MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

P A R T E A  I
Anul XI - Nr. 25      LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE    26 ianuarie 1998

SUMAR

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

          96. - Ordin privind stabilirea listei perimetrelor ce urmeaza a fi concesionate prin apel public de oferta, in vederea desfasurarii de operatiuni petroliere

         101. - Ordin pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice si rezervelor de petrol si continutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol

         2. - Ordin privind aprobarea Normelor metodologice de intocmire si transmitere a declaratiilor anuale industriale prevazute de Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN
privind stabilirea listei perimetrelor ce urmeaza a fi concesionate prin apel public de oferta, in vederea desfasurarii de operatiuni petroliere

            Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
            avand in vedere: prevederile art. 9, 11 si 12 din Legea Petrolului nr. 134/1995; prevederile art. 3 din Hotararea Guvernului nr. 221/1995; prevederile art. 29 si 31 din Hotararea Guvernului nr. 1.265/1996, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, precum si al Deciziei primului-ministru nr. 86/1997, emite urmatorul ordin:
            Art. 1. - Se stabileste si se face publica lista perimetrelor de explorare, dezvoltare si exploatare propuse a fi concesionate:
1. SUD BUCURESTI
1.1. Coordonate de delimitare a perimetrului:
Pct. X Y
1 303.000 511.400
2 303.000 567.000
3 311.000 607.000
4 288.000 607.000
5 288.000 511.400
Sistem de referinta Stereografic 1970
2. PANCOTA
2.1. Coordonate de delimitare a perimetrului:
Pct. X Y
1 544.000 241.100
2 544.600 246.000
3 544.500 248.000
4 542.800 246.600
5 543.300 245.000
6 541.000 244.200
7 541.300 241.300
Sistem de referinta Stereografic 1970
            Art. 2. -  Se stabileste si se face public perimetrul de dezvoltare-exploatare si/sau de exploatare propus a fi concesionat:
1. MORAVITA
1.1. Coordonate de delimitare a perimetrului:
Pct. X Y
1 431.020 205.800
2 430.740 206.090
3 430.170 205.980
4 430.120 206.260
5 430.340 206.500
6 430.230 206.660
7 429.900 206.610
8 429.890 206.940
9 429.460 207.120
10 428.820 205.660
11 428.820 205.270
12 429.180 205.180
13 429.540 204.360
14 429.970 204.350
15 430.800 205.340
Limita de adancime Z = 800 m
Sistem de referinta Stereografic 1970
            Art. 3. - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si va intra in vigoare la data publicarii.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Mihail Ianas

Bucuresti, 2 decembrie 1997.
Nr. 96.

AGENTIA NATIONALA PENTRU RESURSE MINERALE

ORDIN
pentru aprobarea Instructiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice si rezervelor de petrol si continutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol

            Pentru realizarea atributiilor in domeniul confirmarii rezervelor de petrol, prevazute la art. 14 si 27 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului nr. 134/1995, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.265/1996,
            in temeiul Hotararii Guvernului nr. 221/1995 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si al Deciziei primului-ministru nr. 86/1997,
            Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale emite urmatorul ordin:
            Art. 1. - Se aproba Instructiunile tehnice privind evalua rea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice si rezervelor de petrol si continutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselorgeologicesirezervelordepetrol,prevazuteinanexa.
            Art. 2. - Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea si evidenta rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice nr. 24/1978 si prin art. 3 din Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale nr. 33/1994 privind resursele de petrol, isi inceteaza aplicabilitatea.
            Art. 3. - Anexele fac parte integranta din prezentul ordin.
            Art. 4. - Directia generala investigare si dezvoltare baza nationala de resurse minerale va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale,
Mihail Ianas

Bucuresti, 8 decembrie 1997.
Nr. 101.

CAPITOLUL I

            Art. 1 -. Obiectul prezentelor instructiuni tehnice il reprezinta substantele minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale acumulate in scoarta terestra, denumite generic petrol, care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa sau lichida si se exploateaza prin sonde.
            Art. 2. - Petrolul cuprinde urmatoarele substante pentru care se evalueaza, se confirma si se tin in evidenta resursele geologice si rezervele:
            a) titei, cuprinzand amestecuri de hidrocarburi, care, in conditii de zacamant si standard de suprafata, se prezinta in stare lichida;
            b) gaze asociate cu titeiul, cuprinzand gazele dizolvate in titei in conditii initiale de zacamant si gazele din capul primar de gaze asociate acumularilor de titei;
            c) gazele naturale libere, acumulate in zacaminte, exclusiv sub forma de gaze, care pot fi sarace (fara continut de condensat), bogate (in amestec cu condensat in conditii de zacamant, la care ratia gaz-condensat depaseste 27.000 Stm3/m3) sau gaz-condensat (gaze in amestec cu condensat in conditii de zacamant, la care ratia gaz-condensat este cuprinsa intre 540 27.000 Stm3/m3);
            d) condensat, fractie lichida de hidrocarburi usoare la care componenta C7+ nu depaseste 12,5%, rezultat prin procese de separare a gazelor provenite din zacamintele de gaz-condensat, gaze libere bogate sau din capul de gaze al zacamintelor de titei;
            e) amestecuri de gaze combustibile naturale din zacaminte, exclusiv sub forma de gaze, care, pe langa componentele din grupa hidrocarburilor, contin si alte componente chimice (dioxid de carbon, azot, hidrogen, hidrogen sulfurat etc.) in proportii cumulate de peste 10% (volumetric) si a caror combustibilitate este dovedita prin teste de ardere.
            Art. 3. - Acumularea naturala de petrol este caracterizata de prezenta hidrocarburilor in roci colectoare, in conditiile existentei unor capcane de natura structurala, tectonica, stratigrafica, litologica sau combinata.
            Colectorul reprezinta o roca poros-permeabila, capabila sa acumuleze si sa cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din fisuri sau combinat, si se caracterizeaza printr-o litologie mai mult sau mai putin omogena.
            Capcana este partea dintr-un colector sau acesta in intregime, care, datorita unor factori geologici si hidrodinamici, este capabila sa asigure acumularea si protejarea petrolului.
            Zacamantul comercial reprezinta o acumulare naturala, unitara,de petrol,constituita dintr-un colector cu caracter de continuitate, care asigura comunicarea fluidelor continute, avand sistem unitar de presiune de fund, sau constituita din mai multe colectoare in sectiune verticala, pentru care exploatarea simultana si neselectiva prin sonde creeaza conditiile de comunicare a fluidelor si uniformizarea presiunilor si din care se pot extrage hidrocarburi in conditii tehnice si economice specificate.
            Tot zacamant comercial se considera si acumularile naturale, separate in plan orizontal sau vertical in cadrul aceleiasi structuri, nepuse in comunicare hidrodinamica prin procesul de exploatare, dar a caror exploatare se justifica din punct de vedere economic numai pe ansamblul structurii.
            Obiectiv de exploatare reprezinta un zacamant sau mai multe zacaminte, in succesiune verticala, din cadrul unei structuri petrolifere puse in exploatare neselectiv prin una sau mai multe sonde.
            Structura petrolifera (camp petrolifer) reprezinta totalitatea zacamintelor ce se succed pe orizontala si verticala in cadrul unei structuri geologice.
            Art. 4. - Resursa geologica de petrol reprezinta totalitatea cantitatilor sau volumelor de petrol din acumularile naturale descoperite si nedescoperite, prognozate pe structuri neevidentiate, presupuse pe baza unor considerente geostatistice, ce ar putea fi descoperite in cadrul unitatilor structurale majore.
            Art. 5. - Resursele geologice de petrol nedescoperite nu constituie obiectul prezentelor instructiuni tehnice.
            Art. 6. - Rezerva de petrol reprezinta partea din resursa geologica care se considera ca poate fi recuperata in conditiile tehnice de extractie existente sau proiectate si economice specificate.
            Art. 7. - Evaluarea resurselor geologice se face pentru acumulari naturale unitare, iar a rezervelor, pentru acumulari naturale unitare sau pentru obiective de exploatare constituite in cadrul procesului de exploatare.
            Art. 8. - Resursele geologice descoperite, existente, si rezervele existente sunt cele din care s-au scazut cantitatile extrase si, respectiv, arse in procesul de combustie subterana, pana la data evaluarii.
            Art. 9. - Factorul de recuperare potential este raportul dintre rezerva initiala estimata pentru o anumita etapa de cunoastere a zacamantului si resursa geologica initiala.
            Factorul de recuperare realizat este raportul dintre rezerva extrasa si resursa geologica descoperita initial.
            Art. 10. - Rezervele se revizuiesc pe masura obtinerii de noi date geologice si/sau de exploatare sau a modificarii conditiilor tehnice si/sau economice.

CAPITOLUL II
Clasificarea rezervelor dupa gradul de cunoastere si dupa mecanismul de dizlocuire

            Art. 11. - Gradul de cunoastere a rezervelor reprezinta o masura a certitudinii, care poate fi atribuita cantitatii si calitatii rezervelor evaluate.
            Art. 12. - Dupa gradul de cunoastere realizat, rezervele se clasifica in categoriile: dovedite, probabile si posibile.
            Art. 13. - Se clasifica in categoria dovedite rezervele zacamintelor aflate in curs de exploatare, cat si cele al caror stadiu de investigare permite proiectarea exploatarii.
            Se admite o probabilitate de 90% (±10%) fata de rezervele evaluate.
            Rezervele dovedite se subclasifica in dovedite dezvoltate si dovedite nedezvoltate.
            Se subclasifica in categoria dovedite dezvoltate rezervele extrase si cele estimate a se obtine prin sondele de exploatare (productie) existente, in conditiile de deschidere (perforare) a acestora si ale tehnologiilor de extractie aplicate la data de referinta a evaluarii, inclusiv cele care conduc la obtinerea de rezerve secundare.
            Se subclasifica in categoria dovedite nedezvoltate rezervele estimate a se obtine prin sondele de exploatare proiectate si in conditiile de deschidere (perforare) a acestora sau prin modificarea deschiderii (perforaturii) existente anterior, cat si prin tehnologii de extractie proiectate la data de referinta a evaluarii, inclusiv prin cele care vor conduce la obtinerea de rezerve secundare.
            In cazul colectoarelor cu nisipuri neconsolidate, in categoria dovedite se vor clasifica rezervele considerate posibil de recuperat cu sondele existente si cu cele proiectate la data de referinta a evaluarii. Nu se clasifica in aceasta categorie rezervele ce se estimeaza a se recupera numai prin inlocuirea partiala a gabaritului de sonde de exploatare, neproiectat la data de referinta a evaluarii.
            Art. 14. - Se clasifica in categoria probabile rezervele al caror grad de cunoastere nu intruneste conditiile de clasificare dovedite, dar care se apreciaza ca se vor putea recupera in viitor din resursele geologice, in conditiile tehnice cunoscute si economice estimate, astfel:
            a) situate in zone din extinderea rezervelor dovedite din cadrul aceluiasi zacamant, unde exista indicatii din diagrafiile electrice ale sondelor privind prezenta petrolului in colector, dar nu exista date asupra productivitatii cu caracter industrial;
            b) situate in zone nou-descoperite, cu zacaminte insuficient conturate, din care s-au obtinut date privind prezenta petrolului cu caracter comercial, prin probe de productie efectuate in cel putin o sonda;
            c) situate sub limita izobatica a rezervelor dovedite dintr-un zacamant, daca exista indicatii din diagrafiile geofizice ale sondelor privind prezenta petrolului sau daca din perforatura care a stat la baza delimitarii rezervelor dovedite nu s-au obtinut impuritati;
            d) situate deasupra limitei izobatice a rezervelor dovedite de titei, daca s-a pus in evidenta un cap primar de gaze si se presupune ca exista saturatie in titei si in pozitii izobatice mai ridicate decat limita care permite clasificarea rezervelor de titei in categoria dovedite;
            e) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar al sondelor de completare sau de inlocuire de gabarit de exploatare, neproiectate inca in etapa pentru care se evalueaza rezerve, dar considerate ca posibil de realizat, sau proiectate, cu executare conditionata de obtinerea unor rezultate prevazute pentru sondele de exploatare proiectate a se sapa neconditionat;
            f) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar prin aplicarea de metode de recuperare secundara, dar a caror posibilitate de aplicare nu a fost inca dovedita la zacamantul pentru care s-au evaluat rezerve primare clasificate in categoria dovedite.
            Tot in aceasta categorie se clasifica si rezervele din zacaminte de gaze naturale apreciate libere, relativ bine conturate, dar la care nu s-a pus in evidenta contactul gaze-apa, existand posibilitatea prezentei unei benzi de titei cu caracter comercial, situatie care nu permite proiectarea exploatarii gazelor.
            Se admite o probabilitate de 50% (±50%) fata de rezervele evaluate.
            Art. 15. - Se clasifica in categoria posibile rezervele considerate ca se vor putea extrage din resurse geologice evaluate pe structuri cunoscute pe baza datelor geologice si ingineresti, obtinute prin lucrari de cercetare geologica in zona sau pe zacaminte adiacente, in urmatoarele situatii:
            a) pe structuri descoperite prin prospectiuni seismice, pe care a fost pusa in evidenta prezenta colectoarelor in cel putin o sonda si exista indicatii privind posibilitatea existentei acumularii de hidrocarburi, pe baza diagrafiilor geofizice executate in sonde;
            b) in extinderea unor rezerve probabile, in cadrul unor structuri insuficient conturate, in zone in care se presupune existenta acumularilor de petrol.
            Se admite o probabilitate de 20% (±80%) fata de rezervele evaluate.
            Art. 16. - Dupa sursa de energie care determina mecanismul de dizlocuire din zacamant, rezervele totale de titei se clasifica in grupele:
            a) primare obtinute prin energia naturala a zacamantului;
            b) secundare obtinute prin suplimentarea energiei naturale (injectie de apa, metode termice, injectie de gaze, injectie de fluide miscibile si nemiscibile).
            Art. 17. - Rezervele de condensat, obtinute suplimentar ca efect al reinjectarii gazelor sarace, ramase dupa separare, se clasifica in grupa secundarei.

CAPITOLUL III
Criterii de clasificare a rezervelor dupa gradul de cunoastere

            Art. 18. - Pentru clasificarea rezervelor in categoria dovedite trebuie sa se indeplineasca urmatoarele conditii de cunoastere a parametrilor si datelor care stau la baza evaluarii acestora, cat si a resurselor geologice din care provin:
            a) Imaginea geologica si suprafata productiva a zacamantului. Delimitarea suprafetei productive se face pe harti structurale, de regula pe limitele initiale titei-apa sau gaze-apa, determinate cu suficienta precizie prin probe de productie concludente in sonde.
            (1) In cazurile in care contactele initiale dintre fluide nu s-au putut determina, suprafata productiva se va delimita pe izobata corespunzatoare bazei perforaturii cea mai coborata din care s-a obtinut debit de petrol cu caracter industrial sau pe o limita de saturatie trasata sub valoarea izobatica la reper a celei mai coborate sonde din care, la proba de productie, s-a obtinut debit de petrol cu caracter industrial.
            (2) In cazul zacamintelor de titei cu un grad de subsaturare ridicat, la care s-a obtinut la exploatarea experimentala o valoare a R.G.T. mai mare decat ratia initiala de solutie determinata prin analize PVT, este obligatorie demonstrarea lipsei capului primar de gaze. Cand contactul initial gaze-titei nu se poate preciza, suprafata productiva cutitei se va delimita pe o valoarea izobatica cuprinsa intre capulsibaza perforaturii din care s-a obtinut titei cu R.G.T.
            (3) In cazul zacamintelor de gaze naturale libere este obligatorie punerea in evidenta a limitei gaze-apa pe un interval suficient de sigur care sa excluda posibilitatea prezentei benzilor de titei valorificabile industrial.
            (4) In cazul zacamintelor cu colectoare fisurate limitele initiale dintre fluide se obtin pe baza probelor de productie executate in conditii de presiuni diferentiale de fund foarte mici (sub 0,049 MPa, respectiv 0,5 kgf/cm3), pe baza analizarii carotelor obtinute prin carotaj mecanic continuu sau prin recoltare de probe de fluide de la diferite adancimi ale perforaturii sondei investigate. Lucrarile de cercetare geologica, in cazul zacamintelor cu astfel de colectoare, trebuie sa stabileasca continuitatea zonelor productive, zonele dovedite compacte (cu lipsa de aflux) fiind excluse din suprafata productiva.
            b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajelor geofizice din sonde, valoarea medie pe zacamant stabilindu-se, de regula, pe baza intocmirii hartilor cu izopachite.
            c) Caracteristicile geologo-fizice ale rocilor colectoare si eventuala variatie a acestora. Determinarile se fac pe baza analizarii carotelor mecanice, a carotajelor geofizice interpretabile cantitativ si prin cercetari de sonde in conditii de curgere stationara sau nestationara.
            d) Caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor (presiune si temperatura de zacamant, factor de volum, greutatea specifica a titeiului, ratia de solutie, punctul de roua al condensatului, compozitia chimica a gazelor). Determinarile se fac prin analizarea probelor de fluid prelevate din sonde, in conditii de zacamant, cat si prin masuratori de presiune si temperatura de fund.
            Greutatea volumetrica a titeiului se determina pe probe in conditii standard de suprafata. Pentru determinarea presiunilor se pot admite si masuratori la gura sondei, aduse in conditii de fund.
            In cazul zacamintelor de amestecuri de gaze, definite conform art. 2 lit. e), se efectueaza si teste de ardere care atesta calitatea de gaze combustibile.
            e) Productivitatea cu caracter industrial a formatiunii, dovedita prin probe de productie selective, concludente, in cel putin doua sonde situate la niveluri izobatice cu o diferenta de minimum 5m.
            f) Mecanismul natural de dizlocuire a petrolului se determina prin urmarirea comportarii sondelor, a evolutiei impuritatilor si a presiunilor de zacamant in cursul procesului de exploatare, respectiv prin estimarea termenului gravitational.
            g) Comportarea zacamantului in exploatare. Inregistrarea datelor de comportare reala a sondelor in procesul de exploatare prin metode primare si, respectiv, secundare trebuie sa permita extrapolarea tendintei de comportare vi itoare a zacamantului, pana la finele exploatarii, in conditiile impuse prin tema de proiectare, cu evidentierea separata a efectelor metodelor secundare, unde se aplica astfel de procese.
            h) Date economice. La evaluarea rezervelor se vor lua in considerare, de regula, conditiile economice existente (inclusiv preturile si costurile care se practica) la data evaluarii rezervelor. Aceasta nu exclude utilizarea si a altor conditii economice, atunci cand acestea sunt pe deplin definite si justificate. Se vor analiza variante economico-financiare corespunzatoare conditiilor de exploatare considerate ca posibil de aplicat.
            i) Pentru evaluarea resurselor geologice de gaze naturale libere si de amestecuri naturale de gaze libere prin metoda declinului de presiune sunt necesare:
            (1) masuratori de presiune, in cel putin trei etape, din care prima, in conditii initiale;
            (2) cunoasterea cu suficienta precizie a conturului suprafetei productive si determinarea, pentru fiecare dintre etapele ulterioare conditiilor initiale, a presiunii medii de zacamant, prin elaborarea de harti cu izobare extrapolate la conturul suprafetei productive.
            j) In cazuri particulare, cand unele proprietati geologo-fizice ale colectoarelor si/sau cele fizico-chimice ale fluidelor nu au fost determinate prin lucrari efectuate, acestea se pot estima prin analogie cu alte zacaminte. Analogiile se pot face numai cu zacaminte din cadrul aceleiasi structuri sau din structuri vecine, de aceeasi varsta geologica, cu rezerve confirmate, clasificate in categoria dovedite si temeinic justificate din punct de vedere geologic. Valorile parametrilor adoptati prin analogie vor fi suficient de sigure, de regula mai mici decat cele fata de care se face analogia.
Pentru zacaminte cu colectoare compacte, fisurate, pentru care carotele mecanice de care se dispune nu permit estimarea cu suficienta precizie a volumului mediu al fisurilor pe intregul colector, se poate admite un coeficient de saturatie cu volume de petrol recuperabil, in conditii de suprafata de 0,1 0,4% din volumul brut al colectorului.
            k) Pentru zacaminte sau structuri in curs de dezvoltare, pentru care nu exista date de comportare, acestea, cat si mecanismul natural de dizlocuire vor fi luate in considerare prin analogie cu zacaminte sau structuri adiacente cu caracteristici geologo-fizice similare, analogia fiind temeinic argumentata.
            l) In cazul evaluarii de rezerve secundare pentru zacaminte la care procesul respectiv este proiectat, dar nu a fost inca aplicat pe o scara industriala si nu se dispune de date de comportare a zacamantului in conditiile aplicarii procesului respectiv, trebuie sa se dispuna de dovezi pe baza unui experiment privind: receptivitatea colectorului, cresterea sau mentinerea debitului net de titei in cazul proceselor de injectie, cresterea debitului net de titei, in cazul procesului de combustie subterana. Datele de mai sus vor fi obtinute din cel putin doua sonde. Comportarea zacamantului pentru conditiile de exploatare cu injectie. In acest caz, se va lua in considerare prin analogie cu zacaminte invecinate, cu caracteristici geologo-fizice asemanatoare la care se aplica procese similare, si rezervele corespunzatoare sunt clasificate dovedite si sunt confirmate.
            m) In cazul unui zacamant lenticular sau cu extindere mica, evidentiat cu o singura sonda prin care a fost pus in exploatare si pentru care nu se considera justificata efectuarea de lucrari suplimentare de explorare si/sau dezvoltare, rezervele se pot clasifica in categoria dovedite in volumele evaluate prin prevederea comportarii viitoare, pe baza extrapolarii datelor de comportare in procesul de exploatare, a sondei respective.
            n) Rezerve dovedite se considera si cantitatile si/sau volumele extrase prin sonde din rezervele initiale al caror grad de cunoastere corespunde categoriei probabile.
            Art. 19. - Rezervele clasificate in categoria probabile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de cunoastere a parametrilor si datelor care stau la baza evaluarii acestora, cat si a resurselor geologice din care provin:
            a) Imaginea geologica rezultata din prospectiunea seismica este verificata partial prin sonde de explorare, iar suprafata considerata productiva se delimiteaza pe baza indicatiilor carotajelor geofizice din sonde, care sa nu depaseasca izobatic grosimea stratului si o distanta maxima de 3 gabarite de exploatare (apreciate in functie de caracteristicile geologo-fizice ale zacamantului) fata de sondele care justifica evaluarea de rezerve.
            b) Caracteristicile geologo-fizice ale colectorului si fizico-chimice ale fluidelor rezulta din determinari directe, informative sau prin analogie cu zonele cu rezerve dovedite, fata de care sunt extrapolate, respectiv cu zacaminte din ace easi structura ori din alte structuri apropiate, cu rezerve dovedite confirmate.
Pentru zacaminte cu colectoare compacte, fisurate, se procedeaza similar ca pentru cele prevazute in art. 18 lit. j) alin. (2).
            c) Mecanismul natural de dizlocuire, comportarea in exploatare si conditiile economice se estimeaza prin analogie cu zonele de rezerve dovedite, fata de care se extrapoleaza rezervele respective, sau prin analogie cu zacaminte din aceeasi structura ori din alte structuri invecinate, cu caracteristici geologice similare.
            In cazul structurilor noi, la conditiile economice se iau in considerare si costurile realizarii unor facilitati necesare desfasurarii procesului de exploatare.
            Art. 20. Rezervele clasificate in categoria posibile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de cunoastere a parametrilor si datelor care stau la baza evaluarii acestora, cat si a resurselor geologice din care provin:
            a) Imaginea geologica se obtine prin interpretarea datelor rezultate din prospectiunea seismica, iar suprafata considerata productiva se delimiteaza pe baza datelor seismice si a interpretarii datelor geologice zonale.
            b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajului geofizic din sonda care a pus in evidenta prezenta colectoarelor posibil saturate cu petrol, iar valoarea medie a acesteia se admite ca 1/2 din grosimea determinata in sonda. In cazul cand rezervele sunt extrapolate in extinderea unor rezerve probabile, grosimea medie se ia in considerare ca 1/2 din valoarea admisa pentru rezervele fata de care se extrapoleaza.
            c) Celelalte elemente de cunoastere, necesare evaluarii resurselor geologice si a rezervelor care provin din acestea, se vor lua in considerare prin analogie cu zacaminte sau structuri apropiate, cu conditii geologice asemanatoare, pentru care s-au confirmat rezerve dovedite.
            Rezervele de titei si condensat posibile se clasifica numai in grupa primare.

CAPITOLUL IV
Evaluarea resurselor geologice si a rezervelor

            Art. 21. - Evaluarea resurselor geologice si a rezervelor de petrol se efectueaza pe baza tuturor datelor geologice, geologo-fizice, fizico-chimice si de productie, obtinute prin lucrarile de explorare, dezvoltare si exploatare, executate, si a informatiilor de ordin tehnic, tehnologic si economic de care se dispune la data de referinta a evaluarii.
            Art. 22. - Evaluarea rezervelor are la baza estimarea resurselor geologice din care provin.
            Art. 23. - Estimarea resurselor geologice se efectueaza prin:
            a) metoda volumetrica;
            b) metoda bilantului material;
            c) metoda declinului de presiune, aplicabila pentru gazele naturale libere si amestecurile de gaze naturale libere.
            Art. 24. - Evaluarea rezervelor se efectueaza prin:
            a) metoda de prevedere a evolutiei exploatarii, colectorul fiind considerat macrouniform, pentru care se poate lua in considerare producerea prin sonde de comportare medie (la zacamintele de gaze se ia in considerare si curgerea fluidelor de-a lungul tevilor de extractie);
            b) metoda declinului debitului de titei in timp, pe sonda de comportare medie aflata in productie (declinul de productie);
            c) metoda de simulare numerica, asistata de calculator, metoda care ia in considerare neuniformitatea colectorului, intrarea si iesirea din productie a sondelor avand diferite ecuatii ale debitelor;
            d) metoda estimarii fractiei de apa in curentul de lichid, pe baza raportului permeabilitatii relative pentru apa si titei (Buckley-Leverett);
            e) alte metode impuse de conditii specifice de zacamant;
            f) in cazul rezervelor dovedite nedezvoltate, probabile si posibile, in lipsa sau insuficienta datelor necesare evaluarii prin metodele prevazute la punctele anterioare, se pot evalua rezervele prin aplicarea factorilor de recuperare potentiali, estimati pe baza de nomograme statistice, publicate in literatura de specialitate, sau prin analogie, in conditiile prevazute la art. 18 lit. k).
            Art. 25. - La evaluarea rezervelor de gaze naturale libere si a amestecurilor de gaze naturale libere, metoda trebuie sa permita calculul evolutiei extrasului cumulat si a debitelor de gaze in raport cu presiunile dinamice la gura sondei.
            Art. 26. - Rezervele se estimeaza corespunzator variantelor de exploatare analizate. Pentru studiile care au ca obiect evaluarea rezervelor, in vederea confirmarii acestora, este obligatorie prevederea comportarii zacamintelor pana la finele exploatarii, corespunzator conditiilor tehnice prevazute in variantele analizate.
            Art. 27. - Debitele limita la titei, gaze naturale libere si amestecuri de gaze naturale libere, presiunile dinamice limita la gura sondei la gaze naturale libere si amestecuri de gaze naturale libere, cat si procentul limita de impuritati in cazul utilizarii metodei Buckley-Leverett, care se iau in considerare la evaluarea rezervelor, se stabilesc corespunzator conditiilor admise, justificate in studiu.
            Art. 28. - Rezervele de condensat din zacamintele de gaz-condensat si de gaze bogate se evalueaza pe baza ratiilor de gaz-condensat corespunzatoare fractiilor lichide ce se obtin in conditiile de separare proiectate (separator, dezbenzinare, deetanizare).
            Art. 29. - Rezervele de titei si condensat se calculeaza in tone si se tin in evidenta in mii tone, iar rezervele de gaze asociate cu titeiul, gaze naturale libere si amestecuri de gaze naturale libere se calculeaza in metri cubi si se tin in evidenta in milioane metri cubi.
Calculele se fac corespunzator conditiilor de suprafata, la temperatura de +15ºC si presiune de 0,9807 MPa (1 at), considerate conditii standard pentru evaluari de rezerve de petrol.
        Art. 30. - Data de referinta a evaluarilor de rezerve va fi, de regula, 1 ianuarie a anului in care se efectueaza acestea sau data de 1 a altei luni din cursul acelui an.

CAPITOLUL V
Confirmarea rezervelor

        Art. 31. - Resursele geologice si rezervele de petrol rezultate in urma evaluarii pe baza lucrarilor geologice si de exploatare, a determinarilor si a cercetarilor de laborator, precum si a analizelor economice efectuate se confirma de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale.
Rezervele de petrol se confirma clasificate in categorii dupa gradul de cunoastere realizat, iar cele de titei si condensat, si in grupe, dupa sursa de energie care asigura recuperarea.
        Art. 32. - Confirmarea rezervelor se face in conformitate cu regulamentul elaborat de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, pe baza studiilor intocmite de agenti economici specializati, atestati, si care sunt insusite de consiliile tehnico-economice ale titularilor acordurilor petroliere, care au in administrare sau in concesiune perimetre petroliere.
        Art. 33. - Lucrarile de dezvoltare si exploatare a zacamintelor de petrol se pot executa numai pe rezerve confirmate.
        Titularii acordurilor petroliere, care urmeaza sa efectueze astfel de lucrari, vor trimite Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale studiile prin care se evalueaza resursele geologice si rezervele de petrol, solicitand confirmarea lor. Studiile vor fi intocmite dupa faza de evaluare (inclusiv exploatarea experimentala) si fundamenteaza lucrarile de dezvoltare, cat si inainte de trecerea la exploatare, si fundamenteaza exploatarea comerciala.
            Art. 34. - Se pot prezenta spre confirmare studii cu evaluari de resurse geologice si rezerve de petrol pentru o intreaga structura ori pentru unul sau mai multe zacaminte comerciale din cadrul unei structuri sau perimetru de explorare/exploatare.
            Art. 35. - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale poate dispune completarea studiilor primite, in vederea confirmarii resurselor geologice si rezervelor, cu date suplimentare care sa justifice rezultatele evaluarilor.
            Art. 36. - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale poate solicita de la titularii acordurilor petroliere, care executa lucrari de explorare, intocmirea unor studii de evaluare a resurselor geologice si a rezervelor de petrol din perimetrele in administrare sau concesionate, atunci cand din datele transmise de acestia in conformitate cu prevederile art. 57 lit. e) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului rezulta posibilitatea obtinerii unor rezerve suplimentare fata de cele confirmate anterior si care fun damenteaza modificarea proiectului de exploatare, conform art. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului. In astfel de cazuri, solicitarea confirmarii rezervelor poate fi facuta si de titularii acordurilor petroliere.
            Titularii acordurilor petroliere au obligatia de a intocmi studiile solicitate, pe cheltuiala proprie si in termenul solicitat, potrivit art. 28 lit. i) din Legea petrolului nr. 134/1995.

CAPITOLUL VI
Continutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol

            Art. 37. - Studiile de evaluare a resurselor geologice si rezervelor de petrol sintetizeaza rezultatele obtinute prin lucrarile de explorare, dezvoltare si exploatare, din determinarile si cercetarile de laborator, precum si din analizele economice efectuate, care se refera la unitatea geologica sau la perimetrul petrolier in cadrul caruia se evalueaza resursele geologice si rezervele, si pe baza carora se face evaluarea.
            Art. 38. - Datele prezentate in studiu trebuie sa fundamenteze cantitatea si calitatea resurselor geologice si a rezervelor, cat si gradul de cunoastere realizat pentru rezerve. De asemenea, trebuie sa permita verificarea tuturor calculelor efectuate in studiu.
            Art. 39. - Studiile cu evaluarea resurselor geologice si a rezervelor, pentru structuri sau zacaminte ale caror rezerve se prezinta pentru prima data la confirmare, vor cuprinde, de regula, text, tabele si anexe grafice, astfel:
I. Text
            1. Introducere, cu motivarea necesitatii studiului si a confirmarii rezervelor.
            2. Date generale privind lucrarile de explorare si exploatare experimentala, executate.
            3. Geologia structurii cadrul geologic regional, stratigrafia si tectonica structurii.
            4. Componentele modelului de zacamant si evaluarea resurselor geologice:
            a) stratigrafia, litologia, tectonica;
            b) distributia initiala a fluidelor;
            c) natura acumularilor de petrol;
            d) tipul zacamintelor;
            e) principalele caracteristici ale rocii rezervelor, valori medii admise la evaluarea resurselor geologice;
            f) principalele caracteristici ale fluidelor din mediul poros-permeabil in conditii de fund si de suprafata;
            g) principalele caracteristici ale sistemului roca-fluide;
            h) reprezentarea schematica a modelului de zacamant;
            i) evaluarea resurselor geologice de petrol pe tipuri de substante.
            5. Componentele procesului de exploatare:
            a) analiza comportarii sondelor si a zacamantului in procesul de exploatare (exploatare experimentala);
            b) mecanismul natural de dizlocuire a petrolului; c) perspective de dezvoltare a exploatarii;
            d) prevederi de productie, in variantele de exploatare analizate.
            6. Analiza economica a eficientei exploatarii, pe variante de exploatare, mentionarea limitelor de comercialitate luate in considerare.
            7. Evaluarea rezervelor de petrol in diferite variante tehnico-economice.
            8. Propuneri privind confirmarea resurselor geologice si a rezervelor.
            9. Masuri propuse pentru cresterea gradului de cunoastere a structurii si a rezervelor si de imbunatatire a valorificarii acestora.
II. Tabele
            1. Tabele cu analize de carote mecanice (descriere litologica, permeabilitati, porozitati, saturatie).
            2. Tabel cu valorile de porozitate, permeabilitate, saturatie, rezultatele din interpretarea cantitativa a diagrafiilor geofizice speciale, obtinute din gaurile de sonda.
            3. Tabele cu masuratori de presiune si cu temperatura de zacamant.
            4. Tabele cu analize de fluide.
            5. Tabele cu rezultatul probelor de productie efectuate in sonde.
            6. Tabel cu situatia fondului de sonde.
        7. Tabel cu evaluarea resurselor geologice pe substante si blocuri, conform modelului din anexele nr. 1a), 1b) si 1c).
        8. Tabele cu situatia rezervelor pe substante, formatiuni, blocuri, grupe si categorii, conform modelului din anexa nr. 2.
III. Anexe grafice
            1. Harta geologica cu localizarea structurii.
           2. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare sau explorare, aprobat prin acordul petrolier, in cadrul caruia se evalueaza rezervele (coordonate in sistem STEREO 70).
        3. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare, in delimitarea propusa, daca acesta nu a fost instituit (coordonate in sistem STEREO 70).
            4. Diagrafiile geofizice, inregistrate in sonde echipate, cu toate operatiunile efectuate si datele obtinute in sonde.
            5. Paralelizari de diagrafii electrice.
            6. Sectiuni geologice longitudinale si transversale prin structura.
            7. Reprezentarea izobatica a probelor de productie.
            8. Harti structurale (sc. 1:10.000 1:5.000) cu coordonate in sistem STEREO 70.
            9. Harti cu suprafete de rezerve (sc. 1:10.000 1:5.000) cu coordonate in sistem STEREO 70.
            10. Harti cu izobare.
            11. Curbe de comportare a sondelor de exploatare cu extrapolarea comportarii viitoare (inclusiv evidentierea plusului de rezerve ce se vor obtine ca efect al aplicarii de metode secundare de recuperare).
            Art. 40. - Studiile de evaluare a resurselor geologice si a rezervelor pentru structuri sau zacaminte din cadrul unor structuri pentru care s-au confirmat anterior rezerve si la care urmeaza sa se treaca la faza de exploatare comerciala sau prin care se justifica rezerve suplimentare fata de confirmarea anterioara vor cuprinde numai capitole din text, tabele si anexe grafice, in masura in care interpretarea noilor date obtinute dupa precedenta confirmare de rezerve impune modificarea acestora. Astfel de studii vor cuprinde, insa, in mod suplimentar:
I. Text
            Analiza cauzelor care au condus la modificarea resurselor geologice si/sau a rezervelor.
            Descrierea evolutiei exploatarii.
            Prevederi de productie in variante de exploatare analizate prin metode de exploatare primare si secundare. Defalcarea prevederii pe facilitatile existente si proiectate, neconditionate si, respectiv, conditionate.
            Tehnologii propuse (retrageri si aditionari, fisurari hidraulice, tratamente chimice etc.), cu evidentierea efectelor cantitative privind rezervele.
II. Tabele
            Tabel, pe substante, cu modificarea resurselor geologice si, respectiv, a rezervelor pe categorii si grupe fata de ultima confirmare, conform modelului din anexa nr. 4.
            Tabel cu extractiile cumulative de petrol, pe tipuri de substante, ale tuturor sondelor si caracteristicile productive ale acestora la data de referinta a studiului.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale

            Art. 41. - Prezentele instructiuni tehnice au fost aprobate prin Ordinul nr. 101/1997 al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale si se aplica incepand cu data de 8 decembrie 1997.
            Art. 42. - La data intrarii in vigoare a prezentelor instructiuni tehnice, Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea si evidenta rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin Ordinul nr. 24 din 11 octombrie 1978 al presedintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice, isi inceteaza aplicabilitatea.

ANEXA Nr. 1a)
TABEL
cu calculul resurselor geologice de titei si gaze asociate dizolvate la data de ....................
Greutatea Resursa Resursa
Saturatia specifica Factorul Ratia geologica geologica
Forma- Zaca- Supra- Grosimea Porozitatea initiala in conditii de volum initiala initiala initiala
tiunea mantul Blocul fata efectiva efectiva in titei de suprafata al titeiului de solutie de titei de gaze
asociate
104m2 m % % kgf/dm3 Stm3/m3 103 tone 106 Stm3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

ANEXA Nr. 1b)
TABEL
cu calculul resurselor geologice de gaze naturale libere sau de gaze asociate cu titeiul din capul de gaze si de condensat la data de ........................
104m2 m % % ata K Stm3/m3 kgf/dm3 g/mol Stm3/m3 106 Stm3 106 Stm3 106 Stm3 103 tone
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

NOTA:
Coloanele 11, 14 si 16 18 se completeaza numai in cazul zacamintelor cu continut de condesat.
Se intocmesc tabele separate pentru gaze libere si, respectiv, gaze asociate din capul primar de gaze.

ANEXA Nr. 1c)
TABEL
cu calculul resurselor geologice de amestecuri de gaze (combustibile si necombustibile) la data de .........................

104m2 m % % ata K 106Stm3 % % % % %
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

ANEXA Nr. 2
TABEL CENTRALIZATOR
cu situatia resurselor geologice si a rezervelor de .......................*) din structura ........................., zacamantul ...........................**), la data de .....................
mii tone
mil. Stm3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
*) Se intocmeste tabelul pentru fiecare substanta in parte.
**) Se completeaza numai in cazul in care studiul nu se refera la totalitatea zacamintelor.
Pentru rezervele de gaze (gaze asociate, gaze libere si amestecuri de gaze combustibile), coloanele rezerve dovedite si rezerve probabile nu vor avea subdiviziuni.
In coloana 4 se vor inscrie resursele geologice din care provin rezervele din coloanele 5 9.

ANEXA Nr. 3
TABEL CENTRALIZATOR
cu clasificarea rezervelor doveditei de ...................*) din structura ........................*), zacamantul .......................**), clasificate in subgrupe, la data de .....................
Rezervele dovedite existente la .........................
Formatiunea Zacamantul Blocul Primare Secundare
Dezvoltate Nedezvoltate Dezvoltate Nedezvoltate

*) Se intocmeste tabelul pentru fiecare substanta in parte.
**) Se completeaza numai in cazul in care studiul nu se refera la totalitatea zacamintelor.

ANEXA Nr. 4
TABEL
cu modificarile resurselor geologice si ale rezervelor initiale de ...................*) din studiu fata de ultima confirmare de rezerve

*) Se trece denumirea fiecarei substante pentru care s-au evaluat rezerve.

AGENTIA NATIONALA DE CONTROL AL EXPORTURILOR STRATEGICE SI AL INTERZICERII  ARMELOR CHIMICE

ORDIN
privind aprobarea Normelor metodologice de intocmire si transmitere a declaratiilor anuale industriale prevazute de Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii,
stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora

            Presedintele Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice,
            avand in vedere prevederile art. 57 din Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora,
            emite urmatorul ordin:
            Art. 1. - Se aproba Normele metodologice de intocmire si transmitere a declaratiilor anuale industriale prevazute de Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Conventiei privind interzicerea dezvoltarii, producerii, stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora.
            Art. 2. - Declaratiile anuale industriale se transmit insotite de formularul A din anexa nr. 1 la Normele metodologice de intocmire si transmitere a declaratiilor initiale, aprobate prin Ordinul nr. A/2.331/1997 al presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 din 17 aprilie 1997.
            Persoanele care transmit declaratii anuale industriale in conformitate cu prevederile Legii nr. 56/1997 sunt obligate sa comunice orice modificare intervenita in datele cuprinse in formularul A, in cel mult 10 zile de la efectuarea acesteia.
Presedintele Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice,

Marius Petrescu,
secretar de stat

Bucuresti, 7 ianuarie 1998.
Nr. 2.
 
 

NORME METODOLOGICE
DE INTOCMIRE SI TRANSMITERE A DECLARATIILOR ANUALE INDUSTRIALE PREVAZUTE DE LEGEA NR. 56/1997 PENTRU APLICAREA PREVEDERILOR CONVENTIEI PRIVIND INTERZICEREA DEZVOLTARII, PRODUCERII, STOCARII SI FOLOSIRII ARMELOR CHIMICE SI DISTRUGEREA ACESTORA

            1. In aplicarea prevederilor art. 9 13 din Legea nr. 56/1997,denumita in continuare lege, persoanele prevazute la art. 9 12 din lege vor transmite Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice, denumita in continuare agentie, declaratii anuale industriale, redactate in conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.
            2. Sunt obligate sa transmita declaratii anuale industriale privind activitatile desfasurate in anul calendaristic precedent:
            a) persoanele care detin platforme care au produs, prelucrat sau consumat substante chimice inscrise in lista nr. 2 din anexa nr. 1 la lege, in cantitati superioare celor prevazute in art. 9 alin. (2) din lege;
            b) persoanele care detin platforme care au produs substante chimice inscrise in lista nr. 3 din anexa nr. 1 la lege, in cantitati superioare celor prevazute in art. 10 alin. (1) din lege;
            c) persoanele care au importat sau exportat substante chimice inscrise in listele nr. 2 sau 3 din anexa nr. 1 la lege;
            d) persoanele care detin platforme care au produs substante chimice organice definite, de tipul si in cantitati superioare celor prevazute in art. 11 din lege;
            e) persoanele care detin platforme care au produs substante chimice organice definite, care contin elementele: fosfor, sulf sau fluor, in cantitati superioare celor pre vazute in art. 12 din lege.
            3. Sunt obligate sa transmita declaratii anuale industriale privind activitatile prevazute pentru anul calendaristic urmator:
            a) persoanele care detin platforme care anticipeaza sa produca, sa prelucreze sau sa consume substante chimice inscrise in lista nr. 2 din anexa nr. 1 la lege, in cantitati superioare celor prevazute in art. 9 alin. (2) din lege;
            b) persoanele care detin platforme care anticipeaza sa produca substante chimice inscrise in lista nr. 3 din anexa nr. 1 la lege, in cantitati superioare celor prevazute in art. 10 alin. (1) din lege.
            4. Declaratia se redacteaza pe formulare care vor fi completate si transmise cu respectarea prevederilor de la pct. 5 12 din Normele metodologice de intocmire si transmitere a declaratiilor initiale, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si al Interzicerii Armelor Chimice nr. A/2.331/1997, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 bis din 17 aprilie 1997, numite in conti nuare norme privind declaratiile initiale.
            Tabelele nr. 1 si 2, la care se face referire in formularele 2.3, 2.3.1, 2.4, 2.5, 3.3, 3.4 si 4.1, sunt cele din anexa nr. 2 la normele privind declaratiile initiale.
            Codul declarantului, inscris pe toate formularele, va fi atribuit de catre agentie si va fi comunicat tuturor agentilor economici care transmit declaratii anuale industriale.
            5. Persoanele prevazute la art. 9 12 din lege vor trans mite declaratiile, folosind formularele prevazute, pentru fiecare caz in parte, in tabelele urmatoare: Tabelul nr. 1 Substante inscrise in lista nr. 2 si instalatii legate de acestea

Declaratii
Formularele utilizate

            1. Declaratie anuala privind activitatile desfasurate in anul calendaristic precedent B-1; 2.2; 2.3; 2.3.1; 2.3.2 si 2.4
            2. Declaratie anuala privind activitatile prevazute pentru anul calendaristic urmator B-2; 2.2; 2.3; 2.3.1; 2.3.2 si 2.5
            3. Declaratie privind activitatile planificate suplimentar B-3; 2.2; 2.3; 2.3.1; 2.3.2 si 2.5.
            Prin activitate planificata suplimentar se intelege orice activitate planificata suplimentar in cursul anului la care se refera declaratia anuala industriala privind activitatile prevazute pentru anul calendaristic urmator si care implica:
            o instalatie nedeclarata, care incepe productia, prelucrarea sau consumul unei substante inscrise in lista nr. 2, in decursul acelui an, peste pragul de declarare; in acest caz se folosesc formularele 2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2 si 2.5;
            o substanta suplimentara, inscrisa in lista nr. 2, care este produsa, prelucrata sau consumata intr-o instalatie declarata, in decursul acelui an; in acest caz se folosesc formularele 2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2 si 2.5;
            un tip suplimentar de activitate legata de o substanta inscrisa in lista nr. 2 (prelucrare, consum, export direct, vanzare sau transfer); in acest caz se folosesc formularele 2.2, 2.3, 2.3.1, 2.3.2 si 2.5;
            orice alta schimbare necantitativa in legatura cu declaratiile (cu exceptia denumirii instalatiei sau platformei, a numelui proprietarului,adenumiriicompaniei sau intreprinderii care o opereaza si a adresei platformei sau instalatiei); in acest caz se folosesc formularele 2.2, 2.3, 2.3.1 si 2.5;
            orice crestere cantitativa care schimba statutul instalatiei declarate pentru substante inscrise in lista nr. 2 (depasind astfel pragul de verificare); in acest caz se folosesc formularele 2.2 si 2.5;
            orice perioada de timp suplimentara in care are loc o activitate legata de o substanta inscrisa in lista nr. 2. Orice schimbare in legatura cu perioada declarata trebuie comunicata in cazul in care data de incepere sau de incheiere a productiei declarate, prevazuta pentru anul calendaristic urmator, a prelucrarii sau consumului, cade in afara perioadei de 3 luni din declaratia anuala asupra activitatilor prevazute pentru anul calendaristic urmator; in acest caz se foloseste formularul 2.5;
orice crestere a productiei anuale declarate, prevazuta pentru anul calendaristic urmator, a prelucrarii sau a consumului de substante inscrise in lista nr. 2; in acest caz se foloseste formularul 2.5.
            Tabelul nr. 2 Substante inscrise in lista nr. 3 si instalatii legate de acestea

Declaratii
Formularele utilizate

            1. Declaratie anuala privind activitatile desfasurate in anul calendaristic precedent B-1; 3.2; 3.3 si 3.4
            2. Declaratie anuala privind activitatile prevazute pentru anul calendaristic urmator B-2; 3.2; 3.3 si 3.4
            3. Declaratie privind activitatile planificate suplimentar B-3; 3.2; 3.3 si 3.4.
            Prin activitate planificata suplimentar se intelege orice activitate planificata suplimentar in cursul anului la care se refera declaratia anuala industriala privind activitatile prevazute pentru anul calendaristic urmator si care implica:
            o instalatie nedeclarata, care incepe productia de substante inscrise in lista nr. 3, in decursul acelui an, peste pragul de declarare; in acest caz se folosesc formularele 3.2 si 3.3;
            o substanta suplimentara, inscrisa in lista nr. 3, care este produsa intr-o instalatie declarata, in decursul acelui an; in acest caz se folosesc formularele 3.3 si 3.4;
            o schimbare a scopului pentru care substanta(ele) inscrisa(e) in lista nr. 3 va(vor) fi produsa(e) in instalatia declarata; in acest caz se foloseste formularul 3.4;
            orice alta schimbare necantitativa in legatura cu declaratiile (cu exceptia denumirii instalatiei sau a platformei, a numelui proprietarului, a denumirii companiei sau intreprinderii care o opereaza si a adresei platformei sau instalatiei); in acest caz se foloseste formularul 3.4;
            orice crestere cantitativa care schimba statutul instalatiei declarate pentru substante inscrise in lista nr. 3 (depasind astfel pragul de verificare); in acest caz se foloseste formularul 3.2;
            orice crestere a productiei, care a fost data in declaratia anuala a productiei de substante inscrise in lista nr. 3, prevazuta pentru anul calendaristic urmator; in acest caz se foloseste formularul 3.4;
            Tabelul nr. 3 Substante organice definite, inclusiv cele care contin elementele fosfor, sulf sau fluor

Declaratii
Formularele utilizate

            Declaratie anuala privind activitatile desfasurate in anul calendaristic precedent B-1; 4.1
            6. In declaratiile privind platformele producatoare de substante inscrise in listele 2 sau 3, in situatia in care substanta produsa este in amestec, se va specifica concentratia minima care a fost avuta in vedere la elaborarea declaratiei.
            7. Termenul producere, asa cum este definit la pct. 1 din anexa nr. 2 la lege, include obtinerea substantelor din liste prin reactie biochimica sau care are loc in mediu biologic.
            8. Declaratiile se transmit agentiei prin curier sau prin organele specializate, cu respectarea normelor in vigoare privind manipularea si transportul documentelor continand informatii cu caracter secret. Declaratiile care nu contin informatii cu caracter secret pot fi transmise si prin fax; in acest caz, declarantul este obligat sa verifice receptionarea corecta a documentului transmis.

Formulare de declaratii anuale industriale
Cod Pagina... din ... pagini. Data ..........
Formularul B-1 Declaratii anuale referitoare la activitatile desfasurate in anul ......
Declaratiile se refera la:
Substante inscrise in lista nr. 2 si instalatii legate de acestea: