6. - Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale privind aprobarea unor instructiuni tehnice de aplicare unitarã a Legii minelor nr. 61/1998

           242. - Norme privind sprijinirea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti, emise de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci

           132/1998. - Decizie

           172/1998. - Decizie pentru aprobarea Normelor obligatorii privind programarea si realizarea emisiunilor de teleshopping

           6. - Decizie privind scoaterea la concurs a frecventelor pentru posturile locale de radio (putere micã), conform art. 14 alin. (3) din Legea audiovizualului nr. 48/1992

AGENTIA NATIONALÃ PENTRU RESURSE MINERALE

            Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
            având în vedere:
            · prevederile art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea minelor nr. 61/1998;
            · Hotãrârea Guvernului nr. 639/1998 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii minelor nr. 61/1998;
            în temeiul Hotãrârii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, cu modificãrile ulterioare,
            emite urmãtorul ordin:

            Art. 1. - Se aprobã Instructiunile tehnice pentru aplicarea unitarã a prevederilor art. 18-20 (Permisul de exploatare) din Legea minelor nr. 61/1998.
            Art. 2. - Instructiunile tehnice nr. 85-07/1998 privind permisul de exploatare, prevãzute la art. 1 pct. 7 din Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 93/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 bis din 1 septembrie 1998, se abrogã.
            Art. 3. - Compartimentele de resort din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si agentii economici din industria minierã si geologie vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
            Art. 4. - Prezentele instructiuni tehnice intrã în vigoare la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Bucuresti, 26 ianuarie 1999.
Nr. 6.

            Prezentele instructiuni fac referire si detaliazã art. 18-20 din Legea minelor nr. 61/1998, respectiv art. 30 din normele de aplicare a legii.
            1. Permisul de exploatare este actul juridic emis de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prin care se acordã dreptul de exploatare, pe termen limitat, a unor cantitãti determinate de roci utilizabile în constructii, turbã si aur aluvionar.
            2. Dreptul de exploatare prin permis se acordã:
            a) pentru acumulãrile de resurse minerale la care nu au fost înregistrate rezerve valorificabile în evidentele de resurse minerale nationale;
            b) pentru acumulãrile de resurse minerale în care s-au efectuat lucrãri de explorare, dar care nu au fost finalizate si sunt sistate la data solicitãrii permisului de explorare;
            c) pentru acumulãrile de nisipuri si pietrisuri la care au fost înregistrate resurse/rezerve si care pânã la data solicitãrii permisului de exploatare nu au fãcut obiectul unei oferte publice;
            d) pentru alte zãcãminte decât cele de nisipuri si pietrisuri, care au fost supuse unui proces de explorare detaliatã si/sau la care sunt înregistrate resurse/rezerve în evidentele nationale, dacã se îndeplineste cel putin una dintre urmãtoarele conditii:
            - explorarea si/sau calculul rezervelor s-a fãcut de sau în beneficiul agentului economic solicitator de permis;
            - dreptul de exploatare în zãcãmânt a fãcut obiectul unui concurs de ofertã prin licitatie, dar nu a fost adjudecat.
            3. În cazul realizãrii unor investitii care necesitã excavatii si extractii de resurse minerale, activitatea minierã desfãsuratã se va putea face numai prin obtinerea unui permis de exploatare conform prezentelor instructiuni tehnice.
            4. Rocile exploatabile pe bazã de permis de exploatare sunt: nisipurile, pietrisurile, gresiile, marnele, argilele, gipsurile, calcarele, calcarele cristaline, marmurile, tufurile, travertinele, dolomitele, cuartitele, gnaisurile, amfibolitele, micasisturile, graniturile, riolitele, granodioritele, andezitele, dioritele, porfirele, bazalturile si diabazele etc., care, direct sau prin prelucrare, sunt utilizabile în constructii.
            5. Exploatarea resurselor minerale prin permis de exploatare se efectueazã, conform prevederilor legii, de cãtre:
            a) persoanele juridice care se organizeazã în acest scop;
            b) persoanele fizice autorizate în acest scop si care trebuie sã îndeplineascã si celetalte prevederi legale privind obligatiile de naturã fiscalã.
            6. Permisul de exploatare se elibereazã, conform legii, primului solicitant, persoanã fizicã sau juridicã. Dreptul la initiativã pentru obtinerea permisului de exploatare se poate exercita oricând pe parcursul anului calendaristic. Solicitarea constã din: cerere, documentatie tehnicã (anexa nr. 1 la prezentele instructiuni tehnice) si fisa de localizare a perimetrului (întocmitã în sistemul de referintã "stereografic 1970" - anexa nr. 2 la prezentele instructiuni tehnice).
            7. Notiunea termen limitat se referã la faptul cã Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale elibereazã permisele de exptoatare pe o perioadã de maximum un an, prin negociere cu solicitantul, si le poate reînnoi.
            8. Dacã pe durata de valabilitate a permisului de exploatare apar solicitãri de concesionare a perimetrului respectiv sau dacã Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale initiazã concesionarea prin ofertã publicã cu 3 (trei) luni înainte de expirarea valabilitãtii permisului, aceasta declanseazã procedura prevãzutã de lege.
            Câstigãtorul concursului de ofertã, respectiv concesionarul validat, îsi va începe activitatea în perimetru dupã expirarea valabilitãtii permisului de exploatare în exercitiu.
            9. Notiunea cantitate determinatã se referã la cantitatea maximalã limitã de exploatare, exprimatã în metri cubi sau în tone, negociatã cu Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale în baza solicitãrii celor interesati.
            Dimensiunile perimetrului temporar de exploatare se vor corela cu cantitatea admisã a fi extrasã.
            10. În cazul exploatãrii agregatelor minerale de râu, eliberarea permiselor de exploatare se face conditionat de obtinerea de cãtre agentul economic solicitator a avizelor prevãzute de legislatia în vigoare în domeniul gospodãririi apelor.
            Pentru obtinerea permisului de exploatare solicitantii sunt obligati sã plãteascã taxa pe activitatea de exploatare si redeventa minierã, în conditiile legii.
            Plata taxei se va face la data eliberãrii permisutui de exploatare, iar a redeventei, trimestrial, pe durata valabilitãtii acestuia.
            12. La data emiterii permisuiui de exploatare, beneficiarii acestuia au obligatia sã depunã la organul fiscal de care apartin declaratia de înregistrare ca plãtitori de taxe si redevente miniere.
            13. Obtinerea permisului de exploatare nu conferã operatorilor dreptul ulterior de concesionare prin încredintare directã.
            14. Recuperarea aurului aluvionar de cãtre persoane fizice se realizeazã în baza unui permis eliberat de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale. Cererea scrisã pentru acordarea permisului va trebui sã fie însotitã de avizul sucursalei judetene a Bãncii Nationale a României. Nu sunt necesare întocmirea unui program anual de productie si acordul de gospodãrire a apelor.
            15. În permisul de exploatare se stabilesc:
            - perioada de valabilitate;
            - localizarea perimetrului;
            - tipul resursei minerale si cantitatea maximã aprobatã pentru exploatare;
            - produsele miniere comercializabile;
            - modalitatea de extractie, protectia zãcãmântului;
            - taxele si redeventele miniere datorate statului si termenele de platã;
            - obligatia respectãrii conditiilor impuse de organele de protectie a mediului;
            - drepturile si obligatiile titularului, cu precizarea cã acesta se va supune legislatiei române din domeniul fiscal.
            16. Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, prin inspectoratele si sectiile sale zonale, va elibera permisul de exploatare sau va respinge solicitarea în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor prevãzute la pct. 6 din prezentele instructiuni tehnice.
            17. În vederea eliberãrii permiselor de exploatare, inspectoratele (sectiile) zonale au urmãtoarele responsabilitãti:
            a) verificã si înregistrazã într-un registru special documentele depuse de solicitator: cerere, documentatie tehnicã(conform anexei nr. 1), fisa perimetrului temporar de exploatare (conform anexei nr. 2);
            b) verificã încadrarea în conditiile de acordare a permisului de exploatare în conformitate cu prevederile pct. 1-9 si 14 din prezentele instructiuni tehnice;
            c) solicitã serviciului specializat al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale verificarea si încadrarea perimetrului temporar (coordonate, suprafatã, vecinãtãti etc.); confirmarea validãrii si numãrul topografic se înscriu în registrul special;
            d) întocmeste nota de constatare asupra elementelor prevãzute la pct. 17 lit. a)-c);
            e) pentru exploatãrile de nisipuri si pietrisuri din albiile râurilor, impune solicitantului, în baza documentatiei tehnice si a notei de constatare prevãzute la lit. d), obtinerea autorizatiei de gospodãrire a apelor;
            f) întocmeste raportul de evaluare tehnicã a obiectivului;
            g) aduce la cunostintã solicitatorului datele acceptate de Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale (conform pct. 15 din prezentele instructiuni tehnice) si întocmeste documentul "permis de exploatare" în 3 (trei) exemplare; comunicã solicitatorului valoarea taxei anuale de exploatare si termenul de platã.
            18. Permisul de exploatare, întocmit de cãtre inspectoratul zonal (sectia zonalã) si însusit de cãtre solicitator, se înainteazã spre aprobare presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, însotit de fisa perimetrului temporar de exploatare, nota de constatare, raportul de evaluare tehnicã, acceptul de platã a contravalorii tarifului pentru analiza si elaborarea permisului, dovada achitãrii taxei anuale de exploatare.
            Permisul de exptoatare se elibereazã solicitatorului în urma achitãrii contravalorii acestuia.
            19. Inspectoratele (sectiile) zonale vor urmãri îndeplinirea prevederilor permisului de exploatate pe toatã perioada valabilitãtii sale.

ANEXA Nr. 1

            A. Memoriul tehnic:
            1. datele de identificare si de înregistrare ale agentului economic (dupã caz);
            2. perioada pentru care se solicitã permisul de exploatare;
            3. prezentarea resursei minerale pentru care se solicitã permis de exploatare, estimarea cantitativã si calitativã a acesteia;
            4. cantitatea si calitatea resursei care va fi exploatatã în perioada legalã (esalonãri trimestriale);
            5. modalitatea de extractie (metoda de deschidere, pregãtire si exploatare, haldarea materialului steril, protectia zãcãmântului, prelucrarea);
            6. produsele miniere comercializabile pentru care se vor percepe redevente miniere;
            7. deteriorãri ale mediului ambiant, ca urmare a executãrii lucrãrilor propuse, si mãsuri de refacere pentru mentinerea conditiilor de mediu initiale si pentru utilizarea în circuitul de folosintã.

            B. Anexele scrise:
            1. avizele legale de gospodãrire a apelor (dupã caz);
            2. nota de constatare a inspectoratului zonal al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.

            C. Anexele grafice:
            1 . plan de situatie cu lucrãrile programate (scara 1 :500 - 1:1.000);
            2. profiluri transversale si/sau longitudinale, când sunt cunoscute date preliminare.

ANEXA Nr. 2
 

FISA DE LOCALIZARE A PERIMETRULUI TEMPORAR DE EXPLOATARE
În acest spatiu (1/2 A4) se reprezintã, la scarã, zona în care se aflã localizat perimetrul.             Se vor figura: caroiajul rectangular în sistemul de referintã "stereografic 1970", conturul perimetrului solicitat la scara 1:25.000 - 1:200.000, elementele de toponimie si de relief (drumuri, localitãti, constructii, diguri, cãi ferate, reteaua hidrograficã, perimetrele vecine si denumirea lor, puncte din reteaua geodezicã, directia nord etc.).               Consultati: Legea cadastrului si a publicitãtii imobiliare nr. 7/1996; Hotãrârea Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea unor terenuri detinute de societãtile comerciale cu capital de stat, cu modificãrile ulterioare, si criteriile de aplicare; Normele tehnice privind executarea lucrãrilor de cadastru general, stabilite prin Ordinul presedintelui Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. CP-186/1997.                 Pentru relatii:             Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale - Directia generalã gospodãrire resurse minerale tel. 0040-1 -6595504, 6593075, fax 0040-1-2107440             70169 Bucuresti, sectorul 1, str. Mendeleev nr. 36-38.
1. Localizarea perimetrului			2. Descriere
1.1. Coordonate de delimitare a perimetrului			2.1. Faza lucrãrilor: exploatare în baza art. 18 si 20 din Legea minelor nr. 61/1998
Pct.	X	Y	2.2. Substanta:
			2.3. Denumirea perimetrului:
			2.4. Numãrul permisului de exploatare:
1.2. Sistem de referintã: "stereografic 1970"
1.3. Limita în adâncime: z =       m
1.4. Suprafata S =         km2
1.5. Localizarea administrativ-teritorialã:

 
OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII SI MÃRCI

            Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci,
            în baza art. 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea si functionarea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci,
            emite urmãtoarele norme:

            Art. 1. - Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci poate aloca o parte din veniturile încasate în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Organizatia Europeanã de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1994, aprobatã prin Legea nr. 32/1997.
            Art. 2. - La începutul fiecãrui an financiar directorul general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci aprobã, la propunerea directorului economic, suma din încasãrile realizate din taxa de extindere în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României si Organizatia Europeanã de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, în anul financiar precedent, care reprezintã disponibilul pentru sprijinul financiar acordat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti pentru anul financiar în curs.
            Acest fond poate fi suplimentat, prin contributiile special destinate acestui scop, de cãtre persoane care au beneficiat de sprijinul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor lor.
            Fondul constituit conform alin. 1 si 2, precum si lista celor care au beneficiat în anul precedent de sprijin în vederea brevetãrii în strãinãtate se publicã în Buletinul Oficial de Proprietate Industrialã.
            Cheltuielile efectuate de cãtre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci pentru sprijinirea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti se evidentiazã distinct în bugetul propriu de venituri si cheltuieli. Sumele neconsumate într-un an financiar se reporteazã cu aceeasi destinatie în anul financiar urmãtor.
            Art. 3. - Poate beneficia de acordarea unui sprijin financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiei în cauzã, în conditiile prezentelor norme, orice persoanã fizicã românã cu un venit brut mediu lunar pe ultimele 12 luni mai mic decât de 10 ori venitul brut stabilit ca medie lunarã pe economie pentru ultimele 12 luni sau orice persoanã juridicã românã cu o cifrã de afaceri mai micã de 5 miliarde lei pe ultimele 12 luni, care a solicitat eliberarea unui brevet de inventie pentru care s-a constituit la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci un depozit national reglementar.
            În cazul unui grup de solicitanti, fiecare solicitant în parte trebuie sã îndeplineascã conditiile precizate în alineatul precedent, pentru a putea beneficia de sprijinul financiar al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci în vederea brevetãrii în strãinãtate.
            Pentru brevetarea în acele state în care legea prevede ca solicitantul sã fie persoanã fizicã, cererea de sprijin financiar a unui solicitant, persoanã juridicã, trebuie semnatã si de cãtre persoanele fizice respective - inventatori -, care trebuie, de asemenea, sã îndeplineascã criteriile prevãzute în prezentele norme.
            Sprijinul financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti se acordã de cãtre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci, în limita fondului constituit conform art. 2, unor solicitanti care îndeplinesc conditiile de mai sus, pe baza unei cererei-tip prezentate în anexã si a documentelor însotitoare prevãzute la art. 6, în urma analizei acestora de cãtre o comisie din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci, constituitã conform art. 4.
            Art. 4. - Comisia pentru aprobarea de sprijin financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci, denumitã în continuare comisie, este alcãtuitã din:
            - directorul directiei brevete de inventie (presedintele comisiei);
            - seful serviciului financiar;
            - seful serviciului de examinare în fond a inventiilor din domeniul tehnic cãruia îi apartine cererea de brevet de inventie în cauzã;
            - seful biroului juridic;
            - seful biroului PCT - OEB, care îndeplineste si functia de secretar al comisiei.
            În cazul absentei unui membru al comisiei, directorul general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci poate decide completarea comisiei cu alt salariat al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci, competent în domeniul respectiv.
            Comisia verificã modul în care sunt satisfãcute prevederile prezentelor norme si modul de respectare a obligatiilor ce îi revin Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci în conformitate cu prezentele norme.
            Art. 5. - Cererea de sprijin financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate trebuie depusã la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci împreunã cu dovada de platã a raportului de documentare sau cu dovada de platã a examinãrii de fond fãrã publicarea cererii de brevet de inventie, în termen de maximum 6 luni de la data depozitului national reglementar în cazul în care se doreste invocarea prioritãtii conventionale a primului depozit din România.
            În termen de maximum 15 zile de la depunerea la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci a documentelor mentionate la alin. 1, dar nu înainte de luna a 3-a de la data depozitului national reglementar, serviciul de examinare preliminarã va transfera cererea de brevet de inventie în cauzã în examinarea de fond pentru întocmirea raportului de documentare - doar dacã cererea de brevet de inventie satisface toate criteriile prevãzute de lege si regulament pentru aceasta -, urmând ca raportul de documentare sã fie elaborat în termen de douã luni de la transferarea cererii de brevet de inventie în examinarea de fond.
            Dacã examinatorul de fond constatã totusi cã nu sunt îndeplinite prevederile regulementare pentru întocmirea unui raport de documentare, notificã acest lucru solicitantului.
            Art. 6. - Comisia se convoacã, de regulã, o datã la douã luni, de cãtre secretarul comisiei, la initiativa presedintelui ei. Analiza fiecãrei cereri este începutã doar dupã depunerea la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci de cãtre solicitanti a tuturor documentelor mentionate mai jos:
            - cererea de sprijin financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti, semnatã de toate persoanele îndreptãtite sã li se elibereze brevetul;
            - dovada de platã a taxelor de înregistrare, de publicare cu raport de documentare sau de examinare fãrã publicarea cererii de brevet de inventie si, dupã caz, a taxelor de eliberare a unui certificat de prioritate pentru cererea de brevet de inventie în cauzã, depusã la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci;
            - dacã este cazul, contractul de cesionare a dreptului de invocare a prioritãtii conventionale pentru fiecare dintre statele în care se intentioneazã brevetarea;
            - o prezentare a stadiului de aplicare a inventiei în cauzã, cu mentionarea eventualelor rezultate obtinute;
            - un studiu de fundamentare a brevetãrii în strãinãtate, cuprinzând, de exemplu, posibilitãtile de producere si comercializare a inventiei în cauzã, surse de finantare, oportunitãti de licentiere sau cesionare, contacte cu firme românesti sau strãine;
            - o prezentare a posibilitãtilor preconizate pentru sustinerea plãtilor neacoperite din alocatia Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci.
            Comisia poate solicita depunerea oricãror alte documente considerate necesare pentru luarea unei hotãrâri temeinic fundamentate.
            Art. 7. - Comisia analizeazã forma si continutul documentelor aflate la dispozitia sa cu privire la inventia în cauzã, pe baza ansamblului de considerente de ordin tehnic, juridic si economic care concurã la aprecierea oportunitãtii brevetãrii sale în strãinãtate si ia, dupã caz, o hotãrâre de aprobare sau de respingere a cererii de sprijin financiar pentru brevetare în strãinãtate.
            Comisia poate decide amânarea luãrii hotãrârii pentru o datã ulterioarã.
            Hotãrârile comisiei se iau cu majoritatea simplã a voturilor membrilor sãi.
            Lucrãrile comisiei se consemneazã într-un proces-verbal întocmit de cãtre secretarul acesteia.
            Examinatorul care a întocmit raportul de documentare sau, dupã caz, notificarea, privind imposibilitatea efectuãrii unui asemenea raport de documentare a cererii de brevet de inventie în cauzã prezintã observatiile sale în fata comisiei.
            La propunerea presedintelui comisiei, poate fi invitat la dezbateri un specialist de prestigiu în domeniul tehnic cãruia îi apartine inventia.
            Persoanele care au solicitat sprijinul financiar al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor pot fi invitate de comisie pentru a-si sustine cererea, prezentând eventuale lucrãri de specialitate, documente tehnice si stiintifice, dar nu participã la dezbaterile comisiei.
            În termen de 10 zile de la luarea de cãtre comisie a hotãrârii, secretarul acesteia o comunicã solicitantilor.
            Art. 8. - Hotãrârea de respingere a cererii de aprobare de sprijin financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti poate fi contestatã prin depunerea unei cereri la directorul general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci, care poate desemna o comisie lãrgitã, destinatã solutionãrii contestatiei.
            Art. 9. - În cursul aceluiasi an calendaristic i se poate acorda unei persoane, individual sau ca parte a unui colectiv, o singurã datã sprijin în vederea brevetãrii în strãinãtate.
            Aceleiasi persoane, individual sau ca parte a unui colectiv, i se poate acorda sprijin din partea Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci, în vederea brevetãrii în strãinãtate, de maximum 3 ori; a doua oarã, hotãrârea de acordare a sprijinului financiar se ia cu minimum 4 voturi, iar a treia oarã cu unanimitate de voturi.
            Art. 10. - Sprijinul financiar acordat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci în vederea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti se concretizeazã prin achitarea de cãtre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci a taxei de înregistrare si/sau a taxei de publicare a cererii de brevet si/sau de întocmire a unui raport de documentare si/sau a taxei de examinare preliminarã si/sau a taxei de examinare, în urma alegerii de cãtre comisie a cãii de brevetare celei mai avantajoase din punct de vedere economico-financiar, luându-se în considerare variantele:
            - cerere internationalã în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (PCT);
            - cerere de brevet european;
            - maximum 3 cereri de brevet pe cale nationalã, pentru aceeasi inventie.
            Comisia poate recomanda ca stabilirea cãii de brevetare sã fie precedatã de efectuarea unui raport de documentare la Oficiul European de Brevete (OEB), al cãrui cost sã fie suportat din fondul constituit conform art. 2, urmând ca, dupã primirea de cãtre solicitant a raportului de documentare si depunerea acestuia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci, aceeasi comisie din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci sã decidã dacã si pentru ce cale de brevetare se acordã sprijin financiar în continuare.
            Taxele achitate de cãtre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci nu includ taxele de eliberare a brevetului, taxele pentru traducere, eventuale taxe pentru servicii sau onorariile mandatarilor.
            Art. 11. - Plata taxelor mentionate la art. 10 se face de cãtre Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci, corespunzãtor variantei celei mai avantajoase din punct de vedere economico-financiar, prin virament în contul oficiului de proprietate industrialã în cauzã, doar dupã ce solicitantii au depus la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci actele care dovedesc initierea procedurii de brevetare în strãinãtate conform variantei propuse de comisia Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci.
            Secretarul comisiei Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci transmite solicitantului o copie de pe dovada de platã respectivã, în termen de 10 zile de la intrarea în posesia acesteia.
            Art. 12. - Secretarul comisiei Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci întocmeste si gestioneazã evidenta persoanelor care primese sprijinul Oficiului de Stat pentru Inventii si Mãrci pentru brevetarea în strãinãtate.
            Art. 13. - Prezentele norme intrã în vigoare la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
            Pentru cererile de brevet de inventie cu data de depozit anterioarã intrãrii în vigoare a prezentelor norme nu se iau în considerare termenele restrictive prevãzute în acestea, cu conditia prezentãrii în fata comisiei a unui raport de documentare întocmit de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci sau de o administratie PCT însãrcinatã cu documentarea internationalã.

Bucuresti, 15 ianuarie 1999.
Nr. 242.

ANEXÃ

            Subsemnatul/subsemnatii,
..............................................................................................................................................................,
în calitate de solicitant/solicitanti al/ai unui brevet pentru inventia cu titlul:
..................................................................................................................................................................,
pentru care a fost depusã la Oficiul de Stat pentru Inventii si Mãrci (O.S.I.M.) Cererea de brevet de inventie nr. ..............................., solicit/solicitãm, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României si Organizatia Europeanã de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1994, aprobatã prin Legea nr. 32/1997, ale art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 41/1998, precum si ale art. 15 din Hotãrârea Guvernului nr. 573/1998, acordarea de sprijin financiar în vederea brevetãrii în strãinãtate a acestei inventii.
            Doresc/dorim brevetarea inventiei în statele ................................................................ .
            Mã angajez/ne angajãm sã urmez/sã urmãm calea de brevetare în strãinãtate, recomandatã de O.S.I.M, si sã acopãr/sã acoperim din alte resurse cheltuielile de brevetare neacoperite din sumele alocate de O.S.I.M.
            Precizez/precizãm cã în decursul acestui an calendaristic nu am mai beneficiat de sprijin financiar din partea O.S.I.M. în vederea brevetãrii în strãinãtate a vreunei inventii si cã nu dispun/nu dispunem de resursele financiare necesare pentru brevetarea în strãinãtate, depunând în acest sens dovezile anexate referitoare la veniturile realizate în ultimele 12 luni.
            Doclar/declarãm cã am luat cunostintã despre invitatia O.S.I.M. cã, în cazul valorificãrii inventiei în cauzã prin acest demers de brevetare în strãinãtate, pot/putem contribui la suplimentarea fondului constituit la O.S.I.M, pentru sprijinirea brevetãrii în strãinãtate a inventiilor românesti.

Data ........................

CONSILIUL CONCURENTEI

            Presedintele Consiliului Concurentei,

            având în vedere:

            1. Decretul nr. 316 din 25 iulie 1996 privind numirea membrilor Consiliului Concurentei;
            2. Legea concurentei nr. 21/1996;
            3. Regulamentul privind autorizarea concentrãrilor economice;
            4. Regulamentul de organizare, functionare si procedurã al Consiliului Concurentei;
            5. Materialele din dosarul cauzei nr. RS-175 din 27 noiembrie 1998;
            6. Nota Departamentului servicii;

            luând în considerare cã:

            1. prin contractul de vânzare de actiuni, încheiat la data de 12 noiembrie 1998 între:
            - Fondul Proprietãtii de Stat, în calitate de vânzãtor;
            - Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A., în calitate de emitent;
            - OTEROM Ltd., în calitate de cumpãrãtor;
            - Hellenic Telecommunications Organization - S.A., ca actionar al partenerului strategic, OTEROM Ltd. achizitioneazã un pachet de actiuni reprezentând 35 % din capitalul social al Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom'" - S.A., rezultat în urma majorãrii acestuia potrivit prevederilor legale; si
prin contractul de uzufruct, anexã la contractul de vânzare, ce urmeazã a fi încheiat între:
            - Fondul Proprietãtii de Stat, în calitate de proprietar;
            - OTEROM Ltd., în calitate de uzufructuar la data perfectãrii contractului de vânzare de actiuni, se va constitui si se va acorda uzufructuarului un drept de uzufruct asupra unui numãr din actiunile detinute de proprietar, inclusiv asupra actiunilor dobândite în orice moment ulterior, dacã este cazul, care sã fie egal cu procentul cel mai mic dintre:
            a) 16% din totalul actiunilor; si
            b) acel procent mai mic, necesar în orice moment pentru ca, adunat la numãrul de actiuni detinute de uzufructuar, sã însumeze 51% din totalul actiunilor emise la momentul respectiv si, ca urmare, sã îi confere OTEROM Ltd. controlul asupra votului în adunãrile generale ordinare ale actionarilor,
se realizeazã o concentrare economicã în sensul art. 11 alin. (2) lit. b) din Legea concurentei nr. 21 /1996;
            2. cifra de afaceri a pãrtilor implicate în aceastã concentrare economicã îndeplineste conditia de prag prevãzutã la art. 15 din Legea concurentei nr. 21/1996, adicã depãseste 25 de miliarde lei;
            3. pietele relevante, afectate de concentrarea economicã analizatã, sunt:
            - piata serviciilor de telecomunicatii de bazã;
            - piata serviciilor de închiriere a circuitelor pentru transmisii;
            - piata serviciilor de telefonie mobilã celularã;
            - piata serviciilor de transmisii de date pe retele de televiziune prin cablu.
            În cadrul pietei telecomunicatiilor de bazã principala piatã afectatã este cea a serviciilor fixe de telefonie vocalã locale, interurbane si internationale, inclusiv a serviciilor de "call-back" si a serviciilor de telefoane publice conectate la o retea fixã de telecomunicatii. Structura acestei piete rãmâne neschimbatã, Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. fiind singurul operator si înainte si dupã operatiunea analizatã. Înainte de concentrare, societatea era controlatã de statul român prin Fondul Proprietãtii de Stat, dupã acest moment controlul urmând a fi preluat de cãtre grupul OTE. În aceste conditii Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. îsi va mentine cota de piatã de 100 %, îmbunãtãtindu-si managementul (preluat de GTE - firmã recunoscutã în domeniul telecomunicatiilor) si asigurându-si dezvoltarea în baza unui plan. În Planul de afaceri si dezvoltare - Anexa A la Acordul actionarilor, parte integrantã a contractului de vânzare de actiuni - s-a convenit asupra obiectivelor de dezvoltare a societãtii, astfel încât la sfârsitul perioadei de dezvoltare de 5 ani sã se realizeze, printre altele:

- numãr de linii în functiune             - procentul liniilor comutate la centrale digitale              - numãrul de telefoane publice în functiune în sate cu mai putin             de 100 de locuitori              - rata de finalizare a convorbirilor internationale initiate în strãinãtate             - deranjamente confirmate pe 100 LTP             - crearea unei infrastructuri de telecomunicatii model             - reechilibrarea tarifelor pentru a face fatã concurentei             - dezvoltarea retelei mobile pentru a concura cu succes cu operatorii GSM existenti.

5,2 milioane 70%   1 62% 0,12

            Toate acestea creeazã premisele cresterii puterii economico-financiare a societãtii si asigurã o tranzitie fireascã la liberalizarea completã a sectorului telecomunicatiilor.
            Faptul cã societatea achizitoare, grupul OTE, activeazã tot în domeniul telecomunicatiilor (fiind operatorul national grec), în plinã expansiune în sud-estul Europei, iar managementul este asigurat de cãtre GTE (firmã specializatã în acelasi domeniu) asigurã premisele realizãrii obiectivelor propuse prin privatizarea Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. si prin aceasta, progresul tehnic în activitatea de telecomunicatii din România.
            Pe piata serviciilor de închiriere a circuitelor pentru transmisii Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. era si va rãmâne, de asemenea, si dupã operatiunea de concentrare, pânã la data de 31 decembrie 2002, singurul operator.
            Piata serviciilor de telefonie mobilã este o piatã concurentialã. Intrarea Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. pe aceastã piatã va conduce la cresterea concurentei prin mãrirea ofertei. Telefonia mobilã reprezintã în sine un progres tehnic în domeniul telefoniei.
            Piata serviciilor de transmisii de date pe retele de televiziune prin cablu este o piatã concurentialã pe care activeazã un numãr de aproximativ 400 de agenti. Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. este prezentã pe aceastã piatã prin Cable Vision of Romania - S.A., la care are o participare de 95,67% la capitalul social. Astfel, prin realizarea operatiunii de concentrare economicã, grupul OTE va pãtrunde pe aceastã piatã.
            4. Grupul OTE nu este prezent pe piata telecomunicatiilor din România; în plus, el nu este nici mãcar un concurent potential, în conditiile în care piata serviciilor de telefonie fixã este închisã prin reglementãri legale.
            5. Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998 privind modul de stabilire si de ajustare a tarifelor practicate de cãtre Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. pentru furnizarea serviciilor de telecomunicatii de bazã si Hotãrârea Guvernului nr. 793/1998 pentru completarea cadrului dezvoltãrii în continuare a sectorului telecomunicatiilor si al finalizãrii procesului de privatizare a Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. nu au fost supuse, înainte de adoptare, avizãrii Consiliului Concurentei. Acest aviz ar putea fi necesar în baza art. 4 alin. (4) din Legea nr. 21/1996, în cazul Hotãrârii Guvernului nr. 670/1998, si, respectiv, în baza art. 27 lit. j) din aceastã lege, în cazul Hotãrârii Guvernutui nr. 793/1998.
            Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998 prevede o formulã de stabilire si de ajustare a tarifelor pentru serviciile de telefonie fixã internã si internationalã care are la bazã rata inflatiei (RI), la care se mai adaugã o sumã calculatã pe baza unui coeficient X, a cãrui valoare este stabilitã la nivelul de 5% prin Hotãrârea Guvernului nr. 793/1998. În practica internationalã pretul reglementat prin aceastã metodã ("reglementarea prin pret-plafon") este ajustat periodic cu rata inflatiei, plus sau minus o sumã predeterminatã. În Marea Britanie, spre exemplu, firmelor cãrora li se aplicã aceastã metodã li se permite sã îsi majoreze preturile, cu modificarea indicelui preturilor de consum (IPC), plus sau minus o anumitã sumã specificatã (X). Astfel, la gaze naturale si energie electricã, regula este IPC - X, în care X reprezintã sporul anticipat de eficientã al firmei în cauzã. În cazul apei, regula este IPC + X, în care X reprezintã atât sporul anticipat de productivitate, cât si o crestere anualã admisã, în termeni reali, a pretului apei. Începând cu anul 1989, aceastã metodã a fost practicatã si în Statete Unite ale Americii pentru ajustarea tarifelor folosite de firma AT&T. Alte tãri, cum ar fi Malaysia, Mexic si Peru, o utilizeazã în telecomunicatii, iar Argentina, în domeniul gazelor si electricitãtii.
            În cazul economiilor în tranzitie, în situatia în care preturile sau tarifele sunt asezate încã pe baze nerealiste, este nevoie de o perioadã de ajustare (de tip IPC + X), care sã compenseze eliminarea subventiilor, precum si efortul investitional ce urmeazã a fi fãcut.
            Tarifele calculate în baza prevederilor acestei hotãrâri se notificã Oficiului Concurentei si Ministerului Comunicatiilor pentru verificarea respectãrii formulei de stabilire si ajustare a tarifelor.
            Hotãrârea Guvernului nr. 793/1998 mentine exclusivitatea acordatã prin licentã Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. în domeniul telefoniei de bazã, pânã la data de 31 decembrie 2002, si desemneazã Societatea Nationalã de Telecomunicatii "romtelecom" S.A. ca operator comercial exclusiv pentru furnizarea de servicii de telefonie mobilã celularã digitalã (DCS 1800) pânã la aceeasi datã.
            Piata telefoniei mobile este o piatã concurentialã (piatã relevantã conform pct. 3 din Nota Departamentului servicii din cadrul Consiliului Concurentei). Prin acordarea exclusivitãtii în domeniul telefoniei mobile Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A., în sistem DCS 1800, pânã la data de 31 decembrie 2002, si prin "neemiterea unor alte licente pentru operarea retelelor de telefonie mobilã, indiferent de tehnologia utilizatã, decât dacã existã în mod evident cerere suficientã pe piatã si numai prin licitatie publicã", se instituie bariere la intrarea pe aceastã piatã. Cu toate acestea intrarea Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecam" - S.A. pe piata telefoniei mobile va conduce la cresterea concurentei pe aceastã piatã prin cresterea ofertei, în conditiile în care cererea s-a dovedit a fi în prezent peste asteptãrile operatorilor. În plus, situatia existentã pe plan international relevã cã sunt rare cazurile când pe piata telefoniei mobile existã mai mult de 3 operatori, respectiv mai mult de unul în banda de 1800; astfel, tãri ca Italia, Spania, Austria, Grecia, Portugalia, Polonia au un singur operator în banda de 1800, Belgia - nici unul, singurele cu 2 operatori fiind Marea Britanie si Germania (dar, în conditiile unei rate de penetrare de 40%).
            Aspectele prezentate nu ridicã probleme concurentiale majore. În plus, se desprind urmãtoarele constatãri:

            A. În legãturã cu Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998:

           Aspecte de procedurã:

            A1. Ministerul Comunicatiilor a prezentat totusi aceastã hotãrâre Consiliului Concurentei, spre avizare, la data de 11 decernbrie 1998. Urmeazã ca, cu sprijinul Consiliului Legislativ, Consiliul Concurentei sã analizeze dacã, din punct de vedere legal, mai este abilitat sã avizeze o hotãrâre a Guvernului deja publicatã în Monitorul Oficial al României, atâta vreme cât art. 27 lit. j) din Legea nr. 21/1998 face referire la "proiectele de hotãrâri ale Guvernului".
            A2. Tot cu sprijinul Consiliului Legislativ, Consiliul Concurentei va analiza dacã avizul prevãzut la art. 4 alin. (4) din Legea 21/1996 - "interventia Guvernului în situatiile prevãzute la alin. (2) si (3) se face cu avizul Consiliului Concurentei" - se referã în sine doar la intentia Guvernului de a interveni pe anumite piete sau si la forma concretã sub care aceasta se produce (în cazul de fatã, formula prevãzutã a fi aplicatã). În eventualitatea în care interpretarea corectã are în vedere doar aprobarea intentiei de a interveni pe anumite piete, atunci, probabil pentru a nu constitui doar o simplã formalitate, avizul Consiliului Concurentei nu mai este necesar, tinând seama cã pe piata în discutie Guvernul a mentinut în permanentã, în perioada de dupã 1990, un control asupra tarifelor practicate.

           Aspecte de fond:

            A3. Dupã cum s-a mentionat mai sus, formula prevãzutã în hotãrâre este practicatã pe plan international (însãsi compania OTE a folosit-o în Grecia în anii 1996 si 1997, IPC + 2% si, respectiv, IPC + 3%). În plus, usoara crestere în termeni reali a tarifelor (5% pe an) este din plin compensatã, din punctul de vedere al consumatorilor, de beneficiile obtinute de acestia de pe urma obiectivelor de dezvoltare pe care si le-a propus societatea.

            B. În legãturã cu Hotãrârea Guvernului nr. 793/1998:

            A. Aceastã hotãrâre a Guvernului nu necesitã avizul Consiliului Concurentei, deoarece:
            - exclusivitatea Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. pentru servicii de telefonie de bazã i-a fost acordatã în baza legislatiei existente deja în vigoare si a acordurilor internationale la care România este parte. Logica acestei exclusivitãti este aceea de a oferi operatorului national o perioadã în care sã devinã capabil sã facã fatã concurentei internationale în momentul deschiderii pietei;
            - în domeniul telefoniei mobile, prin Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 17/1998, Ministerul Comunicatiilor este abilitat sã atribuie, prin încredintare directã, unei filiale a Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. licenta de operare pentru sistemul de telefonie celularã digitatã DCS 1800; ordonantele nu trebuie sã obtinã avizul Consiliului Concurentei;
            - formularea "neemiterea unor alte licente pentru operarea retelelor de telefonie mobilã, indiferent de tehnologia utilizatã, decât dacã existã în mod evident cerere suficientã pe piatã si numai prin licitatie publicã" nu constituie (datoritã introducerii pãrtii subliniate) în realitate o exclusivitate. Oricum, aceastã conditie nu apare în nici unul dintre documentete legate de privatizarea Societãtii Nationale de Telecomunicatii "romtelecom" - S.A. si, în conluzie, nu afecteazã procesul de analizã a notificãrii;
            - stabilirea la 5% a valorii lui X din formula prevãzutã în Hotãrârea Guvernului nr. 670/1998 este un atribut al Guvernului României si nu unul care trebuie avizat de Consiliul Concurentei.
            Având în vedere cã operatiunea de concentrare economicã analizatã nu ridicã probleme privind concurenta în sensul cã: (i) structura pietei serviciilor de telefonie fixã si a pietei serviciilor de închiriere a circuitelor pentru transmisii nu se modificã; (ii) în domeniul telefoniei mobile existã premisele îmbunãtãtirii mediului concurential; si (iii) piata serviciilor de transmisii de date pe retele de televiziune prin cablu nu este influentatã,
            ia urmãtoarea decizie:

            Art. 1. - În conformitate cu dispozitiile art. 51 alin. 1 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996 si ale art. 9.1 lit. b) din partea a III-a a cap. II din Regulamentul privind autorizarea concentrãrilor economice, se constatã cã, desi operatiunea notificatã cade sub incidenta legii, nu existã motive pentru a fi refuzatã.
            Art. 2. - Taxa de autorizare prevãzutã la art. 33 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996 este de 3.412.117.108 lei (trei miliarde patru sute douãsprezece milioane una sutã saptesprezece mii una sutã opt lei) si se va vira în termen de 15 zile, cu ordin de platã tip trezorerie, la bugetul de stat în contul 60170103, deschis, pe seama administratiilor financiare, la Banca Comercialã Românã - S.A., Sucursala municipiului Bucuresti. O copie de pe ordinul de platã va fi transmisã neîntârziat Consiliului Concurentei.
            Art. 3. - În conformitate cu art. 62 din Legea concurentei nr. 21/1996, se dispune publicarea prezentei decizii de cãtre Hellenic Telecommunications Organization - S.A., prin OTEROM Ltd., în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zite de la data comunicãrii acesteia.
            Art. 4. - Nerespectarea mãsurilor stabilite prin prezenta decizie atrage sanctionarea conform art. 56 lit. b) din Legea concurentei nr. 21/1996.
            Art. 5. - Prezenta decizie intrã în vigoare la data comunicãrii ei persoanelor interesate.
            Art. 6. - Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacatã în termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel, Sectia contencios-administrativ.
            Art. 7. - Secretariatul general va comunica neîntârziat prezenta decizie pãrtilor-implicate în concentrarea economicã.
            Art. 8. - Aceastã decizie este adresatã:
 

Hellenic Telecommunications Organization - S.A Blvd. Kifissias nr. 99, 15124, Maroussi, Atena, Grecia Telefon: +301-6115173

prin

OTEROM Ltd.             Blvd. Arch. Makarios III nr. 199             Neocleous House             3030, Limasol, Cipru

Bucuresti, 18 decembrie 1998.
Nr. 132.

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

            În scopul reglementãrii modului de programare si difuzare a emisiunilor cuprinzând oferte fãcute direct publicului, în cadrul programelor difuzate de posturile de televiziune si al programelor distribuite în conformitate cu art. 21 lit. c) din Legea audiovizualului nr. 48/1992,
            în completarea unor prevederi din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 105/1993^*) ,
            în scopul armonizãrii legislatiei românesti din domeniul audiovizualului cu legislatia europeanã,
            în temeiul art. 32 alin. (1) si cu respectarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 48/1992,

           Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

            Art. 1. - Se aprobã Normele obligatorii cu privire la programarea si realizarea emisiunilor de teleshopping prezentate în anexa care face parte integrantã din prezenta decizie.
            Art. 2. - Prezentele norme obligatorii nu se aplicã în cazul eventualelor licente de emisie care se vor acorda în vederea difuzãrii în exclusivitate a programelor de teleshopping.
            Art. 3. - Nerespectarea prezentelor norme obligatorii se sanctioneazã în functie de gravitate, potrivit prevederilor cap. V din Legea nr. 48/1992.
            Art. 4. - Prezenta decizie intrã în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Bucuresti, 23 decembrie 1998.
Nr. 172.

ANEXÃ

            Art. 1.1. - Prin emisiuni de teleshopping, în sensul prezentelor norme, sunt definite emisiunile cu o duratã neîntreruptã de minimum 10 minute, care cuprind, integral, forme de reclamã de tipul ofertelor fãcute direct publicului - prin prezentarea sau promovarea unor produse sau servicii -, în scopul vânzãrii, cumpãrãrii sau închirierii de produse, precum si al furnizãrii de servicii contra cost.
            Art. 1.2. - Aceastã formã de reclamã se distinge de publicitatea clasicã si reprezintã, în esentã, un serviciu de comercializare propus prin intermediul unui post de televiziune. În consecintã, aceastã formã de publicitate trebuie sã se supunã reglementãrilor specifice dreptului comercial, Legii concurentei nr. 21/1996 si prevederilor legale în materie de protectie a consumatorilor.
            Art. 1.3. - Prezentarea sau promovarea produselor sau serviciilor se va face cu respectarea dispozitiilor prevãzute în prezenta decizie, completate de prevederile continute în anexa la Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 105/1993 pentru aprobarea Normelor obligatorii privind realizarea publicitãtii în cadrul programelor audiovizuale radiodifuzate sau distribuite prin cablu: art. 1 - Norme generale, art. 3 - Forma si prezentarea [alin. (3) si (4)], art. 5 - Publicitate pentru anumite produse [alin. (1), (2), (4), (5) si (6)], art. 6 - Publicitatea transfrontierã si art. 8 - Publicitate în cadrul programelor audiovizuale distribuite prin cablu.

            Art. 2.1. - Emisiunile de teleshopping pot fi difuzate pe cale radioelectricã - terestrã si prin satelit - de posturile de televiziune, precum si prin retelele de distributie prin cablu în cadrul serviciului definit la art. 21 lit. c) din Legea nr. 48/1992 (difuzarea programelor de conceptie proprie).
            Art. 2.2. - (1) Emisiunile de teleshopping pot fi programate zilnic în intervalele orare 0,00-11,00 si 14,00-16,00, cu exceptia zilelor de duminicã si a sãrbãtorilor legale, când pot fi difuzate în intervalul orar 0,00-9,00, si vor avea o duratã neîntreruptã de minimum 10 minute.
            (2) Numãrul de emisiuni de teleshopping va fi de maximum sase într-un program zilnic de 24 de ore, fãrã a depãsi o duratã totalã de douã ore pe zi; numãrul lor se va reduce proportional, în functie de numãrul de ore ale programelor difuzate zilnic de postul respectiv.
            (3) Emisiunile de teleshopping trebuie sã fie clar identificate si separate de celelalte emisiuni prin generice care sã anunte fãrã echivoc emisiunea de teleshopping, fãrã a putea fi întrerupte de anunturi publicitare sau de alte programe.
            (4) Emisiunile de teleshopping trebuie sã fie autonome si nu pot fi difuzate în cadrul altor emisiuni.

            Art. 3.1. - Continutul emisiunilor de teleshopping nu va stimula comportamente care ar putea aduce prejudicii sãnãtãtii si sigurantei personale sau protectiei mediului.
            Art. 3.2. - Emisiunile nu trebuie sã aducã, prin modul de prezentare si promovare a produselor sau a serviciilor, prejudicii morale sau fizice minorilor si, în acest scop, trebuie sã se conformeze urmãtoarelor criterii:
            a) nu vor recomanda în mod direct minorilor sã cumpere un produs, sã solicite un serviciu sau sã practice o activitate, bazându-se pe lipsa de experientã si pe credulitatea lor;
            b) nu vor încuraja minorii sã îsi convingã pãrintii sau alte persoane sã le cumpere respectivele bunuri sau servicii;
            c) nu vor exploata încrederea pe care minorii o au în pãrinti, în profesori sau în alte persoane;
            d) nu vor fi prezentati, în mod nejustificat, minori în situatii periculoase.
            În cadrul acestor emisiuni nu pot participa minorii.
            Art. 3.3. - Produsele sau serviciile trebuie sã fie descrise într-un mod cât mai precis, prin prezentarea elementelor cantitative si a tuturor parametrilor de calitate care le definesc si care sunt stabilite si/sau declarate de cãtre agentul economic - producãtor sau vânzãtor - în documentele de însotire a produselor în circuitul comercial si impuse prin reglementãrile în vigoare.
            Imaginile, fotografiile si desenele prezentate vor reproduce fidel calitãtile reale ale produsului sau ale serviciului prezentat si nu vor contine ambiguitãti despre elementele ce definesc dimensiunile, greutatea si calitatea.
            Art. 3.4. - Oferta de vânzare trebuie sã fie precisã si cât mai completã posibil fatã de principalele sale componente: pret, garantie, modalitãti de vânzare.
            Art. 3.5. - Vor fi specificate conditiile de valabilitate a preturilor (durata, data limitã), precum si intervalul în care un cumpãrãtor al unui produs îl poate returna pentru a fi schimbat sau pentru a-i fi reambursatã valoarea, fãrã penalizãri, în afara cheltuielilor de returnare.
            Art. 3.6. - Conditiile de efectuare a comenzii vor fi clar precizate, fãrã a lãsa loc nici unui echivoc în ceea ce priveste angajamentele mentionate mai sus, oricare ar fi modul lor de transmitere.
            Art. 3.7. - Marca, numele fabricantului sau al distribuitorului unui produs sau al prestatorului unui serviciu oferit spre vânzare, respectiv furnizare, nu vor fi mentionate sau prezentate pe post si nu vor face obiectul unui alt mod de anuntare sau de publicare cu referire la emisiune. Marca va trebui sã fie precizatã, în cazul unei comenzi, împreunã cu numele producãtorului sau al agentului economic care asigurã garantia.
            Art. 3.8. - Prezentarea si promovarea produselor sau a serviciilor în aceste emisiuni nu se vor face într-un punct de vânzare identificat sau identificabil.
            Art. 3.9. - Este interzisã oferta de produse sau servicii a cãror publicitate face obiectul unei interdictii legislative sau de reglementare.

            Art. 4.1. - Rãspunderea civilã privind programarea si difuzarea unei emisiuni de teleshopping care încalcã dispozitiile prezentei decizii revine titularului de licentã al statiei pentru difuzare pe cale radioelectricã sau al serviciului de comunicatie audiovizualã distribuitã prin cablu, care transmite programe de conceptie proprie.
            Aceastã rãspundere cuprinde si responsabilitatea pentru respectarea prevederilor legale privind drepturile de autor, protectia proprietãtii intelectuale si protectia consumatorului.
            Art. 4.2. - La retransmisia, în conditiile legii, prin retele de distributie prin cablu a unor programe audiovizuale ce contin emisiuni de teleshopping, responsabilitãtile ce decurg din aplicarea prezentelor norme nu sunt în sarcina organizatorului retransmisiei. În cazul retransmisiei unor programe audiovizuale difuzate de posturi de televiziune din strãinãtate este obligatorie respectarea prevederilor art. 8 din anexa la Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 105/1993 - Publicitatea în cadrul programelor audiovizuale distribuite prin cablu.
            Art. 4.3. - Obligatiile si rãspunderile prevãzute la art. 3.1-3.9 se aplicã si formelor de publicitate de tipul ofertelor fãcute direct publicului pentru vânzarea, cumpãrarea sau închirierea de produse si pentru furnizarea de servicii, oferte mentionate la art. 2 alin. (1) si (3) din Decizia Consiliului National al Audiovizualului nr. 105/1993.

CONSILIUL NATIONAL AL AUDIOVIZUALULUI

            În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) si ale art. 12 alin. (1)-(4) din Legea audiovizualului nr. 48/1992,
            având în vedere prevederile Legii nr. 19/1999 pentru modificarea si completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992,
            în temeiul art. 32 si cu respectarea art. 29 din aceeasi lege,

           Consiliul National al Audiovizualului d e c i d e :

            Art. 1. - Ca urmare a expirãrii în trimestrele II si III ale anului în curs a perioadei de valabilitate a licentelor în domeniul radiodifuziunii - perioadã prevãzutã la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 48/1992 - se scot la concurs, în sesiunea de primãvarã 1999, frecventele prevãzute în anexa nr. 1.
            Art. 2. - Dosarele de participare la concursul pentru acordarea licentei de emisie pentru programe de radiodifuziune vor putea fi depuse la sediul Consiliului National al Audiovizualului cel mai târziu pânã la data de 19 martie 1999.
            Art. 3. - Continutul dosarelor de înscriere la concurs este prevãzut în anexa nr. 2, iar criteriile de departajare a participantilor, în anexa nr. 3.
            Art. 4. - Având în vedere înstiintarea fãcutã de Ministerul Comunicatiilor prin adresa nr. 2/A12/DC din 10 decembrie 1997 privind posibilitatea utilizãrii în viitor a benzii de frecvente 66-73 MHz, pânã la data de 31 decembrie 2001, licentele de emisie pentru aceastã bandã de frecvente se acordã conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 48/1992, conditionat de perioada de valabilitate a autorizatiei tehnice de functionare, eliberatã de Agentia Nationalã de Comunicatii si Informaticã.

Bucuresti, 26 ianuarie 1999.
Nr. 6.

ANEXA Nr. 1

ANEXA Nr. 2

            1. Cerere de licentã (formular-tip C.N.A.), dactilografiatã
            Paginile dosarului vor fi numerotate.
            2. Dovada achitãrii taxei de înscriere la concurs
            3. Actele juridice ale societãtii comerciale, în copii legalizate:
            - hotãrârea judecãtoreascã;
            - certificatul de înmatriculare;
            - statutul;
            - tipul de comunicatie audiovizualã solicitatã, care trebuie sã fie explicit înscris în statutul societãtii comerciale la obiectul de activitate (orice modificare a statutului trebuie doveditã prin actul aditional si cererea de înscriere de mentiuni);
            - contractul;
            - contractul de asociere (dacã este cazul);
            - declaratie notarialã prin care sã se precizeze, pentru fiecare asociat al societãtii comerciale, din ce alte societãti din domeniul audiovizualului mai face parte (investitor, actionar direct sau indirect) si care este procentul de participare la capitalul social al acestora.
            Prin aceeasi declaratie notarialã se va preciza dacã persoana juridicã (societatea comercialã care solicitã licenta) mai este investitor sau actiortar direct sau indirect la alte societãti de comunicatie audiovizualã, cu precizarea procentului detinut din capitalul social al acestora.
            4. Avizul tehnic prealabit eliberat de Ministerul Comunicatiilor
            5. Studiul de fezabilitate, oportunitate si marketing
            A. Situatia economicã si financiarã a societãtii comerciale, anexându-se o copie de pe ultimul bilant contabil cu viza administratiei financiare:
            - investitii în domeniul audiovizualului;
            - potentialul financiar;
            - rezultatele economico-financiare;
            - surse de finantare
            B. Formularea unei strategii a dezvoltãrii viitoare, construirea unor variante, analiza economicã si financiarã, justificarea tehnicã si economicã a acestor variante
            C. Etapele si termenele de finalizare a proiectului în maximum 18 luni din momentul obtinerii licentei
            D. Resurse umane:
            - angajati (experienta acumulatã în activitatea audiovizualã, un scurt curriculum vitae);
            - colaboratori;
            - schema organizatoricã: departament programe, tehnic, economic, administrativ
            E. Amplasamentul statiei de emisie a studiourilor, a spatiilor tehnice, redactionale si de productie aferente (adresa, acte de proprietate sau de închiriere)
            F. Tipul si principalii parametri ai echipamentului utilizat pentru:
            - statia de emisie;
            - studiouri
            G. Grila de program, pe zile si ore:
            - ponderea informatiilor referitoare la viata si problemele comunitãtii în care functioneazã postul;
            - prezentarea detaliatã a programelor de conceptie proprie si a celor cuprinzând retransmisia de productii audiovizuale înregistrate prin diverse mijloace;
            - pentru programele retransmise vor fi anexate contractele cu proprietarii de program;
            - eventualele modificãri ale grilei de program existente la depunerea dosarului de înscriere la concurs se pot efectua cu cel putin 15 zile înainte de data prezentãrii în concurs;
            - eventualele modificãri în situatia juridicã existentã la depunerea dosarului de înscriere la concurs se pot efectua cu cel putin 15 zile înainte de data prezentãrii în concurs, cu conditia încadrãrii acestora în prevederile Legii nr. 48/1992
            H. Sursele si proportiile programelor dupã structurã
            Caseta demonstrativã audio/video (V.H.S.) cu o duratã aproximativã de 20-30 de minute pentru programele de conceptie proprie.

           NOTÃ:

            Pentru documentele în copii, mentionate la pct. 5 "Studiul de fezabilitate, oportunitate si marketing" este necesar ca la depunerea dosarului sã fie prezentate actele originale pentru certificarea autenticitãtii.
            6. Program de lucru cu publicul:
            - luni si miercuri între orele 9,00-14,00
            etajul 6, camera 488a
            telefon: 410.03.57

ANEXA Nr. 3

            1. Oportunitatea functionãrii unui post audiovizual în conditiile specifice comunitãtii cãreia i se adreseazã
            2. Capacitatea solicitantului de a presta un serviciu performant
            2.1. Gradul de adecvare a programelor la necesitãtile comunitãtii
            2.2. Calitatea si diversitatea programelor
            2.3. Ponderea productiilor audiovizuale nationale si europene în ansamblul programelor difuzate
            2.4. Durata zilnicã a programelor de conceptie proprie în situatia de afiliere^*)
            2.5. Ponderea productiei proprii în ansamblul emisiunilor difuzate
            2.6. Asigurarea pluralismului opiniilor si ilustrarea culturii nationale
            2.7. Nivelul tehnic al echipamentelor utilizate (existente/preconizate)
            2.8. Experienta echipei redactionale în audiovizual
            3. Investitii realizate^*)/preconizate în acest proiect, schita spatiilor tehnice, cu amplasarea echipamentelor, acte care dovedesc apartenenta spatiului în care functioneazã studioul^*) si a aparaturii existente^*)/preconizate;
            4. Capacitatea solicitantului de a sustine o activitate financiar-economicã
            4.1. Volumul si structura de capital ce poate fi investit în audiovizual
            4.2. Garantii bancare
            4.3. Plan de afaceri
            5. Sanctiuni aplicate de C.N.A.^**)
            6. Situatia utilizãrii frecventelor acordate prin licentele de emisie obtinute anterior^**)
            7. Achitarea obligatiilor financiare si de altã naturã, rezultate din Legea nr. 48/1992 si din deciziile C.N.A.^**)
            8. Rezultatele obtinute prin sondaje efectuate de o institutie specializatã, privind calitãtile si performantele anterioare realizate de posturile titularului de licentã^*).