Legea nr. 59/1934, publicatã în Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, cu modificãrile aduse prin Ordonanta Guvernului României nr. 11 din 4 august 1993.* 

            Art. 15. Cecul stipulat plãtibil unei anumite persoane, cu sau fãrã clauzã expresã "la ordin" este transmisibil prin gir.
            Cecul stipulat plãtibil unei anumite persoane, cu clauza "nu la ordin" sau o expresiune echivalentã, este transmisibil numai în forma si cu efectele unei cesiuni ordinare.
            Girul poate fi fãcut chiar în folosul trãgãtorului sau a oricãrui alt obligat. Acestia pot sã gireze din nou cecul.
            Art. 16. Girul trebuie sã fie neconditionat. Orice conditiune la care este supus se socoteste nescrisã.
            Girui partial este nul.
            Este de asemenea nul girul trasului.
            Girul "la purtãtor" este echivalent unui gir în alb.
            Girul în folosul trasului are valoarea unei chitante, în afarã de cazul când trasul are mai multe stabilimente si dacã girul este fãcut în folosul unui stabiliment, altul decât acela asupra cãruia cecul a fost tras.
            Art. 17. Girul trebuie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia (allonge); el trebuie sã fie semnat de girant.
            Girul este valabil chiar dacã beneficiarul nu este arãtat sau girantul a pus numai semnãtura (gir în alb). În acest din urmã caz, girul pentru a fi valabil trebuie sã fie scris, pe dosul cecului sau pe adaos (allonge).
            Art. 18. Girul transmite toate drepturile rezultând din cec. Dacã girul este în alb, posesorul poate:
            1. Sã-l completeze cu propriul sãu nume sau cu numele unei alte persoane.
            2. Sã gireze cecul din nou în alb sau unei anumite persoane.
            3. Sã predea cecul unui tert fãrã sã-l gireze si fãrã sã completeze girul în alb.
            Art. 19. Girantul, dacã nu existã clauzã contrarie, rãspunde de platã.
            El poate interzice un nou gir; în acest caz el nu rãspunde cãtre persoanele cãrora cecul a fost ulterior girat.
            Art. 20. Detinãtorul unui cec transmisibil prin gir este socotit legitim, dacã justificã dreptul sãu printr-o serie neîntreruptã de giruri chiar dacã ultimul gir este în alb. Girurile sterse se socotesc în aceastã privintã nescrise. Dacã un gir în alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit cã a dobândit cecul prin gir în alb.
            Art. 21. Girul pus pe un cec la purtãtor face pe girant rãspunzãtor, potrivit dispozitiunilor referitoare la regres; el nu transformã însã titlul într-un cec la ordin.
            Art. 22. Dacã o persoanã a pierdut prin orice întâmplare posesiunea unui cec, posesorul în mâinile cãruia a ajuns cecul, fie cã este un cec la purtãtor, fie cã este un cec transmisibil prin gir, pentru care posesorul justificã dreptul sãu, în modul arãtat în art. 20, nu este tinut sã predea cecul, afarã numai dacã l-a dobândit cu rea credintã sau dacã a sãvârsit o gresealã gravã în dobândirea lui.
            Art. 23. Persoanele împotriva cãrora s-a pornit actiune, în baza unui cec, nu pot opune posesorului exceptiunile întemeiate pe raporturile lor personale cu trãgãtorul sau cu posesorii anteriori, afarã numai dacã posesorul dobândind cecul a lucrat cu stiintã în paguba debitorului.
            Art. 24. Dacã girul cuprinde mentiunea "valoare pentru acoperire", "pentru încasare", "pentru procurã", sau orice altã mentiune care implicã un simplu mandat, posesorul poate sã exercite toate drepturile izvorâte din cec, dar nu-l poate gira decât cu titlu de procurã.
            Cei obligati nu pot opune în acest caz posesorului decât exceptiunile ce ar fi putut opune girantului.
            Mandatul cuprins într-un gir "pentru procurã", nu înceteazã prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restrângerea capacitãtii acestuia.
            Art. 25. Girul fãcut posterior protestului sau unei alte constatãri echivalente, sau dupã expirarea termenului de prezentare, produce numai efectele unei cesiuni ordinare.
            Girul fãrã datã este socotit, pânã la dovada contrarie, ca fiind fãcut înaintea protestului sau constatãrii echivalente, sau înaintea expirãrii termenului la care se referã alineatul precedent.

            Art. 26. Plata unui cec poate fi garantatã printr-un aval pentru întreaga sau numai pentru parte din sumã. Aceastã garantie poate fi datã de un tert, altul decât trasul sau chiar de un semnatar al cecului.
            Art. 27. Avalul se dã pe cec sau pe adaos. El se exprimã prin cuvintele: "pentru aval", sau orice altã formã echivalentã; el este semnat de avalist.
            El este socotit cã rezultã din simpla semnãturã a avalistului pusã pe fata cecului, afarã numai dacã semnãtura este a trãgãtorului. Avalul trebuie sã arate pentru cine este dat. În lipsa acestei
arãtãri el socoteste dat pentru trãgãtor.
            Art. 28. Avalistul este tinut în acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.
            Obligatia sa este valabilã chiar dacã obligatiunea pe care a garantat-o ar fi nulã pentru orice alt motiv decât un viciu de formã.
            Când avalistul plãteste cecul, el dobândeste drepturile rezultând din cec împotriva persoanei pentru care a garantat si împotriva acelora care sunt tinuti cãtre acesta din urmã, în temeiul cecului.

            Art. 29. Cecul este plãtibil la vedere. Orice stipulatiune contrarã se socoteste nescrisã.
            Cecul prezentat la platã înaintea zilei arãtate ca datã a emiterii este plãtibil în ziua prezentãrii.
            Art. 30. Cecul emis si plãtibil în România trebuie, sub sanctiunea pierderii dreptului de regres, împotriva girantilor si garantilor, sã fie prezentat la platã în termen de 8 zile, dacã este plãtibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile.
            Cecul emis într-o tarã strãinã si plãtibil în România trebuie sã fie prezentat în termen de 30 de zile, iar dacã este emis în afarã de Europa în termen de 70 zile.
            Termenele aici arãtate se socotesc din ziua arãtatã în cec ca datã a emiterii.
            Dacã cecul este plãtibil în strãinãtate, termenul de prezentare va fi cel arãtat de legea locului plãtii.
            Dacã aceastã lege nu dispune se vor aplica regulile înscrise în alineatele precedente.
            Art. 31. Când un cec este tras între douã locuri având calendare deosebite, ziua emiterii este înlocuitã cu aceea corespunzãtoare a calendarului locului de platã.
            Art. 32. Prezentarea unui cec la o casã de compensatii echivaleazã cu prezentarea la platã.
            Art. 33. Ordinul de a nu plãti suma din cec nu are efect decât dupã expirarea termenului de prezentare.
            În lipsa unui atare ordin, trasul poate plãti si dupã expirarea termenului.
            Art. 34. Efectele cecului nu sunt atinse prin moartea trãgãtorului, incapacitatea sau restrângerea capacitãtii acestuia, intervenite dupã emiterea cecului.
            Art. 35. Trasul poate cere, plãtind cecul, ca el sã-i fie predat cu mentiunea "achitat" de cãtre posesor.
            Posesorul nu poate refuza o platã partialã.
            În caz de platã partialã, trasul poate cere sã se facã pe cec mentiune de aceastã platã si sã i se dea o chitantã.
            Art. 36. Trasul care plãteste un cec, ce poate fi girat, este dator sã verifice regularitatea succesiunii girurilor, dar nu si autenticitatea semnãturilor girantilor.
            Art. 37. Când un cec este plãtibil într-o monedã, care nu are curs la locul plãtii, suma poate fi plãtitã, în termenul de prezentare a cecului în moneda tãrii dupã valoarea ei din ziua plãtii. Dacã plata nu a fost fãcutã la prezentare, posesorul poate, la alegerea sa, sã cearã ca suma sã-i fie plãtitã în moneda tãrii, fie dupã cursul în ziua prezentãrii, fie dupã cursul din ziua plãtii.
            Valoarea monedei strãine este determinatã dupã uzurile locului de platã. Trãgãtorul poate totusi sã stipuleze cã suma de platã va fi calculatã dupã un curs indicat în cec.
            Regulile aici arãtate nu se aplicã în cazul când trãgãtorul a stipulat cã plata va trebui fãcutã într-o monedã anume arãtatã (clauza de platã efectivã în monedã strãinã).
            Dacã suma este arãtatã într-o monedã având aceeasi denumire, dar o valoare diferitã în tara de emisiune si în aceea a plãtii, se presupune cã indicarea se referã la moneda locului de platã.

            Art. 38. Trãgãtorul sau posesorul unui cec poate sã-l bareze, cu efectele arãtate în articolul urmãtor.
            Bararea se face prin douã linii paralele puse pe fata cecului. Ea poate fi generalã sau specialã.
            Bararea este generalã dacã între cele douã linii nu se indicã nimic ori se face mentiunea societate bancarã sau un alt termen echivalent; ea este specialã dacã denumirea unei societãti bancare se înscrie între cele douã linii.
            Bararea generalã poate fi transformatã în barare specialã, însã bararea specialã nu poate fi transformatã în barare generalã.
            Tãierea (stergerea) liniilor sau a denumirii societãtii bancare înscrise se socoteste ca si cum nu ar fi fost fãcutã.
            Art. 39. Cecul cu barare generalã nu paate fi plãtit de tras decât unei societãti bancare sau unui client al trasului.
            Cecul cu barare specialã nu poate fi plãtit de tras decât societãtii bancare înscrise în cec sau, dacã acesta este trasul, unui client al acestei societãti bancare. Totusi, societatea bancarã indicatã poate recurge pentru încasare la o altã societate bancarã.
           O societate bancarã nu poate dobândi un cec barat decât de la unul din clientii sãi sau de la o altã societate bancarã. Ea nu poate sã-l încaseze pentru alte persoane decât acestea.
            Cecul purtând mai multe barãri speciale nu poate fi plãtit de tras decât în cazul a douã barãri, din care una pentru încasare prin intermediul unei case de compensatii.
            Trasul sau societatea bancarã care nu respectã dispozitiunile de mai sus rãspunde de paguba cauzatã pânã la concurenta valorii cecului.
            Art. 40. Trãgãtorul ca si posesorul unui cec poate interzice plata în numerar, înserând transversal pe fata cecului cuvintele "plãtibil în cont", "numai pentru virament", sau altã expresiune echivalentã.
            În acest caz, cecul nu poate da loc din partea trasului decât la o operatiune de scripte (credit în cont, virament sau compensatiune). Operatiunea de scripte echivaleazã cu plata.
            Stergerea cuvintelor "plãtibil în cont", "numai pentru virament", se socoteste ca si când nu ar fi fost fãcutã.
            Trasul care nu respectã dispozitiunile de mai sus rãspunde de paguba cauzatã pânã la concurenta valorii cecului.
            Art. 41. Cecul emis cu clauza "netransmisibil" nu poate fi plãtit decât primitorului sau, la cerea acestuia, sã fie creditat în contul sãu curent.
            Primitorul nu poate gira cecul decât unei societãti bancare pentru încasare; societatea bancarã nu-l poate gira mai departe. Girurile puse contra acestei dispozitii se considerã ca nescrise.
            Stergerea clauzei se considerã ca neavenitã.
            Cel care plãteste un cec netransmisibil altei persoane decât primitorului, sau societãtii bancare giratar pentru încasare, rãspunde de plata fãcutã.
            Clauza "netransmisibil" trebuie pusã chiar de societatea bancarã, la cererea clientului.
            Aceeasi clauzã poate fi pusã de un girant, cu aceleasi efecte.
            Art. 42. Trãgãtorul poate subordona plata cecului existentei pe titlu în momentul prezentãrii unei a doua semnãturi la fel cu a primitorului (cecul de cãlãtorie).

            Art. 43. Posesorul poate exercita dreptul de regres împotriva girantilor, trãgãtorului si celorlalti obligati, dacã cecul prezentat în termen util nu este plãtit si dacã refuzul de platã este constant:
            1. Fie printr-un act autentic (protest).
            2. Fie printr-o declaratiune a trasului datatã si scrisã pe cec, cuprinzând ziua când a fost prezentat.
            3. Fie printr-o confirmare oficialã datatã a unei case de compensatii prin care se aratã cã cecul a fost adus spre compensare în termen util dar nu a fost plãtit.
            Posesorul pãstreazã drepturile sale contra trãgãtorului, cu toate cã cecul nu a fost prezentat în timp util, sau nu s-a fãcut protestul ori constatarea echivalentã protestului. Dacã, dupã trecerea termenului de prezentare, disponibilul nu mai existã prin faptul trasului, posesorul cecului pierde aceste drepturi în total sau numai în limita sumei dispãrute.
            Art. 44. Protestul sau constatarea echivalentã trebuie fãcut înaintea expirãrii termenului de prezentare.
            Dacã prezentarea s-a fãcut în ultima zi a termenului, protestul sau constatarea echivalentã poate fi fãcutã în prima zi lucrãtoare ce urmeazã.
            Art. 45. Posesorul trebuie sã încunostiinteze de neplatã pe girantul sãu si pe trãgãtor, în cele patru zile lucrãtoare care urmeazã zilei protestului, sau constatãrii echivalente ori zilei prezentãrii, în caz de stipulatiune "fãrã cheltuieli". Fiecare girant trebuie, în cele douã zile lucrãtoare ce urmeazã zilei în care a primit încunostiintarea, sã anunte pe girantul sãu de încunostiintarea primitã, arãtând numele si adresele acelora care au fãcut încunostiintãrile precedente; se va urma tot astfel pânã la trãgãtor.
            Termenele aici arãtate curg de la primirea înstiintãrii precedente.
            Când, potrivit prevederilor alineatului precedent, o încunostiintare este fãcutã unui semnatar al cecului, aceeasi încunostiintare trebuie sã fie fãcutã în acelasi termen avalistului.
            În caz când un girant n-a arãtat adresa sa sau a arãtat-o într-un mod ilizibil încunostiintarea fãcutã girantului, care îl precede este îndestulãtoare.
            El trebuie sã dovedeascã, cã a fãcut încunostiintarea în termenul prescris. Acest termen va fi socotit ca observat, dacã o scrisoare cuprinzând încunostiintarea a fost predatã postei în termenul prescris.
            Acel care nu face încunostiintarea în termenul mai sus arãtat, nu decade din dreptul sãu de regres; el este rãspunzãtor, dacã va fi locul , de paguba cauzatã prin neglijenta sa, fãrã însã ca daunele-interese sã poatã întrece suma din cec.
            Art. 46. Trãgãtorul, girantul, avalistul, poate prin stipulatiunea "fãrã cheltuieli", "fãrã protest" sau orice altã expresiune echivalentã, scrisã pe cec si semnatã, sã scuteascã pe posesor, pentru exercitarea dreptului de regres, de facerea protestului sau a unei constatãri echivalente.
            Aceastã stipulatiune nu scuteste pe posesor de prezentarea cecului la termenele stabilite, nici de încunostiintãrile ce urmeazã a fi fãcute. Dovada neobservãrii termenelor este în sarcina aceluia care o opune posesorului.
            Dacã stipulatiunea este înscrisã de trãgãtor, ea produce efectele sale fatã de toti semnatarii; dacã ea este înscrisã de cãtre un girant sau avalist, ea produce efectele sale numai fatã de acesta. Dacã cu toatã clauza înscrisã de trãgãtor, posesorul face protestul sau constatarea echivalentã, cheltuielile rãmân în sarcina sa. Dacã stipulatiunea a fost înscrisã de un girant sau un avalist, cheltuielile protestului sau ale constatãrii echivalente, dacã un atare act a fost fãcut, pot fi cerute de la toti semnatarii.
            Art. 47. Toti cei care s-au obligat prin cec sunt tinuti solidar cãtre posesor.
            Posesorul are dreptul de urmãrire împotriva tuturor, individual sau colectiv, fãrã a fi tinut sã observe ordinea în care s-au obligat.
            Acelasi drept îl are oricare semnatar care a plãtit cecul.
           Actiunea pornitã împotriva unuia din obligati nu împiedicã urmãrirea celorlalti, chiar dacã sunt posteriori aceluia împotriva cãrui s-a procedat mai întâi.
            Art. 48. Posesorul poate cere pe cale de regres:
            1. Suma arãtatã în cecul neplãtit.
            2. Dobânda legalã, socotitã de la prezentare.
            3. Cheltuielile de protest sau cele ale constatãrii echivalente, acelea ale încunostiintãrii fãcute cum si celelalte cheltuieli.
            Art. 49. Acel care a plãtit prin regres cecul poate cere de la girantii sãi:
            1. Întreaga sumã plãtitã.
            2. Dobânda legalã la aceastã sumã, socotitã din ziua când a plãtit suma.
            3. Cheltuielile pe care le-a fãcut.
            Art. 50. Oricare obligat împotriva cãruia se exercitã sau ar putea fi exercitat un drept de regres poate cere, în schimbul plãtii, predarea cecului, împreunã cu protestul sau constatarea echivalentã si un cont de întoarcere achitat.
            Orice girant care a plãtit cecul poate sterge girul sãu si acelea ale girantilor urmãtori.
            Art. 51. Când prezentarea cecului, facerea protestului, sau a constatãrii echivalente în termenele prescrise, este împiedicatã de un obstacol de neînlãturat (prevedere legalã, caz fortuit ori de fortã majorã), aceste termene sunt prelungite.
            Posesorul este dator sã aducã, fãrã întârziere, la cunostinta girantului sãu cazul fortuit ori de fortã majorã si sã facã pe cec sau pe adaos, mentiune datatã si semnatã de el de aceastã încunostiintare; pentru rest se aplicã dispozitiunile art. 45.
            Dupã încetarea cazului fortuit ori de fortã majorã, posesorul trebuie, fãrã întârziere, sã prezinte cecul la platã si, dacã este nevoie, sã facã protestul sau constatarea echivalentã.
            Dacã cazul fortuit ori de fortã majorã tine 15 zile, socotite de la data când posesorul a încunostiintat pe girantul sãu despre cazul fortuit ori de fortã majorã, chiar dacã încunostiintarea este fãcutã înainte de expirarea termenului de prezentare, drepturile de regres pot fi exercitate fãrã a fi nevoie nici de prezentare, nici de protest sau de o constatare echivalentã.
            Nu se socotesc cazuri fortuite ori de fortã majorã faptele pur personale ale posesorului sau ale aceluia pe care el l-a însãrcinat cu prezentarea cecului, cu facerea protestului sau a constatãrii echivalente.
            Art. 52. Între mai multi obligati care au o situatiune egalã în cec nu se poate exercita actiunea cambialã; raporturile dintre aceste persoane vor fi reglementate dupã normele relative la obligatiunile solidare.
            Art. 53. Cecul are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii stabilite conform art. 48 si 49.
            Cecul emis în strãinãtate are aceleasi efecte executorii, dacã acestea sunt admise si de legea locului unde cecul a fost emis.
            Somatiunea de executare trebuie sã cuprindã transcrierea exactã a cecului sau a protestului, precum si a celorlalte acte din care rezultã suma datoratã.
            Competentã pentru a învesti cecul cu formula executorie este judecãtoria.
           Încheierea de învestire nu este supusã apelului.
            Art. 54. În termen de 5 zile de la primirea somatiei, debitorul  poate face opozitie la executare.
            Opozitia se va introduce la judecãtoria care a învestit cecul cu formulã executorie. Judecãtoria va judeca opozitia potrivit Codului de procedurã civilã, de urgentã si cu precãdere, înaintea oricãrei alte pricini.
            În caz de suspendarea executãrii creditorul va putea obtine mãsuri de asigurare.
            Art. 55. În procesele pornite fie pe cale de actiune, fie pe cale de opozitie, la somatia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât exceptiunile de nulitate a titlului prevãzut de art. 2, precum si cele care nu sunt oprite de art. 23.
            Exceptiunile personale vor trebui sã fie de grabnicã solutiune si întotdeauna întemeiate pe o probã scrisã.
            Exceptiunile trebuie invocate la primul termen de înfãtisare.
            Prin primul termen de înfãtisare se întelege primul termen de la prima instantã, când procedura fiind îndeplinitã, pãrtile pot pune concluzii în fond, chiar dacã pârâtul sau oponentul nu se prezintã.
            Art. 56. Dacã din raportul care a dat nastere emisiunii sau transmisiunii cecului, derivã o actiune cauzalã, aceasta rãmâne în fiintã cu toatã emiterea sau transmiterea cecului, afarã de cazul când se dovedeste novatiunea.
            Posesorul cecului nu poate exercita actiunea cauzalã decât oferind debitorului restituirea cecului, depunându-l la grefa instantei competente si justificând în acelasi timp îndeplinirea formalitãtilor necesare pentru conservarea fatã de debitor a actiunilor de regres ce-i pot apartine.
            Art. 57. Când posesorul cecului a pierdut actiunea cambialã contra tuturor obligatiilor si nu are contra acestora actiune cauzalã poate actiona pe trãgãtorul care nu a avut disponibilul la tras, ori s-a îmbogãtit pe nedrept în dauna sa.
            Aceeasi actiune o poate exercita în aceleasi conditiuni, si în la contra girantilor.
            Art. 58. Protestul se dreseazã la executorul judecãtoresc.
            Asistenta martorilor nu este necesarã la dresarea protestului.
            Art. 59. Protestul poate fi dresat prin act separat sau pe însusi originalul cecului, sau pe duplicatul sau adaosul acestora. Acest adaos poate fi adãugat de cel care dreseazã protestul. Dacã protestul se dreseazã pe adaos, cel care l-a dresat trebuie sã punã stampila judecãtoriei pe linia de unire.
            Dacã protestul este fãcut prin act separat, mentiunea de dresare a protestului va fi fãcutã pe titlul depus la protest, afarã de cazul când a trebuit sã se procedeze la dresarea protestului fãrã  posesiunea titlului.
            Art. 60. Protestul trebuie fãcut la locul de platã în contra trasului sau al celui indicat pentru platã, chiar dacã nu sunt prezenti.
            Dacã domiciliul acestor persoane nu poate fi gãsit, protestul se dreseazã la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã se aflã locul de platã indicat în cec.
            Incapacitatea trasului sau a tertului indicat în art. 8 nu dispenseazã de obligatiunea de a adresa protestul contra acestuia, afarã de cazul când trasul este falit, în care caz sentinta declarativã de faliment este suficientã pentru a exercita regresul.
            Dacã trasul sau tertul a încetat din viatã, protestul se va face de asemenea pe numele sãu, dupã regulile precedente.
            Art. 61 . Protestul trebuie sã cuprindã:
            1. Anul, luna, ziua si ora în care a fost dresat.
            2. Numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului.
            3. Numele persoanei contra cãreia s-a fãcut protestul.
            4. Arãtarea locului în care a fost dresat, cu mentiunea cercetãrilor fãcute.
            5. Somatiunea de platã cu rãspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut nici un rãspuns.
           Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat.
            Protestul prin act separat va trebui sã cuprindã si transcrierea exactã a cecului.
            Art. 62. Protestul cerut de art. 43 poate fi înlocuit, dacã posesorul consimte printr-o declaratie de refuz de platã, scrisã si datatã pe titlu sau pe foaia de prelungire (adaos) semantã de tras.
            Aceastã declaratiune, pentru a avea efectele protestului, trebuie învestitã cu datã certã, în termenul stabilit pentru facerea protestului.
            În cazurile prevãzute de primul alineat al acestui articol, girul fãrã datã se socoteste fãcut înainte de declaratie.
            Art. 63. Judecãtoriile vor tine un registru de proteste, în care se vor înregistra zilnic si în ordinea datei, cecurile protestate, cu efectuarea mentiunilor cerute de articolele precedente.
           În prima zi a fiecãrei sãptãmâni, fiecare judecãtorie va trimite Camerei de Comert si Industrie judetene sau, dupã caz, a municipiului Bucuresti, un tabel cu protestele de neplatã a cecurilor fãcute în cursul sãptãmânii precedente. Acest tabel va indica data protestului, numele si prenumele persoanei împotriva cãreia s-a dresat protestul, al celei care a cerut protestul, numele si prenumele trãgãtorului, suma de platã si ultima zi de prezentare a cecului protestat.
            Originalul protestului fãcut prin act separat va fi predat posesorului cecului.

            Art. 64. În afarã de cecurile la purtãtor, orice cec emis în România si plãtibil într-un alt stat, poate fi tras în mai multe exemplare identice. Când un cec este emis în mai multe exemplare, aceste exemplare trebuie a fi numerotate în însusi textul titlului: lipsind aceasta, fiecare exemplar se socoteste un cec distinct.
            Art. 65. Plata unuia din exemplare este liberatorie, chiar dacã nu s-a stipulat cã o atare platã anuleazã efectul celorlalte exemplare. Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca si
girantii urmãtori, sunt tinuti în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnãtura lor si care nu le-au fost înapoiate.

            Art. 66. În cazul alterãrii textului unui cec, semnatarii posteriori alterãrii sunt tinuti în termenii textului alterat; semnatarii anteriori sunt tinuti în termenii textului original.
            Când din titlu nu rezultã sau nu se dovedeste cã semnãtura a fost pusã înainte sau dupã altera, se presupune cã a fost pusã înainte.

            Art. 67. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului, posesorul va putea înstiinta despre aceasta pe tras si sã solicite anularea titlului printr-o cerere adresatã presedintelui judecãtoriei de la locul de platã a cecului.
            Cererea va trebui sã arate mentiunile esentiale ale cecului.
            Presedintele judecãtoriei, dupã examinarea cererii si a elementelor produse, ca si dreptului posesorului, va pronunta în cel mai scurt timp posibil o ordonantã prin care specificând datele cecului, îl va declara nul în mâinile oricui s-ar gãsi si va autoriza a se face plata cecului dupã 15 zile de la publicarea ordonantei în Monitorul Oficial al României, dacã între timp detinãtorul cecului nu a fãcut opozitie.
            Ordonanta trebuie sã fie notificatã atât trãgãtorului, cât si trasului si publicatã în Monitorul Oficial al României, la cererea si pe cheltuiala petitionarului.
            Cu toatã înstiintarea, plata cecului fãcutã detinãtorului mai înainte de notificarea ordonantei libereazã pe tras de obligatia de platã.
            Art. 68. În termen de 15 zile de la publicarea ordonantei în Monitorul Oficial detinãtorul cecului va putea face opozitie în contra acestei ordonante, opozitie ce se va comunica petitionarului, trasului si trãgãtorului, odatã cu citarea lor înaintea tribunalului locului de platã.
            Art. 69. Pânã la împlinirea termenului prevãzut de art. 67, petitionarul va putea exercita toate actele de conservare a drepturilor sale si poate sã cearã plata cecului, dând cautiune sau în lipsã de cautiune, consemnarea sumei.
            Art. 70. Dupã trecerea termenului prevãzut de art. 69, fãrã a se fi fãcut opozitie, sau dupã respingerea opozitiei, printr-o hotãrâre rãmasã definitivã, cecul pierdut sau sustras nu mai are nici un efect.
            Oricine a obtinut înlocuirea cecului va putea sã cearã plata cecului, prezentând ordonanta de anulare si certificatul grefei respective de neintroducerea opozitiei la termen, sau prezentând hotãrârea definitivã de respingerea opozitiei.
            Art. 71. În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec, având clauza "netransmisibil", nu se poate cere anularea lui; primitorul va putea, cere însã trasului si trãgãtorului înlocuirea cecului printr-un duplicat.
            Art. 72. Ordonanta sau hotãrârea rãmasã definitivã stinge orice drept decurgând din cecul anulat, fãrã a prejudeca eventualele actiuni ale posesorului fatã de cel care a obtinut anularea.

            Art. 73. Actiunile de regres ale posesorului împotriva girantilor, trãgãtorului sau celorlalti obligati, se prescriu prin 6 luni, socotite de la expirarea termenului de prezentare.
            Actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului, unii împotriva altora, se prescriu prin 6 luni, socotite din ziua în care obligatul a plãtit cecul sau din ziua în care actiunea în regres a fost pornitã împotriva sa.
            Art. 74. Întreruperea prescriptiei nu are efect decât împotriva aceluia fatã de care actul de întrerupere a fost fãcut.

            Art. 75. Prin expresiile societate bancarã si institut bancar, întrebuintate în legea de fatã, se înteleg persoanele juridice prevãzute de legislatia privind activitatea bancarã si de credit.
            Art. 76. Prezentarea si protestul unui cec nu pot fi fãcute decât într-o zi lucrãtoare.
            Când cea din urmã zi a termenului prescris de lege, pentru îndeplinirea actelor privitoare la cec si în special pentru facerea protestului sau a unui act echivalent este o zi de sãrbãtoare legalã, acest termen este prorogat pânã la prima zi lucrãtoare ce urmeazã. Zilele de sãrbãtoare legale intermediare sunt cuprinse în calculul termenului.
            Art. 77. În termenele prevãzute prin prezenta lege nu se socoteste ziua de la care ele încep sã curgã.
            Art. 78. Nu sunt admise termene de gratie nici legale, nici judecãtoresti.

            Art. 79. Cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancarã sau un alt institut de credit, anume autorizat pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor în momentul emisiunii, plãtibil la vedere în oricare din locurile arãtate de emitent.
           Societatea bancarã sau institutul de credit, autorizate sã emitã cecuri circulare, vor trebui sã depunã la Banca Nationalã a României, cel mai târziu pânã a doua zi de la emitere o cautiune în titluri de Stat, garantate de Stat, sau lombardabile la Banca Nationalã a României, socotite la cursul zilei, de 40% din valoarea cecurilor circulare emise zilnic, cautiune asupra cãreia posesorii unor asemenea cecuri au un privilegiu special.
            Cautiunea nu se va putea restitui de Banca Nationalã a României decât contra prezentãrii cecului respectiv, cu mentiunea ACHITAT.
            Art. 80. Cecul circular va cuprinde:
            1. Denumirea de "cec circular" în cuprinsul titlului.
            2. Promisiunea neconditionatã de a plãti la vedere o anumitã sumã de bani.
            3. Numele si prenumele primitorului.
            4. Arãtarea datei si locului în care cecul circular a fost emis.
            5. Semnãtura societãtii bancare sau a institutului de credit.
            Titlul cãruia îi lipseste vreuna din conditiile mai sus arãtate nu are valoarea de cec circular.
            Art. 81. Posesorul decade din dreptul de regres, dacã nu prezintã titlul la platã în termen de 30 de zile de la emisiune.
            Actiunea contra emitentului se prescrie prin trecerea de 3 ani de la data emisiunii.
            Girul în favoarea emitentului stinge cecul.
            Art. 82. Societatea bancarã sau institutul de credit poate încredinta emiterea de cecuri circulare unei societãti bancare corespondente, cu conditia însã ca cecul emis sã poarte viza societãtii bancare sau a institutului de credit autorizat, iar corespondentul sã semneze ca reprezentant al acelei societãti bancare sau institut de credit autorizat.
            Art. 83. Sunt aplicabile cecului circular, în mãsura în care nu se derogã prin prezenta lege si nu sunt necompatibile cu aceasta, toate dispozitiile din legea cambialã referitoare la gir, platã, protest, regres, prescriptie cum si cele relative la titlurile cu semnãturi false sau ale unor persoane incapabile.
            De asemenea se vor aplica cecului circular dispozitiile necontrarii referitoare la cecul barat, numai în cont, netransmisibil si de cãlãtorie.
            În procedura de anulare si înlocuire a cecului circular se vor aplica dispozitiile art. 67, cu urmãtoarele modificãri:
           Cererea va fi adresatã presedintelui judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã emitentul are un stabiliment.
            Notificarea ordonantei se va face de unul din stabilimentele cele mai apropiate ale emitentului care, pe cheltuiala petitionarului va înstiinta de îndatã despre aceastatoate stabilimentele locurilor de platã unde cecul este plãtibil.
            Opozitia se va face la instanta care a dat ordonanta, comunicându-se petitionarului si reprezentantului emitentului copie de pe opozitie odatã cu citatia.
            Emitentul care a plãtit cecul circular, cu toatã înstiintarea despre pierderea sau sustragerea cecului, nu rãspunde de plata fãcutã înainte de notificarea ordonantei de anulare. De asemenea, emitentul care a plãtit un cec circular chiar dupã primirea notificãrii, nu este responsabil dacã plata a fost fãcutã de un stabiliment cãruia, dintr-un fapt neimputabil emitentului, nu i-a putut ajunge la cunostintã notificarea ordonantei de anulare.
            În caz de pierderea, sustragerea sau distrugerea unui cec circular netransmisibil nu se va putea folosi procedura de anulare, însã primitorul are dreptul de a obtine, dupã 20 de zile de la înstiintare, plata cecului de la stabilimentul la care s-a fãcut înstiintarea.

            Art. 84. Se va pedepsi cu amendã de la 5000 - 100000 lei si închisoare de la 6 luni la 1 an, afarã de cazul când faptul constituie un delict sanctionat cu o pedeapsã mai mare, în care caz se aplicã aceastã pedeapsã:
            1. Oricine emite un cec fãrã a fi avut autorizarea trasului.
            2. Oricine emite un cec fãrã a avea la tras disponibil suficient, sau dupã ce a tras cecul si mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut.
            3. Oricine emite un cec cu datã falsã sau cãruia îi lipseste unul din elementele esentiale arãtate de aliniatele 1, 2, 3 si 5 al art. 1 si art. 11.
            4. Oricine emite un cec contrar dispozitiei ultimului aliniat al art. 6.
            Dacã în cazurile prevãzute de aliniatele 2 si 3 de mai sus, emitentul procurã trasului disponibilul necesat mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumãtate. Când emiterea cecului se datoreazã unui fapt scuzabil, emitentul va fi apãrat de pedeapsã.
            Art. 85. Bãncile sau institutiile de credit neautorizate, sau cãrora li s-a revocat autorizarea, care emit cecuri circulare, se vor pedepsi cu amendã de la 100000 - 1000000 lei, afarã de cazul când legea prevede sanctiuni mai mari, în care caz se vor aplica acele sanctiuni.
           Art. 86. Abrogat.
           Art. 87. Abrogat.
           Art. 88. Abrogat.
            Art. 89. Legea da fatã intrã în vigoare la 1 iunie 1934.