MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

 

Anul XII - Nr. 687     LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE    Joi, 21 decembrie 2000

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 232 din 16 noiembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 242 din 23 noiembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă

 

Decizia nr. 257 din 5 decembrie 2000 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

282. - Ordonantă de urgentă pentru modificarea si completarea art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar

 

1.333. - Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 642/2000 privind alocatiile de hrană pentru consumurile colective din unitătile bugetare de asistentă socială pentru copii

 

1.336. - Hotărâre privind limitarea continutului de sulf din motorină

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 232

din 16 noiembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a)

din Codul de procedură penală

 

Lucian Mihai - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa- judecător

Lucian Stângu- judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marioara Prodan- magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionatitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Gîrleanu în Dosarul nr. 8.778/1999 al Judecătoriei Focsani, judetul Vrancea.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor (Marian Gîrleanu si Nicolae Abagiu), fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca fiind inadmisibilă, a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, în temeiul art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, întrucât prin Decizia nr. 145 din 14 iulie 2000 Curtea Constitutională a admis exceptia de neconstitutionalitate referitoare la acelasi text de lege, constatând că dispozitia “numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecătii este amenda sau închisoarea de cel mult un an”, prevăzută de acest text, este neconstitutională.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2000, pronuntată în Dosarul nr. 8.778/1999, Judecătoria Focsani a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marian Gîrleanu, personal, printr-o cerere scrisă, si prin apărător, în sedinta de judecată, într-un proces penal pornit împotriva sa pentru săvârsirea infractiunii de lovire sau alte violente.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală contravin prevederilor art. 24 din Constitutie referitoare la garantarea dreptului la apărare, întrucât limitează posibilitatea reprezentării inculpatului în fata primei instante.

Judecătoria Focsani, exprimându-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, apreciază că aceasta este neîntemeiată. Se consideră că "Posibilitatea ca inculpatul să fie reprezentat, doar în conditiile în care pedeapsa ce urmează a fi aplicată este închisoarea de cel mult un an sau amenda, constituie o garantie a dreptului la apărare, prevăzut de dispozitiile art. 6 si art. 171 din Codul de procedură penală. Prezenta personală a acestuia la judecată creează conditiile pentru buna organizare a apărării, prin propunerea de probe, ridicarea unor exceptii, posibilitatea de a pune întrebări persoanelor audiate pe parcursul cercetării judecătoresti [...] nefiind exclusă asistarea de către avocatul desemnat din oficiu sau ales de către inculpat". Instanta mai arată că art. 24 din Constitutie prevede "dreptul părtii implicate într-un proces de a fi asistată de un apărător ales sau numit din oficiu si nu dreptul la reprezentare".

În conformitate cu dispozitiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presediniilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, in punctul său de vedere, apreciază, de asemenea, că exceptia nu este întemeiată, având în vedere că "Obligatia inculpatului de a fi prezent la judecată constituie o garantie si nu o atingere a dreptului la apărare drept consacrat prin art. 24 din Constitutie, întrucât conditiile de publicitate, oralitate si contradictorialitate, în care se desfăsoară judecata, oferă inculpatului cadrul necesar realizării apărării în procesul penal. În plus, prezenta inculpatului oferă instantei posibilitatea de a investiga direct personalitatea sa, aspect deosebit de important în procesul de individualizare a pedepsei". În sustinerea acestui punct de vedere se invocă si deciziile Curtii Constitutionale nr. 48/1997 si nr. 34/1999.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, sustinerile autorului exceptiei, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c). din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, care au următorul continut: "În cursul judecătii inculpatul poate fi reprezentat:

a) la judecarea cauzei în primă instantă ori la rejudecarea ei după desfiintarea hotărârii în apel sau după casare de către instanta de recurs, numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecătii este amenda sau închisoarea de cel mult un an. "

Autorul exceptiei corisideră că aceste dispozitii care îi interzic dreptul de a fi reprezentat în instantă de către apărătorul ales sunt contrare prevederilor art. 24 din Constitutie, conform cărora: "(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu."

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ce formează obiectul prezentei cauze, Curtea constată, pe de o parte, că textul de lege criticat nu distinge între cauzele care determină absenta inculpatului, iar pe de altă parte, că prevederile art. 24 din Constitutie garantează neconditionat dreptul la apărare, precum si dreptul părtilor de a fi asistate în tot cursul procesului de un avocat, ales sau numit din oficiu. În raport cu aceste prevederi constitutionale, inculpatul nu poate fi determinat să se prezinte la judecarea cauzei sale prin instituirea unei obligatii pe care el nu o poate îndeplini, indiferent din ce motive, iar interzicerea reprezentării lui în instantă trebuie privită ca o încălcare a dreptului său la apărare.

Aceste argumente au determinat Curtea sa îsi reconsidere jurisprudenta anterioară. Astfel, prin Decizia nr. 145 din 14 iulie 2000 Curtea a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală si a decis că dispozitia "numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecătii este amenda sau închisoarea de cel mult un an" este neconstitutională.

Cu acel prilej Curtea a retinut că, potrivit art. 20 alin. (1) din Constitutie, "Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte”. Din această perspectivă Curtea a stabilit că realizarea dreptului la apărare al inculpatului în orice proces penal - în sensul prevederilor art. 6 pct. 3 lit. c) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, asa cum acestea sunt interpretate si aplicate în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului - presupune asigurarea posibilitătii reprezentării sale de către un avocat în fata tuturor instantelor judecătoresti.

De asemenea, în aceeasi decizie Curtea a retinut că dispozitiile art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală sunt contrare si principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât inculpatul este singura parte din proces care nu poate fi reprezentată în toate situatiile.

Solutia adoptată si considerentele cuprinse în Decizia Curtii Constitutionale nr. 145 din 14 iulie 2000 sunt valabile si în prezenta cauză.

Întrucât la data sesizării Curtii Constitutionale mentionata decizie nu fusese încă pronuntată, în spetă nu sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, referitoare la inadmisibilitatea exceptiilor de neconstitutionalitate având ca obiect dispozitii legale constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioară a Curtii Constitutionale. În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate ce face obiectul prezentei decizii urmează să fie admisă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

 

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicată de Marian Gîrleanu în Dosarul nr. 8.778/1999 al Judecătoriei Focsani, judetul Vrancea, si constată că dispozitia "numai dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta supusă judecătii este amenda sau închisoarea de cel mult un an”, prevăzută la art. 174 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, este neconstitutională.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 16 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Marioara Prodan

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 242

din 23 noiembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă

 

Lucian Mihai - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Lucian Stângu  - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, exceptie ridicată de Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.110/1998 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia comercială.

La apelul nominal Agentia de Valorificare a Activelor Bancare din Bucuresti este reprezentată de avocat Mihai Constantinescu. Lipseste autorul exceptiei, Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Agentia de Valorificare a Activelor Bancare din Bucuresti, prin avocat, considerănd că exceptia ridicată în cauza de fată constituie o reiterare - atât ca formă, cât si ca fond - a exceptiilor de neconstitutionalitate solutionate prin deciziile Curtii Constitutionale nr. 126 din 4 iulie 2000 si nr.  155 din 19 septembrie 2000, solicită respingerea exceptiei ca fiind inadmisibilă.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 2 februarie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 2.110/1998, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială "General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti cu ocazia solutionării apelului declarat împotriva Deciziei civile nr. 3.188 din 10 august 1998, pronuntată de Tribunalul Bucuresti - Sectia comercială în Dosarul nr. 539/1998.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că ordonanta criticată, în întregul său si, în mod special, dispozitiile art. 4, 5, 8, 9 art. 11 alin. (2) art. 12 13, 18, 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) si (2), precum si ale art. 40 încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetăienilor, ale art. 21 privind accesul liber la justitie, ale art. 24 alin. (1) care consacră dreptul la apărare si ale art. 125 referitoare la înfăptuirea justitiei, deoarece instituie o procedură specială de recuperare a creantelor bancare neperformante, care derogă de la dreptul comun.

Curtea de Apel Bucuresti - Sectia comercială, exprimându-si opinia, apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, deoarece Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 si, in concret, dispozitiile legale mentionate "nu constituie o încălcare a principiilor constitutionale, legiuitorul având dreptul să deroge de la alte legi, printr-un alt act normativ special, în privinta reglementării unor institutii juridice".

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei ridicate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 august 1999. Astfel cum a fost formulată, exceptia de neconstitutionalitate se referă la ansamblul dispozitiilor ordonantei si, în mod special, la cele ale art. 4, 5, 8, 9, art. 11 alin. (2), art. 12, 13, 18, 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (1) si (2) si ale art. 40.

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale, actul normativ criticat a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 3 aprilie 2000, însă modificările operate nu vizează textele constitutionale invocate.

Autorul exceptiei consideră că actul normativ criticat încalcă următoarele prevederi constitutionale:

- Art. 16 alin. (2): “Nimeni nu este mai presus de lege. ”;

- Art. 21 : "(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 24 alin. (1): “Dreptul la apărare este garantat.”;

- Art. 125: "(1) Justitia se realizează prin Curtea Supremă de Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare:

(3) Competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege. "

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 a mai fost supusă controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, s-a retinut, în esentă, că această ordonantă, emisă în baza unei legi de abilitare, si anume Legea nr. 140/1999, reglementează o procedură specială pentru realizarea creantelor bancare neperformanfe preluate de Agentia de Valorificare a Activelor Bancare si pentru solutionarea litigiilor si cererilor de orice natură în legătură cu aceste creante, precum si pentru executarea silită. Din această perspectivă Curtea a constatat, pe de o parte, că Ordonanta Guvernului nr. 55/1999 are în vedere o categorie specială de creante, pentru care prevede o procedură executională specială, si anume creantele bancare neperformante preluate la datoria publică, iar pe de altă parte, că există o strânsă legătură între datoria publică internă si bugetul de stat, ceea ce este de natură să constituie o justificare suficientă pentru diferenta de tratament juridic în ceea ce priveste procedura executională a creantelor preluate la datoria publică internă. De asemenea, s-a retinut că, inclusiv în situatia în care ordonanta criticată cuprinde norme de procedură privind executarea, precum si unele norme de competentă care derogă de la dispozitiile Codului de procedură civilă, precum si de la alte dispozitii cuprinse în legi speciale, aceasta nu contravine sub nici un aspect, prevederilor constitutionale invocate, criticile de neconstitutionalitate fiind neîntemeiate.

Deoarece nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, solutia se aplică si în cauza de fată, astfel că exceptia urmează să fie respinsă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

 

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstituiionalitate a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 55/1999 privind executarea silită a creantelor bancare neperformante preluate la datoria publică internă, exceptie ridicată de Societatea Comsrcială "General Consulting and Procurement" - S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 2.110/1998 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia comercială.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 23 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 257

din 5 decembrie 2000

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă

 

Lucian Mihai - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stângu  - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghită - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionaliate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Valentin Dunoiu în Dosarul nr. 1.390/2000 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile (Valentin Dunoiu si Societatea Comercială "Petromar" - S.A. din Constanta), fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale, solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

 

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 21 martie 2000, pronuntată în Dosarul nr. 1.390/2000, Tribunalul Constanta - Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă. Exceptia a fost ridicată de Valentin Dunoiu, reclamant-recurent într-un litigiu de muncă ce are ca obiect pretentii bănesti fprmulate împotriva Societătii Comerciale "Petromar S.A. din Constanta.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 încalcă principiul neretroactivitătii legii stabilit la art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât, chiar si în cazul litigiilor judecate în perioada în care erau în vigoare reglementările anterioare, dar în care pronuntarea s-a făcut după intrarea în vigoare a noii reglementări, în privinta -căilor de atac se aplică aceasta din urmă, care elimină calea de atac a apelului si reduce termenul de declarare a recursului. Autorul exceptiei arată însă că el nu a beneficiat de prevederile Legii nr. 168/1999 referitoare la solutionarea cu celeritate a litigiului de muncă. "

Tribuanlul Constanta - Sectia civilă, exprimăndu-si opinia, apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât, pe de o parte, dispozitiile art. 80 din Legea nr. 168/1999, având caracter procedural, sunt, în principiu, de imediată aplicare, iar pe de altă parte, aceste dispozitii legale nu stabilesc ca noile termene referitoare la calea de atac să fie aplicate si hotărârilor pronuntate anterior intrării lor în vigoare.

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este nefondată, întrucât, potrivit dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999, termenul de recurs în conflictele de drepturi curge de la data comunicării hotărârii instantei de fond, iar legea nu prevede că dispozitiile sale se aplică si hotărârilor pronuntate anterior intrării ei în vigoare. Se mai precizează că, desi a fost publicată la 29 noiembrie 1999 Legea nr. 168/1999 a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

 

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (1), art. 2, 3, 12 si 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999.Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronuntate de instanta de fond. "

Autorul exceptiei consideră că aceste dispozitii legale contravin principiului neretroactivitătii legii civile, consfintit prin art. 15 alin. (2) din Constitutie potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate nu contravin normei cuprinse în art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât ele nu dispun pentru trecut, ci doar pentru viitor. Dispozitiile art. 80 din Legea nr. 168/1999, constituind reguli procedurale, sunt de imediată aplicare, fără să producă însă efecte retroactive. În acest sens sunt semnificative si dispozitiile art. IV din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea si completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, ordonantă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 17 noiembrie 1999, potrivit cărora "Cauzele care au ca obiect judecarea în fond a unor litigii de muncă, aflate pe rolul judecătoriilor, vor fi trecute la completele care judecă conflictele de muncă si litigiile de muncă din cadrul judecătoriei respective imediat după înfiintarea acestora.

Apelurile declarate până la data înfiintării noilor instante, precum si cele aflate în curs de judecată vor fi solutionate de instantele legal sesizate.

Recursurile declarate sau aflate în curs de judecată vor fi trecute la sectiile care judecă conflicte de muncă si litigii de muncă din cadrul tribunalelor”.

Prevederile legale referitoare la căile de atac trebuie aplicate, evident, tuturor hotărârilor pronuntate după intrarea în vigoare a acestor prevederi.

De altfel, Curtea Constitutională a statuat în mod constant că "este de competenta exclusivă a organului legislativ instituirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti si a modalitătii de exercitare a căilor de atac, iar principiul accesului liber la justitie presupune tocmai posibilitatea celor interesati de a le exercita". În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 45 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 20 mai 1999.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

 

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de muncă, exceptie ridicată de Valentin Dunoiu în Dosarul nr. 1.390/2000 al Tribunalului Constanta - Sectia civilă.

Definitivă si obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 decembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Doina Suliman

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea si completarea art. 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic - Articolul 10 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 31 martie 2000, cu modificările si completările ulterioare, se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:

"(5) Prin derogare de la prevederile alin. (4), începând cu luna decembrie a anului 2000 salariile de bază ale personalului din unitătile de cultură vor putea fi majorate în mod suplimentar, până la nivelul rezultat din evaluarea performantelor profesionale individuale, efectuată în cursul anului 2000, cu încadrarea în bugetul aprobat pentru anul 2000."

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Ion Catamitru

p. Ministrul finantelor,

Valentin Lazea,

secretar de stat

p. Ministrul muncii si protectiei sociale,

Alexandru Gheorghe Man,

secretar de stat

 

Bucuresti, 20 decembrie 2000.

Nr. 282.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 642/2000

privind alocatiile de hrană pentru consumurile colective din unitătile bugetare de asistentă socială pentru copii

 

În temeiui prevederilor art. 107 din Constitutia României si ate art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. 63/1994 privind actualizarea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile si institutiile publice, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 642/2000 privind alocatiile de hrană pentru consumurile colective din unitătile bugetare de asistentă socială pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 7 august 2000, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Hotărârea Guvernului nr. 642/2000, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei Nationale

pentru Protectia Drepturilor Copilului,

Vlad Mihai Romano

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Liviu Lucian Albu

Ministrul educatiei nationale,

Andrei Marga

p. Ministrul functiei publice,

Ioan Onisei

p. Ministrul finantelor,

Valentin Lazea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 decembrie 2000.

Nr. 1.333.

 

ANEXĂ

 

ALOCATIA DE HRANĂ

pentru consumurile colective din unitătile bugetare de asistentă socială pentru copii

 

- lei/asistat/zi -

1. Centre de plasament pentru:

 

a) copii între 0-6 luni inclusiv

22.000

b) copii între 6-12 luni inclusiv               

24.000

c) copii între 1 -4 ani inclusiv 

23.000

d) copii între 4-18 ani inclusiv

32.000

e) tineri între 18-26 ani inclusiv

32.000

2. Centre de recuperare si reabilitare pentru minori    cu handicap

32.000

3. Centre de primire pentru minori

32.000

4. Centre-pilot de recuperare si reabilitare pentru minori

32.000

5. Centre de recuperare si reabilitare neuropsihiatrică

32.000

6. Centre de integrare si terapie ocupatională

32.000

7. Centre maternale (mama protejată)

32.000

8. Centre de zi

21.000

9. Asistati bolnavi TBC stabilizat, cancer si neoplazii, hepatită

64.000

10. Asistati bolnavi SIDA si infectie HIV

64.000

                                                                                                                                                                 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind limitarea continutului de sulf din motorină

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 6 si 43 din Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Agentii economici care produc introduc pe piată si/sau utilizează motorină la motoarele Diesel, identificată conform Tarifului vamal de import al României la pozitiile tarifare 2710 0067 si 2710 0068, sunt obligati să introducă pe piată si/sau să utilizeze motorină în următoarele conditii:

a) în perioada 1 ianuarie 2001 - 1 ianuarie 2005, motorină cu continut al compusilor cu sulf, exprimat în sulf, mai mic de 0,2% din greutate;

b) după 1 ianuarie 2005, motorină cu continut al compusilor cu sulf, exprimat în sulf, mai mic de 0,05% din greutate.

Art. 2. - Metodele de referintă pentru determinarea continutului de sulf al tipurilor de motorină introduse pe piată si utilizate sunt prevăzute în EN 2460 si ISO 8754, mentionate în standardul SR-EN 590/1997.

Art. 3. - Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică tipurilor de motorină destinate unei transformări prealabile combustiei finale, identificate conform Tarifului vamal de import al României la pozitiile tarifare 2710 0061 si 2710 0065, si nici tipurilor de motorină continute în rezervoarele proprii ale navelor, aeronavelor sau vehiculelor cu motor care tranzitează România.

Art. 4. - (1) Nerespectarea prevederilor art. 1 cu privire la introducerea pe piată si/sau utilizarea motorinei constituie contraventie în măsura în care, potrivit legii penale, nu este considerată infractiune, si se sanctionează cu amendă între 50.000.000 lei si 80.000.000 lei.

(2) Agentiile teritoriale pentru protectia mediului, în cadrul procedurii de autorizare si în activitatea de inspectie, controlează la agentii economici care produc si/sau utilizează motorină modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri si aplică, după caz, sanctiunile prevăzute de lege.

Art. 5. - Constatarea contraventiilor privind încălcarea prevederilor prezentei hotărâri referitoare la introducerea pe piată a motorinei si aplicarea sanctiunilor se fac de către personalul împuternicit al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, în conditiile legii.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul industriei si comertului,

Radu Berceanu

Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,

Romică Tomescu

Seful Oficiului pentru Protectia Consumatorilor,

Corneliu Eliade Mihăilescu

 

Bucuresti, 14 decembrie 2000.

Nr. 1.336.