aviatie
civilã, Ministerul Transporturilor întocmeste un program anual,
cu repartizare pe trimestre si pe luni a bugetului Fondului Special al
aviaiiei civile. Acest program se avizeazã de directiile de specialitate
din cadrul Ministerului Transporturilor, de secretarul de stat care coordoneazã
activitatea aviatiei civile si este supus spre aprobare ministrului transporturilor.
(2) Agentii economici si institutiile publice cu specific de aviatie civilã
vor transmite Ministerului Transporturilor propuneri de programe anuale
pânã la data de 31 martie a anului anterior celui pentru care
se elaboreazã proiectul legii bugetului de stat.
(3) Ministerul Transporturilor solicitã, la aceleasi termene, persoanelor
juridice care datoreazã sume în conformitate cu prevederile
art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 47/1998, propunerile privind sumele
pe care acestea le vor vira la bugetul Fondului special al aviatiei civile.
Art. 4. - (1) Bugetul Fondului special al aviatiei civile se elaboreazã
si se fundamenteazã de Ministerul Transporturilor, conform modelului
prezentat în anexa nr. 2 la termenele prevãzute în Legea
nr. 72/1996 privind finantele publice, cu modificãrile si completãrile
ulterioare, pentru fundamentarea bugetului de stat.
(2) Repartizarea anualã a sumelor alocate din Fondul special al
aviatiei civile se stabileste de Ministerul Transporturilor - Directia
generalã a aviatiei civile, în functie de necesitãtile
unitãtilor de aviatie civilã justificate prin programele
transmise conform art. 3 alin. (2).
(3) Criteriile de repartizare a sumelor din Fondul special al aviatiei
civile sunt cuprinse în anexa nr. 3.
(4) În cazuri bine justificate, pe parcursul executiei anuale, dar
nu mai târziu de data de 31 octombrie, Ministerul Transporturilor,
la propunerea unitãtii beneficiare poate aproba modificãri
ale repartizãrii sumelor pe obiective, pe trimestre si pe luni,
cu conditia încadrãrii în bugetul anual aprobat.
Art. 5. - Dupã aprobarea prin lege a bugetului Fondului special
al aviatiei civile Ministerul Transporturilor procedeazã la repartizarea
cheltuielilor pe bazâ bugetului de venituri si cheltuieli aprobat,
conform legislatiei în vigoare.
CAPITOLUL II
Executia bugetului Fondului special
al aviatiei civile
Art. 6. - Executia bugetului Fonduiui special al aviatiei civile se deruleazã
prin contul 30204192855 "disponibil din fondul special al aviatiei civile",
deschis la Trezoreria Municipiului Bucuresti pe seama Ministerului Transporturilor,
în care se evidentiazã veniturile încasate pentru constituirea
Fondului special al aviatiei civile, precum si plãtile dispuse de
ordonatorul principal de credite.
Art. 7. - Plãtitorul va mentiona expres în ordinul de platã
"Reprezintã cota de 9% aferentã trimestrului ... anul ............
pentru veniturile realizate, în sumã de :........... mii lei".
Art. 8. - (1) Cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli
al Fondului special al aviatiei civile reprezintã limite maxime
care nu pot fi depãsite,
(2) Modificãrile în cursul executiei bugetare ale prevederilor
de cheltuieli în bugetul Fondului special al aviatiei civile se efectueazã
în conditiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 72/1996, cu modificãrile
si completãrile ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile angajate si efectuate din Fondul special al aviatiei
civile ministrul transporturilor îndeplineste atributiile ordonatorului
principal de credite.
Art. 9. - Cheltuielile pentru actiunile si lucrãrile finantate din
Fondul special al aviatiei civile se angajeazã potrivit reglementãrilor
în vigoare referitoare la alocatiile de la bugetul de stat.
CAPITOLUL III
Utilizarea sumelor pentru finantarea
cheltuielilor aprobate din Fondul special al aviatiei civile
Art. 10. - Sumele colectate în Fondul special al aviatiei civile
sunt alocate de Ministerul Transporturilor conform urmãtoarei proceduri:
a) unitãtile care beneficiazã de alocatii transmit lunar
Ministerului Transporturilor-Directia generalã economicã
si relatii bugetare, pânã la data de 30 sau 31 a fiecãrei
luni cereri justificative pentru cheltuieli curente si de capital necesare
în luna urmãtoare, conform modelelor prezentate în anexele
nr. 4a) si 4b);
b) datele se fundamenteazã cu încadrarea în prevederile
programelor aprobate;
c) cererile vor fi prezentate ministrului transporturilor de cãtre
Directia generalã economicã si relatii bugetare numai dupã
obtinerea avizului secretarului de stat care are în coordonare activitatea
aviatiei civile si a directiilor de specialitate din cadrul Ministerului
Transporturilor;
d) repartizarea sumelor pe beneficiari se va face în limita disponibilitãtilor
colectate si existente în contul Fondului special al aviatiei civile
la data respeetivã. Situatia repartizãrii, astfel cum a fost
aprobatã de ministrul transporturilor, se transmite unitãtilor
beneficiare;
e) lunar, sumele rezultate din ccererile justificative întocmite
pentru luna urmãtoare se vor diminua cu sumele primite în
plus fatã de cheltuielile prezentate prin deconturile justificative:
Art. 11. - (1) Dupã verificarea si aprobarea cererilor justificative
Ministerul Transporturilor, prin Directia generalã economicã
si relatii bugetare, vireazã pânã la data de 5 a fiecãrei
luni sumele fundamentate conform art. 10.
(2) Viramentele se fac din contul 30204192855 "Disponibil din Fondul special
al aviatiei civile".
Art. 12. - (1) Rãspunderea pentru modul de utilizare a sumelor din
Fondul special al aviatiei civile revine unitãtilor beneficiare
de alocatii din acest fond.
(2) Fondurile rãmase disponibile la sfârsitul anului în
conturile deschise la trezoreriile statului pentru beneficiarii de sume
din Fondul special al aviatiei civile se vireazã la Ministerul Transporturilor
în contul 30204192855 "Disponibil din Fondul special al aviatiei
civile", deschis la Trezoreria Municipiului Bucuresti, fãrã
a se solicita acceptul titularului de cont.
Art. 13. - Lunar, pânã la data de 25, pe baza datelor rezultate
din balantele de verificare contabile, unitãtile beneficiare vor
depune la Ministerul Transporturilor decontul justificativ privind utilizarea
sumelor primite pânã la sfârsitul lunii anterioare din
Fondul special al aviatiei civile, conform modelului prezentat în
anexa nr. 5.
Art. 14. - Ministerul Transporturilor va raporta lunar Ministerului Finantelor,
pânã la data de 18 a lunii curente, contul de executie privind
Fondul special al aviatiei civile pentru luna expiratã (conform
modelului prezentat în anexa nr. 6), pe formularul prezentat în
anexa nr. 15b) (de la raportãrile statistice), iar trimestrial,
o datã cu darea de seamã contabilã, se va prezenta
si contul de executie a bugetului Fondului special al aviatiei civile.
CAPITOLUL IV
Controlul constituirii si utilizãrii
Fondului special al aviatiei civile
Art. 15. - (1) Sumele încasate pentru Fondul special al aviatiei
civile vor fi folosite în exclusivitate în scopul pentru care
au fost constituite.
(2) Unitãtile de aviatie civilã care beneficiazã de
sume alocate din Fondul special al aviatiei civile sunt obligate sã
punã la dispozitie Ministerului Transporturilor toate documentele
solicitate, prin care sã justifice utilizarea sumelor sus-mentionate.
Art. 16. - Disponibilul existent la finele anului în contul Fondului
special al aviatiei civile se reporteazã, cu aceeasi destinatie,
pentru anul urmãtor.
Art. 17. - Controlul constituirii si utilizãrii Fondului special
al aviatiei civile se realizeazã de organele de specialitate ale
Ministerului Transporturilor si de alte organe specializate de control,
potrivit legii.
Art. 18. - Pentru neplata în termen si integralã a sumelor
datorate Fondului special al aviatiei civile se aplicã prevederile
actelor normative privind obligatiile cãtre bugetul de stat.
CAPITOLUL V
Contabilitatea executiei Fondului
special al aviatiei civile
Art. 19. - (1) La nivelul Ministerului Transporturilor:
a) Ministerul Transporturilor asigurã contabilitatea veniturilor
încasate si a cheltuielilor efectuate din Fondul special al aviatiei
civile, cu ajutorul urmãtoarelor conturi contabile:
178 "disponibil din fondul special al aviaiiei civile";
378 "fondul special al aviatiei civile";
213 "alte decontãri";
220 "debitori din fondul special al aviaiiei civile";
478 "cheltuieli din fondul special al aviatiei civile";
b) înregistrãri contabile:
- încasarea sumelor, conform art. 2 din Ordonanta Guvernului nr.
47/1998, la Fondul special al aviatiei civile:
178 = 378
- virarea sumelor cãtre unitãtile de aviatie civilã
beneficiare, institutii publice din subordinea Ministerului Transporturilor:
213 = 178
- virarea sumelor cãtre persoanele juridice altele decât institutiile
publice din subordinea Ministerului Transporturilor:
220 = 178
- lunar, pe baza deconturilor justificative de cheltuieli, preluarea în
contul de cheltuieli a sumelor utilizate si justificate:
- de unitãtile de aviatie civilã beneficiare, institutii
publice din subordinea, Ministerului Transporturilor:
478 = 213
- de persoanele juridice, altele decât institutiile publice din subordinea
Ministerului Transporturilor:
478 = 220
- la sfârsitul anului, închiderea contului de cheltuieli:
378 = 478
(2) Evidenta analiticã a plãtilor de casã si a cheltuielilor
efective în cadrul conturilor de disponibil si cheltuieli se organizeazã
distinct pe subdiviziunile clasificatiei veniturilor si cheltuielilor Fondului
special al aviatiei civile.
Art. 20. - La nivelul unitãtilor de aviatie civilã beneficiare:
1. pentru institutii publice din subordinea Ministerului Transporturilor:
a) conturi contabile utilizate:
178 "disponibil din fondul special al aviatiei civile";
213 "alte decontãri";
478 "cheltuieli din fondul special al aviatiei civile";
b) înregistrãri contabile:
- încasarea sumelor virate de Ministerul Transporturilor în
baza "cererii justificative" [anexa nr. 4a) sau nr. 4b); dupã caz]
prezentate si, aprobate de ministrul transporturilor, în calitate
de ordonator principal de credite, pânã la data de 30 sau
31 a lunii, privind sumele necesare:
178 = 213
- cheltuieli efectuate din sumele prim.ite de Ia Ministerul Transporturilor:
478 = 213
- la sfârsitul anului, închiderea contului de dheltuieli:
213 = 478;
2. pentru consiliile judetene de care apartin aeroporturile de interes
local:
a) consiliile judetene au obligatia de a înregistra în contabilitatea
proprie operatiunile legate de primirea si de utilizarea fondurilor alocate
de Ministerul Transporturilor.
Aceste venituri se evidentiazã în bugetele locale la capitolul
"venituri cu destinatie specialã", cod 31.02, subcapitolul 31.02.07
"venituri din fondul special al aviatiei civile".
Sumele primite de la Ministerul Transporturilor se utilizeazã pentru
realizarea programelor finantate din Fondul special al aviatiei civile
si se înregistreazã la capitolul bugetar "Cheltuieli cu destinatie
specialã", cod 96.02, subcapitolul "Cheltuieli din Fondul special
al aviatiei civile", cod 96.02.06;
b) înregistrãri contabile:
- sumo încasate de consiliile judetene de la Ministerul Transporturilor,
reprezentând venituri din Fondul special al aviatiei civile:
|
|
|
|
- virarea sumelor cãtre aeroporturile de interes local si înregistrarea cheltuielilor efectuate din Fondul special al aviatiei civile:
|
|
|
|
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale
Art. 23. - Prezentele norme metodologice vor fi publicate în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 24. - La data intrãrii în vigoare a prezentelor norme
metodologice îsi înceteazã aplicabilitatea Normele metodologice
nr. 4.816/T.B./1998 - 23.190/1999 privind constituirea si utilizarea Fondului
special al aviatiei civile emise de Ministerul Transporturilor si de Ministerul
Finantelor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 218 bis din 18 mai 1999.
Traian Bãsescu |
Decebal Traian Remes |
ANEXA Nr. 1
LISTA
cuprinzând actiunile si
lucrãrile finantate din Fondul special al aviatiei civile
a) Actiuni si lucrãri pentru aeroporturi de interes nationalANEXA Nr. 2
a) 1. cheltuieli curente:
a) 1.1. lucrãri de reparatii capitale pentru obiectivele care apartin, conform legii, domeniului public;
a) 2. cheltuieli de capital:
a) 2.1. lucrãri de investitii pentru obiectivele care apartin, conform legii domeniului public;
a) 2.2. achizitionarea de tehnicã de aviatie cu specific aeroportuar.
b) Actiuni si lucrãri pentru aeroporturi de interes local
b) 1. cheltuieli curente:
b) 1.1. lucrãri de reparatii capitale pentru obiectivele care apartin, conform legii, domeniului public;
b) 2. cheltuieli de capital:
b) 2.1. lucrãri de investitii pentru obiectivele care apartin, conform legii domeniului public;
b) 2.2. achizitionarea de tehnicã de aviatie cu specific aeroportuar.
c) Achizitionarea de tehnicã pentru aviatia civilã, utilizatã în domenii de interes public
c) 1. cheltuieli curente:
c) 1.1. achizitionarea pieselor si subansamblurilor necesare în vederea efectuãrii lucrãrilor de reparatii capitale la aeronavele utilizate pentru pregãtirea, perfectionarea si instruirea în zbor a personalului aeronautic civil, aflate în dotarea centrelor sau a scolilor cu specific de aviatie, care îsi desfãsoarã activitatea cu avizul Ministerului Transporturilor, precum si în dotarea Aeroclubului României;
c) 2. cheltuieli de capital:
c) 2.1. achizitionarea tehnicii pentru aviatia civilã, necesarã pentru pregãtirea si perfectionarea teoreticã si practicã a personalului aeronautic civil în centre sau scoli cu specific de aviatie, care îsi desfãsoarã activitatea cu avizul Ministerului Transporturilor;
c) 2.2. achizitionarea de tehnicã pentru instruirea în zbor a personalului aeronautic sportiv în cadrul Aeroclubului României;
c) 2.3. achizitionarea de tehnicã necesarã pentru desfãsurarea activitãtilor de verificare a echipamentelor de protectie a navigatiei aeriene, de cãutare-salvare, ambulantã aerianã, transport sanitar de urgentã, de interventie în caz de calamitãti, de cãtre unitãti de aviatie civilã aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor.
d) Asigurarea conditiilor de desfãsurare si de executare a programelor de formare, pregãtire, instruire si perfectionare a personalului din aviatia civilã
d) 1. cheltuieli curente:
d) 1.1. lucrãri de reparatii capitale aferente infrastructurii centrelor si scolilor de aviatie civilã;
d) 1.2. finantarea cheltuielilor necesare pentru efectuarea lucrãrilor de reparatii capitale la aeronavele utilizate pentru pregãtirea, perfectionarea si instruirea în zbor a personalului aeronautic civil, aflate în dotarea centrelor sau a scolilor cu specific de aviatie, care îsi desfãsoarã activitatea cu avizul Ministerului Transporturilor, precum si în dotarea Aeroclubului României, cu exceptia cheltuielilor pentru achizitionarea pieselor si subansamblurilor necesare în vederea efectuãrii acestor lucrãri;
d) 1.3. finantarea programelor de formare, pregãtire, perfectionare si instruire a personalului aeronautic civil care îsi desfãsoarã sau îsi va desfãsura activitatea în unitãti de aviatie civilã, indiferent de forma de organizare a acestora;
d) 1.4. transferuri neconsolidabile (burse pentru Academia Românã de Aviatie, conform Ordonantei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiintarea Academiei Române de Aviatie);
d) 2. cheltuieli de capital:
d) 2.1. lucrãri de investitii aferente infrastructurii centrelor si scolilor de aviatie civilã;
d) 2.2. finantarea cheltuielilor necesare pentru dotarea centrelor sau a scolilor cu specific de aviatie, care îsi desfãsoarã activitatea cu avizul Ministerului Transporturilor si care au ca obiect de activitate pregãtirea, perfectionarea si instruirea în zbor a personalului aeronautic civil.
BUGETUL
fondului special al aviatiei
civile
ANEXA Nr. 3
CRITERII
de repartizare a sumelor din
Fondul special al aviatiei civile
a) Pentru aeroporturile de interes national
Repartizarea sumelor din Fondul special al aviatiei civile se face de Ministerul
Transporturilor direct aeroporturilor în cauzã, pe activitãti,
în functie de programele anuale aprobate prin hotãrâre
a Guvernului si de sumele disponibile în contul Fondului special
al aviatiei civile.
Programele anuale vor fi elaborate de Ministerul Transporturilor pe baza
programelor individuale justificate transmise de aeroporturile de interes
national, a strategiei Ministerului Transporturilor privind aviatia civilã
si a sumelor anuale alocate acestor aeroporturi din Fondul special al aviatiei
civile.
Se va acorda prioritate programelor de reparatii capitale si de investitii
cu impact direct asupra sigurantei traficului.
b) Pentru aeroporturile de interes local
Repartizarea sumelor din Fondul special al aviatiei civile se face de Ministerul
Transporturilor consiliilor judetene de care apartin aeroporturile în
cauzã, pe activitãti, în functie de programele anuale
aprobate prin hotãrâre a Guvenului si de sumele disponibile
în contul Fondului special al aviatiei civile.
Programele anuale vor fi elaborate de Ministerul Transporturilor pe baza
programelor individuale justificate transmise de aeroporturile de interes
local, a strategiei Ministerului Transporturilor privind aviatia civilã
si a sumelor anuale alocate acestor aeroporturi din Fondul special al aviatiei
civile.
Se va acorda prioritate programelor de reparatii capitale si de investitii
cu impact direct asupra sigurantei traficului. Dupã aprobarea bugetului
Fondului special al aviatiei civile ca anexã la legea bugetului
de stat, în termen de 5 zile Ministerul Transporturilor, prin Directia
generalã a aviatiei civile, va transmite consiliilor judetene de
care apartin aeroporturile în cauzã sumele repartizate pentru
anul bugetar respectiv, în vederea cuprinderii si aprobãrii
acestor sume în bugetele proprii ale judetelor.
Pentru celelalte actium si lucrãri prevãzute în anexa
nr. 1, la elaborarea programelor anuale se va tine seama de traficul existent
si prognozat pe aeroporturile care solicitã finantarea din acest
fond.
c) Pentru achizitionarea de tehnicã pentru aviatia civilã
si pentru asigurarea conditiilor de desfãsurare si de executare
a programelor de formare, pregatire, instruire si perfectionare a personalului
din aviatia civilã
Repartizarea sumelor alocate din Fondul special al aviatiei civile se face
în functie de necesitãtile justificate pentru fiecare categorie
de lucrãri, de cãtre Ministerul Transporturilor, prin programele
anuale de lucrãri, aprobate prin hotãrâre a Guvernului.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ANEXA Nr. 4a)
Aprobat
Ministru,
CERERE JUSTlFICATIVÃ
privind sumele necesare pentru
cheltuielile curente care se finanteazã din Fondul special al aviatiei
civile pentru luna............. anul ........
1. Valoarea programului anual aprobat
2. Valoarea programului cumulat
pânã la finele trimestrului solicitat
3. Valoarea realizãrilor
cumulate de la începutul anului pânã la finele trimestrului
raportat
4. Sumele alocate pânã
la finele trimestrului precedent în baza cererilor justificative
anterioare
5. Sumele necesare (2-4)
6. Sumele primite în plus
fatã de deconturile justificative
7. Sumele de alocat (5-6)
Datele se confirmã pe rãspunderea
noastrã.
.............................. |
.............................. |
Avizat |
|
.............................. |
|
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
Aprobat
Ministru,
CERERE JUSTIFICATIVÃ
privind sumele necesare pentru
cheltuielile de capital care se finanteazã din Fondul special al
aviatiei civile pentru luna.............. anul...........
1. Valoarea programului anual aprobat
2. Valoarea programului cumulat
pânã la finele trimestrului solicitat
3. Valoarea realizãrilor
cumulate de la începutul anului pânã la finele trimestrului
raportat
4. Sumele alocate pânã
la finele trimestrului precedent în baza cererilor justificative
anterioare
5. Sumele necesare (2-4)
6. Sumele primite în plus
fatã de deconturile justificative
7. Sumele de alocat (5-6)
Datele se confirmã pe rãspunderea
noastrã.
.............................. |
.............................. |
Avizat |
|
.............................. |
|
NOTA:
În anexa se va prezenta situatia
pe obiective.
ANEXA Nr. 5
DECONT JUSTIFICATIV
al agentului economic privind
sumele primite din Fondul special al aviatiei civile pentru luna ........
ANEXA Nr. 6
CONTUL DE EXECUTIE
privind Fondul special al aviatiei
civile
MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI
ORDIN
privind modificarea art. 16 si
17 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei
nr. 103/1998 pentru aprobarea
Normei sanitare veterinare privind conditiile sanitare veterinare
si procedura de autorizare sanitarã
veterinarã de functionare a unitãtilor supuse controlului
sanitar veterinar si privind aprobarea efectuãrii de activitãti
de export cu produse de origine animalã si cu alte produse supuse
controlului sanitar veterinar
Ministrul agriculturii si alimentatiei,
în temeiul art. 31 alin. 1 din Legea sanitarã veterinarã
nr. 60/1974, republicatã, cu modificãrile si completãrile
ulterioare, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 6/1999
privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei,
având în vedere Nota Agentiei Nationale Sanitare Veterinare
nr. 93.157 din 6 ianuarie 2000,
emite urmãtorul ordin:
Art. I. - Articolele 16 si 17 din Norma sanitarã veterinarã
privind conditiile sanitare veterinare si procedura de autorizare sanitarã
veterinarã de functionare a unitãtilor supuse controlului
sanitar veterinar si privind aprobarea efectuãrii de activitãti
de export cu produse de origine animalã si cu alte produse supuse
controlului sanitar veterinar, aprobatã prin Ordinul ministrului
agriculturii si alimentatiei nr. 103/1998, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 23 decembrie 1998, modificat
prin Ordinul ministrului agriculturii si alimentatiei nr. 150/1999, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 23
decembrie 1999, se modificã si vor avea urmãtorul cuprins:
"Art. 16. - La data de 30 iunie 2000 autorizatiile sanitare veterinare
de functionare emise anterior intrãrii în vigoare a prezentului
ordin îsi pierd valabilitatea.
Directiile sanitare veterinare judetene sau, dupã caz, a municipiului
Bucuresti au obligatia ca pânã la aceastã datã
sã verifice conditiile sanitare veterinare de functionare a unitãtilor
respective si sã emitã autorizatii sanitare veterinare de
functionare conform prevederilor prezentei norme sanitare veterinare.
Art. 17. - Taxele pentru eliberarea autorizatiei sanitare veterinare de
functionare se percep potrivit Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicatã,
cu modificãrile si completãrile ulterioare.
Autorizatiile sanitare veterinare de functionare se vizeazã anual
sau la 2 ani de la data eliberãrii, în functie de obiectul
de activitate, percepându-se jumãtate din taxa prevãzutã
pentru eliberarea acestora."
Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii si alimentatiei,
Stefan Pete,
secretar de stat
Bucuresti, 12 ianuarie 2000.
Nr. 3.
RECTIFICARE
În Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 204/1999 privind
ratificarea Protocolului aditional nr. 8 la Acordul central european de
comert liber (CEFTA), semnat la Budapesta la 20 octombrie 1999, publicatã
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30
decembrie 1999, se fac urmãtoarele rectificãri în anexa
la acest protocol:
- la pagina 3, la punctul 1 referitor la textul paragrafuiui 4 al articolului
17 - rândul 2 - în loc de: în acel stat parte
se va citi: dintr-un stat parte;
- la pagina 3, la punctul 2 referitor la textul articolului 20, la alineatul
1 - rândurile 5 si 6 - în loc de: în altã parte
decât într-un stat parte se va citi: oriunde în
interiorul statului parte.