P A R T E A I
Anul X - Nr. 400
LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE
Miercuri,
21 octombrie 1998
SUMAR
HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
697. - Hotãrâre pentru aprobarea Contractului-cadru privind conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate pe anul 1998
706. - Hotãrâre privind aprobarea Programului special de promovare turisticã "Eclipsa totalã de soare 1999"
714. - Hotãrâre pentru aprobarea trecerii Spitalului Interdepartamental Bucuresti din subordinea Ministerului Sãnãtãtii în subordinea Ministerului Justitiei
716. - Hotãrâre privind aprobarea programelor de restructurare si reformã economicã din sectoarele industriei, finantate din Fondul la dispozitia Guvernului, constituit din vãrsãminte din privatizare
717. - Hotãrâre privind aprobarea derulãrii operatiunilor de import în contul de cooperare constituit din exporturile efectuate de Societatea Comercialã "unirea" - S.A. Cluj-Napoca
723. - Hotãrâre privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 1998 al Institutului National de Cercetare Stiintificã în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucuresti, aflat în coordonarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, care functioneazã dupã modelul regiilor autonome
724. - Hotãrâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Varianta ocolitoare puncte periculoase, localitatea Mehadia, pe DN 6 km. 386+000-388+000, judetul Caras-Severin"
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
805. - Ordin al ministrului sãnãtãtii privind reglementarea situatiei asistentilor medicali si a altor categorii de personal cu pregãtire postlicealã si medie, încadrati cu respectarea Normelor privind schimbarea specialitãtii personalului mediu si auxiliar, aprobate prin Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 108/1971
806. - Ordin al ministrului sãnãtãtii pentru aprobarea Normelor privind schimbarea specialitãtii si obtinerea altei specialitãti pentru asistentii medicali si pentru alte categorii de personal sanitar, cu pregãtire postlicealã si medie.
HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
HOTÃRÂRE
pentru aprobarea Contractului-cadru
privind conditiile acordãrii asistentei medicale
în cadrul sistemului asigurãri
sociale de sãnãtate pe anul 1998
În temeiul prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se aprobã Contractul-cadru privind conditiile acordãrii
asistentei medicale în cadrul sistemului asigurãrilor sociale
de sãnãtate pe anul 1998, prevãzut în anexa
care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
Art. 2. - (1) Prevederile Contractului-cadru se aplicã pe mãsurã
ce noul cadru legal si mecanismele sistemului asigurãrilor de sãnãtate
devin operante.
(2) Pânã la îndeplinirea acestor conditii, plata serviciilor
si a cheltuielilor aferente îngrijirii populatiei se va face din
fondul initial de asigurãri de sãnãtate, conform legislatiei
în vigoare.
(3) În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentei
hotãrâri în Monitorul Oficial al României, Ministerul
Sãnãtãtii împreunã cu Colegiul Medicilor
din România vor elabora norme metodologice de aplicare a contractului
- cadru.
Art. 4. - De la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri
se abrogã orice dispozitii contrare.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministrul sãnãtãtii,
Hajdú Gábor
Presedintele Colegiului Medicilor din
România,
Mircea Cintezã
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Alexandru Athanasiu
p. Ministrul finantelor,
Dan Radu Rusanu,
secretar de stat
Bucuresti, 8
octombrie 1998.
Nr. 697.
CONTRACT-CADRU
privind conditiile acordãrii
asistentei medicale în cadrul sistemului
asigurãrilor sociale de sãnãtate
în anul 1998
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Conditiile acordãrii asistentei medicale în cadrul
sistemului asigurãrilor sociale de sãnãtate sunt reglementate
în prezentul contract-cadru, elaborat de Colegiul Medicilor din România
si de Ministerul Sãnãtãtii care, în anul 1998,
îndeplineste rolul Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.
Art. 2. - (1) Medicii si personalul sanitar sunt obligati:
a) sã respecte confidentialitatea prestatiei medicale;
b) sã respecte criteriile medicale de calitate;
c) sã informeze asiguratii despre serviciile oferite si modul în
care vor fi furnizate;
d) sã furnizeze tratamentul adecvat si sã prescrie medicamentele
prevãzute în Nomenclatorul de medicamente, conform reglementãrilor
în vigoare;
e) sã utilizeze, în conditii de eficientã, fondurile
primite de la directiile sanitare judetene, respectiv a municipiul Bucuresti.
(2) Directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt
obligate:
a) sã verifice acreditarea si/sau autorizarea furnizorilor de servicii
medicale;
b) sã verifice prescrierea medicamentelor în conformitate
cu reglementãrile în vigoare si sã asigure decontarea
acestora cãtre furnizorii de medicamente;
c) sã deconteze furnizorilor de servicii medicale contravaloarea
serviciilor contractate si prestate cãtre persoane care au dovedit
calitatea de asigurat;
d) sã verifice calitatea actului medical prestat, prin intermediul
comisiei mixte pe care o formeazã împreunã cu Colegiul
Medicilor din România, conform Legii asigurãrilor sociale
de sãnãtate nr. 145/1997;
e) sã asigure un sistem de rambursare a costurilor educatiei medicale
continue;
Art. 3. - (1) Pentru a obtine drepturile prevãzute de Legea nr.
145/1997, beneficiarii serviciilor de îngrijiri primare de sãnãtate
urmeazã:
a) sã se înscrie pe lista unui medic de familie acreditat;
b) sã anunte medicul de familie ori de câte ori apare o modificare
în starea lor de sãnãtate;
c) sã anunte medicul de familie în cazul în care se
decid sã se înscrie pe lista altui medic de familie, pentru
a putea fi radiati de pe listele celui dintâi;
d) sã se prezinte la controalele preventive periodice;
e) sã respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului
de familie;
f) sã anunte medicul de familie atunci când apar modificãri
ale datelor de identitate sau modificãri referitoare la încadrarea
lor într-o anumitã categorie de asigurat;
g) sã aibã o conduitã civilizatã în relatiile
cu personalul medical.
(2) Medicul de familie poate refuza un asigurat de pe listã, dacã
acesta nu respectã prevederile alin. (1) lit. d), e) si g). Nerespectarea
prevederilor lit. d), e) si g) va fi supusã analizei si deciziei
comisiei paritare organizate de Colegiul Medicilor din România si
de directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
CAPITOLUL II
Asistenta medicalã primarã
Art. 4. - (1) Asistenta medicalã primarã se acordã
în cabinete medicale individuale si în cabinete medicale din
cadrul dispensarelor, din sistemul public si privat, autorizate si/sau
acreditate, conform prevederilor legale.
(2) Criteriile minime de dotare si de functionare ale unui cabinet medical
sunt stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãtii.
Art. 5. - (1) Asistenta medicalã primarã se acordã
de medicul de familie. Rolul acestuia este îndeplinit de medi- cul
de medicinã generalã din sistemul public si privat, acreditat
potrivit legii sã furnizeze servicii medicale primare persoanelor
înscrise pe lista proprie, indiferent de sex, vârstã
sau afectiune medicalã, în mod permanent.
(2) Lista cuprinzând asiguratii înscrisi la fiecare medic de
familie se depune de cãtre acesta la directia sanitarã judeteanã
sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti, pentru verificare si avizare.
(3) Asistenta medicalã primarã se poate acorda si în
cadrul formelor asociative ale medicilor de familie, în conditiile
stabilite prin contractele individuale pentru furnizarea de servicii medicale.
Art. 6. - Medicul de familie are urmãtoarele obligatii:
a) sã respecte dreptul la libera alegere de cãtre asigurat
a medicului, în limitele de calitate impuse de activitatea medicalã,
si dreptul acestuia de a-si schimba medicul de familie dupã expirarea
a cel putin 3 luni de la data înscrierii; transferul fisei medicale
a asiguratului care a solicitat scoaterea de pe lista medicului se face
prin serviciul postal, iar medicul de la care pleacã asiguratul
va pãstra o copie de pe fisa medicalã a acestuia;
b) sã actualizeze lista proprie a asiguratilor înscrisi ori
de câte ori apar modificãri în cuprinsul acesteia;
c) sã-si stabileascã programul de activitate în cadrul
cabinetului medical si sã-l aducã la cunostintã asiguratilor
si directiei sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti;
d) sã solicite asiguratilor înscrisi pe lista proprie documentele
justificative care atestã calitatea de asigurat;
e) sã-si organizeze activitatea astfel încât sã
poatã acorda asistentã medicalã curentã si
de urgentã asiguratilor înscrisi pe lista sa ori de câte
ori este necesar, inclusiv în zilele de sâmbãtã,
duminicã sau sãrbãtori legale, acolo unde este posibil.
Art. 7. - (1) Lista serviciilor de asistentã medicalã primarã
care se acordã de cãtre medicul de familie persoanelor asigurate
în cabinetul de consultatii sau, în cazuri justificate, la
domiciliul acestora cuprinde:
a) servicii profilactice;
b) servicii de urgentã;
c) servicii medicale curative;
d) servicii speciale;
e) alte activitãti.
(2) Lista detaliatã a acestor servicii si activitãti se stabileste
prin norme metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii
si de Colegiul Medicilor din România.
Art. 8. - Modalitãtile de platã a furnizorilor de servicii,
în asistenta medicalã primarã sunt:
a) tarif pe persoanã asiguratã sau per capita;
b) tarif pe serviciu medical, dupã caz.
Art. 9. - (1) Plata prin tarif pe persoanã asiguratã se face
în raport cu numãrul de puncte, calculat în functie
de numãrul si de structura pe grupe de vârstã a asiguratilor
înscrisi pe listele proprii.
(2) Numãrul de puncte acordate pentru fiecare persoanã înscrisã
corespunde asigurãrii de cãtre medic a asistentei medicale
primare pe durata unui an calendaristic. Acest numãr de puncte va
fi stabilit si va putea fi ajustat în functie de anumite criterii
stabilite prin norme metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii
si de Colegiul Medicilor din România.
(3) Medicii de familie nou-veniti într-o localitate, cu avizul Colegiului
Medicilor din România, care stabilesc relatii contractuale cu directia
sanitarã judeteanã si, respectiv, a municipiului Bucuresti,
pot fi plãtiti cu un salariu de bazã echivalent pregãtirii
si gradului profesional din sistemul sanitar bugetar - timp de maximum
3 luni -, perioadã acordatã pentru întocmirea listei
de asigurati.
Art. 10. - Plata prin tarif pe serviciu medical se face pentru anumite
servicii si activitãti profilactice, contractate cu directia sanitarã
judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti, având
ca scop stimularea medicului în realizarea acestor servicii. Numãrul
de puncte acordat pentru serviciile medicale realizate se stabileste prin
norme metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii
si de Colegiul Medicilor din România.
Art. 11. - Prestatiile medicale acordate suplimentar asiguratilor, conform
competentei, cu acordul directiei sanitare judetene sau, dupã caz,
a municipiului Bucuresti, pe baza contractelor pentru furnizare de servicii
medicale, se vor plãti direct de cãtre asigurat.
Art. 12. - (1) Medicul de familie va contracta cu directia sanitarã
judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti serviciile
de asistentã medicalã primarã pe care le asigurã
persoanelor înscrise pe listele proprii, serviciile profilactice
si alte activitãti sanitare prevãzute la art. 7.
(2) Sumele plãtite medicului de familie de cãtre directia
sanitarã judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti
reprezintã contravaloarea numãrului de puncte obtinut potrivit
numãrului de asigurati înscrisi si serviciilor medicale efectuate.
(3) Medicii de familie beneficiazã de concediu legal de odihnã
plãtit si de concediu medical. Pentru perioada concediului de odihnã
si a concediilor medicale, medicii de familie au obligatia de a organiza
preluarea activitãtii medicale de cãtre un alt medic de familie.
În cazul în care acest lucru nu este posibil, directia sanitarã
judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti are dreptul
de a numi un înlocuitor. Pentru concediile de odihnã, concediile
medicale prelungite mai mari de 30 de zile calendaristice si concediile
fãrã platã, medicul care îl înlocuieste
va fi plãtit pentru asistenta medicalã acordatã, în
cadrul fondului de asigurãri de sãnãtate aprobat.
(4) În anul 1998 valoarea punctului este unicã pe tarã
si se va stabili, trimestrial, de cãtre Ministerul Sãnãtãtii,
pe baza sumelor stabilite cu aceastã destinatie si a numãrului
de puncte efectiv realizate.
Art. 13. - (1) Pentru realizarea serviciilor medicale primare, medicul
este ajutat de personal sanitar mediu si auxiliar, angajat pe bazã
de contract individual de muncã de cãtre directia sanitarã
judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti, pentru
cabinetele medicale din sistemul public, si de cãtre medic,
în cabinetele private, în cazul medicilor care au relatii contractuale
cu directia sanitarã judeteanã sau, dupã caz, a municipiului
Bucuresti.
(2) Numãrul de personal sanitar mediu si auxiliar se stabileste
pe bazã normelor elaborate de Ministerul Sãnãtãtii,
cu avizul Colegiului Medicilor din România.
(3) Pentru acordarea serviciilor medicale contractate si pentru functionarea
cabinetelor medicale, medicul de familie sau grupul de medici care se asociazã
în acest scop au dreptul la un buget de practicã medicalã,
care este prevãzut în contractul de furnizare de servicii
încheiat de acestia cu directia sanitarã judeteanã
sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti. Modul de administrare a
acestui buget se stabileste prin norme metodologice elaborate de Ministerul
Sãnãtãtii si de Colegiul Medicilor din România.
(4) Bugetul de practicã medicalã cuprinde:
a) cheltuielile de personal aferente personalului sanitar mediu si auxiliar;
b) cheltuielile de întretinere si de functionare a cabinetului medical;
c) cheltuielile cu medicamentele si materialele sanitare pentru trusa de
urgentã.
(5) În anul 1998, plata personalului sanitar mediu si auxiliar se
face conform reglementãrilor privind salarizarea personalului din
sistemul bugetar. Plata drepturilor salariale se face de cãtre directia
sanitarã judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti
ori de cãtre unitatea sanitarã la care este arondat dispensarul
medical.
(6) În anul 1998, carnetele de muncã ale medicilor si ale
personalului sanitar mediu si auxiliar din asistenta medicalã primarã
în sistemul public si privat se preiau de directia
sanitarã judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti,
ori de unitatea sanitarã plãtitoare, respectiv de spitalul
la care este arondatã unitatea.
(7) Bugetul de practicã medicalã pentru cabinetele din sistemul
public se stabileste pe bazã istoricã, tinându-se seama
de numãrul de puncte realizate potrivit art. 9, si are în
vedere fondurile prevãzute cu aceastã destinatie în
bugetul fondului initial de asigurãri sociale de sãnãtate
si utilizarea acestora cu maximum de eficientã.
(8) În sistemul privat, bugetul de practicã medicalã
se stabileste pe baza acelorasi criterii valorice ca în sistemul
public.
Art. 14. - (1) Medicii de familie care îsi desfãsoarã
activitatea exclusiv într-un cabinet medical individual privat si
stabilesc relatii contractuale cu directia sanitarã judeteanã
sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti au toate obligatiile si
drepturile medicului de familie din sistemul public.
(2) Medicii de familie din sistemul privat care desfãsoarã
în acelasi spatiu si alte activitãti decât cele contractate
cu directia sanitarã judeteanã sau, dupã caz, a municipiuluir
Bucuresti beneficiazã de un buget de practicã medicalã,
în cuantumul stabilit în contractele individuale încheiate
cu aceste directii.
Art. 15. - (1) Persoanele asigurate vor suporta contravaloarea serviciilor
medicale solicitate si prestate la domiciliu, în situatia în
care solicitãrile la domiciliu nu sunt justificate.
(2) Persoanele care nu fac dovada calitãtii de asigurat, precum
si persoanele care nu au achitat contributia de asigurãri sociale
de sãnãtate suportã costul serviciilor medicale.
(3) Lista tarifelor serviciilor medicale acordate în asistenta medicalã
primarã se stabileste prin norme metodologice elaborate de Ministerul
Sãnãtãtii si de Colegiul Medicilor din România.
Sumele încasate constituie venituri proprii ale cabinetului medical.
CAPITOLUL III
Asistenta medicalã de specialitate
ambulatorie
Art. 16. - Asistenta medicalã de specialitate ambulatorie se realizeazã
de cãtre medicii specialisti acreditati sau de cãtre asociatiile
de medici specialisti, din cadrul policlinicilor, centrelor de diagnostic
si tratament, al ambulatoriilor spitalelor si al altor unitãti sanitare
independente, autorizate si/sau acreditate conform legii, din sistemul
public si privat.
Art. 17. - (1) Asiguratii au dreptul la asistentã medicalã
de specialitate ambulatorie numai la indicatia medicului de familie, cu
respectarea liberei alegeri de cãtre asigurat a medicului specialist
acreditat.
(2) Asiguratii se pot prezenta si direct la medicul specialist acreditat,
în cazurile când:
a) necesitã tratament prespitalicesc, la recomandarea medicului
specialist;
b) necesitã tratament postcurã, dacã acest lucru este
mentionat în biletul de externare;
c) necesitã tratament si supraveghere medicalã activã
la nivel de medic specialist, pentru afectiuni care se stabilesc prin ordin
al ministrului sãnãtãtii, cu avizul Colegiului Medicilor
din România.
Art. 18. - (1) Asiguratii care se prezintã direct la medicul specialist
acreditat fãrã bilet de trimitere de la medicul de familie,
cu exceptia cazurilor prevãzute la art. 17 alin. (2), vor suporta
o contributie personalã, denumitã în continuare coplatã.
(2) Tarifele serviciilor medicale acordate în asistenta medicalã
de specialitate si nivelul coplãtii prevãzute la alin. (1)
se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii
si de Colegiul Medicilor din România.
Art. 19. - Medicul specialist din ambulatoriu are obligatia sã informeze
medicul de familie, prin scrisoare medicalã expediatã direct
sau prin intermediul pacientului, despre diagnosticul si tratamentele recomandate.
Art. 20. - Serviciile medicale de specialitate la care au dreptul asiguratii
cuprind:
a) stabilirea diagnosticului;
b) tratament medical;
c) îngrijiri medicale;
d) recuperare medicalã;
e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, proteze, orteze.
Art. 21. - Alte activitãti prestate de medicul specialist acreditat
din ambulatoriu constau în:
a) îndrumarea si eliberarea biletelor de trimitere cãtre alte
specialitãti ambulatorii sau cãtre asistenta spitaliceascã;
b) eliberarea certificatelor de concediu medical si a certificatelor medicale
pentru îngrijirea copilului bolnav, conform prevederilor legale;
c) eliberarea prescriptiilor medicale;
d) eliberarea actelor medicale solicitate de asigurat, altele decât
cele prevãzute la lit. a)-c), precum si a actelor medicale solicitate
de autoritãtile publice si de alte institutii care, prin activitatea
lor, au dreptul sã cunoascã starea de sãnãtate
a asiguratilor;
e) organizarea si asigurarea activitãtii de evidentã si de
raportare statisticã.
Art. 22. - (1) Acordarea serviciilor în asistenta medicalã
ambulatorie de specialitate asiguratilor se face în baza contractului
de furnizare de servicii medicale, care se încheie între conducerea
unitãtii sanitare de specialitate si directia sanitarã judeteanã
sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti.
(2) În cazul unitãtilor sanitare ambulatorii de specialitate
fãrã personalitate juridicã, contractul de furnizare
de servicii medicale se încheie de spitalul la care sunt arondate
acestea si de directia sanitarã judeteanã, sau dupã
caz, a municipiului Bucuresti.
(3) Unitãtile sanitare ambulatorii de specialitate cu personalitate
juridicã încheie contractul de furnizare de servicii medicale
direct cu directia sanitarã judeteanã sau, dupã caz,
a municipiului Bucuresti.
(4) În anul 1998, în contractele încheiate cu spitalele
care au în structura lor si unitãti sanitare de asistentã
medicalã de specialitate ambulatorie se prevede în mod distinct
suma aferentã acestora.
(5) Contractarea serviciilor de asistentã medicalã ambulatorie
de specialitate are la bazã cheltuielile prevãzute cu aceastã
destinatie în bugetul fondului initial de asigurãri sociale
de sãnãtate pe anul 1998, stabilite pe baza cheltuielilor
anului precedent.
(6) Salarizarea personalului din asistenta medicalã ambulatorie
de specialitate se face potrivit reglementãrilor aplicabile privind
salarizarea personalului din sistemul bugetar sanitar.
CAPITOLUL IV
Servicii medicale spitalicesti
Art. 23. - Asistenta medicalã spitaliceascã se realizeazã
în cadrul spitalelor autorizate si/sau acreditate, dacã tratamentul
ambulatoriu sau la domiciliu nu este eficace sau spitalizarea se impune
potrivit diagnosticului.
Art. 24. - Tratamentul în spital se acordã prin spitalizare
integralã sau partialã si cuprinde:
a) consultatii;
b) investigatii;
c) stabilirea diagnosticului;
d) tratament medical, chirurgical si/sau fizic recuperator;
e) îngrijire, medicamente si materiale sanitare, cazare si masã.
Art. 25. - (1) Serviciile medicale se acordã în spital si
urmãresc rezolvarea cazurilor internate într-o anumitã
perioadã de spitalizare, optimã pentru afectiunea tratatã.
(2) Continuarea tratamentului spitalicesc se poate face cu mãsuri
de îngrijire sau de recuperare, acordate de medic în unitãti
ambulatorii de specialitate sau la domiciliu în conditiile stabilite
prin norme metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii
si de Colegiul Medicilor din România.
Art. 26. - Serviciile medicale spitalicesti sunt:
a) de profil medical;
b) de profil chirurgical;
c) servicii speciale;
d) alte servicii.
Art. 27. - (1) Serviciile medicale spitalicesti acordate asiguratilor pe
baza recomandãrii medicului de familie sau a medicului specialist
acreditat, precum si urgentele medicale se suportã din bugetul fondului
initial de asigurãri sociale de sãnãtate si din alte
surse, potrivit legii.
(2) În anul 1998 din bugetul fondului initial de asigurãri
sociale de sãnãtate se acoperã anumite servicii medicale
de înaltã performantã, stabilite prin norme metodologice
elaborate de Ministerul Sãnãtãtii si de Colegiul Medicilor
din România.
Art. 28. - Însotitorii copiilor bolnavi în vârstã
de pânã la 3 ani nu vor suporta contravaloarea serviciilor
hoteliere, în conditiile prevãzute de criteriile stabilite
de Ministerul Sãnãtãtii si de Colegiul Medicilor din
România.
Art. 29. - Asiguratii care nu au recomandare medicalã acordatã
potrivit prezentei hotãrâri si persoanele care nu dovedesc
calitatea de asigurat suportã costurile serviciilor medicale, stabilite
de fiecare unitate furnizoare de servicii medicale.
Art. 30. - (1) Asiguratii suportã contravaloarea:
a) serviciilor hoteliere care au grad înalt de confort. Contributia
personalã se stabileste de cãtre conducerea fiecãrui
spital;
b) unor servicii medicale de înaltã performantã. Contributia
personalã are la bazã tarifele pentru investigatiile cu aparaturã
de înaltã performantã, stabilite prin ordin al ministrului
sãnãtãtii. Lista serviciilor medicale de înaltã
performantã se stabileste prin norme metodologice elaborate de Ministerul
Sãnãtãtii si de Colegiul Medicilor din România.
(2) Pentru asiguratii care, potrivit unor prevederi legale cu caracter
special, au dreptul la gratuitatea asistentei medicale, echivalentul contributiei
personale se suportã din fondurile prevãzute cu aceastã
destinatie sau, dupã caz, din alte fonduri decât fondul initial
de asigurãri sociale de sãnãtate.
Art. 31. - (1) Asigurarea asistentei medicale spitalicesti se realizeazã
în baza contractului de furnizare de servicii medicale încheiat
între spital si directia sanitarã judeteanã sau, dupã
caz, a municipiului Bucuresti.
(2) Contractarea serviciilor spitalicesti are la bazã sumele prevãzute
cu aceastã destinatie în bugetul fondului intial de asigurãri
sociale de sãnãtate stabilit pe bazã istoricã,
urmãrindu-se utilizarea la maximum a bazei materiale existente,
eliminarea cheltuielilor neeconomice si ineficiente.
(3) Bugetul global pentru alocarea resurselor pe bazã istoricã
se stabileste în contractul de furnizare de servicii medicale încheiat
între directia sanitarã judeteanã, respectiv a municipiului
Bucuresti, si furnizorii de servicii medicale si cuprinde cheltuielile
de personal si cheltuielile materiale. Medicamentele
se vor evidentia distinct. Din bugetul pentru medicamente al spitalului
se va aloca o sumã distinctã care sã acopere cheltuielile
cu rnedicamentele compensate, prescrise la externarea bolnavului.
(4) Salarizarea personalului din asistenta medicalã spitaliceascã
se face potrivit reglementãrilor aplicabile privind salarizarea
personalului din sistemul bugetar sanitar.
(5) În bugetul stabilit nu se includ cheltuielile pentru dotarea
cu aparaturã de înaltã performantã si cheltuielile
pentru reparatii capitale. Aceste cheltuieli se stabilesc separat prin
negocieri.
CAPITOLUL V
Asistenta medicalã ambulatorie
stomatologicã
Art. 32. - Serviciile medicale stomatologice se acordã de cãtre
medicul stomatolog din cabinetele de stomatologie si din serviciul de chirurgie
bucomaxilofacialã, acreditate si/sau autorizate pentru acest tip
de activitate medicalã.
Art. 33. - Serviciile medicale stomatologice se asigurã de cãtre
medicii stomatologi, individual sau în asociatii de medici stomatologi
din sistemul public si privat, acreditati conform legii.
Art. 34. - Serviciile medicale stomatologice cuprind servicii stomatologice
preventive, corective, curative, lucrãri protetice si urgente stomatologice.
Urgentele stomatologice se vor asigura de cãtre medicii stomatologi
printr-un sistem organizat de acestia, cu avizul directiilor sanitare judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti.
Art. 35. - Serviciile medicale stomatologice preventive suportate de directiile
sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt prevãzute
la art. 17 din Legea nr. 145/1997.
Art. 36. - (1) Tratamentele stomatologice se suportã de cãtre
directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, astfel:
a) 60%, în cazul asiguratilor care se prezintã la controalele
profilactice impuse de serviciul stomatologic;
b) 40%, pentru asiguratii care nu respectã indicatiile preventive;
c) integral, în cazul copiilor în vârstã de pânã
la 16 ani.
(2) Pentru asiguratii care, potrivit unor prevederi legale cu caracter
special, au dreptul la gratuitatea asistentei medicale, echivalentul contributiei
personale pentru serviciile stomatologice în situatia prevãzutã
la alin. (1) lit. a) se suportã din fondurile prevãzute cu
aceastã destinatie sau, dupã caz, din alte fonduri decât
fondul initial de asigurãri sociale de sãnãtate.
Art. 37. - Lista serviciilor medicale stomatologice si a tratamentelor
stomatologice, precum si tarifele aferente acestora se stabilesc prin norme
metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii si
de Colegiul Medicilor din România.
Art. 38. - (1) În anul 1998, contractarea serviciilor medicale stomatologice
atât în cazul cabinetelor stomatologice din cadrul dispensarelor,
cât si din policlinici se realizeazã între directiile
sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti si persoana
juridicã din structura cãreia fac parte cabinetele stomatologice
respective.
(2) La încheierea contractelor de furnizare de servicii medicale
se evidentiazã separat sumele aferente serviciilor stomatologice.
(3) Plata personalului din asistenta medicalã ambulatorie stomatologicã
se face potrivit reglementãrilor privind salarizarea personalului
din sistemul bugetar sanitar.
(4) Pentru anul 1998, decontarea serviciilor medicale si a tratamentelor
stomatologice, cuprinse în lista de servicii medicale stomatologice
furnizate prin sistemul de asigurãri de sãnãtate,
efectuate în cabinetele medicale private, se
face în baza contractelor de furnizare de servicii medicale, încheiate
cu o unitate furnizoare de servicii medicale, la un nivel comparabil cu
cel din sectorul public.
(5) Fondul aferent asistentei medicale stomatologice reprezintã
o sumã distinctã, alocatã din fondul initial de asigurãri
sociale de sãnãtate.
CAPITOLUL VI
Servicii medicale de urgentã
Art. 39. - Asistenta medicalã de urgentã se acordã
în toate cazurile de îmbolnãviri care pun în pericol
imediat viata bolnavului, cum sunt: accidente, traumatisme, hemoragii,
intoxicatii, afectiuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator
sau în alte situatii.
Art. 40. - (1) Pe timpul transportului medical de urgentã se acordã
asistentã medicalã de urgentã prin serviciile de ambulantã,
în urmãtoarele situatii:
a) la locul accidentului sau al îmbolnãvirii;
b) în timpul transportului pânã la unitãtile
sanitare.
(2) Lista serviciilor medicale de urgentã si unele tipuri de transporturi
medicale se stabilesc prin ordin al ministrului sãnãtãtii,
la propunerea serviciilor de ambulantã.
(3) În situatiile de urgentã, se recomandã ca asiguratul
sã apeleze întâi la medicul de familie sau la medicul
care asigurã permanenta, conform prevederilor stabilite în
contractele de furnizare de servicii medicale. În cazuri grave, asiguratul
poate apela serviciile de urgentã direct la serviciul de ambulantã,
care are contract încheiat cu directia sanitarã judeteanã
sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti.
Art. 41. - (1) Plata serviciilor medicale de urgentã se asigurã
din bugetul fondului initial de asigurãri sociale de sãnãtate,
pe baza contractelor de furnizare de servicii medicale care se încheie
între serviciile de ambulantã si directiile sanitare judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti.
(2) În cazul pacientilor neasigurati, precum si în situatiile
care se dovedesc cã nu sunt urgente, plata serviciilor prevãzute
la alin. (1) se face direct de cãtre solicitant, potrivit tarifelor
aprobate prin ordin al ministrului sãnãtãtii, la propunerea
serviciului de ambulantã.
(3) Serviciile de ambulantã pot asigura si alte tipuri de transporturi
medicale.
CAPITOLUL VII
Servicii medicale de reabilitare
a sãnãtãtii
Art. 42. - Asiguratii au dreptul la asistentã medicalã de
recuperare într-o unitate specialã pentru o perioadã
si potrivit unui ritm stabilite de medicul curant în programul de
reabilitare, cu contributie personalã.
Art. 43. - Asistenta medicalã de recuperare si reabilitare cuprinde:
a) mãsuri de recuperare în spital, în ambulatoriu sau
în sanatoriu, dupã caz;
b) tratament fizio-hidro-kineto-climato-terapeutic, pe baza prescriptiilor
medicilor de specialitate, în conditiile prevãzute de contractul
de furnizare de servicii medicale;
c) alte servicii medicale complementare pentru reabilitare.
Art. 44. - (1) Plata serviciilor medicale de reabilitare a sãnãtãtii,
prestate de unitatea de specialitate, se stabileste în contractul
de furnizare de servicii medicale, încheiat între aceasta si
directia sanitarã judeteanã sau, dupã caz, a municipiului
Bucuresti si are la bazã fondurile prevãzute cu aceastã
destinatie în bugetul fondului initial de asigurãri sociale
de sãnãtate, stabilite pe bazã istoricã.
(2) Contributia personalã a asiguratilor si modul de decontare a
serviciilor medicale de reabilitare a sãnãtãtii sestabilesc
prin norme metodologice elaborate de Ministerul Sãnãtãtii
si de Colegiul Medicilor din România.
CAPITOLUL VIII
Asistenta cu medicamente, materiale
sanitare si alte
servicii în tratamentul ambulatoriu
Art. 45. - (1) Asiguratii au dreptul la medicamente în tratamentul
ambulatoriu, pe bazã de prescriptie medicalã, cu sau fãrã
contributie personalã.
(2) Pentru asiguratii care, potrivit unor prevederi legale cu caracter
special, au dreptul la gratuitate în asistenta cu medicamente în
tratament ambulatoriu, echivalentul contributiei personale este suportat
din fondurile prevãzute cu aceastã destinatie sau, dupã
caz, din alte fonduri decât fondul initial de asigurãri sociale
de sãnãtate.
Art. 46. - (1) Lista cu denumirile comune internationale ale medicamentelor
din Nomenclatorul de medicamente, de care beneficiazã asiguratii
pe bazã de prescriptie medicalã, cu sau fãrã
contributie personalã, se elaboreazã în anul 1998 de
cãtre Ministerul Sãnãtãtii, cu avizul
Colegiului Medicilor din România si al Colegiului Farmacistilor din
România.
(2) Lista cu denumirile comune internationale si preturile de referintã
ale medicamentelor corespunzãtoare denumirilor comune internationale
se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãtii.
Art. 47. - (1) Medicamentele se compenseazã de cãtre directiile
sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti, în
proportie de pânã la 80% din pretul de referintã, diferenta
fiind suportatã de cãtre asigurat.
(2) Medicamentele care presupun o valoare a tratamentului lunar mai mare
decât un anumit prag sau medicamentele special nominalizate pot fi
prescrise doar de cãtre medicii sefi de sectie din specialitatea
respectivã.
(3) Unele medicamente special nominalizate pot fi prescrise numai de comisiile
nationale speciale.
(4) Un medic poate prescrie medicamente compensate numai în limita
unui plafon maxim de pret pe retetã.
(5) Plafoanele prevãzute la alin. (1)-(4) se stabilesc si se modificã
periodic prin ordin al ministrului sãnãtãtii, cu avizul
Colegiului Medicilor din România si al Colegiului Farmacistilor din
România.
Art. 48. - Prescrierea de medicamente cu sau fãrã contributie
personalã se face de medicul de familie si de medicul de specialitate.
Art. 49. - (1) Decontarea medicamentelor prescrise în tratament ambulatoriu
se face pe baza preturilor de referintã în vigoare la data
achizitionãrii medicamentului de cãtre farmacie si se suportã
din bugetul fondului initial de asigurãri sociale de sãnãtate.
(2) În situatiile în care pretul de vânzare cu amãnuntul
al medicamentului prescris se situeazã sub pretul de referintã
în vigoare la data achizitionãrii acestuia, cotele de contributie
personalã a asiguratului se aplicã la pretul de vânzare
cu amãnuntul al medicamentului.
Art. 50. - (1) Plata cheltuielilor aferente medicamentelor prescrise în
tratamentul ambulatoriu se face în baza contractului de furnizare
de servicii medicale, încheiat între directia sanitarã
judeteanã sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti si
farmacie.
(2) În contractele de furnizare de servicii medicale încheiate,
care au la bazã sumele prevãzute cu aceastã destinatie
în bugetul fondului initial de asigurãri sociale de sãnãtate,
se vor evidentia separat bugetul aferent medicamentelor gratuite si bugetul
aferent medicamentelor prescrise cu contributie personalã.
(3) În cazul depãsirii bugetului alocat pentru compensarea
medicamentelor în tratamentul ambulatoriu, directiile sanitare judetene
sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti vor analiza prescriptiile
medicale ale medicilor, care au avut valorile cele mai ridicate pentru
retetele prescrise. În cazurile nejustificate, comisiile de control
al serviciilor medicale, abilitate conform Legii nr. 145/1997, propun sanctiuni.
Depãsirile justificate se suportã dintr-un fond de rezervã
special constituit la nivelul directiilor sanitare si, dupã caz,
a municipiului Bucuresti.
Art. 51. - Modul de prescriere, eliberare si decontare a medicamentelor
de uz uman este prevãzut în anexa nr.
1.
CAPITOLUL IX
Dispozitive medicale destinate corectãrii
si recuperãrii deficientelor organice
sau functionale ori corectãrii
unor deficiente fizice
Art. 52. - (1) Asiguratii au dreptul la dispozitive medicale constând
în: unele proteze de membre si orteze, aparate ortopedice, mijloace
si dispozitive de mers, aparaturã si materiale ajutãtoare
si/sau compensatorii pentru mers, gestualitate si pentru corectarea deficientelor
senzoriale pentru auz si vãz, pentru corectarea vãzului,
auzului, pentru protezarea membrelor, precum si alte materiale sanitare
de specialitate, pe baza prescriptiei medicale.
(2) În cazul producerii de accidente de muncã sau de boli
profesionale, asiguratii care aveau încheiat contract individual
de muncã sau conventie civilã de prestãri de servicii
la acea datã se vor adresa directiei sanitare judetene sau, dupã
caz, a municipiului Bucuresti, care va recupera de la angajator sumele
alocate pentru procurarea dispozitivelor medicale.
(3) Lista dispozitivelor medicale prevãzute la alin. (1) se aprobã
prin ordin al ministrului sãnãtãtii.
(4) Pentru asiguratii care, potrivit unor prevederi legale cu caracter
special, au dreptul la gratuitate în achizitionarea dispozitivelor
medicale prevãzute la alin. (1), echivalentul contributiei personale
este suportat din fondurile prevãzute cu aceastã destinatie
sau, dupã caz, din alte fonduri decât fondul initial de asigurãri
sociale de sãnãtate.
Art. 53. - (1) Decontarea cheltuielilor aferente dispozitivelor medicale
se face de directia sanitarã judeteanã sau, dupã caz,
a municipiului Bucuresti, în baza conventiilor încheiate de
aceasta cu furnizorii de dispozitive medicale, din bugetul fondului initial
de asigurãri sociale de sãnãtate.
(2) Dispozitivele medicale executate, livrate si facturate în baza
Hotãrârii Guvernului nr. 204/1998 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind acordarea ajutoarelor pentru procurarea de dispozitive
medicale, precum si pentru gestionarea fondurilor din care se suportã
acestea, pânã la aprobarea legii bugetului de stat pe anul
1998, si rãmase nedecontate furnizorilor din bugetul de stat, bugetul
asigurãrilor sociale de stat, bugetul Fondului de risc si accident,
bugetul pentru plata pensiilor si a altor drepturi de asigurãri
sociale ale agricultorilor se suportã din Fondul asigurãrilor
sociale de sãnãtate, în mod centralizat.
Art. 54. - (1) Modul de procurare, categoriile de dispozitive medicale,
obligatiile furnizorilor si ale beneficiarilor, precum si avizarea furnizorilor
de dispozitive medicale sunt prevãzute în anexa nr. 2.
(2) Comenzile deschise la furnizori, dar nefinalizate, vor fi reactualizate
cu documentatia necesarã, conform prezentului contract-cadru. Decontarea
acestora si comenzile emise în conditiile prezentului contract-cadru
vor fi suportate din fondul initial de asigurãri sociale de sãnãtate,
conform art. 53 alin. (1).
Art. 55. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantã din prezentul
contract-cadru.
ANEXA Nr. 1
la contractul-cadru
Modul de prescriere, eliberare si decontare a medicamentelor de uz uman
CAPITOLUL I
Prescrierea medicamentelor
1. Prescrierea si eliberarea medicamentelor se fac prin consemnarea obligatorie
în carnetul de sãnãtate la purtãtor, de cãtre
medic si farmacist a datelor din prescriptia medicalã.
2. Prescriptiile medicale cuprind medicamentele care se acordã fãrã
contributie sau cu plata contributiei personale. Prescriptia medicalã
se elibereazã de cãtre medicii din unitãtile sanitare
publice, precum si de cãtre medicii care îsi desfãsoarã
activitatea în sistem privat si care în anul 1998 vor încheia
contracte cu directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.
3. Nu vor elibera prescriptii medicale medicii stagiari si rezidentii,
cu exceptia situatiilor când sunt în serviciul de urgentã.
În aceste cazuri, prescriptia medicalã nu poate cuprinde decât
medicatia pentru maximum 3 zile si trebuie înscrisã în
carnetul de sãnãtate.
4. Prescriptia medicalã va purta, în mod obligatoriu, codul
medicului si specialitatea acestuia. Inscriptionarea codului
pe prescriptia medicalã se va face prin aplicarea parafei, care
va contine, în mod obligatoriu, codul numeric personal.
5. Prescriptia medicalã fãrã cod este nulã
si nu va putea fi onoratã de cãtre farmacii.
6. Prescrierea medicamentelor se face de cãtre medici, exclusiv
în limita specialitãtii pe care o au.
7. Medicii au obligatia de a înscrie în documentele medicale
ale unitãtii, precum si în carnetul de sãnãtate
al bolnavului datele corespunzãtoare formularelor tipizate (numele,
prenumele, domiciliul, vârsta, sexul, data consultatiei, diagnosticul,
tratamentul prescris, numãrul carnetului de asigurat).
8. Decadal, unitãtile plãtitoare ale sumelor compensatorii
pentru medicamentele prescrise în tratamentele ambulatorii, cu si
fãrã contributie personalã, vor face cunoscute sumele
plãtite pentru prescriptiile medicale ale fiecãrui medic
directiilor sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului. Bucuresti,
în vederea urmãririi evolutiei consumului de medicamente,
comparativ cu bugetul alocat acestei categorii de cheltuieli.
9. Prescriptiile medicale pe baza cãrora se elibereazã medicamentele
constituie documente financiar-contabile, conform cãrora se întocmesc
borderourile centralizatoare.
10. Borderourile centralizatoare trebuie sã poarte viza de control
financiar-preventiv a persoanelor împuternicite potrivit legii.
11. Prescriptia medicalã se va întocmi în trei exemplare
si va cuprinde denumirea si sediul unitãtii medicale, numele, prenumele
si adresa completã a asiguratului, numãrul carnetului de
asigurat, numãrul din registrul de consultatie, diagnosticul, stampila
unitãtii medicale unde îsi desfãsoarã activitatea
medicul care elibereazã prescriptia medicalã, semnãtura
si parafa medicului. Toate prescriptiile medicale vor purta, în mod
obligatoriu, stampila cu codul medicului, cod înregistrat la directiile
sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti. Toate
datele vor fi înscrise citet.
12. Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de pânã
la 3 zile în afectiuni acute, de pânã la 8-10 zile în
afectiuni subacute si de pânã la 30 de zile pentru bolnavii
cu afectiuni cronice.
13. Numãrul medicamentelor care pot fi prescrise în regim
de compensare pentru un bolnav la o consultatie poate fi de 1-3 produse.
Cantitatea de medicamente pentru fiecare produs se va nota în cifre
si în litere.
CAPITOLUL II
Eliberarea medicamentelor
14. Eliberarea medicamentelor la nivelul farmaciilor se face numai pe baza
prescriptiei medicale si a carnetului de sãnãtate.
15. Eliberarea medicamentelor se face la orice farmacie de pe raza teritorialã
a judetului sau a municipiului Bucuresti, care a încheiat contract
pentru eliberarea medicamentelor. Primitorul semneazã de primirea
medicamentelor pe versoul prescriptiei medicale, pe care se mentioneazã
numele, prenumele, adresa completã, seria si numãrul actului
de identitate.
16. La eliberarea medicamentelor farmacia va încasa contributia personalã
suportatã de asigurat. În situatia în care primitorul
renuntã la o parte din medicamentele cuprinse în prescriptia
medicalã, acestea nu se elibereazã si se anuleazã,
nefiind permisã compensarea prin medicamente a sumei pe care, potrivit
reglementãrilor legale, o suportã asiguratul.
17. Farmaciile pot înlocui medicamentele prescrise pe prescriptia
medicalã cu alte medicamente similare în cadrul acelorasi
denumiri comune internationale, în cazul absentei din farmacie a
medicamentului prescris. În acest caz, farmacistul are obligatia
de a preciza pe prescriptia medicalã denumirea medicamentului eliberat.
În cazul în care medicul indicã numai denumirea substantei
active, farmacistul are obligatia de a elibera medicamentul cu pretul cel
mai mic din farmacie.
18. Înscrierea preturilor de vânzare cu amãnuntul se
va face de cãtre farmacist numai pentru medicamentele eliberate,
pe toate exemplarele prescriptiei medicale.
19. Farmacistul va nota preturile integrale ale medicamentelor, le va totaliza
si va mentiona pe prescriptia medicalã atât suma totalã,
cât si suma aferentã care urmeazã a fi suportatã
de cãtre directiile sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului
Bucuresti.
20. Medicamentele care nu au fost eliberate de farmacie se anuleazã
cu o linie, în fata primitorului, pe toate exemplarele prescriptiei
medicale. Farmacistul va consemna în carnetul de sãnãtate,
sub semnãturã, medicamentul si cantitatea eliberatã.
21. Prevederile pct. 14-20 se aduc la cunostinta asiguratilor, la loc vizibil
în farmacii.
CAPITOLUL III
Modul de decontare
22. Directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în
limita plafoanelor valorice stabilite de Ministerul Sãnãtãtii,
vor alimenta contul deschis la nivelul unitãtilor sanitare nominalizate
din subordine, în vederea decontãrii sumelor aferente medicamentelor
eliberate de cãtre farmaciile cu care au fost încheiate contracte.
23. Farmaciile vor întocmi un borderou centralizator în care
fiecare prescriptie medicalã va purta un numãr curent. Acelasi
numãr va fi notat pe fiecare prescriptie medicalã. Borderourile
se întocmesc în douã exemplare, specificându-se
suma ce urmeazã a fi încasatã de la unitatea sanitarã.
24. Borderourile centralizatoare se vor întocmi de cãtre farmacie.
25. La termenele stabilite în contractul încheiat între
unitatea sanitarã si farmacii sau ori de câte ori este nevoie,
o copie de pe borderou, certificatã pentru exactitate si realitate
de cãtre dirigintele farmaciei (inclusiv la cele particulare), împreunã
cu originalul prescriptiilor medicale vor fi înaintate unitãtii
sanitare cu care farmacia a încheiat contractul.
26. Suma totalã va fi achitatã astfel: 50%, la prezentarea
decontului si a actelor justificative, iar restul de 50%, într-un
termen de cel mult 30 de zile de la data prezentãrii decontului,
termen în cadrul cãruia se va asigura verificarea documentelor.
27. Unitãtile sanitare nominalizate vor verifica deconturile si
actele justificative prezentate de farmacii si, dupã, aprobarea
acestora potrivit legii, vor pune la dispozitie farmaciilor, în cadrul
termenului prevãzut la pct. 26, diferenta de decontat.
28. Farmaciile rãspund de exactitatea datelor cuprinse în
decont si în actele justificative, iar unitãtile sanitare
contractante, de legalitatea plãtilor efectuate.
29. Pânã la data de 6 a fiecãrei luni, unitãtile
sanitare vor justifica directiei sanitare judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti, plãtile efectuate în luna precedentã, iar
aceasta, în termen de douã zile de la aceastã datã,
va raporta Ministerului Sãnãtãtii datele privind plata
medicamentelor.
30. Dupã analizarea datelor prezentate, Ministerul Sãnãtãtii
va pune la dispozitie directiilor sanitare sumele destinate plãtii
medicamentelor, în limita plafoanelor valorice stabilite.
31. Pentru realizarea obligatiilor prevãzute mai sus se constituie,
la nivelul directiilor sanitare judetene sau, dupã caz a municipiului
Bucuresti, Comisia de supraveghere si control al consumului de medicamente,
iar la unitãtile sanitare nominalizate, o comisie de control având
aceleasi atributii. Componenta comisiilor mai sus mentionate se stabileste
de cãtre directiile sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului
Bucuresti, respectiv de conducerile unitãtilor sanitare pe lângã
care functioneazã. Comisia va fi compusã din 5 persoane,
cuprinzând urmãtoarele categorii profesionale: medici, farmacisti
si economisti.
32. Directiile sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti
si unitãtile sanitare nominalizate sunt obligate sã analizeze,
lunar, în consiliile de administratie modul de gestionare a fondurilor,
precum si de prescriere si eliberare a medicamentelor, luând mãsurile
care se impun.
33. Ministerul Sãnãtãtii poate emite precizãri
cu privire la decontarea si circuitul financiar al plãtilor între
unitãti, respectiv directiile sanitare, si furnizorii de medicamente.
34. În cazul încãlcãrii dispozitiilor legale
se vor întocmi actele de constatare si de sesizare ale organelor
competente, potrivit rãspunderii juridice care rezultã din
actul de constatare.
ANEXA Nr. 2
la contractul-cadru
Modul de procurare, categoriile de dispozitive medicale, obligatiile furnizorilor si ale beneficiarilor,precum si avizarea furnizorilor de dispozitive medicale
CAPITOLUL I
Procedura de înregistrare
a cererilor si acordarea dispozitivelor medicale
1. Dispozitivele medicale se acordã pe baza cererilor scrise, înregistrate
la directia sanitarã în a cãrei razã teritorialã
îsi are domiciliul sau resedinta persoana îndreptãtitã.
2. Cererea se întocmeste de beneficiar, de reprezentantul legal al
acestuia sau de oricare persoanã împuternicitã în
acest sens.
3. Cererea va fi însotitã de actul care certificã calitatea
de asigurat, precum si de recomandarea medicalã pentru dispozitivul
medical.
4. La cererea de procurare a dispozitivelor medicale destinate corectãrii
auzului se anexeazã si audiograma elaboratã de clinica de
specialitate sau de serviciile de specialitate autorizate de Ministerul
Sãnãtãtii.
5. Recomandarea medicalã se elibereazã de medicul de specialitate
acreditat.
6. Aprobarea procurãrii dispozitivelor medicale se face prin decizie
a directorului directiei sanitare judetene sau, dupã caz, a municipiului
Bucuresti.
7. Decizia privind procurarea dispozitivelor medicale se comunicã
beneficiarilor în termen de cel mult 3 zile de la data înregistrãrii
cererii.
8. Un exemplar din decizia privind aprobarea procurãrii dispozitivelor
medicale, cererea si actele doveditoare se arhiveazã la emitent.
CAPITOLUL II
Procedura de procurare a dispozitivelor
medicale si a materialelor sanitare
9. Comanda pentru procurarea dispozitivului medical si a materialelor sanitare
se emite de beneficiar. Acesta se adreseazã furnizorului avizat
de Ministerul Sãnãtãtii.
Beneficiarul alege furnizorul din lista producãtorilor si comerciantilor,
acreditati de Ministerul Sãnãtãtii, aprobatã
prin ordin al ministrului sãnãtãtii si publicatã
în Monitorul Oficial al României.
10. Modul de furnizare a dispozitivelor medicale si conditiile de platã
se stabilesc prin conventii cu furnizorii de dispozitive medicale.
11. Decontarea dispozitivelor medicale si a materialelor sanitare se face
la pretul cel mai mic al produsului, considerat produs-etalon, din Nomenclatorul
dispozitivelor medicale, aprobat prin ordin al ministrului sãnãtãtii.
Dacã beneficiarul asigurat doreste alt produs cu caracteristici
tehnico-medicale superioare produsului-etalon, va suporta diferenta dintre
pretul acestuia si pretul produsului-etalon. Pretul produsului-etalon se
avizeazã si se ajusteazã dupã însusirea acestuia
de cãtre Ministerul Sãnãtãtii.
12. Diferenta dintre pretul de livrare al dispozitivului medical si contributia
suportatã de directia sanitarã judeteanã sau, dupã
caz, a municipiului Bucuresti se suportã de beneficiar si se achitã
direct furnizorului.
CAPITOLUL lll
Categoriile de dispozitive medicale,
termenul de garantie,
repararea si înlocuirea acestora
13. Categoriile de dispozitive medicale-etalon, termenele de înlocuire
a acestora, precum si dispozitivele medicale care sunt supuse reparatiilor
sunt prevãzute în Nomenclatorul stabilit de Ministerul Sãnãtãtii
si se aprobã prin ordin al ministrului sãnãtãtii.
14. Termenul de garantie este cel prevãzut de norma de fabricatie
pentru fiecare produs. În cadrul acestui termen, beneficiarii pot
reclama executarea necorespunzãtoare, calitatea sau deteriorarea
dispozitivului medical, dacã aceasta nu s-a produs din vina utilizatorului.
Repararea sau înlocuirea produsului respectiv cu altul corespunzãtor,
în cadrul termenului de garantie, se asigurã si se suportã
de cãtre furnizor.
15. Repararea dispozitivelor medicale dupã expirarea termenului
de garantie se asigurã de cãtre furnizori.
16. Repararea dispozitivelor medicale dupã expirarea termenului
de garantie se aprobã pe baza urmãtoarelor acte:
a) cererea persoanei îndreptãtite;
b) carnetul de asigurat sau alte acte care atestã calitatea de asigurat.
Cuantumul contributiei personale pentru repararea dispozitivului medical
este de pânã la 50% din valoarea acestuia si se acordã
o singurã datã între termenele de acordare a
unui nou dispozitiv.
17. Pentru copiii si tinerii în vârstã de pânã
la 18 ani, precum si pentru cei care sunt elevi sau studenti în institutiile
de învãtãmânt prevãzute de lege, fãrã
a depãsi vârsta de 26 de ani, dispozitivele medicale vor fi
înlocuite sau reînnoite
ori de câte ori va fi necesar, având în vedere procesul
de dezvoltare somaticã a acestora.
CAPITOLUL IV
Gestionarea fondurilor din care
se deconteazã dispozitivele medicale
18. Fondurile necesare procurãrii dispozitivelor medicale se prevãd
si se suportã din bugetul Fondului de asigurãri sociale de
sãnãtate si reprezintã o sumã distinctã
din acest fond.
19. Decontarea la furnizori a dispozitivelor medicale se face de directia
sanitarã judeteanã, respectiv a municipiului Bucuresti, pe
baza documentelor de platã emise de furnizorii cu care a încheiat
conventii, dupã confirmarea primirii de cãtre beneficiar
a dispozitivului medical.
Documentul de platã emis de furnizor este însotit de confirmarea
primirii dispozitivului medical sub semnãtura beneficiarului, cu
specificarea domiciliului si a actului de identitate al acestuia (seria,
numãrul, emitentul) sau a documentatiei care confirmã expedierea
si primirea la domiciliu.
CAPITOLUL V
Obligatiile furnizorilor si ale
beneficiarilor de dispozitive medicale
20. Furnizorii dispozitivelor medicale au urmãtoarele obligatii:
a) sã confectioneze dispozitivul medical la parametrii tehnico-medicali
corespunzãtori deficientei pentru care a fost recomandat;
b) sã livreze la termen dispozitivul medical comandat si sã
asigure primirea acestuia de cãtre beneficiar;
c) sã execute orice modificare necesarã dispozitivului medical,
în cazul în care nu au fost respectate specificatiile din recomandarea
medicului specialist;
d) sã verifice la livrare adaptabilitatea si buna functionare a
dispozitivului medical confectionat si sã facã un instructaj
privind folosirea acestuia.
21. Beneficiarii dispozitivelor medicale au urmãtoarele obligatii:
a) sã întretinã dispozitivele medicale în bune
conditii;
b) sã nu modifice caracteristicile functionale ale dispozitivelor
medicale;
c) sã pãstreze numãrul si data, stantate pe dispozitiv;
d) sã ridice dispozitivul medical solicitat la data stabilitã
de furnizor;
e) sã anunte furnizorul cu cel putin 7 zile înainte, dacã,
din motive bine întemeiate, nu se poate prezenta la data stabilitã
pentru ridicarea dispozitivului medical;
f) sã nu înstrãineze dispozitivele medicale achizitionate.
CAPITOLUL VI
Avizarea furnizorilor de dispozitive
medicale
22. Avizarea furnizorilor de dispozitive medicale din punct de vedere al
îndeplinirii conditiilor medico-sanitare si de calitate necesare
se face pentru o perioadã de un an, pe bazã de cerere adresatã
Ministerului Sãnãtãtii, în care se vor mentiona:
a) denumirea furnizorului;
b) obiectul de activitate;
c) sediul sãu principal si, dupã caz, sucursalele;
d) numele si prenumele, profesia si domiciliul reprezentantului legal al
furnizorului.
23. La cererea de avizare se anexeazã:
a) copie legalizatã de pe actul constitutiv (statut si/sau contract
de societate) al furnizorului;
b) copie legalizatã de pe dovada înmatriculãrii furnizorului
- societate comercialã - la oficiul registrului comertului, codul
fiscal;
c) actele doveditoare privind îndeplinirea conditiilor medico-sanitare
si de calitate necesare producerii sau comercializãrii de dispozitive
medicale.
24. Criteriile de avizare a furnizorilor de dispozitive medicale se stabilesc
prin ordin al ministrului sãnãtãtii.
25. Ministerul Sãnãtãtii, o datã sesizat, va
proceda la emiterea avizului în termen de 15 zile Iucrãtoare
de la înregistrarea cererii furnizorului.
26. Cererea pentru reînnoirea avizului, însotitã de
actele mai sus mentionate, se depune cu cel putin 30 de zile înainte
de data expirãrii termenului pentru care este eliberat avizul.
HOTÃRÂRE
privind aprobarea Programului special
de promovare turisticã "eclipsa totalã de soare 1999"
În temeiul art. 6 alin. (3) lit. h) din Ordonanta Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea si dezvoltarea turismului, cu modificãrile ulterioare,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se aprobã Programul special de promovare turisticã
"eclipsa totalã de soare 1999", denumit în continuare Programul
Eclipsa '99, prevãzut în anexa care face parte integrantã
din prezenta hotãrâre.
Art. 2. - Finantarea actiunilor cuprinse în Programul Eclipsa '99
se va face din Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului.
Art. 3. - Ministerul Turismului, prin Oficiul de promovare a turismului,
este singura institutie abilitatã sã coordoneze
actiunile de promovare turisticã cuprinse în Programul Eclipsa
'99. Agentii economici care desfãsoarã activitatea turisticã,
precum si cei implicati în derularea Programului
Eclipsa '99 au obligatia de a informa Oficiul de promovare a turismului
asupra activitãtilor întreprinse cu ocazia punerii în
aplicare a dispozitiilor Programului Eclipsa '99.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministrul turismului,
Sorin Frunzãverde
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 15
octombrie 1998.
Nr. 706.
PROGRAMUL SPECIAL DE PROMOVARE TURISTICÃ "eclipsa totalã de soare 1999"
Programul special de promovare turisticã a României, cu tema
"eclipsa totalã de soare, 11 august 1999", se deruleazã pe
o perioadã de 10 luni si cuprinde un set coerent de actiuni menite
sã conducã la atingerea obiectivelor propuse.
Data începerii programului special de promovare turisticã
este 11 octombrie 1998, finalizarea lui urmând sã aibã
loc pe data de 11 august 1999.
Obiectivul general constã în cresterea numãrului de
turisti care viziteazã România - zona de totalitate a eclipsei
-, cu prilejul acestui fenomen.
Obiectivele specifice sunt:
· stimularea
interesului diferitelor categorii de turisti potentiali de a vizita România;
· încurajarea
atitudinii proactive a industriei turistice si a cãlãtoriilor
din România, precum si a comunitãtilor locale din zona de
totalitate a eclipsei pentru exploatarea acestui eveniment.
Actiunile prevãzute în programul special de promovare turisticã
sunt cuprinse în Programul anual de marketing, si promovare turisticã
a României pe anul 1998 si în proiectul programului anual pentru
anul 1999.
Bugetul total aferent programului este format din:
- bugetul
actiunilor directe (aproximativ 70% din total):
· realizarea unor brosuri,
postere si foto-display-uri tematice speciale;
· realizarea unui film de
promovare turisticã a României, cu accent pe zona de totalitate
a eclipsei
· realizarea
unui CD-ROM cu oferta turisticã a României;
· realizarea
unor obiecte de reclamã, de protocol, suveniruri;
· organizarea
unor conferinte de presã pentru prezentarea destinatiei;
· organizarea
unor vizite de documentare pentru reprezentantii mass-media din tarã
si din strãinãtate;
· campanii
publicitare în presa scrisã, prezentare pe teletext si Internet;
· difuzarea
informatiilor cãtre grupuri-tintã;
- bugetul actiunilor generale de promovare, care vor fi utilizate drept
canale de difuzare a informatiilor legate de evenimentul astronomic respectiv:
· participarea
la manifestãri expozitionale de profil, organizate în tarã
si în strãinãtate;
· realizarea
unor tipãrituri (hãrti, pliante, brosuri, ghiduri, reviste)
adiacente de prezentare a României si, implicit, a zonei de totalitate
a eclipsei.
Sunt prevãzute 3 conferinte de presã în tarã,
în urmãtoarele perioade:
- noiembrie 1998;
- mai-iunie 1999;
- iulie-august 1999.
Concomitent, cu prilejul participãrii României la târgurile
internationale de turism, vor fi organizate conferinte de presã.
Birourile de informare si promovare turisticã din strãinãtate
vor sustine, conform unui grafic riguros, conferinte de presã pentru
prezentarea destinatiei si a implicatiilor eclipsei asupra circulatiei
turistice.
Pentru difuzarea cât mai largã a informatiilor se vor utiliza
toate canalele de difuzare: presã scrisã, audiovizual, Internet,
corespondentã directã, relatii publice.
Grupurile-tintã vizate sunt:
· specialisti
în domeniu;
· membri
ai asociatiilor sau cluburilor de profil;
· alti
reprezentanti ai lumii stiintifice;
· turisti
potentiali pentru oferta turisticã româneascã (litoral,
turism rural, turism montan, balnear);
· oameni
de afaceri.
Pe întreaga zonã de totalitate a eclipsei, Oficiul de promovare
a turismului va distribui unitãtilor de cazare pliante generale
despre România, brosura tematicã "Eclipsa totalã de
soare, 11 august 1999" si alte brosuri si pliante.
Aceleasi materiale vor fi difuzate si prin reteaua centrelor de informare
turisticã din zonã si prin filialele locale ale asociatiilor
profesionale din turism.
Reprezentantii zonali ai Oficiului de promovare a turismului (Timisoara,
Vâlcea, Sinaia, Bucuresti, Constanta) vor avea un rol important în
difuzarea informatiilor si la sensibilizarea comunitãtilor locale,
în vederea derulãrii unor programe locale de promovare turisticã
a României.
HOTÃRÂRE
pentru aprobarea trecerii Spitalului
Interdepartamental Bucuresti din subordinea
Ministerului Sãnãtãtii
în subordinea Ministerului Justitiei
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Spitalul Interdepartamental Bucuresti, cu sediul în municipiul
Bucuresti, str. Mircea Vodã nr. 49, sectorul 3, trece din subordinea
Ministerului Sãnãtãtii - Directia sanitarã
a municipiului Bucuresti în subordinea Ministerului Justitiei.
Art. 2. - Trecerea se face pe bazã de protocol încheiat între
pãrtile interesate, în termen de 30 de zile de la intrarea
în vigoare a prezentei hotãrâri.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministru de stat, ministrul justitiei,
Valeriu Stoica
Ministru de stat, ministrul apãrãrii
nationale,
Victor Babiuc
Ministrul sãnãtãtii,
Hajdú Gábor
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 15
octombrie 1998.
Nr. 714.
HOTÃRÂRE
privind aprobarea programelor de
restructurare si reformã economicã din sectoarele industriei,finantate
din Fondul la dispozitia Guvernului, constituit din vãrsãminte
din privatizare
În temeiul prevederilor art. 24 lit. d) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998 si ale art. 27 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 14/1998 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1998,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - (1) Se aprobã programele de restructurare si reformã
economicã din sectoarele industriei, precum si finantarea acestora
în cuantumurile prevãzute în anexa care face parte integrantã
din prezenta hotãrâre.
(2) Resursele necesare finantãrii se asigurã din Fondul la
dispozitia Guvernului, constituit din vãrsãminte din privatizare.
(3) Cu sumele astfel alocate se suplimenteazã bugetul Ministerului
Industriei si Comertului pe anul 1998.
Art. 2. - Se autorizeazã Ministerul Finantelor sã introducã
modificãrile corespunzãtoare în bugetul Ministerului
Industriei si Comertului si în bugetul de stat pe anul 1998.
Art. 3. - Alocarea sumelor de la bugetul de stat se va face la cererea
ordonatorului principal de credite, potrivit legislatiei si normelor metodologice
în vigoare.
Art. 4. - Ministerul Finantelor, Ministerul Industriei si Comertului si
Curtea de Conturi vor controla modul de utilizare a sumei alocate potrivit
art. 1.
Art. 5. - Utilizarea în alte scopuri a fondurilor destinate sustinerii
financiare a programelor de restructurare si reformã economicã
din sectoarele industriei, aprobate prm prezenta hotãrâre,
este interzisã si se sanctioneazã conform prevederilor legale.
PRlM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
p. Ministrul reformei,
presedintele Consiliului pentru Reformã,
Adrian Ciocãnea,
secretar de stat
Bucuresti, 15
dctombrie 1998.
Nr. 716.
MINISTERUL INDUSTRIEI SI COMERTULUI
ANEXÃ
LISTA
cuprinzând programele de restructurare
si reformã economicã din sectoarele industriei, finantate
din Fondul la dispozitia Guvernului, constituit din vãrsãminte
din privatizare, destinate sustinerii financiare a acestora
- miliarde lei -
|
|
program |
|
estimate |
|||||||||||
|
si gaze |
si geologie |
|
de masini |
si electronicã |
si petrochimie |
si pielãrie |
sticlã si ceramicã |
de constructii |
specialã |
de cheltuieli |
suplimentare |
||
I. Programul "Conversia unor capacitãti de productie" |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
II. Programul"Retehnologizarea fabricatiei" |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
III. Programul
"Punerea si repunerea în functiune a unor capacitãti de productie" |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
IV. Programul
"Protectia si ecologizarea mediului" |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
V. Programul "Reabilitarea de infrastructuri si utilaje" |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL GENERAL: |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
HOTÃRÂRE
privind aprobarea derulãrii
operatiunilor de import în contul de cooperare constituit
din exporturile efectuate de Societatea
Comercialã "unirea" - S.A. Cluj-Napoca
În temeiul prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 276/1995 privind efectuarea de operatiuni legate de import-export, încheiate la nivel de agent economic,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se aprobã derularea de cãtre Societatea Comecialã
"unirea" - S.A. Cluj-Napoca a operatiunilor de import din Bangladesh, în
contul de cooperare în moneda nationalã "taka", constituit
din exporturile efectuate de Societatea Comercialã "unirea" - S.A.
Cluj-Napoca în baza contractelor nr. 11-012/1990 si nr. 12-012/1990,
încheiate cu firmele Dulla Mia Cotton Spining Mills Ltd si, respectiv,
Sdah Fatehullah Textile Mills Ltd.
Art. 2. - Importurile se pot efectua în limita sumelor, în
moneda nationalã "taka", consemnate în contul de cooperare
deschis la Sonali Bank, fãrã decontãri cu bugetul
statului, conform Hotãrârii Guvernului nr. 276/1995.
Art. 3. - Societatea Comercialã "unirea" - S.A. Cluj-Napoca va depune
la Ministerul Finantelor, si la Banca Românã de Comert Exterior
- S.A. toate documentele justificative ale importurilor respective pentru
efectuarea înregistrãrii utilizãrii disponibilitãtilor,
în moneda nationalã "taka", din contul de cooperare prevãzut
la art. 1 si 2.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministrul industriei si comertului,
Radu Berceanu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 15
octombrie 1998.
Nr. 717.
HOTÃRÂRE
pentru aprobarea bugetului de venituri
si cheltuieli pe anul 1998 al Institutului National de Cercetare Stiintificã
în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucuresti
aflat în coordonarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, care
functioneazã dupã modelul regiilor autonome
În temeiul art. 49 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 1998 nr. 109/1998,
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se aprobã bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 1998
al Institutului National de Cercetare Stiintificã în Domeniul
Muncii si Protectiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucuresti, aflat în
coordonarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, prevãzut
în anexa la prezenta hotãrâre.
Defalcarea pe trimestre a indicatorilor prevãzuti în bugetul
de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare Stiintificã
în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucuresti
se aprobã de cãtre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Art. 2. - Cheltuielile totale aferente veniturilor înscrise în
bugetul de venituri si cheltuieli al Institutului National de Cercetare
Stiintificã în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S.
Bucuresti reprezintã limite maxime si nu pot fi depãsite
decât în cazuri justificate si numai cu aprobarea Guvernului,
la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, cu avizul Ministerului
Finantelor.
În cazul în care în executie se înregistreazã
depãsiri sau nerealizãri ale veniturilor aprobate, Institutul
National de Cercetare Stiintificã
în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucuresti
poate efectua cheltuieli în functie de realizarea veniturilor, cu
încadrarea în indicatorii de eficientã aprobati.
Art. 3. - Nerespectarea prevederilor art. 2 constituie contraventie, dacã
nu a fost sãvârsitã în astfel de conditii încât,
potrivit legii penale, sã fie consideratã infractiune, si
se sanctioneazã cu amendã de la 500.000 lei la 1.000.000
lei.
Art. 4. - Contraventia se constatã si amenda se aplicã de
cãtre organele de control financiar ale statului, împuternicite
potrivit legii, persoanelor vinovate de nerespectarea prezentei hotãrâri.
Contraventiei prevãzute în prezenta hotãrâre
i se aplicã dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile ulterioare.
Art. 5. - Anexa face parte integrantã din prezenta hotãrâre
si se va transmite Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si Ministerului
Finantelor.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
Ministrul muncii si protectiei sociale,
Alexandru Athanasiu
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 15
octombrie 1998.
Nr. 723.
HOTÃRÂRE
privind aprobarea indicatorilor
tehnico-economici ai obiectivului de investitii "Varianta ocolitoare puncte
periculoase, localitatea Mehadia, pe DN 6 km 386+000-388+000,
judetul Caras-Severin"
Guvernul României h o t ã r ã s t e :
Art. 1. - Se aprobã indicatorii tehnico-economici ai obiectivului
de investitii "Varianta ocolitoare puncte periculoase, localitatea Mehadia,
pe DN 6 km 386+000-388+000, judetul Caras-Severin, cuprinsi în anexa*)
la prezenta hotãrâre.
Art. 2. - Finantarea obiectivului de investitii prevãzut la art.
1 se face din surse proprii, din alte fonduri legal constituite cu aceastã
destinatie si, în completare, de la bugetul de stat, conform listelor
de investitii aprobate potrivit legii.
PRIM-MINISTRU
RADU VASILE
Contrasemneazã:
p. Ministrul transporturilor,
Adrian Marinescu,
secretar de stat
Ministrul lucrãrilor publice
si amenajãrii teritoriului,
Nicolae Noica
Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes
Bucuresti, 15
octombrie 1998.
Nr. 724.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
ORDIN
privind reglementarea situatiei
asistentilor medicali si a altor categorii de personal cu pregãtire
postlicealã si medie, încadrati cu nerespectarea Normelor
privind schimbarea specialitãtii personalului mediu si auxiliar,
aprobate prin
Ordinul ministrului sãnãtãtii
nr. 108/1971
Ministrul sãnãtãtii,
în temeiul prevederilor art. 2 pct. 17 si 22 din Hotãrârea
Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sãnãtãtii,
emite urmãtorul ordin:
Art. 1 . - (1) Asistentii medicali si personalul mediu sanitar, încadrati
într-o altã specialitate decât cea prevãzutã
în diplomã, care au o vechime mai micã de 5 ani în
noua specialitate, se vor prezenta si vor sustine examenul de confirmare
în noua specialitate, dupã minimum un an vechime în
noua specialitate.
(2) Personalul cu o vechime mai mare de 5 ani într-o altã
specialitate decât cea prevãzutã în diplomã
si care nu are gradul principal poate sustine examenul de grad principal
în noua specialitate.
(3) Promovarea examenului de grad principal confirmã si noua specialitate.
(4) Personalul cu o vechime mai mare de 5 ani într-o altã
specialitate decât cea prevãzutã în diplomã,
care nu a sustinut sau nu a promovat
examenul de grad principal în noua specialitate, dar care are gradul
principal în specialitatea conferitã în diplomã,
va fi atestat de cãtre Ministerul Sãnãtãtii
în noua specialitate la gradul principal.
Art. 2. - Examenele prevãzute la art. 1 alin. (1), (2) si (3) si
atestãrile prevãzute la alin. (4) vor fi organizate, sustinute
si solutionate în cel mult 6 luni de la data intrãrii în
vigoare a prezentului ordin.
Art. 3. - Orice reglementãri contrare se abrogã.
Art. 4. - Directia resurse umane si formare profesionalã din cadrul
Ministerului Sãnãtãtii si directiile sanitare judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.
Bucuresti, 2
octombrie 1998.
Nr. 805.
ORDIN
pentru aprobarea Normelor privind
schimbarea specialitãtii si obtinerea altei specialitãti
pentru asistentii medicali si pentru alte categorii de personal sanitar,
cu pregãtire postlicealã si medie
Ministrul sãnãtãtii,
în temeiul prevederilor art. 2 pct. 17 si 22 din Hotãrârea
Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea si functionarea Ministerului
Sãnãtãtii,
emite urmãtorul ordin:
1. Se aprobã Normele privind schimbarea specialitãtii si
obtinerea altei specialitãti pentru asistentii medicali si pentru
alte categorii de personal sanitar, cu pregãtire postlicealã
si medie, anexã la prezentul ordin.
2. La data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã
Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 108/1971 pentruaprobarea
Normelor privind schimbarea specialitãtii personalului mediu si
auxiliar.
3. Directia resurse umane si formare profesionalã din cadrul Ministerului
Sãnãtãtii si directiile sanitare judetene, respectiv
a municipiului Bucuresti, vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.
Bucuresti, 2
octombrie 1998.
Nr. 806.
NORME
privind schimbarea specialitãtii
si obtinerea altei specialitãti pentru asistentii medicali
si pentru alte categorii de personal
sanitar, cu pregãtire postlicealã si medie
Art. 1. - (1) Asistentii medicali si alte categorii de personal sanitar,
cu pregãtire postlicealã si medie, se încadreazã
în specialitãtile în care au absolvit cursurile învãtãmântului
de specialitate, recunoscute de lege, si în specialitatea în
care au promovat examenul de confirmare în noua specialitate sau
examenul de grad principal.
(2) Asistentii medicali si alte categorii de personal sanitar, cu pregãtire
postlicealã si medie, vor fi încadrati conform anexei la prezentele
norme.
Art. 2. - (1) Schimbarea specialitãtii în altã specialitate
decât cea prevãzutã în diplomã se aprobã
de cãtre Ministerul Sãnãtãtii, la propunerea
directiilor sanitare judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti si
de cãtre conducerea directiilor medicale din cadrul departamentelor
cu retea sanitarã proprie.
(2) Schimbarea specialitãtii se aprobã din motive medicale,
atestate de comisia de expertizã a capacitãtii de muncã,
atunci când, din cauza afectiunii, personalul sanitar nu îsi
mai poate exercita atributiile în specialitatea în care a fost
pregãtit sau a fost confirmat ori din alte considerente, cum ar
fi: desfiintarea unitãtii sanitare, schimbarea profilului acesteia,
situatii familiale care impun transferul în interesul serviciului
sotului (sotiei) - cadru medical, restrângerea activitãtii
sau privatizarea unitãtii sanitare.
(3) Asistentii medicali si alte categorii de personal sanitar, cu pregãtire
postlicealã sau medie, care au obtinut aprobarea de schimbare a
specialitãtii, vor fi încadrati în noua
specialitate, aprobarea rãmânând valabilã si
în caz de transfer sau de reîncadrare.
Art. 3. - Obtinerea altei specialitãti se aprobã de cãtre
Ministerul Sãnãtãtii, la propunerea directiilor sanitare
judetene si, respectiv, a municipiului Bucuresti si a conducerilor directiilor
medicale din cadrul departamentelor cu retea sanitarã proprie, cu
avizul Colegiului Asistentilor Medicali din România.
Art. 4. - Începând cu data intrãrii în vigoare
a prezentului ordin, obtinerea altei specialitãti se face numai
prin programe de pregãtire elaborate de Ministerul Sãnãtãtii,
în institutiile abilitate de cãtre acesta, numai în
specialitãtile prevãzute în anexa la prezentele norme,
în urma promovãrii examenului de confirmare în noua
specialitate.
Art. 5. - Examenul de confirmare în specialitate se va organiza în
mod ritmic si periodic (6-18 luni), dupã caz, pe baza metodologiei
elaborate de Ministerul Sãnãtãtii.
Art. 6. - Schimbarea specialitãtii si obtinerea altei specialitãti
pentru asistentii medicali si pentru alte categorii de personal sanitar,
cu pregãtire postlicealã si medie, se vor face în concordantã
cu anexa la prezentele norme, tinându-se seama de planurile si de
programele pe baza cãrora acestia au fost pregãtiti.
Art. 7. - Asistentii medicali si alte categorii de personal sanitar, cu
pregãtire postlicealã si medie, au dreptul sã sustinã
examen de grad principal în noua specialitate, dacã au o vechime
de 5 ani în specialitatea în care au fost confirmati.
Modalitatea de schimbare a specialitãtii si de obtinere a altei specialitãti pentru asistentii medicali si pentru alte categorii de personal sanitar, cu pregãtire postlicealã si medie
1. Asistentul medical generalist poate lucra în specialitãtile:
pediatrie, biostatisticã, dieteticã, neonatologie, proteticã
medicalã, imagisticã, endoscopie, dializã, ATI, explorãri
functionale, ocrotire, obstetricã-ginecologie.
2. Asistentul medical de pediatrie poate lucra în specialitãtile:
ocrotire, dieteticã, biostatisticã, explorãri functionale,
asistent medical generalist, dializã, ATI, neonatologie, imagisticã,
endoscopie.
3. Asistentul medical de obstetricã si ginecologie poate
lucra în specialitãtile: asistent medical generalist, pediatrie,
ocrotire, neonatologie, biostatisticã, imagisticã, endoscopie.
4. Asistentul medical de ocrotire poate lucra în specialitãtile:
pediatrie, biostatisticã, dieteticã, asistent medical generalist,
imagisticã, endoscopie.
5. Asistentul medical de igienã poate lucra în specialitãtile:
biostatisticã, imagisticã, endoscopie.
6. Asistentul medical de laborator clinic poate lucra în specialitãtile:
anatomie patologicã, biostatisticã, explorãri functionale,
imagisticã, endoscopie, igienã.
7. Asistentul medical de farmacie poate lucra în specialitãtile:
laborator biochimie, biostatisticã, imagisticã.
8. Asistentul medical de radiologie poate lucra în specialitãtile
electrofizioterapie, explorãri functionale, medicinã nuclearã,
imagisticã, endoscopie.
9. Tehnicianul de tehnicã dentarã poate lucra în
specialitatea asistent medical în servicii de stomatologie.
10. Tehnicianul de utilaje medicale poate lucra în specialitãtile:
opticã medicalã, electrofizioradiologie, proteticã
medicalã, opticã medicalã.