MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

 P A R T E A  I

Anul XII - Nr. 633    LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE     Miercuri, 6 decembrie 2000

 

SUMAR

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

243. - Ordonantã de urgentã privind protectia atmosferei

 

244. - Ordonantã de urgentã privind siguranta barajelor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.985/C. - Ordin al ministrului de stat, ministrul justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind organiza­rea si desfãsurarea examenului pentru autorizarea expertilor criminalisti care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice

 

DECIZII ALE CONSILIULUI NATIONAL

AL AUDIOVIZUALULUI

 

250. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. R 053 din 20 mai 1993, acordatã Societãtii Comerciale RADIO SONIC - S.R.L. pentru postul RADIO SONIC din Cluj-Napoca         

 

251. - Decizie privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV 100 din 24 octombrie 1995, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul de televiziune TELE 7 BACÃU

 

252. - Decizie privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV 026 din 25 februarie 1993, acordatã Societãtii Comerciale CINEMAR ­S.R.L. SIBIU pentru postul de televiziune CINEMAR SIBIU

 

253. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. R 181 din 30 ianuarie 1996, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul R.C.N. BRASOV din Brasov

 

254. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 119 din 19 martie 1996, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK ­S.A. pentru postul TELE 7 IASI din Iasi

 

255. - Decizie privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 112 din 30 ianuarie 1996, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A., pentru postul TELE 7 DUNÃREA din Brãila

 

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

privind protectia atmosferei

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã de urgentã.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta ordonantã de urgentã are ca scop stabilirea cadrului juridic privind prevenirea, limitarea deteriorãrii si ameliorarea calitãtii atmosferei, în scopul evitãrii efectelor negative asupra sãnãtãtii omului si asupra mediului ca întreg, asigurându-se astfel alinierea la normele juridice internationale si la reglementãrile comunitare.

(2) Reglementarea activitãtilor care afecteazã sau care pot afecta calitatea atmosferei, direct sau indirect, desfãsurate de persoane fizice si juridice, si strategia nationalã în domeniu urmãresc asigurarea dreptului fiecãrei persoane la un mediu de calitate.

Art. 2. - Regimul juridic al protectiei atmosferei are la bazã principiile generale consacrate de legislatia în vigoare si acceptate la nivel international.

Art. 3. - (1) Principalele obiective ale strategiei nationale privind protectia atmosferei sunt urmãtoarele:

a) mentinerea calitãtii aerului înconjurãtor în zonele în care se încadreazã în limitele prevãzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

b) îmbunãtãtirea calitãtii aerului înconjurãtor în zonele în care nu se încadreazã în limitele prevãzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

c) adoptarea mãsurilor necesare în scopul limitãrii pânã la eliminare a efectelor negative asupra mediului, în con­text transfrontier;

d) îndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile si tra­tatele internationale la care România este parte si partici­parea la cooperarea internationalã în domeniu.

(2) Strategia se actualizeazã periodic de cãtre autorita­tea publicã centralã pentru protectia mediului.

Art. 4. - Adoptarea strategiilor de dezvoltare a sectoa­relor de activitate care pot afecta calitatea atmosferei se face cu avizul autoritãtii publice centrale pentru protectia mediului.

Art. 5. - Autoritãtile publice centrale si locale au obligatia sã asigure schimbul de informatii, inclusiv al celor necesare în activitatea de elaborare si punere în aplicare a strategiilor sectoriale legate de protectia atmosferei si al celor referitoare la cele mai bune tehnici disponibile care nu implicã costuri excesive.

Art. 6. - În întelesul prezentei ordonante de urgentã termenii de mai jos au urmãtoarele semnificatii:

a) aglomerare - zonã cu o populatie care depãseste 250.000 de locuitori sau zonã în care populatia este egalã sau mai micã de 250.000 de locuitori, dar densitatea populatiei/km² justificã necesitatea evaluãrii si gestionãrii calitãtii aerului înconjurãtor;

b) aer înconjurãtor - aerul troposferic, exclusiv cel din locurile de muncã;

c) atmosferã - masã de aer care înconjoarã suprafata terestrã, incluzând si stratul de ozon;

d) evaluare - orice metodã utilizatã pentru mãsurarea, calcularea, prognozarea sau estimarea nivelului unui polu­ant în aerul înconjurãtor;

e) emisii fugitive - emisii nedirijate, eliberate în mediu prin ferestre, usi, sisteme de ventilare sau prin deschideri similare;

f) instalatie - unitate tehnicã stationarã în care se desfãsoarã unul sau mai multe procese tehnologice si orice alte activitãti direct asociate cu acestea si care prin emisiile lor pot avea impact asupra calitãtii mediului;

g) marjã de tolerantã - procent din valoarea limitã cu care aceasta poate fi depãsitã, în conditiile precizate de legislatia în vigoare;

h) nivel - conceritratia unui poluant în aerul înconjurãtor sau depunerea acestuia pe suprafete într-o perioadã datã;

i) poluant - orice substantã introdusã direct sau indirect de om în aerul înconjurãtor, care poate avea efecte dãunãtoare asupra sãnãtãtii umane sau asupra mediului ca întreg;

j) prag de alertã - nivelul peste care existã un risc pentru sãnãtatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtã duratã si fatã de care trebuie sã se ia mãsuri ime­diate, conform legislatiei în vigoare;

k) valoare limitã - nivel fixat pe baza cunostintelor stiintifice, în scopul evitãrii, prevenirii sau reducerii efectelor dãunãtoare asupra sãnãtãtii omului sau mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadã datã si care nu trebuie depãsit dupã ce a fost atins;

l) valoare tintã - nivel fixat în scopul evitãrii unor efecte dãunãtoare pe termen lung asupra sãnãtãtii umane sau asupra mediului ca întreg, care trebuie atins acolo unde este posibil într-o perioadã datã;

m) valori limitã de emisie - concentratia sau masa sub­stantelor poluante în emisiile provenite de la surse pe par­cursul unei perioade precizate si a cãrei depãsire nu este permisã;

n) zonã - parte a teritoriului, delimitatã pe criterii rezul­tate în urma evaluãrii calitãtii aerului, aprobatã de Guvern.

 

CAPITOLUL II

Atributii si responsabilitãti

 

SECTIUNEA 1

Atributii si responsabilitãti ale autoritãtilor competente

în domeniul protectiei atmosferei

 

Art. 7. - Autoritatea publicã centralã pentru protectia mediului are urmãtoarele atribuiii si responsabilitãti:

a) elaboreazã si promoveazã strategia nationalã si pla­nul national de actiune în domeniul protectiei atmosferei, ca parte integrantã a strategiei si politicilor nationale de protectie a mediului;

b) coordoneazã si controleazã modul de punere în apli­care si de respectare a dispozitiilor prezentei ordonante de urgentã si a actelor normative ce decurg din aceasta;

c) elaboreazã, avizeazã, promoveazã si, dupã caz, aprobã actele normative, precum si mãsurile necesare pen­tru aplicarea unitarã pe teritoriul României a prevederilor din conventiile internationale privind protectia atmosferei, la care România este parte;

d) coordoneazã elaborarea inventarelor nationale de emisii poluante în aer;

e) coordoneazã elaborarea si reactualizarea normelor si reglementãrilor privind calitatea aerului;

f) coordoneazã elaborarea si reactualizarea normelor si reglementãrilor privind emisiile de poluanti în aer;

g) coordoneazã la nivel national participarea la progra­mele Uniunii Europene de asigurare a calitãtii datelor;

h) aprobã metodele si metodologiile de evaluare a calitãtii aerului si a emisiilor poluante în aer, coordoneazã si controleazã aplicarea acestora;

i) aprobã metodele de determinare a concentratiilor poluantilor în aerul înconjurãtor, elaborate de institutiile spe­cializate, si asigurã conditiile necesare în vederea mentine­rii acuratetei mãsurãtorilor efectuate;

j) evalueazã calitatea aerului înconjurãtor prin interme­diul institutiilor specializate;

k) participã la derularea activitãtilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integratã a calitãtii aerului si coordoneazã programele de asigurare a calitãtii datelor pri­vind calitatea aerului înconjurãtor provenite din Sistemul national de monitorizare integratã a calitãtii aerului;

l) asigurã accesul publicului la informatiile privind calita­tea atmosferei, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare;

m) raporteazã datele în conformitate cu prevederile con­ventiilor internationale privind protectia atmosferei, la care România este parte;

Art. 8. - Autoritãtile publice teritoriale pentru protectia mediului au urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) controleazã modul de aplicare si de respectare a dis­pozitiilor prezentei ordonante de urgentã si a actelor nor­mative în vigoare din acest domeniu la nivel teritorial;

b) elaboreazã planuri de actiune pentru calitatea aerului, programe de ameliorare a calitãtii aerului la nivel teritorial si asigurã corelarea acestora cu planul local de actiune pentru protectia mediului, în cooperare cu serviciile descen­tralizate ale celorlalte autoritãti de specialitate ale adminis­tratiei publice centrale, cu autoritãtile administratiei publice locale si în parteneriat cu alte institutii publice locale si cu titularii de activitate;

c) elaboreazã inventarul emisiilor poluante la nivel teritorial;

d) urmãreste si analizeazã aplicarea planurilor de actiune pentru calitatea aerului la nivel teritorial si elabo­reazã rapoarte anuale;

e) colaboreazã cu organismele guvernamentale abilitate, care avizeazã actiunile de import-export al produselor, bunurilor si al altor materiale cu regim special de comerci­alizare, care pot afecta calitatea atmosferei, în conformitate cu legislatia nationalã si cu conventiile internationale la care România este parte;

f) aplicã sanctiunile prevãzute de prezenta ordonantã de urgentã;

g) participã la derularea activitãtilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integratã a calitãtii aerului;

h) informeazã operativ autoritatea centralã de protectie a mediului, alte autoritãti centrale si locale, potrivit atributiilor si competentelor acestora, în cazul producerii unor evenimente deosebite cu impact asupra calitãtii aeru­lui si care aduc prejudicii sãnãtãtii umane;

i) pun la dispozitie autoritãtilor teritoriale pentru sãnãtate, agriculturã si alimentatie, lucrãri publice si amenajarea teri­toriului si administratiei publice locale informatiile necesare în activitatea de elaborare si punere în aplicare a strategi­ilor sectoriale legate de calitatea aerului atmosferic;

j) informeazã populatia si autoritãtile locale în cazul depãsirii pragurilor de alertã;

k) asigurã informarea curentã a populatiei si a autoritãtilor locale cu privire la calitatea aerului;

l) urmãreste aplicarea la nivel teritorial a programelor si mãsurilor pentru respectarea conventiilor si a acordurilor internationale la care România este parte.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributii si responsabilitãti ale altor

autoritãti publice centrale si teritoriale

 

Art. 9. - (1) Autoritatea publicã centralã pentru sãnãtate are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã strategiile din domeniul prevenirii îmbolnãvirilor determinate de poluarea atmosferei;

b) elaboreazã metodologiile de evaluare a riscului asu­pra stãrii de sãnãtate a populatiei în cazul expunerii la poluantii atmosferici;

c) elaboreazã si reactualizeazã normele si reglementãrile privind calitatea aerului;

d) colaboreazã la elaborarea metodelor de determinare a concentratiilor poluantilor din aerul înconjurãtor;

e) participã la derularea activitãtilor din cadrul Sistemului national de monitorizare integratã a calitãtii aerului;

f) prelucreazã si interpreteazã datele de poluare atmo­sfericã provenite din Sistemul national de monitorizare inte­gratã a calitãtii aerului în relatie cu starea de sãnãtate; elaboreazã rapoarte periodice;

g) comunicã autoritãtilor centrale sau locale si populatiei riscurile pentru sãnãtatea colectivitãtilor umane produse de poluarea atmosferei;

h) raporteazã organismelor internationale specializate datele referitoare la starea de sãnãtate a populatiei în functie de calitatea atmosferei.

(2) Autoritãtile teritoriale pentru sãnãtate au obligatia sã punã la dispozitie autoritãtilor teritoriale în domeniul pro­tectiei atmosferei informatiile necesare în activitatea de gestionare a calitãtii aerului.

Art. 10. - Autoritatea publicã centralã pentru transport are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã si pune în aplicare strategiile de dezvol­tare a transporturilor, în conditiile reducerii si limitãrii poluãrii atmosferei;

b) elaboreazã reglementãri specifice în domeniul trans­portului si stabileste conditiile tehnice pe care sã le înde­plineascã mijloacele de transport poluante;

c) elaboreazã norme privind transportul mãrfurilor peri­culoase care pot afecta calitatea atmosferei;

d) certificã prin omologare sau prin inspectie tehnicã, dupã caz, încadrarea mijloacelor de transport poluante în normele tehnice privind protectia atmosferei;

e) asigurã controlul respectãrii reglementãrilor specifice privind omologarea, inspectia tehnicã si exploatarea mijloa­celor de transport poluante;

f) colaboreazã la elaborarea si la reactualizarea normelior si reglementãrilor privind emisiile de poluanti în aer.

Art. 11. - Autoritatea publicã centralã pentru industrie si autoritatea publicã centralã pentru comert au urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã strategiile sectoriale pentru activitãtile si instalatiile industriale, luând în considerare impactul asupra calitãtii atmosferei;

b) elaboreazã prin institutii specializate norme privind calitatea combustibililor si norme privind manipularea aces­tora;

c) colaboreazã la elaborarea si la reactualizarea norme­lor si a reglementãrilor privind emisiile de poluanti în aer;

d) coordoneazã programele de reducere a emisiilor de poluanti în aer;

e) promoveazã si coordoneazã aplicarea reglementãrilor specifice privind emisiile de poluanti în aer pentru activitãti industriale cu impact major asupra calitãtii aerului;

f) asigurã punerea în aplicare a strategiilor sectoriale prin Planul national de actiune pentru protectia mediului ­sectiunea privind protectia atmosferei;

g) colaboreazã cu organismul national pentru standardi­zare în vederea standardizãrii si omologãrii de tip pentru produse si instalatii.

Art. 12. - (1)  Autoritatea publicã centralã pentru agri­culturã si alimentatie are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã si pune în aplicare strategia de dezvol­tare a agriculturii, luând în considerare impactul asupra atmosferei;

b) asigurã prin unitãtile sale din teritoriu respectarea prevederilor legale în ceea ce priveste desfãsurarea acti­vitãtilor cu impact asupra calitãtii atmosferei, cum sunt tra­tamentele fitosanitare, fertilizarea solurilor, activitãti din sectorul zootehnic;

c) colaboreazã la elaborarea si la reactualizarea norme­lor si reglementãrilor privind emisiile de poluanti în aer;

d) exercitã controlul, prin teste de laborator, al produselor agroalimentare si al altor produse cu regim special de comercializare din import, care pot afecta calitatea atmo­sferei si sãnãtatea publicã;

e) promoveazã adoptarea de solutii alternative pentru tehnologiile din industria alimentarã în vederea reducerii impactului asupra calitãtii atmosferei;

f) colaboreazã cu alte organisme competente în dome­niul protectiei atmosferei.

(2) Autoritãtile teritoriale din subordine au obligatia sã punã la dispozitie autoritãtilor teritoriale de protectie a mediului informatiile necesare în activitatea de gestionare a calitãtii aerului.

Art. 13. - (1) Autoritatea publicã centralã pentru lucrãri publice si amenajarea teritoriului are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) colaboreazã la elaborarea normelor care permit clasi­ficarea zonelor în functie de gradul de poluare a aerului;

b) colaboreazã la elaborarea unei liste preliminare cuprinzând aglomerãri si zone;

c) asigurã cuprinderea în planurile de amenajare a teri­toriului si de urbanism a strategiei nationale privind pro­tectia atmosferei si a planurilor de actiune, pentru calitatea aerului.

(2) Autoritãtile publice teritoriale din subordine au obligatia sã punã la dispozitie autoritãtilor publice teritoriale de protectie a mediului informatiile si documentele nece­sare în activitatea de gestionare a calitãtii aerului.

Art. 14. - (1) Autoritatea publicã centralã pentru coor­donarea administratiei publice locale are urmãtoarele atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã reglementãri privind cadrul de aplicare în mod unitar, de cãtre prefecti si primari, a dispozitiilor legale privind protectia atmosferei;

b) urmãreste si asigurã transpunerea prevederilor pre­zentei ordonante de urgentã de cãtre autoritãtile publice locale;

c) coordoneazã elaborarea si aplicarea strategiilor si programelor sectoriale privind protectia atmosferei de cãtre autoritãtile publice locale;

d) stabileste mãsuri corespunzãtoare cu privire la solutionarea de cãtre serviciile publice descentralizate a problemelor de interes local referitoare la protectia atmo­sferei.

(2) Autoritãtile teritoriale din subordine au obligatia sã punã la dispozitie autoritãtilor teritoriale de protectie a mediului informatiile si documentele necesare în activitatea de gestionare a calitãtii aerului.

Art. 15. - Primãriile si consiliile locale au urmãtoarele­ atributii si responsabilitãti:

a) elaboreazã instructiuni pentru titularii de activitate, institutii si populatie privind protectia atmosferei si le aduce la cunostintã acestora prin mijloace adecvate;

b) adoptã si aduce la îndeplinire mãsurile administrative la nivel local, stabilite prin planurile de actiune pentru cali­tatea aerului;

c) integreazã politicile de protectie a atmosferei în stra­tegia de dezvoltare localã.

 

CAPITOLUL III

Calitatea aerului înconjurãtor

 

SECTIUNEA 7

Evaluarea calitãtii aerului înconjurãtor

 

Art. 16. - (1) Evaluarea calitãtii aerului înconjurãtor este obligatorie pentru toate aglomerãrile si zonele de pe teritoriul României. Modul de evaluare se stabileste în functie de nivelul poluantilor relevanti în aerul înconjurãtor.

(2) Evaluarea calitãtii aerului înconjurãtor se realizeazã prin metode si procedee stabilite prin hotãrâre a Guvernului, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

Art. 17. - (1) Poluantii de referintã care se monitori­zeazã pentru evaluarea calitãtii aerului înconjurãtor, valorile limitã, pragurile de alertã, valorile tintã si marjele de tole­rantã privind nivelul de poluare a aerului înconjurãtor, pre­cum si criteriile de selectare a acestor poluanti se stabilesc în acord cu standardele comunitare prin hotãrâre a Guvernului elaboratã în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

(2) Modificarea sau reactualizarea listei cuprinzând poluantii de referintã se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerile autoritãtilor centrale competente.

Art. 18. - (1) Pe baza datelor obtinute prin evaluarea calitãtii aerului autoritatea competentã de mediu elaboreazã si promoveazã planuri de actiune pentru calitatea aerului. Planurile de actiune pentru calitatea aerului precizeazã mãsuri concrete de reducere, limitare si prevenire a poluãrii, dupã caz, în vederea încadrãrii în normele de cadi­tate a aerului într-o perioadã datã.

(2) Procedura de realizare a planurilor de actiune pentru calitatea aerului se stabileste de autoritatea centralã pentru protectia mediului.

Art. 19. - Planurile de actiune pentru calitatea aerului se elaboreazã consultând autoritãtile competente, titularii de activitate si publicul interesat.

Art. 20. - La elaborarea si evaluarea planurilor de urbanism si de amenajare a teritoriului se vor respecta si prevederile planurilor de actiune pentru calitatea aerului.

Art. 21. - (1) Informatia privind calitatea aerului încon­jurãtor este publicã, dacã nu intrã sub incidenta prevederi­lor altor acte normative de protejare a informatiei.

(2) Toate autoritãtile publice sunt obligate sã asigure accesul publicului la informatie, în conditiile si în termenele prevãzute de lege.

(3) Depãsirea pragurilor de alertã se aduce la cunostintã publicului prin cele mai eficiente mijloace de informare în masã de cãtre autoritatea competentã de mediu, indicându-se si mãsurile care se impun.

Art. 22. - Încadrarea în valorile limitã stabilite de legis­latia în vigoare, în cazul în care au loc depãsiri ale valori­lor limitã sau ale pragurilor de alertã datorate poluãrii semnificative cu originea într-un alt stat, se face prin mãsuri comune stabilite prin acdrduri bilaterale.

 

SECTIUNEA a 2-a

Monitorizarea calitãtii aerului si a nivelului emisiilor

 

Art. 23. - (1) Monitorizarea calitãtii aerului se asigurã prin Sistemul national de monitorizare integratã a calitãtii aerului.

(2) Înfiintarea si organizarea Sistemului national de monitorizare integratã a calitãtii aerului, precum si stabilirea criteriilor si procedurilor comune de raportare si furnizare a informatiilor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, elabo­ratã în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

(3) Structurile apartinând Sistemului national de monito­rizare integratã a calitãtii aerului, indiferent de autoritatea competentã cãreia îi sunt subordonate sau în coordonarea cãreia se aflã, au obligatia sã deruleze activitatea de moni­torizare, sã raporteze si sã furnizeze informatia conform criteriilor si procedurilor comune.

Art. 24. - (1) Titularii de activitate au obligatia sã monitorizeze nivelul emisiilor de poluanti si sã raporteze informatiile solicitate cãtre autoritatea competentã, în conformitate cu Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicatã.

(2) Rezultatele mãsurãtorilor se înregistreazã, se prelu­creazã si se prezintã într-o formã adecvatã, stabilitã de autoritatea de mediu competentã.

Art. 25. - (1) Se înfiinteazã Sistemul national de inven­tariere a emisiilor de poluanti atmosferici, sub coordonarea autoritãtii centrale de protectie a mediului.

(2) Modul de organizare si functionare a Sistemului national de inventariere a emisiilor de poluanti atmosferici, precum si structura inventarului se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, elaboratã în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

Art. 26. - (1) Evaluarea emisiilor de gaze cu efect de serã si a celor care afecteazã stratul de ozon va fi inclusã în Inventarul national al emisiilor de poluanti atmosferici.

(2) Evaluarea emisiilor si raportarea acestora se fac conform procedurilor specifice cuprinse în conventiile internationale din domeniu.

 

CAPITOLUL IV

Surse de poluare si controlul lor

 

SECTlUNEA 1

Controlul surselor fixe. Obligatiile titularilor de activitate

 

Art. 27. - (1) Desfãsurarea activitãtilor care pot consti­tui surse fixe importante de emisii de poluanti în aer este permisã numai cu autorizatie de mediu.

(2) Procedura de autorizare se supune prevederilor Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicatã si ale celorlalte acte normative în vigoare.

Art. 28. - Lista cuprinzând activitãtile care constituie surse fixe importante de emisii de poluanti se stabileste prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 29. - (1) Titularii activitãtilor care constituie surse fixe importante de emisii au urmãtoarele obligatii:

a) sã solicite si sã obtinã autorizatia de mediu în ter­menul si în conditiile prevãzute de legislatia în vigoare;

b) sã detinã evidente complete privind exploatarea instalatiilor ce constituie surse de poluare si cantitãtile de poluanti eliminate în aer;

c) sã elaboreze strategii de prevenire a accidentelor majore si sã le punã în practicã în mod adecvat;

d) sã elaboreze planuri pentru situatii de urgentã, care stabilesc mãsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, si sã solicite aprobarea autoritãtilor competente pentru mãsurile stabilite sã se aplice în afara amplasamentului;

e) în caz de pericol major sau iminent, cu impact asu­pra calitãtii aerului, sã opreascã functionarea instalatiilor care constituie sursã de pericol si sã anunte autoritãtile competente;

f) în situatia în care nu se obtin rezultatele scontate prin conditiile stabilite în autorizatie, sã punã în aplicare mãsurile de rectificare a parametrilor si conditiilor de functionare, în vederea încadrãrii în prevederile legale sta­bilite de autoritatea competentã;

g) sã furnizeze reprezentantilor autoritãtilor competente informatiile necesare, conform prevederilor legale;

h) sã participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor de poluanti, a planurilor de actiune pentru calitatea aerului si sã punã în aplicare obligatiile ce le revin prin acestea;

i) sã informeze, conform prevederilor legale în vigoare, în cazul producerii de emisii accidentale de poluanti în aer sau de accident major.

(2) Procedurile de întocmire si de aplicare a planurilor de prevenire a accidentelor majore si a planurilor pentru situaiii de urgentã se reactualizeazã prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 30. - Titularii activitãtilor care nu pot constitui surse fixe importante de emisii de poluanti în aer au urmãtoarele obligatii:

a) sã solicite si sã obtinã autorizatie de mediu în con­formitate cu prevederile actelor normative în vigoare;

b) sã punã în functiune si sã asigure functionarea instalatiei care constituie sursa de poluare, cu respectarea conditiilor stabilite de autoritatea de protectie a mediului în acordul sau în autorizatia de mediu, conform prevederilor legislatiei în vigoare;

c) sã detinã evidente complete privind exploatarea instalatiilor care constituie surse de poluare, furnizând auto­ritãtilor competente toate datele solicitate conform legislatiei în vigoare;

d) în situatia în care nu se obtin rezultatele scontate prin conditiile stabilite în autorizatie, sã punã în aplicare mãsurile de rectificare a parametrilor si conditiilor de functionare, în vederea încadrãrii în prevederile legale;

e) sã participe la elaborarea programelor de reducere a emisiilor, a planurilor de actiune pentru calitatea aerului si sã punã în aplicare obligatiile ce le revin prin acestea.

Art. 31. - (1) Activitãtile la care se înregistreazã, în regim normal de functionare a instalatiilor, depãsiri ale valorilor limitã de emisie în aer pentru poluantii specifici activitãtii pot fi autorizate doar cu program pentru confor­mare, în conditiile legii.

(2) Programul pentru conformare va contine mãsuri de reducere a poluãrii aerului prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile, care nu implicã costuri excesive, etapi­zate pe o perioadã de cel mult 5 ani, dacã nu sunt depãsite valorile limitã de calitate a aerului sau marjele de tolerantã pentru acesti poluanti.

Art. 32. - În cazul depãsirii accidentale a valorilor limitã de emisie de poluanti, autoritatea de mediu decide întreruperea temporarã a activitãtii instalatiei care a provo­cat poluarea, pânã la îndepãrtarea cauzelor poluãrii.

Art. 33. - În zonele în care sunt depãsite valorile limitã de emisie de poluanti privind calitatea aerului, pe baza studiilor de evaluare a impactului asupra mediului autorita­tea de mediu competentã poate stabili valori limitã de emisie specifice fiecãrei activitãti din zonã, mai restrictive decât valorile stabilite de legislatia în vigoare.

Art. 34. - (1) Acordul de mediu se emite în conformi­tate cu prevederile Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicatã, si ale celorlalte acte normative în vigoare, cu îndeplinirea urmãtoarelor conditii:

a) prevederea tuturor mãsurilor de prevenire a poluãrii aerului, inclusiv folosirea celei mai bune tehnici disponibile care nu implicã costuri excesive;

b) functionarea unitãtii de productie nu determinã polua­rea semnificativã a aerului, în special prin emisii de sub­stante supuse reglementãrilor în vigoare;

c) nu se depãsesc valorile limitã de emisie pentru poluantii rezultati din activitate;

d) sunt luate în considerare valorile limitã privind calita­tea aerului pentru toti poluantii rezultati din activitate.

(2) Pentru modificarea sau dezafectarea instalatiilor exis­tente care pot avea impact asupra calitãtii aerului încon­jurãtor este obligatorie obtinerea acordului de mediu, în conditiile legii.

(3) Este obligatorie obtinerea acordului de mediu pentru operatiuni de dezafectare a instalatiilor existente, care au impact asupra calitãtii aerului.

Art. 35. - Autoritãtile competente stabilesc si pun în aplicare planuri nationale de reducere a emisiilor de poluanti rezultate din activitãtile si de la instalatiile industriale prevãzute la art. 28.

Art. 36. - (1) Transferul de poluanti din aer cãtre un alt factor de mediu, ca urmare a mãsurilor de reducere a poluãrii aerului înconjurãtor, este permis în conditiile mentinerii nivelului poluantilor sub valorile limitã pentru acel factor de mediu.

(2) Metodele si sistemele adoptate în vederea îmbunãtãtirii calitãtii aerului nu conduc la depãsirea norme­lor stabilite de legislatia în vigoare pentru locul de muncã.

Art. 37. - Titularii de activitate au obligatia sã furnizeze autoritãtilor competente informatiile solicitate pentru actuali­zarea Inventarului national al emisiilor de poluanti atmosfe­rici, precum si pentru derularea procedurilor de reglementare si control, în conditiile legii.

Art. 38. - Emisiile de poluanti în aer se supun taxelor. Procedura si cuantumul de stabilire a taxelor sunt regle­mentate conform prevederilor legislatiei în vigoare.

 

SECTIUNEA a 2-a

Controlul surselor mobile si al surselor difuze.

Obligatii ale utilizatorilor surselor mobile de poluare

 

Art. 39. - (1) În vederea controlului emisiilor poluante, sursele mobile de poluare si sursele difuze se supun regle­mentãrilor specifice în vigoare.

(2) În sensul prezentei ordonante de urgentã, surse mobile de poluare înseamnã mijloacele de transport rutiere, feroviare, navale si aeriene, echipamente mobile nerutiere echipate cu motoare cu ardere internã.

(3) În sensul prezentei ordonante de urgentã, surse difuze de poluare înseamnã sursele de emisii nedirijate de poluanti atmosferici, cum sunt sursele de emisii fugitive, sursele naturale de emisii si alte surse care nu au fost definite specific.

Art. 40. - Utilizatorii de surse mobile de poluare au obligatia sã asigure încadrarea în limitele de emisie stabi­lite pentru fiecare tip specific de sursã, precum si sã le supunã inspectiilor tehnice, conform prevederilor legislatiei în vigoare.

Art. 41. - (1) În zonele în care sunt necesare mãsuri speciale de protectie a calitãtii aerului, în planurile de actiune pentru protectia calitãtii aerului se vor preciza obligatii pentru persoanele fizice si juridice care exploa­teazã surse mobile de poluare.

(2) În cazul în care este posibil din punct de vedere tehnic si economic, sursele difuze se vor transforma în surse de emisii dirijate, conform prevederilor legale în vigoare.

 

SECTIUNEA a 3-a

Controlul produselor si al substantelor

care pot afecta calitatea, atmosferei

 

Art. 42. - Contingentarea productiei si consumurilor, precum si interdictia de plasare pe piatã a anumitor tipuri de substante cu impact asupra atmosferei, reglementate prin tratate la care România este parte, se face prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 43. - (1) Se supun reglementãrilor specifice pro­dusele care prin utilizare pot afecta calitatea atmosferei.

(2) Conditiile de plasare pe piatã, restrictiile de produ­cere si utilizare se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului pentru fiecare tip sau clasã de produse.

Art. 44. - Autoritãtile centrale competente exercitã functiile de reglementare si control privind proiectarea, con­struirea si operarea instalatiilor, echipamentelor, utilajelor si mijloacelor de transport care pot afecta calitatea aerului înconjurãtor.

Art. 45. - Echipamentele, instalatiile, utilajele si mijloa­cele de transport a cãror functionare are impact asupra calitãtii aerului înconjurãtor se supun omologãrii de cãtre autoritãtile competente.

 

CAPITOLUL V

Contraventii si infractiuni

 

Art. 46. - Încãlcarea prevederilor prezentei ordonante de urgentã atrage rãspunderea civilã, contraventionalã sau penalã, dupã caz.

Art. 47. - Constituie contraventie urmãtoarele fapte care nu au fost sãvârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, sã fie considerate infractiuni si se sanctioneazã astfel:

a) cu amendã de la 3.000.000 lei la 15.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 35.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit. a), b), c), f), g), h), i) si ale art. 40;

b) cu amendã de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 30 lit. a), b), c), d) si e);

c) cu amendã de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 15.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 34 alin. (2) si (3);

d) cu amendã de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 41 alin. (2);

e) cu amendã de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei pen­tru persoane fizice si de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încãlcarea prevederilor art. 37.

Art. 48. - (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publicã centralã pentru protectia mediului, de ofiterii si subofiterii de politie, de personalul împuternicit al administratiei publice judetene si locale si de personalul Ministerului Apãrãrii Nationale împuternicit în domeniile sale de activitate, potrivit competentelor legale.

(2) Prezenta ordonantã de urgentã se completeazã cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctiona­rea contraventiilor, cu modificãrile ulterioare, cu exceptia art. 25, 26 si 27.

Art. 49. - (1) Constituie infractiuni faptele mentionate mai jos si se pedepsesc dupã cum urmeazã:

a) cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru neelaborarea, de cãtre titularii activitãtilor care constituie surse fixe impor­tante de emisii, a planurilor pentru situatii de urgentã, care stabilesc mãsurile aplicabile în interiorul amplasamentului, si pentru nesolicitarea aprobãrii de cãtre autoritãtile compe­tente pentru mãsurile stabilite a se aplica în afara ampla­samentului;

b) cu închisoare de la un an la 5 ani pentru neoprirea în caz de pericol major sau iminent a functionãrii instalatiilor care constituie sursã de pericol cu impact asu­pra calitãtii aerului si pentru neanuntarea autoritãtilor com­petente.

(2) Dacã fapta prevãzutã la lit. b) a pus în pericol sãnãtatea sau integritatea corporalã a unui numãr mare de persoane, dacã a avut vreuna dintre urmãrile mentionate la art. 182 din Codul penal ori dacã a cauzat o pagubã mate­rialã importantã, pedeapsa este închisoarea de la 5 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi, iar în cazul în care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale pedeapsa este închisoarea de la 7 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

(3) Tentativa se pedepseste.

Art. 50. - Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu de cãtre organele de urmãrire penalã, conform competenielor legale.

 

CAPITOLUL VI

Dispozitii finale

 

Art. 51. - Prevederile prezentei ordonante de urgentã se completeazã în mod corespunzãtor cu cele ale Legii protectiei mediului nr. 137/1995, republicatã.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:

Ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului,

Romicã Tomescu

Ministru de stat, ministrul sãnãtãtii,

Hajdú Gábor

Ministrul industriei si comertului,

Radu Berceanu

p. Ministrul transporturilor,

Aleodor Frâncu,

secretar de stat

Ministrul lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului,

Nicolae Noica

Ministrul finantelor,

Decebal Traian Remes

p. Ministrul functiei publice;

Marian Pârjol,

secretar de stat

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2000.

Nr. 243.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTÃ DE URGENTÃ

privind siguranta barajelor

 

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia României,

 

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã de urgentã.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Dreptul de realizare si de exploatare în sigurantã a barajelor, precum si obligatiile corespunzãtoare rezultate din actele normative privind protectia mediului vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentã, precum si cu prevederile conventiilor internationale la care România este parte.

(2) Respectarea exigentelor de performantã referitoare la siguranta barajelor este obligatorie în toate etapele de rea­lizare si de exploatare a acestora: proiectare, executie, exploatare în perioada de executie, exploatare curentã si postutilizare sau abandonare.

(3) Evaluarea stãrii de sigurantã în exploatare si verifi­carea respectãrii exigentelor de performantã referitoare la siguranta barajelor se realizeazã de experti si specialisti atestati de Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului si certificati/avizati de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonante de urgentã, prin urmãtorii termeni se întelege:

a) baraj - orice lucrare hidrotehnicã având o structurã existentã sau propusã, care este capabilã sã asigure acu­mularea, permanentã ori nepermanentã, de apã, de deseuri industriale lichide sau solide depuse subacvativ (din indus­tria chimicã, industria energeticã si din iazurile de decan­tare din industria minierã), a cãrei rupere poate produce pierderea necontrolatã a continutului acumulat, cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic si/sau natural. Notiunea de baraj cuprinde:

a1)  totalitatea elementelor constructive realizate, inclusiv constructiile si instalatiile-anexã aferente acestuia, precum si a celor naturale, terenul de fundatie si versantii care asi­gurã acumularea, care reprezintã cuveta lacului de acumu­lare;

a2) barajele si digurile care realizeazã retentii perma­nente sau nepermanente de apã;

a3) lucrãrile hidrotehnice speciale (centrale hidroelectrice si ecluze din frontul barat, derivatii cu nivel liber realizate în rambleu, rezervoare supraterane cu volume de peste 5000 m³ si conducte fortate);

a4) barajele si digurile care realizeazã depozite de deseuri industriale.

b) categorie de importantã a barajelor - clasificare bazatã pe cuantificarea riscului unui baraj, utilizându-se un sistem de criterii, indici si notãri, conform metodologiei de încadrare în categorii de importantã aprobate prin ordin comun al ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriu­lui si al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului.

În functie de valoarea indicelui de risc asociat barajului, care pentru barajele cu risc acceptabil are o valoare adi­mensionalã, mai micã sau egalã cu 1, barajele se încadreazã în una dintre urmãtoarele categorii de importantã:

· A: baraj de importantã exceptionalã;

· B: baraj de importantã deosebitã;

· C: baraj de importantã normalã;

· D: baraj de importantã redusã.

În cazul unei valori a indicelui de risc asociat barajului mai mare de 1, riscul este inacceptabil, iar barajul nu poate fi exploatat;

c) baraj cu risc sporit - baraj care este declarat de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului ca fiind cu potential crescut privind consecintele produse asupra populatiei, proprietãtii si mediului, în cazul cedãrii.

d) expert certificat/avizat - expert tehnic sau specialist verificator de proiecte, atestat de Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului pentru constructii hidroteh­nice în domeniile A7 (rezistenta si stabilitatea la solicitãri statice, dinamice, inclusiv la cele seismice, pentru con­structii si amenajãri hidrotehnice) si B5 (siguranta în exploatare pentru constructii si amenajãri hidrotehnice) si certificat/avizat de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului pentru evaluarea stãrii de sigurantã în exploatare a barajelor;

e) CONSIB - Comisia Nationalã pentru Siguranta Barajelor si Lucrãrilor Hidrotehnice, înfiintatã conform legii;

f) detinãtor de baraj - persoanã juridicã cu orice titlu, care are în pãstrare, proprietate si/sau administrare un baraj.

Art. 3. - (1) Încadrarea în categorii de importantã a barajelor reprezintã o obligatie legalã a detinãtorilor/adminis­tratorilor, cu orice titlu, denumiti în continuare detinãtori de baraje, si este utilizatã pentru:

a) stabilirea tipului de urmãrire în timp a barajelor ­specialã sau curentã - în conformitate cu rigorile impuse de sistemul calitãtii în constructii;

b) ierarhizarea barajelor în vederea stabilirii programelor de evaluare a stãrii de siguratã în exploatare a aces­tora;

c) stabilirea listei cuprinzând barajele cu risc sporit;

d) stabilirea atributiilor de verificare si control al baraje­lor, care revin autoritãtilor publice centrale din dome­niul lucrãrilor publice si din domeniul gospodãririi apelor;

e) stabilirea obligatiilor ce revin detinãtorilor de baraje, precum si altor persoane juridice si fizice privind siguranta în exploatare a acestor tipuri de lucrãri si luarea mãsurilor corespunzãtoare de reducere a ris­cului.

(2) La stabilirea categoriei de importantã a barajelor detinãtorii acestor tipuri de lucrãri, Ministerul Apelor, Pãduri­lor si Protectiei Mediului si Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului vor tine seama de:

a) caracteristicile tehnice ale lucrãrii, furnizate de cãtre detinãtor;

b) necesitatea protectiei populatiei, a proprietãtii si a mediului împotriva consecintelor potentiale produse în cazul cedãrii acestor lucrãri;

c) mãrimea pagubelor potentiale sau a prejudiciului pe care îl poate aduce un accident la barajul respectiv;

d) costul mãsurilor de sigurantã impuse si dacã acestea sunt acceptabile sub aspectul eficientei economice;

e) impactul social-economic în cazul ruperii unui baraj;

f) modul în care barajul este proiectat, construit, exploatat, reparat, afectat în timpul exploatãrii, inspectat periodic, mentinut în exploatare, postutilizat sau abandonat;

g) modul în care apa si deseul industrial lichid ori depus hidraulic sunt acumulate în cuveta lacului de acumulare;

h) persoana care a avut responsabilitatea proiectãrii, constructiei, reparãrii, exploatãrii, inspectiei, deciziei de postutilizare sau de abandonare a barajului.

(3) În scopul protectiei populatiei, a proprietãtii si a mediului, Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului poate majora categoria de importantã a unui baraj fatã de cea declaratã de detinãtor si îl poate declara cu risc sporit. Lista cuprinzând barajele cu risc sporit si cele cu categorie de importantã majoratã se aprobã prin ordin al conducãtorului acestei autoritãti.

(4) Metodologiile privind stabilirea categoriilor de jmpor­tantã a barajelor si metodologiile de evaluare a stãrii de sigurantã în exploatare a barajelor se aprobã prin ordin comun al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului si al ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului, pe baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Art. 4. - (1) Stabilirea exigentelor de performantã care definesc sistemul calitãtii în domeniul constructiilor de baraje, procedurile si reglementãrile tehnice, precum si con­trolul respectãrii acestora sunt asigurate de Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului si de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului.

(2) Reglementãrile si procedurile cu caracter general, aferente sistemului calitãtii în domeniul constructiilor de baraje, se stabilesc prin ordine comune ale conducãtorilor autoritãtilor mentionate la alin. (1).

(3) Normele tehnice aferente asigurãrii calitãtii în con­structiile de baraje se elaboreazã si se aprobã prin ordin al ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului.

(4) Normele tehnice referitoare la comportarea în exploatare, expertizarea proiectelor si regimul de exploatare în siguratã a barajelor se aprobã prin ordin al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului. Iazurile de decantare din industria minierã se realizeazã, se exploateazã si se conservã conform normelor specifice întocmite prin grija Ministerului Industriei si Comertului si aprobate prin ordine comune ale ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediu­lui, ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului si ministrului industriei si comertului.

(5) Aspectele tehnice ale reglementãrilor si normelor, precum si prioritãtile de întocmire a acestora sunt avizate de CONSIB.

(6) Prevederile alin. (3) se aplicã si în cazul iazurilor de decantare miniere care îsi înceteazã activitatea la expira­rea licentei de concesionare.

(7) Expertii certificati/avizati pentru evaluarea stãrii de siguratã în exploatare a barajelor îsi desfãsoarã activitatea în baza regulamentului privind organizarea si certificarea corpului de experti si a procedurii de avizare a specialistilor pentru evaluarea stãrii de sigurantã a barajelor din catego­riile de importantã C si D. Regulamentul si procedura se elaboreazã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si se aprobã prin ordin al conducãtorului acestuia.

(8) Certificarea personalului de exploatare privind activi­tatea de urmãrire a comportãrii în timp a barajelor se efec­tueazã în baza regulamentului specific. Regulamentul se elaboreazã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si se aprobã prin ordin al conducãtorului acestuia.

Art. 5. - (1) Detinãtorii cu orice titlu de baraje sunt direct responsabili de realizarea si de mentinerea sigurantei în exploatare a acestora în conformitate cu prevederile pre­zentei ordonante de urgentã.

(2) Pentru barajele existente la care nu existã sau nu este cunoscut un proprietar ori administrator legal, rolul de detinãtor revine administratiei publice locale - comunã, oras, municipiu, judet - pe teritoriul cãreia se gãsesc acestea, la cererea Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului sau/si a Ministerului Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului.

 

CAPITOLUL II

Regimul de folosire a barajelor

 

Art. 6. - (1) Pentru barajele noi sau în cazul inter­ventiilor constructive care modificã parametrii de bazã ai barajelor existente detinãtorii acestora sunt obligati sã obtinã de la Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului acordul de functionare în sigurantã.

(2) Prin exceptie, Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului stabileste prin ordin ca pentru lucrãrile încadrate în categoriile de importantã C si D acordul de functionare în sigurantã sã fie emis de unitãtile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, pe baza avizului unui expert certificat/avizat.

(3) Acordul de functionare în sigurantã se referã la încadrarea în categorii de importantã a barajului, la adop­tarea solutiilor de proiectare, la conditiile de amplasament si la respectarea normelor si reglementãrilor legale, precum si a experientei în domeniu.

(4) Acordul de functionare în sigurantã este obligatoriu pentru obtinerea autorizatiei de constructie.

Art. 7. - (1) Pentru barajele aflate în exploatare sau în fazã provizorie de punere în exploatare detinãtorul acestora este obligat sã obtinã o autorizatie de functionare în conditii de sigurantã, emisã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, pe baza recomandãrilor din docu­mentatia avizatã de expertul certificat.

(2) Prin exceptie, la recomandarea CONSIB, pentru lucrãrile încadrate în categoriile de importantã C si D auto­rizatia de functionare în conditii de sigurantã se poate emite de cãtre unitãtile teritoriale ale Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, în baza unei documentatii privind starea de sigurantã avizate de expertul certificat.

(3) Autorizatia de functionare în conditii de sigurantã certificã îndeplinirea exigentelor de performantã în perioada de exploatare si este obligatorie pentru obtinerea autorizatiilor de gospodãrire a apelor si de protectie a mediului.

(4) Autorizatia de functionare în conditii de sigurantã se emite pe o duratã determinatã, stabilitã prin autorizatie, de maximum 10 ani si se reînnoieste la expirare sau în cazul producerii unor incidente ori accidente în exploatare.

Art. 8. - Procedurile si competentele de emitere a acordului de functionare în sigurantã si a autorizatiei de functionare în conditii de sigurantã pentru baraje se aprobã prin ordin al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediu­lui, în baza avizului tehnic consultativ al CONSIB.

Art. 9. - (1) Exploatarea barajelor, indiferent de des­tinatia acestora, de cãtre detinãtorii cu orice titlu fãrã autorizatia de functionare în conditii de sigurantã prevãzutã de prezenta ordonantã de urgentã este interzisã.

(2) Îndeplinirea conditiilor de exploatare în conditii de sigurantã prevãzute prin expertize avizate de CONSIB sau a conditiilor stabilite prin ordine ale ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului si ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului este obligatorie.

Art. 10 - (1) Detinãtorii de baraje sunt obligati sã urmãreascã comportarea în timp a acestor constructii pe baza unor proiecte specializate, elaborate prin grija acestora.

(2) Proiectele de urmãrire a comportãrii în timp a bara­jelor trebuie sã respecte reglementãrile generale în dome­niu, prevãzute de legislatia în vigoare si de normativele tehnice specifice, precum si elementele stabilite la proiec­tare sau prin evaluãrile periodice ale stãrii de sigurantã.

(3) Activitatea de urmãrire a comportãrii în timp a bara­jelor se organizeazã pe 3 niveluri, astfel:

a) nivelul I, cuprinzând inspectiile vizuale, mãsurãtorile la aparate de mãsurã si control si interpretarea primarã a rezultatelor - depãsirea unor valori de atentie si alarmã ­realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice, certificat de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului;

b) nivelul II, cuprinzând sinteza periodicã a observatiilor, a mãsurãtorilor si a inspectiilor tehnice anuale si interpreta­rea acestora din punct de vedere al sigurantei barajului, realizatã, prin grija detinãtorului, de specialisti care întoc­mesc rapoarte sintetice anuale;

c) nivelul III, cuprinzând analiza si avizarea rapoartelor de sintezã anuale, realizate de o comisie de urmãrire a comportãrii în timp a barajelor, organizatã de cãtre detinãtor, a cãrei componentã este avizatã de CONSIB si aprobatã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului; în cazul detinãtorilor care nu organizeazã comisii proprii, analiza si avizarea rapoartelor anuale vor fi realizate fie de comisiile aprobate ale altor detinãtori, fie de grupuri de specialisti aprobati de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, cu avizul tehnic consultativ al CONSIB.

(4) Rapoartele anuale privind comportarea si siguranta în exploatare a barajelor aflate în administrarea unui detinãtor sunt analizate în cadrul evaluãrii periodice a sigurantei, iar îndeplinirea corectã din punct de vedere legal, tehnic si organizatoric a obligatiilor prevãzute în proiectele de urmãrire a comportãrii în timp a constructiilor conditioneazã emiterea autorizatiei de functionare în conditii de sigurantã sau reînnoirea acesteia.

(5) Nerespectarea proiectului de urmãrire a comportãrii în timp a constructiilor atrage suspendarea autorizatiei de functionare în conditii de sigurantã pe o perioadã de 30 de zile, timp în care trebuie realizatã conformarea cu proiectul.

Art. 11. - Pentru prevenirea unor accidente sau a unor avarii datorate sabotajelor, vandalismului ori unor actiuni iresponsabile detinãtorii de baraje cu risc sporit sunt obligati sã organizeze si sã realizeze un sistem de securi­tate si pazã a barajelor, aprobat de inspectoratele judetene de protectie civilã.

Art. 12. - În scopul asigurãrii protectiei si sigurantei barajelor se interzice realizarea unor constructii, depozite, amenajãri sau a altor activitãti în ampriza barajelor ori în zonele de protectie stabilite la aprobarea proiectului sau conform prevederilor legale.

Art. 13. - În cazul trecerii în conservare, al postutilizãrii sau al abandonãrii unui baraj, detinãtorul acestuia va întocmi o documentatie distinctã. Detinãtorul va stabili si va asigura, pe cheltuialã proprie, lucrãrile si mãsurile de înca­drare într-o categorie de folosintã posibilã a barajului sau va demola constructia, cu asigurarea corespunzãtoare a curgerii apelor, inclusiv a apelor maxime, în sectiunea baratã initial. Procedura de trecere în conservare, postutili­zare sau abandonare a barajelor se elaboreazã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si se aprobã prin ordin.

Art. 14. - Detinãtorii cu orice titlu de baraje au obligatia de a declara public caracteristicile generale, cate­goria de importantã si gradul de risc asociat acestora. Declaratia se efectueazã conform procedurii care se elabo­reazã de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si se aprobã prin ordin.

 

CAPITOLUL III

Controlul în domeniul sigurantei barajelor

 

Art. 15. - Controlul îndeplinirii exigentelor de perfor­mantã si al respectãrii prevederilor legale aferente sigurantei barajelor se face de Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului sau de împuterniciti ai acestuia.

Art. 16. - Controlul îndeplinirii exigentelor de perfor­mantã privind calitatea în constructii se face de Ministerul Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului sau de organele teritoriale ale acestuia, conform legii.

Art. 17. - Controlul curent al activitãtii de urmãrire a comportãrii în timp a barajelor va fi asigurat de împuter­nicitii Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si ai Ministerului Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului.

Art. 18. - În scopul îndeplinirii atributiilor de control împuternicitii cu drept de control, dupã declinarea identitãtii si calitãtii, au dreptul:

a) de acces la baraje, indiferent de detinãtorul si des­tinatia acestora, pentru a face constatãri privind respecta­rea prevederilor prezentei ordonante de urgentã si ale reglementãrilor ce decurg din aceasta;

b) de a controla existenta si functionalitatea aparaturii de mãsurã si control prevãzute pentru urmãrirea com­portãrii în timp a barajelor, în conformitate cu prevederile proieetelor specifice;

c) de a constata contraventii si de a aplica sanctiuni conform competentelor acordate.

Art. 19. - Pentru efectuarea controlului în unitãtile cu regim special de acces împuternicitii cu drept de control vor primi aprobare si din partea autoritãtii publice centrale care coordoneazã unitãiile respective.

 

CAPITOLUL IV

Sanctiuni

 

Art. 20. - Încãlcarea dispozitiilor prezentei ordonante de urgentã atrage rãspunderea disciplinarã, materialã, civilã contraventionalã sau penalã, dupã caz.

Art. 21. - Constituie contraventii urmãtoarele fapte:

a) functionarea barajelor fãrã autorizatie de functionare în sigurantã si fãrã proiect de urmãrire a comportãrii în timp a constructiei;

b) neîndeplinirea conditiilor de sigurantã prevãzute prin ordine ale ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului si ale ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului;

c) deteriorarea sau distrugerea aparaturii de mãsurã si control montate în baraje;

d) nerespectarea prevederilor acordului de functionare în sigurantã si nerespectarea prevederilor autorizatiei de functionare în conditii de sigurantã;

e) realizarea unor constructii, depozite, amenajãri sau a altor activitãti în ampriza barajelor ori în zonele de protectie;

f) nerealizarea remedierilor în termenul prevãzut de prezenta ordonantã de urgentã, în cazul suspendãrii autorizatiei de functionare în conditii de sigurantã.

g) abandonarea unui baraj fãrã proiect de abandonare si conservare elaborat de un expert certificat/avizat;

h) declararea eronatã a caracteristicilor barajului în scopul obtinerii de avantaje;

i) neîndeplinirea prevederilor legale privind reevaluarea sigurantei barajelor existente;

j) nerealizarea sistemului de securitate si pazã prevãzut de prezenta ordonantã de urgentã;

k) neîndeplinirea conditiilor de exploatare în sigurantã stabilite prin ordine ale ministrului apelor, pãdurilor si pro­tectiei mediului si/sau ale ministrului lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului.

Art. 22. - (1) Contraventiile prevãzute la art. 21, sãvârsite de persoane fizice, se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) cu amendã de la 50.000.000 lei la 500.000.000 lei cele prevãzute la art. 21 lit. a), b), d), e) h) si i);

b) cu amendã de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei cele prevãzute la art. 21 lit. c), f) g), j) si k).

(2) Sanctiunile prevãzute la alin. (1) pot fi aplicate si persoanelor juridice.

Art. 23. - Constituie infractiuni urmãtoarele fapte:

a) executarea barajelor fãrã acordul de functionare în sigurantã a barajului;

b) functionarea barajelor fãrã autorizatie de functionare în conditii de sigurantã, punând în pericol populatia si mediul înconjurãtor;

c) nedeclararea barajelor detinute si a caracteristicilor acestora;

d) neîndeplinirea mãsurilor stabilite prin expertize avizate de CONSIB, dacã fapta pune în pericol siguranta con­structiei si produce urmãri grave pentru populatie sau pen­tru factorii de mediu.

Art. 24. - Infractiunile prevãzute la art. 23 se pedep­sesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã.

Art. 25. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevãzute la art. 22 se fac de inspectori din cadrul Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si de împuterniciti ai acestuia.

Art. 26. - Infractiunile prevãzute în prezenta ordonantã de urgentã se constatã de organele abilitate precum si de personalul prevãzut la art. 17, care înainteazã actul de constatare la organul local de cercetare penalã.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 27. - (1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului va elabora si va aproba prin ordin regulamentul privind organizarea si certificarea corpurilor de experti, respectiv procedura de avizare a expertilor si a specialistilor pentru întocmirea evaluãrii stãrii de sigurantã în exploatare a barajelor.

(2) În termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã Ministerul Apelor, Pãduri­lor si Protectiei Mediului va elabora si va aproba prin ordin procedura de autorizare.

Art. 28. - (1) În termen de 120 de zile de la data intrãrii în vigoare a procedurilor de autorizare detinãtorii cu orice titlu ai barajelor sunt obligati sã declare la Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului lucrãrile detinute si încadrarea lor în categorii de importantã, în vederea esalonãrii obtinerii autorizãrilor.

(2) Depunerea documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de functionare în sigurantã a barajului se va face la termenele stabilite prin ordin al ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului, în baza esalonãrii propuse de CONSIB.

Art. 29. - Detinãtorii cu orice titlu ai barajelor aflate în exploatare, care în urma evaluãrii stãrii de sigurantã nu îndeplinesc exigentele de performantã necesare pentru obtinerea autorizatiei de functionare în conditii de sigurantã decât dupã realizarea unor mãsuri si lucrãri propuse prin raportul de evaluare a stãrii de sigurantã, sunt obligati sã realizeze aceste exigente de performantã în termenul stabilit de comun acord cu reprezentantii Ministerului Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului si ai Ministerului Lucrãrilor Publice si Amenajãrii Teritoriului, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã.

Art. 30. - (1) Nerealizarea prevederilor art. 27 si 28 conduce imediat la introducerea restrictiilor de exploatare si, dupã caz, la declansarea operatiunilor de abandonare.

(2) Pentru barajele care prezintã un indice de risc asociat inacceptabil va fi declansatã operatiunea de abandonare.

(3) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonante de urgentã Ministerul Apelor, Pãduri­lor si Protectiei Mediului va elabora si va aproba prin ordin metodologia de declarare a operatiunilor de abandonare a barajelor.

Art. 31. - (1) Detinãtorul barajului are obligatia sã tinã o fisã de evidentã a barajului cuprinzând datele importante privind constructia si evenimentele care au avut loc în timp. Fisa actualizatã va fi transmisã anual la Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului, împreunã cu un raport privind starea barajului. La fiecare 2 ani raportul va fi completat cu o analizã aprofundatã a comportãrii în timp a barajului.

(2) În cazul barajelor utilizate pentru alimentãri cu apã sau al barajelor care realizeazã acumulãri de apã în scopuri multiple, detinãtorul cu orice titlu al barajului va trans­mite la Ministerul Apelor, Pãdurilor si Protectiei Mediului un raport privind prima umplere a lacului de acumulare realizat prin barajul respectiv.

 

PRIM-MINISTRU

MUGUR CONSTANTIN ISÃRESCU

Contrasemneazã:
Ministrul apelor, pãdurilor si protectiei mediului,
Romicã Tomescu
Ministrul lucrãrilor publice si amenajãrii teritoriului,
Nicolae Noica
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu

Bucuresti, 28 noiembrie 2000.                                   
Nr. 244.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN­

pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea

si desfãsurarea examenului pentru autorizarea expertilor criminalisti care pot fi recomandati

de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice

 

Ministru de stat, ministrul justitiei,

în temeiul dispozitiilor art. 3 alin. (2) si ale art. 14 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000 privind autori­zarea expertilor criminalisti,

având în vedere dispozitiile Hotãrârii Guvernului nr. 65/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - Se aprobã Regulamentul privind organizarea si desfãsurarea examenului pentru autorizarea expertilor cri­minalisti care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice, cuprins în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. - Directia generalã organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public va aduce la îndeplinire dis­pozitiile prezentului ordin.

 

p. Ministru de stat, ministrul justitiei,

Gheorghe Mocuta,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 noiembrie 2000.

Nr. 2.985/C.

 

ANEXÃ

 

REGULAMENT

privind organizarea si desfãsurarea examenului pentru autorizarea expertilor criminalisti

care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1)  din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000, calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte sã participe la efectuarea expertizei criminalistice se dobândeste pe bazã de examen.

(2) Examenul de expert criminalist autorizat se organi­zeazã, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000, de Ministerul Justitiei, prin Directia generalã organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public, si are ca scop verificarea cunostintelor teoretice si practice în specialitatea pentru care se candideazã, precum si a gra­dului de cunoastere a dispozitiilor legale în vigoare referi­toare la expertiza criminalisticã si la drepturile si obligatiile expertilor.

Art. 2. - Se poate prezenta la examen persoana care îndeplineste conditiile prevãzute la, art. 4 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000:

a) este cetãtean român si cunoaste limba românã;

b) are capacitate de exercitiu deplinã;

c) a absolvit studii superioare, dovedite cu diplomã;

d) a desfãsurat o activitate de cel putin 4 ani sau are studii de specialitate, dovedite cu diplomã, altele decât cele prevãzute la lit. c), în domeniul genului de expertizã crimi­nalisticã pentru care candideazã;

e) este apt din punct de vedere medical pentru îndepli­nirea calitãtii de expert;

f) nu a suferit o condamnare definitivã pentru o infractiune sãvârsitã în împrejurãri legate de exercitarea profesiei.

Art. 3. - Pentru înscrierea la examen candidatii vor prezenta:

a) cerere de înscriere, însotitã de curriculum vitae;

b) copie legalizatã de pe actul de identitate;

c) copie legalizatã de pe diploma de studii superioare;

d) dovada cã îndeplinesc conditiile prevãzute la art. 2 lit. d);

e) certificatul de cazier judiciar;

f) dovada plãtii taxei de înscriere la examen.

Art. 4. - Candidatii care promoveazã examenul pentru autorizarea expertilor criminalisti vor prezenta certificatul medical de sãnãtate eliberat pe baza constatãrilor fãcute de comisia medicalã constituitã potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modi­ficãrile si completãrile ulterioare.

Art. 5. - Calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte sã participe la efectuarea expertizei criminalistice se poate obtine în urmãtoarele specialitãti ale expertizei criminalistice: expertiza graficã si teh­nicã a documentelor, expertizã dactiloscopicã, expertiza traseologicã, expertiza balisticã judiciarã, expertiza fizico-­chimicã a probelor materiale, expertiza în accidentele de trafic, expertiza în explozii si incendii, expertiza vocii si a vorbirii, expertiza fotografiilor si a înregistrãrilor video, expertiza biologicã, expertiza tehnicii de calcul, expertiza mijloacelor de telecomunicatii, expertiza pentru detectia comportamentului simulat (poligraf).

 

CAPITOLUL II

Organizarea examenului

 

Art. 6. - (1) Verificarea pregãtirii profesionale se face prin sustinerea de cãtre candidati a unei lucrãri scrise pri­vind aspectele teoretice si practice ale specialitãtii pentru care candideazã, gradul de cunoastere a dispozitiilor legale în vigoare referitoare la expertiza criminalisticã si la dreptu­rile si obligatiile expertilor.

(2) Candidatii pot lua cunostintã de tematica pentru exa­men si de specialitãtile pentru care se organizeazã acesta cu cel putin 45 de zile înainte de sustinerea examenului, la sediul Ministerului Justitiei si la sediile tribunalelor.

Art. 7. - (1)  Data si locul sustinerii examenului, precum si termenul pentru depunerea actelor de înscriere la exa­men se aduc la cunostintã celor interesati prin intermediul rubricilor de mare publicitate a mijloacelor de informare în masã cu cel putin 45 de zile înainte de data fixatã.

(2) Dupã expirarea termenului de înscriere se vor întocmi listele cuprinzând candidatii, pe specialitãti.

Art. 8. - (1) Comisia de examinare este formatã din minimum 3 persoane, reprezentanti ai institutiilor în dome­niu, în functie de specialitatea pentru care se candideazã.

(2) Componenta comisiei de examinare se aprobã prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea Directiei generale organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public.

Art. 9. - (1) Intrarea candidatilor în sãlile de examen se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare salã.

(2) În sala de examen au acces candidatii, membrii comisiei de examinare, personalul de supraveghere si per­sonalul din Ministerul Justitiei implicat în organizarea exa­menului.

Art. 10. - (1) În ziua examenului comisia de examinare prezintã ministrului justitiei propuneri de subiecte care urmeazã sã fie tratate în lucrare.

(2) Subiectele stabilite de ministrul justitiei se vor multi­plica în atâtea exemplare câte sãli sunt afectate pentru examen, plus unul de control, si se introduc în plicuri care se sigileazã.

(3) În sala de examen plicul va fi desfãcut de un candi­dat care va semna si procesul-verbal întocmit în acest sens de personalul desemnat sã asigure supravegherea desfãsurãrii examenului.

(4) Prezenta la examen se verificã prin confruntarea actelor de identitate ale candidatilor cu listele cuprinzând candidatii.

(5) Lucrarea se întocmeste pe coli-tip de hârtie cu antetul si stampila Ministerului Justitiei. Datele personale se com­pleteazã în caseta prevãzutã în acest scop, dupã care aceasta se acoperã, se lipeste si se stampileazã.

(6) Semnarea lucrãrii de cãtre candidat în alt loc decât cel anume prevãzut conduce la anularea acesteia.

(7) Durata de desfãsurare a examenului este de 3 ore din momentul comunicãrii subiectelor.

(8) Lucrãrile candidatilor care folosesc mijloace neper­mise la examen vor fi anulate, iar acestia vor fi eliminati din salã.

(9) La predarea lucrãrii participantul la examen va semna în lista cuprinzând candidatii.

(10) La terminarea examenului tezele se numeroteazã si se înscriu într-un borderou.

Art. 11. - (1) Lucrãrile se corecteazã de cãtre membrii comisiei de examinare pe baza unui barem unitar adus la cunostintã o datã cu anuntarea rezultatelor la examen. Fiecare subiect al lucrãrii se noteazã separat cu note de la 1,00 la 10, inclusiv fractiuni. Casetele cu datele personale ale candidatilor se dezlipesc numai dupã finalizarea corectãrii tuturor lucrãrilor.

(2) Sunt declarati admisi candidatii care obtin media la examen de minimum 7,00, cu conditia ca nici una dintre note sã nu fie mai micã de 5,00.

(3) Contestatiile împotriva rezultatelor obtinute la exa­men se pot face în termen de 30 de zile de la afisarea lor si se depun la Directia generalã organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public din cadrul Ministerului Justitiei sau la sediile tribunalelor.

(4) Lucrãrile ale cãror rezultate au fost contestate se reexamineazã, în termen de 10 zile de la expirarea terme­nului prevãzut la alin. (3), de o comisie alcãtuitã potrivit prevederilor art. 8, din care nu pot face parte persoanele care au constituit comisia de examinare.

(5) Rezultatele contestatiilor se aduc la cunostintã celor interesati prin afisare la sediul Ministerului Justitiei si la sediile tribunalelor.

(6) Rezultatele obtinute la examen, necontestate în ter­men de 30 de zile de la afisare, precum si cele stabilite în urma solutionãrii contestatiilor sunt definitive.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

                                                                                                    

Art. 12. - (1) Pe baza notei obtinute la examen de minumum 7,00 se acordã calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte sã participe la efectuarea expertizei criminalistice în specialitatea pentru care s-a candidat.

(2) Tabelul nominal cuprinzând expertii criminalisti auto­rizati care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efec­tuarea expertizei criminalistice, cu datele de identificare, întocmit de Ministerul Justitiei pe specialitãti, se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si se transmite instantelor judecãtoresti si parchetelor de pe lângã acestea.

(3) Persoanele prevãzute la art. 6 din Ordonanta Guvernului nr. 75/2000 se includ, la cerere, fãrã examen, în Tabelul nominal cuprinzând expertii criminalisti autorizati care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice, pe baza documentelor eliberate de institutia la care au activat.

Art. 13. - (1) Calitatea de expert criminalist autorizat care poate fi recomandat de parte sã participe la efectua­rea expertizei criminalistice este doveditã cu legitimatie eli­beratã de Ministerul Justitiei prin Directia generalã organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public.

(2) Legitimatiile expertilor criminalisti autorizati care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice se vizeazã anual de emitent, în cursul primu­lui trimestru.

Art. 14. - (1) Toate documentele referitoare la organi­zarea si desfãsurarea examenului se arhiveazã, având ter­men de pãstrare conform legii.

(2) Dosarele cuprinzând actele personale ale expertilor criminalisti autorizati care pot fi recomandati de pãrti sã participe la efectuarea expertizei criminalistice si lucrãrile tuturor candidatilor la examen se pãstreazã permanent în arhiva Directiei generale organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public din cadrul Ministerului Justitiei.

(3) Dosarele continând copii de pe actele personale ale candidatilor care nu s-au prezentat sau care au fost res­pinsi la examen se pãstreazã la Directia generalã organizare, resurse umane si relatia cu Ministerul Public pânã la definitivarea rezultatelor, dupã care se restituie celor inte­resati.

 

DECIZII ALE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. R 053 din 20 mai 1993,

acordatã Societãtii Comerciale RADIO SONIC - S.R.L. pentru postul RADIO SONIC

din Cluj-Napoca

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. R 053 din 20 mai 1993 pentru radio, acordatã Societãtii Comerciale RADIO SONIC - S.R.L. pentru postul RADIO SONIC din Cluj-Napoca, începând cu data de 1 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. 1 lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992, care prevede: "[...] retragerea este obligatorie în cazul în care titularul de autorizatie înceteazã sã mai emitã, respectând regularitatea si durata prevãzute în decizie, din alte motive decât cele de avarie tehnicã."

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectãrii Somatiei publice nr. 12.505 din 25 octombrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2000.

Nr. 250.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV.100 din 24 octombrie 1995,

acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.

pentru postul de televiziune TELE 7 BACÃU

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se reduce cu 2 ani durata Licentei de emisie nr. TV 100 din 24 octombrie 1995 pentru televizi­une, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul TELE 7 BACÃU, potrivit art. 37 alin. 1 lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectãrii de cãtre societa­tea comercialã a Somatiei publice nr. 11.464 din 25 septembrie 2000.

Consiliul National al Audiovizualului dispune reintrarea în legalitate a postului TELE 7 BACÃU în termen de 10 zile de la primirea deciziei.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2000.

Nr. 251.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind reducerea cu 2 ani a duratei Licentei de emisie nr. TV 026 din 25 februarie 1993,

acordatã Societãtii Comerciale CINEMAR - S.R.L. Sibiu pentru postul de televiziune CINEMAR SIBIU

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se reduce cu 2 ani durata licentei de emisie nr. TV 026 din 25 februarie 1993 pentru televiziune, acordatã Societãtii Comerciale CINEMAR - S.R.L. Sibiu pentru postul de televiziune CINEMAR SIBIU, potrivit art. 37 alin. (1) lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Consiliul National al Audiovizualului dispune reintrarea în legalitate a postului în termen de 10 zile de la primirea deciziei.

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectãrii de cãtre societa­tea comercialã a Somaiiei publice nr. 5.196 din 31 ianuarie 2000 si pentru încãlcarea Deciziei Consiliului National al Audiovizualului nr. 21 din 24 februarie 1999 privind regle­mentarea modului de prezentare si de aprobare a grilelor de program.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 1 noiembrie 2000.

Nr. 252.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. R 181 din 30 ianuarie 1996

acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.

pentru postul R.C.N. BRASOV din Brasov

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e:

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. R 181 din 30 ianuarie 1996 pentru radio, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pentru postul R.C.N. BRASOV din Brasov, începând cu data de 7 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectãrii Somatiei publice nr. 12.737 din 2 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2000.

Nr. 253.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 119 din 19 martie 1996

acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.,

pentru postul TELE 7 IASI din Iasi

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e:

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. TV 119 din 19 martie 1996 pentru televiziune, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A. pen­tru postul TELE 7 IASI din Iasi, începând cu data de 7 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992, care prevede: "[...] retragerea este obligatorie în cazul în care titularul de autorizatie înceteazã sã mai emitã, respectând regularitatea si durata prevãzute în decizie, din alte motive decât cele de avarie tehnicã."

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectãrii somatiilor publice nr. 12.738 si 12.739 din 2 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2000.

Nr. 254.

 

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

 

DECIZIE

privind retragerea Licentei de emisie nr. TV 112 din 30 ianuarie 1996

acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK - S.A.

pentru postul TELE 7 DUNÃREA din Brãila

 

În conformitate cu dispozitiile art. 29 din Legea audiovizualului nr. 48/1992,

 

Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

 

Articol unic. - Se retrage Licenta de emisie nr. TV 112 din 30 ianuarie 1996 pentru televiziune, acordatã Societãtii Comerciale ROMSAT CARDINAL NETWORK ­S.A. pentru postul TELE 7 DUNÃREA din Brãila, începând cu data de 7 noiembrie 2000, ora 0,00, în temeiul art. 37 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 48/1992.

Aceastã mãsurã a fost luatã de Consiliul National al Audiovizualului ca urmare a nerespectãrii Somatiei publice nr. 12.740 din 2 noiembrie 2000.

 

PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI,

SERBAN MADGEARU

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2000.

Nr. 255.