MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A I
Anul XII - Nr. 151    LEGI, DECRETE, HOTARÂRI SI ALTE ACTE    Miercuri, 12 aprilie 2000

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

          Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute în proprietatea statului

HOTARÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

          248. - Hotarâre pentru aprobarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind cooperarea si schimbul de informatii in domeniul combaterii incalcarii legislatiei fiscale, semnata la Moscova la 25 noiembrie 1999

            Conventie între Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind cooperarea si schimbul de informatii în domeniul combaterii încalcarii legislatiei fiscale

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

          504. - Ordin al ministrului finantelor privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni

          529. - Ordin al ministrului finantelor privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie la purtãtor cu dobânda pentru populatie, cod 1027

CURTEA CONSTITUTIONALA

DECIZIA Nr. 169
din 2 noiembrie 1999
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului

Lucian Mihai - presedinte
Costica Bulai  - judecator
Constantin Doldur  - judecator
Kozsokár Gábor - judecator
Ioan Muraru - judecator
Nicolae Popa - judecator
Lucian Stangu - judecator
Romul Petru Vonica - judecator
Paula C. Pantea - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
            Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata de Horatiu Moldoveanu in Dosarul nr. 915/1999 al Tribunalului Brasov.
            La apelul nominal raspund avocat George Echim, pentru Horatiu Moldoveanu, si avocat Livia Vatafu, pentru Maro Antal.
            Cauza fiind in stare de judecata, avocatul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, aratand ca prin deciziile nr. 73/1995 si nr. 485/1997 Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995, ceea ce nu poate duce la concluzia ca, in mod implicit, Curtea s-a pronuntat si asupra dispozitiilor alineatului ultim al acestui articol. Prin dispozitiile art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 se aduce atingere exercitiului tuturor atributelor dreptului de proprietate, care este garantat de Constitutie prin art. 41 alin.
(1) teza intai. De asemenea, se precizeaza ca exceptia de neconstitutionalitate este motivata atat in
raport cu art. 41 alin. (1), cat si in raport cu alin. (2) al aceluiasi articol, potrivit caruia "Proprietatea
privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular". In continuare se mai arata ca prin Decizia nr. 485/1997 a fost solutionata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 numai cu privire la modul de dobandire, la continutul si la limitele dobandirii dreptului de proprietate, fara nici o referire la limitarea exercitarii acestui drept.
            Avocatul reprezentant al partii Maro Antal solicita respingerea exceptiei, cu sustinerea ca prin Decizia nr. 485/1997 Curtea Constitutionala a statuat ca textul art. 9 este constitutional. De asemenea, apreciaza ca prin aceasta decizie Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra intregului articol, astfel ca o solutie contrara nu s-ar justifica. Considerente economice, morale si sociale au determinat stabilirea continutului si, mai ales, a limitelor dreptului de proprietate astfel dobândit.
            Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, aratând ca prin deciziile nr. 73/1995 si nr. 485/1997 Curtea Constitutionala astatuat ca dispozitiile art. 9 sunt constitutionale. Asa fiind, nici un motiv nu justifica modificarea
jurisprudentei Curtii Constitutionale. Interdictia de instrainare prevazuta la alineatul ultim al art. 9 este
un caz de inalienabilitate legala, care nu contravine garantarii dreptului de proprietate. Acest text nu are ca scop limitarea exercitarii dreptului de proprietate, astfel de interdictii de instrainare nefiind singulare; de exemplu si art. 32 din Legea nr. 18/1991 prevede o asemenea interdictie.
C U R T E A,
            având in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
          Tribunalul Brasov a sesizat Curtea Constitutionala, prin Incheierea din 5 mai 1999, cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata de Horatiu Moldoveanu.
          In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate s-a sustinut ca dispozitiile art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 sunt neconstitutionale, deoarece aduc atingere exercitiului dreptului de proprietate garantat prin dispozitiile art. 41 alin. (1) teza intai din Constitutie. In ceea ce priveste dispozitiile tezei a doua a art. 41 alin. (1) din Constitutie, acestea ar fi aplicabile numai in cazurile prevazute la art. 9 alin. 1 din lege, iar nu si in cele prevazute la alineatul ultim al acestui articol.
          Tribunalul Brasov, exprimându-si opinia, apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor alineatului ultim al art. 9 din Legea nr. 112/1995 este intemeiata, textul atacat fiind neconstitutional, deoarece limiteaza liberul exercitiu al atributelor dreptului de proprietate, si anume prerogativa dispozitiei, ceea ce reprezinta incalcarea prevederilor art. 41 alin. (1) din Constitutie. In ceea ce priveste Decizia Curtii Constitutionale nr. 485 din 2 decembrie 1997, prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 112/1995, instanta judecatoreasca arata ca "Efectul principal al hotararilor pronuntate in materia exceptiilor de neconstitutionalitate il constituie puterea de lucru judecat, ceea ce inseamna ca nici una din partile din proces nu mai poate pune in discutie dreptul consfintit printr-o astfel de hotarare, dupa ramanerea ei definitiva. Aceasta priveste numai partile in cauza in care Curtea Constitutionala a examinat exceptia de neconstitutionalitate, neputand fi opusa in alte cauze in care Curtea Constitutionala n-a fost sesizata spre a se pronunta asupra neconstitutionalitatii unei prevederi legale. Efectul principal deci nu consta in desfiintarea actului normativ supus controlului judecatoresc al constitutionalitatii, ci numai in inlaturarea aplicarii lui in speta dedusa judecatii. Ca atare, declararea neconstitutionalitatii se limiteaza numai la pricina judecata si prin urmare autoritatea de lucru judecat fiind relativa priveste numai partile aflate in proces, legea pastrandu-si valabilitatea si valoarea pentru toate celelalte procese, cazuri, intrucat nu poate fi considerata abrogata". In final instanta judecatoreasca mai arata ca, de altfel, prin Decizia nr. 485/1997 a Curtii Constitutionale nu s-a procedat la controlul constitutionalitatii si a alineatului ultim al art. 9, ci numai a celui dintâi alineat al acestui articol.
            Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicata, incheierea de sesizare a fost
comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima
punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
          Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995, in raport cu prevederile art. 41 alin. (1) din Constitutie, este neintemeiata, astfel cum a statuat Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 73/1995 si prin Decizia nr. 485/1997, stabilind ca prevederile art. 9 din Legea nr. 112/1995 sunt constitutionale. Prin aceste decizii Curtea s-a pronuntat deci si asupra alineatului ultim al art. 9 din Legea nr. 112/1995. Art. 41 alin. (1) din Constitutie prevede ca dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate, iar continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. Se precizeaza, de asemenea, ca interdictia de instrainare prevazuta la alineatul ultim al art. 9 din Legea nr. 112/1995 este un caz de inalienabilitate legala care nu contravine principiului garantarii dreptului de proprietate.
          Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
C U R T E A,
            examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecatorului-raportor,
sustinerile partilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
            In temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata, Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta sa solutioneze exceptia ridicata.
            Exceptia de neconstitutionalitate priveste dispozitiile art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, potrivit carora "Apartamentele dobandite in conditiile alin. 1 nu pot fi instrainate 10 ani de la data cumpararii".
            Potrivit alin. 1 al art. 9 din Legea nr. 112/1995, "Chiriasii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie in natura fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora pot opta, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14, pentru cumpararea acestor apartamente cu plata integrala sau in rate a pretului".
            Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 incalca dispozitiile art. 41 alin. (1) teza intâi din Constitutie, conform carora "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate"; in ceea ce priveste dispozitiile tezei a doua a art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora "continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege", acestea ar fi aplicabile numai in cazurile prevazute la art. 9 alin. 1 din lege, iar nu si in cele prevazute la alineatul ultim al acestui articol.
            I. Examinand aceste sustineri si procedand la verificarea propriei jurisprudente, Curtea retine ca prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, in cadrul controlului de constitutionalitate anterior promulgarii legii, realizat conform art. 144 lit. a) din Constitutie, Curtea Constitutionala a stabilit ca prevederile art. 9 alin. 1 din Legea nr. 112/1995 sunt constitutionale in raport cu dispozitiile art. 41 alin. (1)-(5) si (7), precum si cu cele ale art. 135 alin. (6) din legea fundamentala. Spre a se ajunge la aceasta concluzie, la pct. 4 din considerentele mentionatei decizii s-a aratat, in esenta, ca necesitatea reglementarii prin Legea nr. 112/1995 a cumpararii de catre chiriasi a locuintelor nerestituite in natura "nu are nici o legatura cu cauzele de utilitate publica avute in vedere de Constitutie cu referire la conditiile exproprierii [art. 41 alin. (3)], dat fiind ca obiectul legii este cu totul altul decat exproprierea".
            De asemenea, in cadrul controlului de constitutionalitate posterior promulgarii legii, realizat potrivit art. 144 lit. c) din Constitutie, Curtea Constitutionala a stabilit prin Decizia nr. 485 din 2 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 143 din 8 aprilie 1998, ca prin dispozitiile art. 9 din Legea nr. 112/1995 nu sunt infrante nici prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, referitoare la ocrotirea in mod egal a proprietatii private (retinandu-se in acest sens aplicabilitatea in cauza a considerentelor cuprinse in Decizia nr. 73/1995) si nici prevederile art. 16 alin. (1) din legea fundamentala, referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice, "deoarece prin art. 9 din Legea nr. 112/1995 se acorda posibilitatea tuturor chiriasilor titulari ai unor contracte de inchiriere a apartamentelor in care locuiesc de a opta intre a cumpara aceste apartamente, dupa expirarea termenului prevazut la art. 14 din lege, sau de a ramane in continuare chiriasi".
            Asa fiind, Curtea Constitutionala observa ca dispozitiile alineatului ultim al art. 9 din Legea nr. 112/1995 nu au mai facut, in sine, obiectul controlului de neconstitutionalitate prin raportare, astfel cum solicita autorul exceptiei solutionate prin prezenta decizie, la prevederile art. 41 alin. (1) teza intai din legea fundamentala, conform carora "Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate".
            De aceea Curtea va proceda la examinarea pe fond a exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum aceasta a fost formulata in prezenta cauza.
            Sub acest aspect Curtea Constitutionala  constata ca interdictia stabilita prin art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995, de a nu se instraina timp de 10 ani de la data cumpararii locuintele cumparate de chiriasi in conditiile alin. 1 al textului mentionat, nu infrânge prevederile art. 41 alin. (1) teza intai din Constitutie. Intr-adevar, prevederile tezei intai din textul constitutional mentionat nu pot fi disociate de prevederile imediat urmatoare ale tezei a doua, potrivit carora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Asa fiind, intra in puterea Parlamentului, ca "unica autoritate legiuitoare a tarii" [conform art. 58 alin. (1) din Constitutie], dreptul de a decide instituirea unei asemenea interdictii temporare de instrainare, interdictie care, de altfel, era
cunoscuta de autorul exceptiei inca din momentul in care acesta a optat pentru dobandirea dreptului de proprietate asupra locuintei detinute pana in acel moment in calitate de chirias. In consecinta, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995, in raport cu dispozitiile art. 41 alin. (1) teza intai din Constitutie, este neintemeiata, urmand sa fie respinsa.
            II. In ceea ce priveste consideratiile instantei judecatoresti in fata careia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate ce face obiectul prezentei decizii, cu privire la gradul de opozabilitate a efectelor deciziilor pronuntate de Curtea Constitutionala in solutionarea, potrivit art. 144 lit. c) din legea fundamentala, a exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceste consideratii sunt lipsite nu numai de relevanta in cadrul prezentei cauze, dar si de temeinicie.
            Intr-adevar, obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, pronuntate in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, in cadrul solutionarii exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor, trebuie conturata in lumina prevederilor art. 23 alin. (3) teza a doua si alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 7 august 1997. Conform alin. (3) "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a caror constitutionalitate a fost stabilita potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutie sau prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale", iar alin. (6) al art. 23 dispune: "Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. [...] (3), instanta o respinge, printr-o incheiere motivata, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala".
            Rezulta de aici ca instanta judecatoreasca in fata careia se ridica o exceptie de neconstitutionalitate referitoare la o lege sau la o ordonanta (ori la una sau mai multe dispozitii dintr-o lege ori ordonanta), a carei neconstitutionalitate fusese constatata de Curtea Constitutionala printr-o decizie publicata anterior ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate, are obligatia de a face aplicarea acelei decizii anterioare a Curtii Constitutionale inclusiv in cazul in care acea decizie fusese pronuntata in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie.
            In consecinta, deciziile pronuntate in cadrul solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate nu produc doar efecte relative, inter partes, in cadrul procesului in care a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate, ci produc efecte absolute, erga omnes.
            Dispozitiile art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, isi au reazemul constitutional in mai multe dispozitii constitutionale, dupa cum urmeaza:
            a) Conform art. 145 alin. (2) fraza intai, teza intai, "Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii [...]". Intrucat aceste prevederi nu disting, rezulta ca ele se aplica si deciziilor pronuntate in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie.
            b) Potrivit art. 16 alin. (1), "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari", iar conform art. 51, "respectarea constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie". In lumina acestor doua texte constitutionale trebuie observat ca, in masura in care deciziile Curtii Constitutionale nu ar produce efecte erga omnes, s-ar putea ajunge la situatia ca una si aceeasi dispozitie legala a carei neconstitutionalitate, prin ipoteza, a fost declarata printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale - sa nu se aplice in procesul in cadrul caruia exceptia a fost ridicata, dar, pe de alta parte, sa se aplice nestingherit in orice alt proces sau in orice alta imprejurare in care nu se pune problema unui proces in fata unei instante judecatoresti. Este insa evident ca asemenea consecinte ar fi contrare:
            - egalitatii cetatenilor "in fata legii si a autoritatilor publice" [art. 16 alin. (1) din Constitutie], fiindca ar insemna: sub cel dintâi aspect, ca o lege declarata neconstitutionala prin decizia Curtii Constitutionale sa nu se aplice fata de unele subiecte de drept (cele implicate in procesul care a prilejuit pronuntarea acelei decizii a Curtii Constitutionale), dar sa se aplice fata de alte subiecte de drept; iar sub cel de-al doilea aspect, ca autoritatile publice sa aplice legea diferit fata de unele sau altele dintre subiectele de drept, dupa cum acestea au fost ori nu au fost parti in procesul in cadrul caruia a fost ridicata exceptia de neconstitutionalitate;
            - asigurarii "respectarii constitutiei" si a "suprematiei" acesteia (art. 51 din legea fundamentala). .
            De altminteri, Curtea Constitutionala retine ca, indiferent de orice argumente care, intr-un fel sau altul, ar tinde la concluzia ca deciziile Curtii Constitutionale, pronuntate in cadrul solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate, nu ar produce efecte erga omnes fac abstractie
de imposibilitatea ca o prevedere legala a carei neconstitutionalitate a fost stabilita - in mod definitiv, pe caile si de catre autoritatea prevazute de Constitutie - sa se mai aplice inca.
            In ceea ce priveste conturarea sferei obligativitatii erga omnes a deciziilor pronuntate in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, mai trebuie adaugat ca, astfel cum rezulta indirect din cuprinsul art. 23 alin. (3) si (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, nu produc efecte erga omnes, ci doar inter partes (efecte relative) acele decizii ale Curtii Constitutionale prin care au fost respinse exceptiile de neconstitutionalitate. Desigur, aceleasi parti si pentru aceleasi motive nu pot reitera exceptia de neconstitutionalitate, intrucat s-ar incalca autoritatea lucrului judecat. Dar intr-un alt proces exceptia poate fi reiterata, dandu-se astfel posibilitatea reanalizarii de catre Curtea Constitutionala a aceleiasi probleme de neconstitutionalitate, ca urmare a invocarii unor temeiuri noi ori a intervenirii altor elemente noi, care sa determine modificarea jurisprudentei Curtii.
            Ca o consecinta a caracterului obligatoriu erga omnes al deciziilor Curtii Constitutionale, pronuntate in baza art. 144 lit. c) din Constitutie, prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante, prevederea normativa a carei neconstitutionalitate a fost constatata nu mai poate fi aplicata de nici un subiect de drept (cu atat mai putin de autoritatile si institutiile publice), incetandu-si de drept efectele pentru viitor, si anume de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, potrivit tezei a doua din fraza intai a art. 145 alin. (1) din Constitutie. Fara indoiala ca in urma pronuntarii unei decizii prin care Curtea Constitutionala constata neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante Parlamentul sau, dupa caz, Guvernul are obligatia de a interveni in sensul modificarii sau abrogarii actului normativ declarat ca fiind neconstitutional. Dar aceasta nu inseamna ca, in situatia in care o asemenea interventie nu s-ar produce ori ar intarzia, decizia Curtii Constitutionale si-ar inceta efectele. Dimpotriva, aceste efecte se produc in continuare, fiind opozabile erga omnes, in vederea asigurarii suprematiei Constitutiei, potrivit art. 51 din aceasta.
            Caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor Curtii Constitutionale, prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante, implica existenta raspunderii juridice in cazul nerespectarii acestor decizii. Sub acest aspect exista echivalenta cu situatia in care nu este respectata o lege adoptata de Parlament ori o ordonanta emisa de Guvern. Sau, in termeni mai generali, este vorba despre problema identificarii raspunderii juridice atunci când una dintre autoritatile statului refuza sa puna in aplicare masurile stabilite, in limitele competentelor atribuite prin Constitutie, de catre o alta autoritate a statului. Intr-o asemenea situatie identificarea raspunderii juridice decurge din caracterul imperativ al dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora "Romania este stat de drept [...]". Altfel s-ar ajunge la inlaturarea de catre una dintre puterile statului a acestui principiu constitutional fundamental, ceea ce este inadmisibil. De asemenea, in lumina dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutie, raspunderea juridica pentru nerespectarea unei decizii a Curtii Constitutionale poate consta, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in pronuntarea unei hotarari a Curtii Europene a Drepturilor Omului impotriva statului român.
            Fata de cele de mai sus, in temeiul art. 144 lit. c) si al art. 145 alin. (2) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 alin. (1) si al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicata,
C U R T E A
In numele legii
D E C I D E:
            Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alineatul ultim din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, exceptie ridicata de Horatiu Moldoveanu in Dosarul nr. 915/1999 al Tribunalului Brasov.
            Definitiva si obligatorie.
            Pronuntata in sedinta publica din data de 2 noiembrie 1999.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTARÂRE
pentru aprobarea Conventiei dintre Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind cooperarea si schimbul de informatii in domeniul combaterii incalcarii legislatiei fiscale, semnata la Moscova la 25 noiembrie 1999

            Guvernul României h o t a r a s t e:

            Art. 1. - Se aproba Conventia dintre Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind cooperarea si schimbul de informatii in domeniul combaterii incalcarii legislatiei fiscale, semnata la Moscova la 25 noiembrie 1999.
        Art. 2. - Garda financiara este autorizata sa aduca la indeplinire prevederile prezentei conventii.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmarescu,
secretar de stat
p. Ministru de interne,
Mircea Muresan,
secretar de stat
Ministru de stat, presedintele Consiliului
de Coordonare Economico-Financiara,
Mircea Ciumara

Bucuresti, 10 aprilie 2000.
Nr. 248.

CONVENTIE
între Guvernul României si Guvernul Federatiei Ruse privind cooperarea si schimbul de informatii in domeniul combaterii incalcarii legislatiei fiscale

            Guvernul Romaniei si Guvernul Federatiei Ruse, denumite in continuare parti,
            conducându-se dupa legislatia nationala si dupa obligatiile internationale ale statelor lor,
            pornind de la interesul reciproc in solutionarea eficienta a sarcinilor legate de prevenirea, identificarea si combaterea incalcarilor legislatiei fiscale si in asigurarea securitatii economice a statelor lor,
            acordand o mare importanta utilizarii in aceste scopuri a tuturor posibilitatilor legale,
            au convenit asupra urmatoarelor:

ARTICOLUL 1
Obiectul conventiei

            1. Obiectul prezentei conventii il reprezinta colaborarea dintre organele competente ale partilor in scopul organizarii luptei eficiente impotriva incalcarilor legislatiei fiscale.
            2. Prezenta conventie nu afecteaza drepturile si obligatiile partilor, rezultate din intelegerile internationale referitoare la acordarea asistentei juridice in cazuri civile si penale, la care sunt parti Romania si Federatia Rusa.

ARTICOLUL 2
Terminologie

            Pentru scopurile acestei conventii, termenii folositi inseamna:
            - autoritatea competenta:
            din partea romana - Garda financiara;
            din partea rusa - Serviciul Federal al Politiei Fiscale a Federatiei Ruse.
            In cazul schimbarii denumirii oficiale a autoritatilor competente, partile isi vor notifica imediat aceasta schimbare;
            - incalcari ale legislatiei fiscale - infractiuni si/sau contraventii in sfera legislatiei fiscale, a
caror combatere intra in atributiile autoritatilor competente ale partilor.

ARTICOLUL 3
Forme de cooperare

            1. In cadrul prezentei conventii partile utilizeaza urmatoarele forme de cooperare:
            - schimbul de informatii privind incalcarea legislatiei fiscale de catre persoane juridice si fizice;
            - cooperarea in implementarea masurilor indreptate spre prevenirea, identificarea si combaterea incalcarilor legislatiei fiscale;
             - prezentarea de copii de pe documentele in baza carora se realizeaza impunerea persoanelor juridice si fizice;
            - schimbul de informatii cu privire la sistemele fiscale nationale, la modificarile si completarile legislatiei fiscale, precum si la recomandarile metodologice privind organizarea luptei impotriva incalcarilor legislatiei fiscale;
            - schimbul de experienta privind crearea si functionarea sistemelor informationale utilizate in lupta impotriva incalcarilor legislatiei fiscale;
            - coordonarea actiunilor privind problemele aparute in procesul de colaborare, inclusiv infiintarea de grupe de lucru si schimbul de reprezentanti;
            - acordarea de sprijin in pregatirea si reciclarea cadrelor;
            - desfasurarea de conferinte si seminarii cu caracter stiintific si practic, pe probleme ale combaterii incalcarilor legislatiei fiscale. Prezenta conventie nu impiedica partile sa elaboreze si sa dezvolte si alte forme reciproc acceptabile de cooperare.
            2. In problemele legate de aplicarea prevederilor prezentei conventii autoritatile competente ale partilor vor colabora direct.

ARTICOLUL 4
Schimbul de informatii privind incalcarile legislatiei fiscale

            1. Schimbul de informatii privind incalcarile legislatiei fiscale se va referi la:
            - sustragerea de la impozitare a veniturilor persoanelor juridice si fizice, cu indicarea mijloacelor utilizate in cazul incalcarilor legislatiei fiscale;
            - deschiderea conturilor in banci cu capital privat si de stat de catre persoanele juridice si fizice, daca exista o baza sa se presupuna ca in aceste conturi se afla sume sustrase de la impozitare;
            - determinarea cuantumului bazei de impozitare si a sumelor ce urmeaza sa fie impuse persoanelor juridice si fizice care incalca legislatia fiscala; precum si
             - alte probleme legate de prevenirea, identificarea si combaterea incalcarilor legislatiei fiscale.
            2. Informatiile prevazute la pct. 1 vor fi prezentate de autoritatea competenta a unei parti, la
solicitarea autoritatii competente a celeilalte parti, in conditiile in care informatiile prezentate nu
contravin legislatiei nationale si intereselor de stat ale partii catre care s-a indreptat solicitarea. Daca
autoritatea competenta a uneia dintre parti considera ca detine informatii care prezinta interes pentru
autoritatea competenta a celeilalte parti, ea poate prezenta aceste informatii din proprie initiativa.

ARTICOLUL 5
Desfasurarea actiunilor

            Cooperarea dintre autoritatile competente ale partilor pentru aplicarea masurilor privind prevenirea, identificarea si combaterea incalcarilor legislatiei fiscale, in legatura cu persoanele care savarsesc sau sunt suspecte de astfel de incalcari ale legislatiei fiscale, va include planuri comune, coordonarea folosirii de forte si mijloace, schimbul de informatii cu privire la stadiul si rezultatele desfasurarii acestor masuri.

ARTICOLUL 6
Prezentarea de copii de pe documente

            Autoritatile competente ale partilor isi vor prezenta una alteia, la cerere, copii de pe documentele privind impunerea diferitelor persoane juridice si fizice (chitante, scrisori de trasura, contracte, certificate si alte documente), precum si de pe documentele pe probleme care au legatura cu incalcarea legislatiei fiscale.

ARTICOLUL 7
Schimbul de materiale cu caracter juridic

            Autoritatile competente ale partilor vor realiza schimb de informatii cu privire la sistemele fiscale nationale, bazele legale privind lupta impotriva incalcarilor legislatiei fiscale si se vor informa reciproc despre modificarile legislatiei fiscale dupa adoptarea actelor normative noi sau dupa introducerea de modificari si completari in acte normative in vigoare.

ARTICOLUL 8
Cooperarea in domeniul asigurarii informationale

            Autoritatile competente ale partilor vor realiza schimb de experienta, de metodologii si materiale stiintifice in domeniul crearii si functionarii sistemelor informationale utilizate in organizarea combaterii incalcarilor legislatiei fiscale.

ARTICOLUL 9
Schimbul de experienta si acordarea de sprijin in pregatirea cadrelor

            Autoritatile competente ale partilor vor colabora pentru pregatirea si reciclarea personalului, desfasurarea de cercetari stiintifice comune, conferinte si seminarii stiintifico-practice pe probleme actuale ale combaterii incalcarilor legislatiei fiscale si, de asemenea, vor efectua schimburi de specialisti.
            Formele concrete de realizare a colaborarii respective si, in special, finantarea acesteia se stabilesc prin acorduri corespunzatoare incheiate intre autoritatile competente ale partilor.

ARTICOLUL 10
Forma si continutul solicitarii

            1. Solicitarea de informatii trebuie transmisa in forma scrisa sau prin utilizarea mijloacelor tehnice de transmitere a textelor. In cazuri urgente poate fi acceptata si o solicitare verbala transmisa telefonic, dar care trebuie imediat confirmata in forma scrisa. In cazul utilizarii mijloacelor tehnice de transmitere a textelor, precum si atunci cand apar indoieli cu privire la autenticitatea sau continutul solicitarii primite, autoritatea competenta solicitata poate cere o confirmare in forma scrisa.
            2. Solicitarea de informatii trebuie sa cuprinda:
            - numele autoritatii competente solicitante;
            - numele autoritatii competente solicitate;
            - rezumatul solicitarii si fundamentarea acesteia;
            - alte date necesare pentru indeplinirea solicitarii.
            Pentru cazurile penale, pe langa acestea se indica: - scurta descriere a circumstantelor actuale ale cazului;
            - calificarea infractiunii in conformitate cu legislatia statului partii solicitante;
            - marimea prejudiciului cauzat.

ARTICOLUL 11
Executarea solicitarii

            1. Solicitarea va fi data in lucru fara intârziere. Autoritatea competenta solicitata poate cere
clarificari, date suplimentare, daca acestea ii sunt necesare pentru executarea solicitarii.
            2. Daca este imposibila executarea solicitarii, autoritatea competenta solicitata va notifica neintârziat despre aceasta autoritatea competenta care a formulat cererea.
            3. Daca executarea solicitarii poate aduce prejudicii suveranitatii sau securitatii statului ori contravine legislatiei statului partii catre care s-a indreptat solicitarea, aceasta va fi refuzata.
            Autoritatii competente a partii solicitante i se vor notifica motivele refuzului executarii solicitarii.

ARTICOLUL 12
Limbile de lucru

            Atât solicitarea de informatii, cat si raspunsul la aceasta se vor intocmi in limba convenita de autoritatile competente ale partilor.

ARTICOLUL 13
Utilizarea informatiilor

            Autoritatile competente ale partilor garanteaza confidentialitatea informatiilor referitoare la problemele legate de prevenirea, identificarea si combaterea incalcarilor legislatiei fiscale. Informatia obtinuta in cadrul acestei conventii nu poate fi predata unei terte parti fara acordul scris al autoritatii competente furnizoare a acestei informatii.

ARTICOLUL 14
Cheltuieli

            1. Autoritatile competente ale partilor suporta cheltuielile legate de indeplinirea solicitarilor pe teritoriul propriului stat.
            2. La intâlnirile planificate, daca nu se convine in scris altfel, autoritatea competenta a partii primitoare asigura toate cheltuielile legate de sederea delegatiei autoritatii competente a celeilalte parti pe teritoriul propriului stat, iar autoritatea competenta trimitatoare suporta cheltuielile privind plata transportului. Pentru desfasurarea intalnirilor extraordinare toate cheltuielile sunt suportate de autoritatea competenta a partii care este initiatoare a actiunii.
            3. Deplasarile reprezentantilor autoritatii competente a partii care transmite solicitarea se efectueaza cu acordul preliminar al autoritatii competente a partii solicitate.

ARTICOLUL 15
Solutionarea divergentelor

            Toate divergentele care apar in cursul aplicarii prezentei conventii vor fi solutionate pe calea
negocierilor intre autoritatile competente ale partilor.

ARTICOLUL 16
Intrarea in vigoare si incetarea valabilitatii conventiei

            1. Partile isi notifica reciproc, pe canale diplomatice, indeplinirea tuturor procedurilor interne
necesare pentru intrarea in vigoare a prezentei conventii. Prezenta conventie intra in vigoare in a 15-a zi dupa primirea ultimei notificari.
            2. Fiecare parte poate sa inceteze valabilitatea prezentei conventii prin remiterea pe canale
diplomatice a unei notificari scrise despre aceasta, cu cel putin 6 luni inainte de sfarsitul oricarui an
calendaristic, incepand cu al 5-lea an urmator celui in care prezenta conventie a intrat in vigoare.
            Semnata la Moscova la 25 noiembrie 1999, in doua exemplare, fiecare in limbile romana si rusa, ambele texte fiind egal autentice.
 
Pentru Guvernul României, 
Ion Tomescu
comisar general al Garzii financiare 
Pentru Guvernul Federatiei Ruse, 
V.F. Soltaganov
director general al Serviciului Federal 
al Politiei Fiscale a Federatiei Ruse 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR

ORDIN
privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni

            Ministrul finantelor,
            in baza atributiilor prevazute in Hotararea Guvernului nr. 447/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor, cu modificarile si completarile ulterioare,
            având in vedere prevederile art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 704/1993 pentru aprobarea unor masuri de executare a Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile si completarile ulterioare,
            având in vedere prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat,
            emite urmatorul ordin:
            Art. 1. - In contabilitate prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, referitoare la anularea de datorii sau preluarea pierderilor agentilor economici, precum si la stingerea acestora in conformitate cu dispozitiile legale privind executarea creantelor bugetare, vor fi reflectate in creditul contului 1068 "alte rezerve" analitic distinct "Rezerve pentru acoperirea pierderilor, precum si pentru majorarea surselor proprii de finantare". Aceste rezerve nu pot fi utilizate in alte scopuri.
            Art. 2. - Persoanele juridice care beneficiaza de aceste prevederi vor efectua inregistrarile in contabilitate la termenele prevazute in hotararile Guvernului privind executarea creantelor bugetare, care constituie, potrivit legii, acte de gestiune savarsite de stat pentru administrarea patrimoniului acestora.
            Art. 3. - Directia monitorizarea contribuabililor mari va lua masuri pentru aducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin.
            Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 4 aprilie 2000.
Nr. 504.

MINISTERUL FINANTELOR

ORDIN
privind prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie la purtator cu dobânda pentru populatie, cod 1027

            In conformitate cu prevederile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si ale Ordonantei Guvernului nr. 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicata, cu modificarile ulterioare, Ministerul Finantelor lanseaza emisiunea aniversara de certificate de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie prin trezoreria statului la data de 20 aprilie 2000.
            Prin acest sistem statul protejeaza economiile populatiei de riscurile inflatiei si ale pietei bancare si contribuie la consolidarea increderii in moneda nationala, garantand rambursarea la scadenta si plata dobânzilor aferente.
            Trezoreria statului este abilitata sa lanseze emisiuni de certificate de trezorerie pentru populatie, scop in care ministrul finantelor emite urmatorul ordin:

ARTICOLUL 1
Forma si codul emisiunii

            Certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie se emit in forma materializata si cuprind cuponul (matca) si certificatul de trezorerie la purtator propriu-zis. Codul emisiunii este 1027.

ARTICOLUL 2
Data emisiunii

            Certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie se pun in vanzare in numerar si prin virament din conturile personale deschise la banci si la Casa de Economii si Consemnatiuni, pe o perioada de 90 de zile, cu subscriptie in data de 20 aprilie 2000. Termenul de rascumparare a certificatelor de trezorerie este la data de 19 iulie 2000.

ARTICOLUL 3
Valoarea nominala a emisiunii

            Emisiunea de certificate de trezorerie la purtator cu dobânda pentru populatie reprezinta suma incasata in data de 20 aprilie 2000.

ARTICOLUL 4
Valoarea nominala a certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie

            Emisiunea de certificate de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie se efectueaza prin certificate de trezorerie la purtator, cu o valoare nominala de 5.000.000 lei.

ARTICOLUL 5
Rata dobânzii

            Dobanda aferenta certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie este de 55% pe an, pentru o perioada de subscriere de 90 de zile calendaristice, calculata dupa formula:

D = VN x 55 x 90/360 x 100

in care:
D = suma dobanzii;
VN = valoarea nominala a certificatului de trezorerie.

ARTICOLUL 6
Data scadentei

            Scadenta emisiunii de certificate de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie se stabileste incepând cu ziua incasarii contravalorii acestora si pana la data implinirii termenului de 90 de zile calendaristice inclusiv.

ARTICOLUL 7
Inchiderea emisiunii

            Operatiunea de inchidere a emisiunii de certificate de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie are loc la data de 20 aprilie 2000.

ARTICOLUL 8
Conditiile de rascumparare si de plata a dobânzii

            Rascumpararea este operatiunea prin care unitatile trezoreriei statului ramburseaza la termenul stabilit valoarea nominala a certificatelor de trezorerie la purtator prezentate de persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie la aceeasi unitate a trezoreriei statului.
            O data cu rascumpararea la scadenta a certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie unitatile trezoreriei statului platesc persoanelor respective si dobanzile aferente.
            Rascumpararea certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie
se poate efectua si prin subscrierea de catre titular a sumelor la noua emisiune de certificate de
trezorerie care se lanseaza in zilele respective, cu posibilitatea de a incasa dobanda aferenta sau de a o subscrie pe certificate de trezorerie, dupa caz.
            Operatiunile privind rascumpararea certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie si plata dobanzilor se efectueaza prin ghiseele casieriilor trezoreriei statului. Data rascumpararii certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie este prima zi lucratoare dupa implinirea a 90 de zile calendaristice inclusiv.
            Titularii pot prezenta certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie in vederea rascumpararii si inaintea datei de rascumparare, situatie in care pentru perioada de subscriere care se calculeaza din ziua incasarii sumei si pana in ziua prezentarii pentru rascumparare exclusiv se acorda dobanda la vedere de 10% pe an.
            Certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie, neprezentate
de titulari pentru rascumparare in ziua stabilita (ziua scadentei), se transforma in depozite la trezoreria
statului si se rascumpara de trezoreria statului in ziua prezentarii lor la ghiseele acesteia, astfel:
            a) Certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie prezentate trezoreriei statului in maximum 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezinta in a 31-a zi, iar certificatele de trezorerie ramân in depozit la vedere maximum 30 de zile) vor fi rascumparate astfel:
            - pentru perioada subscrisa, 90 de zile calendaristice, se achita suma nominala a certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie plus dobanda aferenta;
            - pentru perioada de maximum 30 de zile, stabilita din ziua fixata pentru rascumparare inclusiv si pana in ziua prezentarii la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se plateste pentru suma subscrisa dobanda la vedere de 10% pe an.
            b) Certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie, prezentate in termen de peste 30 de zile de la data scadentei (titularul se prezinta in a 32-a zi, iar certificatele de trezorerie
raman in depozit la termen 31 de zile), vor fi rascumparate cu dobanda capitalizata astfel:
            - pentru perioada subscrisa, 90 de zile calendaristice, se achita suma nominala a certificatelor de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie plus dobanda aferenta;
            - pentru perioada in care certificatele de trezorerie la purtator cu dobanda pentru populatie sunt in depozit, stabilita din ziua fixata pentru rascumparare inclusiv si pana in ziua prezentarii titularului la ghiseul casieriei trezoreriei statului exclusiv, se platesc dobanda calculata prin aplicarea procentului de dobanda la termen, comunicat de Ministerul Finantelor, asupra sumei rezultate din valoarea nominala si dobânda aferenta perioadei subscrise.

ARTICOLUL 9
Regimul fiscal

            Dobanzile incasate de populatie din subscrierea la certificatele de trezorerie la purtator cu dobânda pentru populatie nu sunt supuse impozitarii.

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 10 aprilie 2000.
Nr. 529.