MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 644   LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE     Luni, 11 decembrie 2000

 

SUMAR

 

HOTÃRÂRI ALE CURI'll CONSTITUTIONALE

 

Hotãrârea nr. 47 din 21 noiembrie 2000 privind contestarea Hotãrârii nr. 35/2000 a Biroului electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti

 

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.212. - Hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comitetelor de bazin

 

1.219. - Hotãrâre privind unele mãsuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese de schimb auto, altele decât cele care pot afecta siguranta circulatiei si/sau protectia mediului

 

1.250. - Hotãrâre pentru schimbarea administratorului unor imobile, proprietate publicã a statului, precum si pentru trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului si administrarea Serviciului de Protectie si Pazã

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

785. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea aplicãrii unor reglementãri europene-tehnice care cuprind cerintele tehnice necesare în vederea certificãrii, în conformitate cu dispozitiile Reglementãrii europene JAR-21 - Proceduri de certificare pentru aeronave, produse si piese asociate, aprobatã prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 434/1999

 

2.108. - Ordin al ministrului culturii privind modificarea Ordinului ministrului culturii nr. 2.032/1999 pentru înfiintarea Comisiei de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice si aprobarea normelor si criteriilor de atestare a expertilor în domeniul protejãrii monumentelor istorice si a specialistilor în domeniul conservãrii si restaurãrii monumentelor istorice

 

DECIZII ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

260. - Decizie privind reducerea cu 6 luni a duratei licentei de emisie nr. TV 008 din 14 ianuarie 1993, acordatã Societãtii Comerciale CMC INTERNATIONAL IMPEX-S.R.L. pentru postul Tele 7 abc

 

264. - Decizie privind reducerea cu 6 luni a duratei licentei de emisie nr. TV 050 din 20 iulie , 1993, acordatã Societãtii Comerciale GHINEA ACTUALITATEA - S.N.C. pentru postul TV

BRÃILA-33

 

HOTĂRÂRI ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

HOTĂRÂREA Nr. 47

din 21 noiembrie 2000

privind contestarea Hotărârii nr. 35/2000 a Biroului electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti

 

Lucian Mihai - presedinte

Costică Bulai - judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Ioan Muraru – judecător

Nicolae Popa – judecător

Lucian Stângu - judecător

Florin Bucur Vasilescu – judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghită – procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

 

La data de 20 noiembrie 2000 Biroul Electoral Central a înaintat Curtii Constitutionale, în vederea solutionării, con­testatia înregistrată la nr. 564 din 18 noiembrie 2000, for­mulată de doamna Graziela Bârlă împotriva solutiei date prin Hotărărea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 de Biroul electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti, de res­pingere a plângerii adresate cu privire la împiedicarea con­testatoarei de a-si desfăsura campania electorală în calitate de candidat pentru functia de Presedinte al României.

Contestatia formează obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 416 D/2000.

Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. 4 teza întâi din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Curtii Constitutionale nr. 19 din 17 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 17 octombrie 2000, contestatia se solutionează fără citarea părtilor, cu participarea numai a judecătorilor Curtii, pe baza sesizării si a celorlalte documente aflate la dosar.

În motivarea contestatiei se sustine că Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti, este contrară dispoziiiilor art. 16, 30 si 31 din Constitutie, precum si celor ale art. 16 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, raportate la art. 7, 10 si 19 din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000. De ase­menea, se sustine că "derularea campaniei electorale prin mass-media trebuie să se facă cu respectarea principiului egalitătii de sanse", că "exercitarea dreptului la antenă, ast­fel cum este reglementat prin art. 31 din Constitutie, în conditii de deplină egalitate, este o obligatie, nu o aptitu­dine pentru orice serviciu public de radio si televiziune", precum si că, întrucât "Constitutia nu face distinciie între serviciile publice sau private, … rezultă că toate serviciile de radio si televiziune trebuie să respecte principiile constitutionale în ce priveste exercitarea dreptului". Contestatoarea subliniază, de asemenea, că folosirea în Constitutie a sintagmei "servicii publice" de radio si televiziune "nu trebuie interpretată în sensul că obligatiile con­stitutionale revin numai institutiilor publice care prestează serviciul public respectiv, ci ele revin în egală măsură si institutiilor private care prestează acelasi serviciu". În con­testatie se mai arată că prin Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240/2000 s-a făcut o "diferentiere artifi­cială între obligatiile care reveneau televiziunii publice si celei private", care a fost însă "reparată prin art. 7", în temeiul căruia "PRO TV avea obligatia să anunte, prin presă sau prin programele sale, intentia de a atribui timpi de antenă candidatilor. Însă acesti timpi trebuia acordati tuturor candidatilor si nu unor candidati selectati de postul PRO TV după criterii aleatorii, în spetă, sondajele de opinie publicate în mass-media, a căror autenticitate este discuta­bilă. În acest mod, în fapt, s-a realizat o manipulare a opi­niei publice, o canalizare a atentiei acesteia spre candidati mediatizati, prejudiciindu-i pe ceilalti. Acest lucru s-a realizat prin modul de concepere a emisiunii "Eu vreau să fiu presedinte”, la care au avut acces numai 8 candidati, si nu toti 12, câti au fost validati de Biroul Electoral Central." Totodată se arată că televiziunea publică natională "a deturnat litera si spiritul reglementărilor legale", deoarece: 1) "[...] a stabilit ca ordinea prezentării emisiunilor electo­rale la TVR să fie cea a înscrierii candidatilor la Biroul Electoral Central, desi în conformitate cu art. 10 din Decizia nr. 240/2000 trebuia să se facă în ordinea rezultată în urma tragerii la sorti"; 2) ca urmare a "deciziei TVR întâlnirea candidatilor în finala din 23 noiembrie 2000 nu mai are loc, pe motiv că o parte din candidati au semnat deja contracte cu alte posturi de televiziune"; 3) TVR, "desi a primit de la buget banii necesari pentru desfăsurarea campaniei în conformitate cu art. 19 alin. 2 din Decizia nr. 240/2000, potrivit cu care durata însumată a emisiunilor electorale nu poate depăsi 120 de minute pentru fiecare candidat, candidatii sunt lipsiti de dreptul lor de a folosi aceste minute la care au dreptul pentru data de 23 noiem­brie 2000". În sfârsit, se sustine că "abuzuri de interpretare si aplicare a normelor electorale a comis si Parlamentul României, care, în sedinta Camerelor reunite din 31 octom­brie 2000, a stabilit ca în zilele de 20 si 21 noiembrie 2000 să aibă loc întâlniri între candidati, tot după criteriul înscrierii la Biroul Electoral Central". Fată de cele arătate se solicită Curtii să constate "ilegalităiile comise de TVR si PRO TV, precum si de Parlament", să anuleze Hotărârea nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de cir­cumscriptie al municipiului Bucuresti si "să oblige posturile de televiziune să reintre în legalitate pe perioada care a mai rămas din actuala campanie electorală".

Dezbaterile pentru solutionarea contestatiei candidatei Graziela Bârlă au avut loc în sedinta din 20 noiembrie 2000 si au continuat în sedinta din 21 noiembrie 2000. Dezbaterile din sedinta de judecată din 20 noiembrie 2000 au fost consemnate în încheierea întocmită pentru acea sedintă.

În perioada de la primirea contestatiei si până la dez­baterile finale din 21 noiembrie 2000 Curtea Constitutională a solicitat documente si informatii atât de la candidat, cât si de la TVR si PRO TV, pentru a elucida toate aspectele privind eventuala împiedicare a candidatului de a-si desfăsura campania electorală.

Astfel, la data de 20 noiembrie 2000, în temeiul dis­pozitiilor art. 5 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constitutională a solicitat presedintelui Consiliului de admi­nistratie al Societătii Române de Televiziune informatii pri­vind participarea celor 12 candidati pentru functia de Presedinte al României în cadrul programelor difuzate în zilele de 20 si 21 noiembrie 2000, precum si informatii referitoare la programarea pentru ziua de 23 noiembrie 2000 a unei emisiuni electorale la care să participe toti cei 12 candidati. La aceeasi dată, potrivit acelorasi prevederi legale, au fost solicitate directorului general al PRO TV copii de pe scrisoarea din 2 noiembrie 2b00 adresată de candidată postului de televiziune PRO TV, precum si de pe răspunsul din 3 noiembrie 2000 Ia această scrisoare. De asemenea, în temeiul prevederilor, art. 20 alin. 4 teza a doua din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, au fost solicitate contestatoarei, la data de 20 noiembrie 2000, copii de pe înscrisurile din care rezultă că au fost îndeplinite de către aceasta obligatiile financiare implicate de aplicarea dispozitiilor art. 7 alin. (2) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000.

CURTEA,

analizând contestatia prin raportare la dispozitiile Constitutiei, ale Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, ale Legii nr. 69/1992 pentru ale­gerea Presedintelui României, ale Legii audiovizualului nr. 48/1992, precum si ale Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 240/2000 privind conditiile de prezentare si duratele programelor destinate campaniei electorale pen­tru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru alegerea Presedintelui României, văzând concluziile repre­zentantului Ministerului Public, precum si documentele aflate la dosar, retine următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 144 lit. d) din Constitutie, ale art. 26 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum si ale art. 2 alin. (2) si ale art. 17 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României, Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă să solutioneze con­testatia.

Prin contestatia adresată Curtii Constitutionale doamna Graziela Bârlă, candidat independent pentru functia de Presedinte al României, a solicitat anularea Hotărârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti, prin care i-a fost respinsă plânge­rea cu privire la împiedicarea desfăsurării campaniei sale electorale, ca urmare a unor măsuri discriminatorii în raport cu alti candidaii, promovate de Societatea Română de Televiziune si de postul privat de televiziune PRO TV. Autoarea contestatiei solicită, de asemenea, obligarea celor două posturi de televiziune de către Curtea Constitutională de a reintra în legalitate pe perioada care a mai rămas din actuala campanie electorală.

Candidata Graziela Bârlă se plânge de faptul că a fost defavorizată de posturile de televiziune PRO TV si TVR prin modul inegal de repartizare a timpilor de antenă la emisiunile electorale. În mod special, se arată în plângere, postul privat de televiziune PRO TV i-a interzis accesul la o anumită emisiune, solicitată cu precădere de contesta­toare pentru popularitatea deosebită în rândul telespectatorilor. În acest fel au fost încălcate prevederile art. 16 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României si cele ale art. 6 alin. (1) si ale art. 7 din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240/2000.

Contestatoarea argumentează că, în conformitate cu art. 7 din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240/2000, postul de televiziune PRO TV avea obligatia să acorde tuturor candidatilor la functia de Presedinte al României, iar nu numai unor candidati selectati pe criterii aleatorii, timpi egali de antenă în toate emisiunile electo­rale prevăzute în grila sa de programe cu acest continut.

În ceea ce priveste măsurile cu caracter discriminatoriu promovate de postul public de televiziune TVR contesta­toarea aduce drept argumente, mai întâi, faptul că TVR si TVR International au stabilit ca ordinea prezentării în emi­siunile electorale să se facă în temeiul unor criterii "valo­rice", bazate pe informatii furnizate de sondaje de opinie, iar ulterior acest post a hotărât, în mod arbitrar, să anuleze o întâlnire finală a tuturor candidatilor, programată pentru data de 24 noiembrie 2000.

Totodată, candidata sustine că au fost comise abuzuri de interpretare si aplicare a normelor electorale si de Parlamentul României care, "în sedinta Camerelor reunite din 31 octombrie 2000, a stabilit să aibă loc întâlniri între candidati, câte 6 în fiecare emisiune, după criteriul înscrie­rii acestora la Biroul Electoral Central".

Examinând aceste sustineri, Curtea Constitutională con­stată următoarele:

1. - Campania electorală si desfăsurarea alegerilor pentru functia de Presedinte al României sunt reglementate prin Legea nr. 69/1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 16 iulie 1992. Conform art. 15 alin. (1), "Campania electorală si desfãurarea alege­rilor pentru Presedintele României se fac potrivit dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu exceptiile prevăzute în prezenta sectiune”; iar potrivit art. 16 alin. (1) si (2): "(1) Pentru candidatii la alegerea Presedintelui României, accesul la serviciile publice de radio si televiziune este egal si gratuit.

(2) Orarul pentru campania electorală si repartizarea timpi­lor de antenă pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si televiziune se fac, după încheie­rea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile perma­nente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televi­ziune si cu participarea candidatilor. "

În temeiul art. 32 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 48/1992 Consiliul National al Audiovizualului a emis Decizia nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind conditiile de prezentare si duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru alegerea Presedintelui României, publi­cată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 12 octombrie 2000. Acest act normativ, emis în exercitarea atributiilor Consiliului National al Audiovizualului, concreti­zează o serie de dispozitii legale cu privire la campania electorală si, în plus, reglementează si modalitătile de acces al candidatilor la posturile private de radio si televi­ziune.

2. La data de 31 octombrie 2000, în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 69/1992, birourile permanente reu­nite ale celor două Camere ale Parlamentului au examinat propunerile Societătii Române de Televiziune privind stabili­rea orarului pentru desfăsurarea campaniei electorale si repartizarea timpilor de antenă pentru alegerea Presedinte­lui României, acceptând prin vot aceste propuneri. În ceea ce priveste întâlnirile finale organizate de Societatea Română de Televiziune în zilele de 20 si 21 noiem­brie 2000, s-a stabilit ca ordinea de prezentare a can­didatilor în emisiune să se facă potrivit criterului înscrierii candidaturilor la Biroul Electoral Central. Totodată, s-a respins sugestia prelungirii campaniei electorale si în ziua de 24 noiembrie 2000.

3. În ceea ce priveste criticile aduse postului public de televiziune TVR Curtea constată că în realitate contesta­toarea nu se plânge de modul de repartizare a timpilor de antenă, ci de criteriile în baza cărora au fost repartizati candidatii în vederea dezbaterilor la întâlnirile din 20 si 21 noiembrie 2000. Sub acest aspect Curtea retine că, potrivit datelor comunicate de Societatea Română de Televiziune prin telefaxul din 20 noiembrie 2000, fiecărui candidat i-au fost oferite câte 45 de minute pentru participarea la emisi­uni de tip “talk-show", începând cu data de 6 noiembrie 2000, iar ordinea intrării în emisiune s-a făcut prin tragere la sorti. Pentru emisiunile din 20 si 21 noiembrie 2000 repartizarea s-a făcut în baza hotărârii birourilor perma­nente ale Camerelor Parlamentului, iar criteriul a fost acela al înscrierii candidatilor la Biroul Electoral Central, ordinea intrării în emisiune fiind făcută, de asemenea, prin tragere la sorti. Asa fiind, Curtea nu poate retine sub acest aspect nici o împrejurare de natură să afecteze dreptul egal al exprimării opiniilor candidatilor la functia de Presedinte al României si nici aspecte care ar pune în discutie echidistania postului. În ceea ce priveste "întâlni­rea finală", la care ar fi urmat să participe toti cei 12 can­didati, TVR a avut în vedere initial o asemenea emisiune, programată la data de 24 noiembrie 2000, dar birourile permanente ale Camerelor Parlamentului au respins această programare, întrucât, potrivit legii, campania electo­rală se încheie cu 48 de ore înainte de ziua votării. În orice caz solicitarea doamnei Graziela Bârlă, adresată Curtii Constitutionale, ca această autoritate publică să oblige Societatea Română de Televiziune să organizeze pe data de 23 noiembrie 2000 o întâlnire finală "pentru indife­rent câti candidati vor fi prezenti" excede competentei Curtii. De altfel un asemenea demers nu putea fi întreprins, pe de o parte, pentru că unii candidati, la data pro­nuntării prezentei hotărâri, au deja programate prezente la alte emisiuni în acea zi, iar pe de altă parte, nici o dis­pozitie legală nu obligă la organizarea unei asemenea întâlniri finale.

4. În legătură cu criticile adresate de doamna Graziela Bârlâ postului privat de televiziune PRO TV Curtea con­stată că, potrivit art. 7 alin. (1) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240/2000, "Posturile de radio si de televiziune private care intentionează să difuzeze pro­grame electorale au obligatia să comunice acest fapt Consiliului National al Audiovizualului, printr-o adresă care să respecte modelul prezentat în anexă, înainte de începerea campaniei electorale, si să facă cunoscut public acest lucru prin presă si/sau prin programele lor”. De asemenea, alin. (2) al aceluiasi articol stabileste că "Fiecare post va practica pentru toti solicitantii tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie, garantându-le conditii egale, potrivit timpilor de antenă alocati”.

Din documentele aflate la dosar rezultă că postul PRO TV a îndeplinit toate aceste cerinte. Astfel postul de televi­ziune a comunicat în termen legal Consiliului National al Audiovizualului intentia sa de a difuza emisiuni destinate campaniei pentru alegerile parlamentare si prezidentiale si a făcut publică această intentie prin presă si prin progra­mele sale. Difuzarea emisiunilor a început în prima zi de campanie eloctorală pentru alegerea Presedintelui României, adică la 27 octombrie 2000, conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 911 din 10 octombrie 2000, publi­cată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 12 octombrie 2000. La aceste emisiuni au avut acces toti candidatii care au încheiat contracte până la data mentionată. Postul de televiziune PRO TV nu avea obligatia legală să adreseze direct fiecărui candidat oferte de servicii. La data de 27 octombrie 2000 aceste servicii au fost contractate de 8 candidati, la nivelul unor tarife proprii unice pe unitatea de timp de emisie. Doamna Graziela Bârlă s-a adresat postului PRO TV la 2 noiem­brie 2000, asteptând, asa cum precizează chiar contesta­toarea, să expire termenul în care se puteau depune contestatii la Curtea Constitutională, ceea ce însă nu este relevant, întrucât, asa cum s-a arătat, campania electorală începuse, în temeiul legii, la 27 octombrie 2000. La data de 7 noiembrie 2000 au avut loc negocieri între postul PRO TV si candidată, prilej cu care i s-au oferit serviciile ce rămăseseră nedistribuite la acea dată. Pentru emisiunea în care contestatoarea a cerut, în mod expres, să fie prezentă solicitarea acesteia era tardivă la data de 7 noiem­brie 2000, întrucât toate minutele afectate în continuare până la sfârsitul campaniei erau deja alocate candidatilor care se adresaseră postului PRO TV în timp util.

Fată de această situatie de fapt Curtea Constitutională nu poate constata că doamna Graziela Bârlă ar fi fost împiedicată să îsi desfăsoare campania electorală, în sen­sul avut în vedere cã prevederile art. 17 din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedintelui României si în lumina dispozitiilor cuprinse în art. 31 alin. (5) din Constitutie ("Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitătii lor se reglementează prin lege organică. “).

Curtea observă, de asemenea, că, potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Presedinte­lui României, accesul este gratuit la serviciile publice de radio si televiziune. Posturile private nu au obligatia legală să acorde un astfiel de acces gratuit la programele lor electorale, ci au doar obligatia să practice pentru toti solici­tantii tarife proprii unice pe unitatea de minut si în aceste conditii financiare, să garanteze acestora dreptul egal de exprimare, cu respectarea echidistantei necesare. În acest fel afirmatia contestatoarei în legătură cu faptul că în Constitutie nu se face distinctie sub acest aspect între pos­turile publice si cele private nu poate fi retinută de Curte. Într-adevăr, textul art. 31 alin. (4) din Constitutie ("Mijloacele de informare în masă, publice si private, sunt obli­gate să asigure informarea carectă a opiniei publice.”) nu dis­tinge între mijloacele de informare în masă, publice sau private, dar aceasta numai sub aspectul obligatiei lor de a asigura informarea corectă a opiniei publice, iar nu si sub aspectul gratuitătii accesului la mijloacele private de infor­mare în masă. În acest fel distinctia "public-privat" îsi păstrează semnificatia atunci când este vorba de practica­rea unor tarife pentru accesul la aceste mijloace de infor­mare.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 144 lit. d) din Constitutie, al art. 13 alin. (1) lit. B.a), al art. 26 si 27 din Legea nr. 47/1992, republicată, precum si al art. 2 alin. (2) si al art. 17 din Legea nr. 69/1992,

CURTEA

În numele legii

HOTĂRĂSTE:

                    Respinge contestatia formulată de doamna Graziela Bârlă împotriva Hotărârii nr. 35 din 16 noiembrie 2000 a Biroului electoral de circumscriptie al municipiului Bucuresti.

                    Hotărârea este definitivă si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a comitetelor de bazin

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 47 alin. (11) din Legea apelor nr. 107/1996,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. - Se aprobă Regulamentul de organi­zare si functionare a comitetelor de bazin, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor si protectiei mediului,

Romică Tomescu

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministrul functiei publice,

Marian Pârjol,

secretar de stat

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor,

Eliade Corneliu Mihăilescu,

secretar de stat

Ministru de stat, ministrul sănătătii,

Hajdú Gábor

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2000.

Nr. 1.212.

 

ANEXA

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a comitetelor de bazin

 

CAPITOLUL I

Organizarea si functionarea comitetelor de bazin

 

Art. 1. - (1) Comitetul de bazin, denumit în continuare comitet, este format din 15 membri numiti în conditiile legii.

(2) Comitetul este condus de un presedinte si un vice­presedinte, alesi prin vot deschis, cu majoritatea simplă a membrilor comitetului, pentru o perioadă de 4 ani; presedintele si vicepresedintele pot fi realesi după expira­rea perioadei de 4 ani, dacă îndeplinesc conditiile necesare în vederea mentinerii calitătii de membru al comitetului.

(3) Cu prilejul alegerii în una dintre cele două functii se alege un membru al comitetului din rândul celor nomina­lizati, iar în cealaltă, un membru din rândul celor alesi.

(4) Pentru desfăsurarea activitătii curente comitetul are un secretariat tehnic permanent. compus din 3-5 persoane, asigurat de Directia apelor din bazinul hidrografic respectiv, dintre care o persoană cu functie de conducere din cadrul acesteia, si 2-4 specialisti pe probleme de gospodărire a apelor din bazinul hidrografic respectiv.

(5) Componenta numerică si nominală a secretariatului tehnic permanent se aprobă de comitet, la propunerea Directiei apelor din bazinul hidrografic respectiv.

Art. 2. - (1) Comitetul este compus din:

a) 2 reprezentanti ai Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, dintre care unul din structura centrală a acestuia si unul selectat din cadrul agentiilor de protectie a mediului din judetele aferente bazinului hidrografic respectiv;

b) un reprezentant al Ministerului Sănătătii, nominalizat de ministrul sănătătii din rândul specialistilor directiilor de sănătate publică ale judetelor cuprinse în bazinul hidrogra­fic respectiv;

c) un prefect nominalizat de ministrul functiei publice din rândul prefectilor judetelor din bazinul hidrografic respectiv;

d) 2 reprezentanti ai Companiei Nationale "Apele Române" - S.A., recomandati de conducerea acesteia, din cadrul sucursalei bazinale sau al subunitătilor acesteia din bazinul hidrografic respectiv;

e) un presedinte de consiliu judetean, ales de presedintii consiliilor judetene din bazinul hidrografic res­pectiv;

f) 3 primari, ciintre care 2 primari de municipii si un primar de oras sau de comună, alesi de primarii localitătilor din bazinul hidrografic respectiv;

g) 3 reprezentanti ai utilizatorilor de apă din bazinul hidrografic respectiv, persoane juridice, propusi si alesi de comitet, în functie de cerinta de apă si de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apă;

h) un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale pentru protectia mediului sau pentru protectia consumatori­lor, cu sediul în bazinul hidrografic respectiv, desemnat de acestea;

i) un reprezentant din cadrul oficiilor judetene de pro­tectie a consumatorilor din bazinul hidrografic respectiv, recomandat de Oficiul pentru Protectia Consumatorilor.

(2) Nominalizarea, respectiv alegerea membrilor prevăzuti la alin. (1), se va face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) Calitatea de membru al comitetului încetează în tim­pul mandatului, la solicitarea scrisă a institutiilor care au făcut nominalizarea sau recomandarea.

(4) Reprezentantii administratiei publice locale alesi în comitet vor functiona în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului functiei pe care o reprezintă.

Art. 3. - Absenta unui membru al comitetului de la 3 sedinte consecutive atrage excluderea sa din comitet, urmând ca institutia responsabilă să nominalizeze în termen de 15 zile de la excludere un nou reprezentant.

Art. 4. - (1) În cadrul aceluiasi comitet prefectul, presedintele consiliului judetean si primarii vor proveni, de regulă, din unităti teritorial-administrative diferite.

(2) În cazul bazinelor hidrografice cu mai putin de 5 judete, 2 dintre membrii comitetului mentionati la alin. (1) vor putea proveni din acelasi judet.

Art. 5. - (1) Comitetul îsi desfăsoară activitatea prin sedinte de lucru si dezbateri publice:

(2) Anual se desfăsoară cel putin două sedinie de lucru, dar nu mai mult de patru.

(3) Prin sedintă de lucru se întelege o sedintă cu partici­parea a cel putin 10 membri ai comitetului. ­

(4) Locul de desfăsurare a sedintelor de lucru poate fi stabilit la sediul oricărei instituiii publice de pe teritoriul bazinului hidrografic respectiv, în spatiul pus la dispozitie în ­conditiile legii. ­

(5) În situatiile în care Ministerul Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului solicită convocarea comitetului, aceasta se realizează în termen de 30 de zile de la primirea soli­citării.

(6) Data, locul de desfăsurare si ordinea de zi ale sedintelor de lucru si ale dezbaterilor publice sunt anuntate public cu cel putin 30 de zile calendaristice înainte de desfăsurarea acestora.

(7) Membrii comitetului sunt convocati individual.

(8) Sedintele de lucru ale comitetului sunt legal consti­tuite dacă se desfăsoară în prezenta a cel putin două treimi din numărul total al membrilor.

(9) Adoptarea deciziilor în cadrul sedintelor comitetului se face cu votul majoritătii simple a membrilor prezenti. În caz de egalitate votul presedintelui este hotărâtor.

(10) Fiecare membru al comitetului are dreptul la un singur vot.

Art. 6. - (1) Procesele-verbale ale fiecărei sedinte de lucru sunt semnate de membrii comitetului si sunt puse la dispozitie persoanelor interesate, pe o perioadă de 30 de zile de la data întocmirii acestora, pentru consultare.

(2) Cererile de modificări în procesele-verbale încheiate la sedinta anterioară sunt comunicate cu cel putin 3 zile înaintea datei desfăsurării sedintei.

Art. 7. - (1) Comitetul poate decide constituirea de grupuri de lucru formate din membrii comitetului, care pot fi împuternicite să examineze anumite probleme înainte de a fi supuse discutiei acestuia.

(2) Grupurile de lucru aleg din rândul membrilor lor un presedinte si raportorii si pot apela la experti pe bază de contract de colaborare.

Art. 8. - (1) Presedintele comitetului are următoarele atributii principale:

a) convoacă, deschide, conduce si suspendă sedintele comitetului;

b) la deschiderea sedintelor verifică dacă sunt prezenti membrii comitetului, astfel încât să se poată adopta decizii;

c) aduce la cunostintă comitetului ordinea de zi si o supune aprobării;

d) supune aprobării comitetului proiectul procesului-­verbal al sedintei precedente;

e) asigurã buna desfãsurare a sedintelor, conduce dezbaterile, dã cuvântul, pune întrebãrile, supune hotãrârii comitetului propunerile sau amendamentele, anuntã rezultatele scrutinurilor si asigurã buna desfãsurare a sedintelor;

f) transmite în scris secretariatului tehnic permanent sarcinile stabilite de comitet, în vederea aducerii acestora la îndeplinire;

g) semneazã deciziile comitetului, care urmeazã sã fie comunicate de secretariatul tehnic permanent persoanelor fizice si juridice care rãspund de îndeplinirea acestora;

h) dispune mãsuri pentru ca toate sarcinile si metodologiile stabilite de comitet sã fie adoptate în conformitate cu prevederile legale;

i) dispune mãsuri pentru efectuarea bilanturilor privind starea calitãtii resurselor de apã.

(2) În absenta presedintelui atributiile acestuia sunt preluate de vicepresedinte.

Art. 9. - (1) Secretariatul tehnic permanent este subordonat comitetului si are drept atributie principalã îndeplinirea sarcinilor si responsabilitãtilor stabilite de comitet privind colectarea, analizarea si raportarea informatiilor necesare în vederea executãrii atributiilor comitetului, precum si transmiterea deciziilor pãrtilor interesate.

(2) Personalul secretariatului tehnic permanent este subordonat comitetului numai în ceea ce priveste sarcinile stabilite de acesta.

(3) Sediul secretariatului tehnic permanent se stabileste prin ordin al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului.

(4) Secretariatul tehnic permanent are urmãtoarele atributii principale:

a) pune la dispozitie comitetului documentele necesare acestuia, în vederea adoptãrii deciziilor;

b) participã fãrã drept de vot la sedintele comitetului;

c) are acces, în numele comitetului, la informatiile si resursele de la orice institutie publicã, potrivit prevederilor art. 47 alin. (10) din Legea apelor nr. 107/1996, prin aceasta întelegându-se cã va primi sprijin în legãturã cu informatiile, rapoartele si auditurile pe care le considerã necesare, precum si în legãturã cu spatiul necesar pentru desfãsurarea sedintelor de lucru si a dezbaterilor publice;

d} pregãteste corespondenta legatã de activitatea curentã a comitetului, în conformitate cu deciziile luate de acesta si transmise de presedinte;

e) rãspunde întrebãrilor sau solicitãrilor persoanelor interesate, în orice problemã care face obiectul atributiilor comitetului, cu exceptia celor în legãturã cu care comitetul nu a adoptat încã o decizie;

f) asigurã pregãtirea si organizarea sedintelor de lucru ale comitetului, a dezbaterilor publice, precum si a altor actiuni initiate de comitet;

g) asigurã întocmirea proceselor-verbale ale fiecãrei sedinte de lucru si ale dezbaterilor publice;

h) elaboreazã proiectele programului de lucru anual si al fondurilor necesare în vederea desfãsurãrii activitãtilor comitetului si le supune aprobãrii acestuia;

i) rãspunde de modul de gestionare a resurselor financiare ale comitetului si a celor alocate activitãiii sale;

j) propune comitetului numirea sau înlocuirea membrilor sãi.

Art. 10. - Procesele-verbale ale fiecãrei sedinie de lucru vor fi redactate de secretariatul tehnic permanent si vor fi puse la dispozitie, la cerere, persoanelor interesate, în termen de 30 de zile de la data întocmirii acestora.

 

CAPITOLUL II

Atributiile comitetelor

 

Art. 11. - Comitetele au urmãtoarele atributii principale:

a) avizeazã, înaintea manifestãrii deficitelor de apã planurile de restrictii si de folosire a apelor în perioade deficitare, care sunt elaborate de Compania Nationalã "Apele Române" - S.A.;

b) avizeazã readucerea apelor în vechea albie, pentru situatii de interes public, conform propunerilor sucursalei Companiei Nationale "Apele Române" - S.A. din bazinul respectiv;

c) avizeazã schemele-cadru de amenajare si gospodãrire a apelor pe bazine sau grupe de bazine hidrografice si programele de dezvoltare a lucrãrilor, instalatiilor si amenajãrilor de gospodãrire a apelor;

d) avizeazã planurile de prevenire a poluãrilor accidentale si de înlãturare a efectelor acestora, elaborate de agentii economici conform actelor normative în vigoare si în functie de conditiile din bazinul hidrografic respectiv;

e) aprobã schemele locale de amenajare si de gospodãrire a apelor, pe care le integreazã în schema-cadru, si stabilesc prioritãtile tehnice si financiare;

f) aprobã planul de gospodãrire integratã a calitãtii si cantitãtii apei din bazinul hidrografic respectiv, propus de Compania Nationalã "Apele Române" - S.A., prin directiile de ape;

g) propun Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului revizuirea normelor si standardelor de gospodãrire a apelor, conform standardelor internationale, si solicitã elaborarea de norme de calitate a apelor evacuate, specifice bazinului hidrografic, care pot fi mai exigente decât cele existente la nivel national;

h) solicitã Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului elaborarea de norme speciale pentru evacuarea apelor uzate, dacã acestea sunt necesare pentru respectarea normelor de calitate a apelor;

i) aprobã încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apã din bazinul hidrografic respectiv, pe baza propunerilor Companiei Nationale "Apele Române" - S.A.;

 j) recomandã prioritãti de finantare si conformare, în scopul realizãrii programelor de dezvoltare a lucrãrilor, instalatiilor si amenajãrilor de gospodãrire a apelor, si recomandã autoritãtilor administratiei publice centrale si locale modul de asigurare a surselor de finantare;

k) asigurã:

(i) informarea publicului privind actiunile organizate cu cel putin 30 de zile înainte de data desfãsurãrii acestora;

(ii) dezbateri si audieri publice asupra tuturor problemelor propuse spre aprobare;

(iii) accesul publicului la sedintele si documentele lor oficiale;

l) coopereazã cu Comisia centralã de apãrare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice de pe lângã Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, cu Compania Nationalã "Apele Române" - S.A., cu Comisia guvernamentalã de apãrare împotriva dezastrelor si cu alte organisme similare, dupã caz, cu privire la planurile si regulamentele de apãrare împotriva inundatiilor;

m) au aeces la informatiile si resursele oricãrei institutii publice, conform legii, prin aceasta întelegându-se cã vor primi sprijin în legãturã cu informatiile, rapoartele si auditurile pe care le considerã necesare, precum si în legãturã cu spatiul necesar în vederea desfãsurãrii sedintelor de lucru si a dezbaterilor publice;

n) avizeazã regulamentele de exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare, precum si a prizelor pentru alimentarea cu apã, cu sau fãrã baraj, indiferent de proprietar.

Art. 12. - În exercitarea atributiilor ce le revin comitetele pot întreprinde, conform legii, urmãtoarele demersuri:

a) analizeazã si dezbat orice aspecte noi legate de cantitatea, calitatea si folosirea apei, care pot apãrea în bazinul hidrografic respectiv, inclusiv transferuri interbazinale de debite;

b) constituie subcomitete formate din specialisti, pentru informarea, consultarea si educarea utilizatorilor de apã din bazinele hidrografice;

c) solicitã, dacã se considerã necesar, de la unitãtile de gospodãrire comunalã, Compania Nationalã "Apele Române" - S.A., utilizatori si de la evacuatorii de ape uzate întocmirea de audituri independente privind starea de calitate a resurselor de apã, starea tehnicã si functionarea sistemelor de canalizare-epurare la parametrii avizati;

d) propun acordarea de bonificatii, în conditiile prevederilor legale.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 13. - (1) În termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului numeste grupul de înfiintare a comitetului, constituit din 3 membri din structura sa.

(2) Responsabilitãtile grupului de înfiintare a comitetului sunt:

a) sã organizeze întâlniri între presedintii consiliilor judetene si între primarii localitãtilor din bazinul hidrografic respectiv, în care acestia îsi aleg reprezentantii în cadru comitetului;

b) sã stabileascã si sã organizeze sedintele de constituire a comitetelor, de alegere a reprezentantilor utilizatorilor de apã din bazinul hidrografic respectiv si de alegere a presedintelui si a vicepresedintelui;

c) sã serveascã drept secretariat în exercitiu pânã la stabilirea secretariatului tehnic permanent al comitetului;

d) sã propunã Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului necesarul de cheltuieli pentru functionare, pânã la constituirea comitetului;

e) sã înstiinteze organizatiile neguvernamentale de profil din raza teritorialã a bazinului hidrografic respectiv pentru a se întruni în termenul stabilit prin prezentul regulament pentru alegerea reprezentantilor acestora în comitet;

f) sã înstiinteze reprezentantii utilizatorilor de apã alesi în comitet.

Art. 14. - În termen de 15 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului regulament Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului va solicita celorlalte institutii implicate numele membrilor nominalizati sau alesi, dupã caz, în comitete.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

privind unele mãsuri de protectie a intereselor consumatorilor la achizitionarea de piese

de schimb auto, altele decât cele care pot afecta siguranta circulatiei si/sau protectia mediului

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

 

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

 

Art. 1. - Piesele de schimb auto, echipamentele si subansamblurile auto, denumite în continuare piese de schimb auto, fabricate în România sau importate, altele decât cele care pot afecta siguranta circulatiei si/sau protectia mediului, se pot comercializa numai dacã sunt validate de constructorul de vehicul rutier cãruia îi sunt destinate sau dacã sunt certificate/omologate conform prevederilor prezentei hotãrâri.

Art. 2. - În sensul prezentei hotãrâri urmãtorii termeni sunt definiti astfel:

a) piesã de schimb auto reprezintã acea componentã care se poate monta în locul piesei de origine;

b) piesã de schimb de origine reprezintã acea componentã auto validatã de producãtorul de vehicul cãruia îi este destinatã si care este comercializatã sub controlul acestuia;

c) validarea unei piese de schimb auto reprezintã o atestare scrisã, eliberatã de producãtorii vehiculelor rutiere, bazatã pe examinare si dovezi obiective, care confirmã îndeplinirea conditiilor prevãzute pentru o anumitã utilizare;

d) interschimbabilitatea reprezintã proprietatea unor piese care îndeplinesc aceeasi functie de a putea fi înlocuite una cu cealaltã. Aceastã proprietate se asigurã prin stabilirea corectã a dimensiunilor, formelor, materialelor, prin respectarea limitelor de tolerantã, a caracteristicilor fizico-mecanice si chimice, permitând înlocuirea pieselor uzate sau avariate cu altele noi.

Art. 3. - (1) Pentru a putea fi protejate împotriva fabricãrii neautorizate desenele si modelele industriale ale pieselor de schimb auto se înregistreazã, conform prevederilor legale, la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci.

(2) Producãtorii de vehicule rutiere si piese de schimb auto sau reprezentantii legali ai acestora notificã obtinerea certificatelor de înregistrare prevãzute la alin. (1) la Regia Autonomã "Registrul Auto Român", denumitã în continuare Registrul Auto Român.

(3) Registrul Auto Român si Oficiul pentru Protectia Consumatorilor nu rãspund pentru lipsa notificãrii prevãzute la alin. (2).

Art. 4. - (1) Se interzice fabricarea si/sau comercializarea de piese de schimb auto în urmãtoarele situatii:

a) prin reproducerea, fãrã drept, a desenului sau a modelului industrial;

b) fãrã acordul titularului certificatului de înregistrare a desenului sau a modelului industrial, pe perioada de valabilitate a acestuia.

Art. 5. - (1) Prin validare producãtorii vehiculelor rutiere pot acorda aprobãri de fabricare si comercializare pentru piesele de schimb auto destinate vehiculelor pe care le fabricã sau pe care le-au avut în fabricatie.

2) Rãspunderea pentru calitatea produsului comercializat conform alin. (1) revine în mod solidar atât producãtorilor de vehicule rutiere; cât si producãtorilor de piese de schimb auto.

(3) În termen de 3 zile lucrãtoare de la retragerea validãrii prevãzute la alin. (1) producãtorii de vehicule rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunicã Registrului Auto Român si Oficiului pentru Protectia Consumatorilor retragerea validãrii.

(4) La solicitarea scrisã a Registrului Auto Român si a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor producãtorul de vehicul rutiere sau reprezentantii autorizati ai acestora comunicã, în termen de 30 de zile de la data solicitãrii, lista cuprinzând piesele de schimb de origine si cele validate.

Art. 6. - La calculul intervalului de timp în care producãtorul de vehicul rutier este obligat sã asigure piese de schimb se va avea în vedere cã durata medie de utilizare a vehiculelor rutiere noi, comercializate pe teritoriul României de producãtori, importatori sau reprezentantii autorizati ai acestora, persoane juridice, trebuie sã fie de cel putin 8 ani.

Art. 7. - În cazurile în care desenele sau modelele industriale nu sunt protejate prin procedurile legale, producãtorul vehiculului rutier si-a încetat activitatea, perioada în care producãtorul de vehicul rutier este obligat sã asigure pe piatã piese de schimb auto a expirat, în alte cazuri stabilite prin reglementãrile Ministerului Transporturilor, piesele de schimb auto se pot comercializa numai dacã îndeplinesc cumulativ urmãtoarele conditii:

a) functioneazã conform destinatiei precizate în documentatia de referintã sau indicatiilor de pe ambalaj;

b) asigurã capacitatea de înlocuire cu piesa de origine sau cu cea validatã de constructorul de vehicul rutier;

c) sunt certificate/omologate de Registrul Auto Român sau de organisme de certificare a produselor acreditate de organismul national de acreditare si autorizate de Registrul Auto Român;

d) sunt marcate suplimentar fatã de etichetele cerute de legislatie si de procedurile de certificare/omologare, cu un marcaj special de secretizare pus la dispozitie solicitantilor prin grija Registrului Auto Român.

Art. 8. - (1) Se acceptã comercializarea pe baza unei declaratii pe propria rãspundere a producãtorului pieselor de schimb auto, în urmãtoarele situatii:

a) producãtorul de vehicul, rutier nu este înregistrat la Registrul Comertului din România, conform prevederilor legale în vigoare;

b) producãtorul de vehicul rutier nu are reprezentant autorizat în România;

c) producãtorul de vehicul rutier sau reprezentantul sãu autorizat confirmã în scris cã nu sunt disponibile documentatii tehnice si/sau piese de schimb de origine pe baza cãrora sã se materializeze procedurile de certificare/omologare prevãzute la art. 7 lit. c).

(2) În situatiile prevãzute la alin. (1) declaratia pe propria rãspundere se va pãstra în mod obligatoriu de producãtor sau de importator si va însoti permanent certificatul de garantie predat consumatorului.

(3) Declaratia pe propria rãspundere prevãzutã la alin. (1) se completeazã conform modelului aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 168/1997 privind regimul produselor  si serviciilor care pot pune în pericol viata, sãnãtatea, securitatea muncii si protectia mediului înconjurãtor. Datele solicitate prin formularul aprobat al declaratiei de conformitate trebuie sã fie înscrise complet, clar, explicit si fãrã ambiguitãti.

Art. 9. - (1) La cererea Registrului Auto Român sau a Oficiului pentru Protectia Consumatorilor agentul economic care se prevaleazã de declaratia de conformitate prevãzutã la art. 8 este obligat sã punã la dispozitie acestora, în termen de 30 de zile lucrãtoare de la solicitare, documentul tehnic normativ care a stat la baza eliberãrii declaratiei de conformitate.

(2) Certificarea prin declaratie de conformitate înceteazã în urmãtoarele cazuri:

a) agentul economic nu transmite documentatia tehnicã normativã în termenul stabilit la alin. (1);

b) se dovedeste cã declaratia de conformitate nu corespunde realitãtii, documentul tehnic normativ fiind insuficient pentru descrierea caracteristicilor tehnice esentiale ale produsului;

c) produsele cuprinse în declaratia de conformitate nu realizeazã nivelul calitativ si de performantã declarat, caz în care agentul economic este obligat sã achite contravaloarea expertizei tehnice.

(3) În cazurile descrise mai sus, dacã fapta nu este consideratã, potrivit legii penale, infractiune, sunt aplicabile sanctiunile pentru comercializarea pieselor de schimb necertificate/neomologate, stabilite prin prezenta hotãrâre.

Art. 10. - Pentru respectarea conditiilor tehnice si de calitate certificarea din partea unui organism de certificare sau validarea din partea unui producãtor de vehicul rutier implicã în mod obligatoriu supravegherea de cãtre acestia a producãtorilor de piese de schimb auto.

Art. 11. - (1) Nerespectarea dispozitiilor art. 1, ale art. 7 lit. c) si d), art. 8 si ale art. 9 constituie contraventii în mãsura în care, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni si se sanctioneazã conform Ordonantei Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 12. - Contraventiile prevãzute la art. 11 se constatã si se sanctioneazã de personalul Oficiului pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 13. - Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã:

a) de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru piesele de schimb care dispun de protectia desenului sau modelului industrial;

b) în termen de 180 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru celelalte piese de schimb.

Art. 14. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã dispozitiile referitoare la piesele de schimb auto prevãzute în art. 6 din Hotãrârea Guvernului nr. 394/1995 privind obligatiile ce revin agentilor economici persoane fizice sau juridice - în comercializarea produselor de folosintã îndelungatã, destinate consumatorilor, astfel cum a fost modificat prin Hotãrârea Guvernului nr. 786/1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122.din 19 iunie 1995.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

p. Ministrul transporturilor,

Aleodor Frâncu,

secretar de stat

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor

Eliade Corneliu Mihãilescu,

secretar de stat,

Ministrul industriei si comertului,

Radu Berceanu

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2000.

Nr. 1.219.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTÃRÂRE

pentru schimbarea administratorului unor imobile, proprietate publicã a statului, precum si pentru trecerea unui imobil din domeniul privat al statului în domeniul public al statului si administrarea Serviciului de Protectie si Pazã

 

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României, precum si ale art. 8 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia,

 

Guvernul României h o t ã r ã s t e :

 

Art. 1. - Se aprobã transmiterea imobilului Vila Dante. 1, situatã în municipiul Bucuresti, str. Turgheniev, intr. Dante, sectorul 1, cu bunurile si terenul afetent, proprietate publicã a statului, din administrarea Serviciului de Protectie si Pazã în administrarea Regiei Autonome Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat".

" Art. 2. - Se aprobã transmiterea imobilului, cu bunurile si terenul aferent, situat în municipiul Bucuresti, bd Mircea Eliade nr. 113, sectorul 1, proprietate publicã a statului, din administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Serviciului de Protectie si Pazã.

Art. 3. - Se aprobã trecerea din domeniul privat al statului în domeniul public al statului a imobilului Vila nr. 9 “Mistretul", cu douã cãsute din lemn "Ciobãnasul" si "Miorita", cu bunurile si terenul aferent, situate în Sinaia, str. Cumpãtu nr. 9, judetul Prahova, si transmiterea acestuia din administrarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" în administrarea Serviciului de Protectie si Pazã.

Art. 4. - Bunurile, imobilele si terenurile aferente, nominalizate la art. 1-3, au datele de identificare prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 5. - Patrimoniul Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" se majoreazã cu valoarea bunurilor prevãzute la art. 1 si se diminueazã cu valoarea bunurilor prevãzute la art. 2 si 3.

Art. 6. - Personalul care îsi desfãsoarã activitatea în cadrul imobilelor prevãzute la art. 1-3 se preia de Regia Autonomã "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" si, respectiv, se transferã la Serviciul de Protectie si Pazã, beneficiind de drepturile prevãzute de lege.

Art. 6. - Anexele nr. 3 si 4 la Hotãrârea Guvernului nr. 854/2000 privind organizarea si functionarea Regiei Autonome "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 7. - Predarea-preluarea se face pe bazã de protocol, în termen de 30 zile de la publicarea hotãrârii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

p. Secretarul general al Guvernului,

Emanuel Albu

Directorul Serviciului de Protectie si Pazã,

Neculai Stoina

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

Ministrul muncii si protectiei sociale,

Liviu Lucian Albu

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2000.

Nr. 1.250.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea aplicãrii unor reglementãri europene tehnice care cuprind cerintele tehnice necesare în vederea certificãrii, în conformitate cu dispozitiile Reglementãrii europene JAR-21 – Proceduri de certificare pentru aeronave, produse si piese asociate, aprobatã prin Ordinul ministrului transportului nr. 434/1999

 

Ministrul transportului,

pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Ministerului Transporturilor ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, în scopul armonizãrii reglementãrilor nationale cu cele ale Uniunii Europene în domeniul aviatiei civile,

luând în considerare procesul de implementare în Europa a unui cod unic privind siguranta zborului,

- în temeiul art. 12 lit. b), d) si m) din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, repubticatã si ulterior modificatã prin Ordonanta Guvernului nr. 94/2000, al art. 4 lit. b), f) si l) din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, aprobatã si modificatã prin Legea nr. 130/2000,

în baza prevederilor art. 2 pct. 4 si ale art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 263/1999 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, precum si ale art. 4 pct. 4.1. si 4.4. din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritãtii Aeronautice Civile Române, aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiintarea Autoritãtii Aeronautice Civile Române,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. -- Se aprobã aplicarea de cãtre Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã - R.A. a urmãtoarelor reglementãri europene tehnice care cuprind cerintele tehnice necesare în vederea certificãrii, în conformitate cu dispozitiile Reglementãrii europene JAR-21 - Proceduri de certificare pentru aeronave, produse si piese asociate, aprobatã prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 434/1999, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 17 septembrie 1999:

- JAR-22 - Planoare si planoare motorizate

- JAR-23 - Avioane din categoria normal, utilitar, acrobatic si transport regional

- JAR-25 - Avioane de transport - JAR-27 - Elicoptere mici

- JAR-29 - Elicoptere de transport - JAR-E - Motoare

- JAR-P - Elice

- JAR-APU - Grupuri de putere auxiliare

- JAR-AWO - Operare în orice conditii meteo - JAR-VLA - Avioane foarte usoare, precum si a amendamentelor ulterioare la acestea.

Art. 2. - Procedurile specifice de aplicare a prevederilor reglementãrilor europene tehnice mentionate la art. 1 vor fi stabilite de Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã R.A.

Art. 3. - Începând cu data intrãrii în vigoare a prezentului ordin, certificarea aeronavelor, produselor si pieselor asociate se va face numai în conformitate cu cerintele reglementãrilor tehnice europene aplicabile, mentionate la art. 1.

Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2001.

Art. 5. - Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã - R.A. va pune la dispozitie tuturor celor interesati textul reglementãrilor europene JAR mentionate la art. 1, precum si al amendamentelor la acestea, traduse în limba rornânã.

Art. 6. - Directia generalã a aviatiei civile din cadrul Ministerului Transporturilor si Autoritatea Aeronauticã Civilã Românã - R.A. vor lua mãsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Ministrul transporturilor,

Anca Boagiu

 

Bucuresti, 20 octombrie 2000.

Nr. 785.

 

ANEXA

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor, imobilelor si terenurilor aferente care se transmit în si din administrarea Regiei Autonome “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" în si din administrarea Serviciului de Protectie si Pazã

 

Nr. crt.	Denumirea	U.M.	Suprafata	Valoarea	Din care, amortizatã	Unitatea care predã	Unitatea care preia
1.	Imobilul Vila Dante 1, situatã în municipiul Bucuresti, str. Turgheniev, intr. Dante, sectorul 1 (subsol, demisol, parter), cu:					Serviciul de Protectie si Pazã	Regia Autonomã “Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"
	· suprafata construitã	m2	1.865,62	11.460.396	-
	· suprafata terenului	m2	8.260,0
	Mijloace fixe	lei	38.226.150	-
	Obiecte de inventar	lei	8.390.481	-
	· mijloace fixe si obiecte de inventar din anexã	lei	441 .060	-
2.	Imobil situat în municipiul Bucuresti, bd Mircea Eliade nr. 113, sectorul 1
	· suprafata construitã	m2	264,45	391.760.000	237.410.107	Regia Autonomã "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"	Serviciul de Protectie si Pazã
	· suprafata desfãsuratã	m2	510,83
	· suprafata terenului, construitã si neconstruitã	m2	26.920
3.	Imobilul Vila nr. 9 "Mistretul", cu douã cãsute din lemn "Ciobãnasul" si "Miorita", situate în orasul Sinaia, str. Cumpãtu nr. 9, judetul Prahova	lei		343.791.000	40.725.000	Regia Autonomã"Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat"	Serviciul de Protectie si Pazã
	· suprafata construitã a Vilei "Mistretul"	m2	256
	· suprafata construitã a cãsutei Ciobãnasul"	m2	30,24
	· suprafata construitã a cãsutei Miorita"	m2	30,24
	· suprafata terenului, construitã si neconstruitã	m2	1.119,84	41.042.000
	· miiloace fixe	lei		149.988	42.159

                                                                                                                       

MINISTERUL CULTURII

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului culturii nr. 2.032/1999

pentru înfiintarea Comisiei de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice si aprobarea normelor si criteriilor de atestare a expertilor in domeniul protejãrii monumentelor istorice si a specialistilor în domeniul conservãrii si restaurãrii monumentelor istorice

 

Ministrul culturii,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 134/1998 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii,

emite urmãtorul ordin:

Art. l. - Articolul 29 din Normele privind atestarea expertilor în domeniul protejãrii monumentelor istorice si a specialistilor în domeniul conservãrii si restaurãrii monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr. 2.032/1999 pentru înfiintarea Comisiei de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice si aprobarea normelor si criteriilor de atestare a expertilor în domeniul protejãrii monumentelor istorice si a specialistilor în domeniul conservãrii si restaurãrii monumentelor istorice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 3 decembrie 1999, se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

"Art. 29. - În termen de 18 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentelor norme persoanele fizice care desfãsoarã activitãti în domeniul protejãrii, conservãrii si restaurãrii monumentelor istorice sunt obligate sã obtinã certificatul de atestare."

Art. II. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul culturii,

Ion Caramitru

 

Bucuresti, 3 noiembrie 2000.

Nr. 2.108.

 

DECIZII ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reducerea cu 6 luni aduratei licentei de emisie nr. TV 008 din 14 ianuarie 1993, acordatã Societãtii Comerciale CMC INTERNATIONAL IMPEX-S.R.L. pentru postul TELE 7 abc

                                                 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se reduce cu 6 luni durata licentei de emisie nr. TV 008 din 14 ianuarie 1993 pentru televiziune, acordatã Societãtii Comerciale CMC INTERNATIONAL IMPEX - S.R.L. pentru postul TELE 7 abc, potrivit prevederilor art. 37 alin. (1) lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a încãlcãrii dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 240 din 9 octombrie 2000 privind conditiile de prezentare si duratele programelor destinate campaniei electorale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru alegerea presedintelui României.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 20 noiembrie 2000.

Nr. 260.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reducerea cu 6 luni a duratei licentei de emisie nr. TV 050 din 20 iulie 1993,

acordatã Societãtii Comerciale GHINEA ACTUALITATEA - S.N.C. pentru postul TV BRÃILA-33

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se reduce cu 6 luni durata licentei de emisie nr. TV 050 din 20 iulie 1993 pentru televiziune, acordatã Societãtii Comerciale GHINEA ACTUALITATEA S.N.C. pentru postul TV BRÃILA-33, potrivit prevederilor art. 37 alin. (1) lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992. Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a faptului cã societatea emite dintr-un studio neautorizat, neconformându-se astfel observatiei publice nr. 4.484 din 22 decembrie 1999, Somatiei publice nr. 8.606 din 11 aprilie 2000 si Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 83 din 28 iunie 2000 privind reducerea cu 2 ani a duratei licentei de emisie pentru postul TV BRÃILA-33, sanctiuni ce au fost aplicate pentru aceeasi abatere.

De asemenea, Consiliul National al Audiovizualului constatã si neachitarea penalizãrilor pe anii 1998 si 1999, precum si neachitarea taxei si a penalizãrilor pe anul 2000, conform Ordonantei Guvernului nr. 19/1998, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 231/1998, si Hotãrârii Guvernului nr. 715/1999.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2000.

Nr. 264.