CODUL COMERCIAL
  pagina a V-a

CARTEA III
Despre faliment

TITLUL I
Despre declaratia de faliment si despre efectele sale

            Art. 695-729. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995 privind procedura reorganizãrii judiciare si a falimentului - M. Of. nr. 130/29 iunie 1995).

TITLUL II
Despre administrarea falimentului

CAPITOLUL I
Despre persoanele însãrcinate cu administrarea falimentului

         Art. 730-742. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL II
Despre punerea sigiliilor si despre inventar

         Art. 743-753. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL III
Despre functiile relative la administrarea falimentului

         Art. 754-767. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL III
Despre lichidarea pasivului

CAPITOLUL I
Despre verificarea creantelor

            Art. 768-780. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL II
Despre diferite specii de creditori

            Art. 781. - (Abrogat prin L. nr. 64/1995).

Sectiunea I
Despre creditorii având gaj sau alt privilegiu asupra bunurilor mobile

            Art. 782-785. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

Sectiunea II
Despre creditorii privilegiati sau ipotecari asupra imobilelor

            Art. 786-789. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

Sectiunea III
Despre drepturile femeii falitului

            Art. 790-797. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

Sectiunea IV
Despre coobligati si despre fidejusori

         Art. 798-802. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL IV
Despre lichidarea activului

CAPITOLUL I
Mijloacele pentru a lichida activul

            Art. 803-807. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL II
Despre vânzarea mobilelor si imobilelor falitului

Sectiunea I
Despre vânzarea mobilelor

            Art. 808-809. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

Sectiunea II
Despre vânzarea imobilelor

            Art. 810-811. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL III
Despre revendicare

            Art. 812-818. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL V
Despre repartitia între creditori si despre închiderea falimentului

            Art. 819-831. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL VI
Despre încetarea si suspendarea falimentului

CAPITOLUL I
Despre neajungerea activului

            Art. 832-833. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL II
Despre moratoriu

            Art. 834-844. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL III
Despre concordat

            Art. 845-865. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL VII
Dispozitii privitoare la falimentul societãtilor comerciale

            Art. 866-874. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL VIII
Despre infractiuni penale în materie de faliment

            Art. 875. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL I
Despre bancrutã

            Art. 876-882. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CAPITOLUL II
Despre delictele altor persoane decât falitul fãrã complicitate în bancrutã

            Art. 883-888. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

CARTEA IV
Despre exercitiul actiunilor comerciale si despre durata lor

TITLUL I
Despre exercitiul actiunilor comerciale

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

         Art. 889. - Exercitiul actiunilor comerciale se reglementeazã de Codul de procedurã civilã, afarã de dispozitiile codului de fatã.
         Art. 890. - Apartine jurisdictiei comerciale a judeca:
            1. Toate contestatiile relative la fapte de comert între orice persoane;
            2. Actiunile de revocare sau de confirmare a sechestrului unei nave, chiar când ar fi înfiintat în temeiul unei creante civile;
            3. Actiunile contra cãpitanilor* de nave, contra prepusilor sau reprezentantilor, contra comisilor cãlãtori de comert si contra comisilor de negot, derivate din faptele de comert cu care sunt însãrcinati, precum de asemenea si în aceleasi limite actiunile acestor persoane contra patronilor lor;
            4. Contestatiile dintre calfe sau ucenici, bãieti si servitori de magazine, comisionari de stradã si
lucrãtori cu ziua, luna sau anul, cu comerciantul sau seful unei întreprinderi comerciale, pentru îndeplinirea serviciului la care ei s-au obligat, sau pentru platã de salariu ori altã lucrare**.
            5. Actiunile pasagerului contra cãpitanului* sau armatorului unei nave, precum si actiunile acestora contra pasagerilor;
            6. Actiunile întreprinzãtorului de spectacole publice contra artistilor teatrali, precum si actiunile acestora contra întreprinzãtorului;
            7. Contestatiile relative la vânzarea cu licitatie a mãrfurilor sau productelor depuse în magazine generale, docuri ori întrepozite;
            8. Tot ce priveste la falimente dupã dispozitiile Cãrtii III*** din acest cod;
            9. Contestatiile privitoare la calitatea de comerciant sau la existenta unei societãti comerciale.
         * A se vedea nota de la art. 413.
         ** Punctul 4 este abrogat implicit - asemenea litigii sunt litigii de muncã si, potrivit Codului muncii, competenta de judecatã apartine instantei civile.
         *** Cartea III este abrogatã prin L. nr. 64/1995 - M. Of. nr 130/29 iunie 1995.
         Art. 891*. - Actiunile apartinând jurisdictiei comerciale se vor judeca de cãtre judecãtoriile comunale în ultima instantã pânã la valoarea de 5 lei inclusiv si cu drept de apel, la judecãtoria de ocol* respectivã, pânã la suma de 50 lei inclusiv, capete si dobânzi; iar de cãtre judecãtorii de ocoale*, în ultimã instantã de la 50 lei pânã la valoarea de 200 de lei inclusiv, capete si dobânzi, si cu drept de apel la tribunalul comercial* în cuprinsul cãruia se aflã, pânã la valoarea de 1.500 lei inclusiv, capete si dobânzi.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 892. - Dacã înaintea unui tribunal comercial* se ridicã un incident civil, acelasi tribunal este competent a statua si asupra incidentului, afarã de cazul când contestatia incidentã ar purta asupra filiatiei, asupra calitãtii de erede, sau asupra unui drept de proprietate sau servitute imobiliarã. În aceste cazuri, tribunalul comercial* va trimite pe pãrti, pentru judecarea incidentului, înaintea tribunalului civil competent, sau îl va judeca însusi, dacã e de competenta tribunalului civil local.
            În toate cazurile în care incidentul se rezolvã de acelasi tribunal, apelul si recursul în casatie nu se pot face, contra hotãrârii intervenite asupra incidentului, decât o datã si în aceleasi termene cu apelul sau recursul contra hotãrârii asupra fondului.
             Încheierea prin care tribunalul comercial* trimite la un alt tribunal sau retine judecarea incidentului, nu este, de asemenea, supusã apelului sau recursului decât o datã cu hotãrârea asupra fondului.
         * A se vedea nota de la art. 26; întrucât, potrivit L. nr. 92/1992, nu existã tribunale comerciale, sectia comercialã a instantelor judecãtoresti va judeca si incidentele civile.
         Art. 893. - Chiar când actul este comercial numai pentru una din pãrti, actiunile ce derivã dintr-însul sunt de competenta jurisdictiei comerciale.
         Art. 894. - Când o contestatie de naturã comercialã se iveste într-un loc unde se tine un târg sau bâlci, sau într-un port sau schelã, si ea reclamã o grabnicã solutie, judecãtorul de pace* poate sã constate orice fapt si sã ordone provizoriu mãsurile de asigurare prevãzute de art. 71 si 72 din acest cod si 455** si urmãtoarele din procedura civilã, pânã când se va judeca cauza de autoritatea competentã*.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         ** Art. 455 îi corespunde art. 581 si art. 582 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora ordonanta presedintialã se introduce la instanta competentã sã se pronuntã asupra fondului dreptului.
         Art. 895. - Exceptia de incompetentã a jurisdictiei comerciale pentru cauzele civile si a jurisdictiei civile pentru cauzele comerciale poate sã fie propusã în orice stare a cauzei si autoritatea judecãtoreascã o poate pronunta chiar din oficiu*.
            Cu toate acestea, când autoritatea judiciarã ce se invocã exercitã amândouã jurisdictiile: comercialã si civilã, omisiunea sau eroarea în indicarea uneia sau alteia nu poate da loc la o declaratie de incompetentã.
            La tribunalele cu o sectie specialã, actiunile si apelurile asupra cãrtilor de judecatã date în materie comercialã se vor adresa presedintelui sectiei respective**.
         * A se vedea nota de la art. 892.
         ** Actiunile si apelurile se adreseazã presedintelui instantei, care le repartizeazã sectiei speciale.
         Art. 896*. - Dacã, cu ocazia judecãrii unei afaceri comerciale, pãrtile sunt trimise înaintea tribunalului civil în urmarea unui incident oarecare, judecãtoria comercialã e în drept ca mai înainte de hotãrârea asupra incidentului sã ordone provizoriu orice mãsuri folositoare în cauzã.
         * A se vedea nota de la art. 892.
         Art. 897*. - În materie comercialã, actiunile personale si mobiliare se vor putea intenta, dupã alegerea reclamantului:
            1. La tribunalul unde cel ce s-a obligat îsi are stabilimentul sãu comercial sau cel putin domiciliul ori resedinta;
            2. La tribunalul locului unde obligatia a luat nastere sau unde va trebui executatã;
            3. La tribunalul locului unde s-a stipulat a se face plata;
            4. Dacã s-a ales un domiciliu pentru executarea unui act, actiunea se va putea intenta la tribunalul acestui domiciliu.
         * Cu privire la competenta teritorialã în materie comercialã a se vedea si nota de la art. 26.
         Art. 898. - Actiunile personale si actiunile reale mobiliare rezultând din operatiunile întreprinse pe contul unei societãti pãmântene sau strãine, de cãtre prepusul sau reprezentantul acestora, în afarã de sediul social, se vor putea intenta de cãtre cel de al treilea înaintea autoritãtii judecãtoresti a locului unde prepusul ori reprezentantul societãtii exercitã comertul sau îsi are resedinta.
         Art. 899. - Actiunile ce se nasc din contractul de transport se pot intenta înaintea autoritãtii judecãtoresti a locului unde se aflã statia de plecare sau aceea de sosire. Sunt aplicabile sefului de statie dispozitiile art. 400.
         Art. 900. - Actiunile rezultând din lovirea unui vas (abordaj) se pot intenta înaintea autoritãtii judecãtoresti a locului unde faptul s-a întâmplat sau înaintea aceleia a primului port unde vasul a ajuns, ori a locului de destinatie.
            Competenta cãpitanilor de porturi de a cunoaste de contestatiile ce le sunt deferite prin regulamentul de la 30 martie 1879 se mentine*.
         * Regulamentul din 30 martie 1879 nu mai este operant; a se vedea în acest sens Capitolul V Sectiunea III din O.G. nr. 42/1997 - M. Of. nr. 221/29 august 1997.
         Art. 901. - În toate cauzele comerciale, termenul obisnuit de înfãtisare, fixat prin art. 78* din procedura civilã, se reduce la jumãtate.
            Prezidentul tribunalului** va putea însã, dupã împrejurãri, sã permitã ca citatia sã se facã pentru un termen si mai scurt, fãrã a fi obligat pentru aceasta sã declare urgenta cauzei.
            Pentru cei domiciliati afarã din România termenul de înfãtisare va fi de cel putin de 40 zile de la iesirea citatiei.
            Asupra înfãtisãrii, de se va cere termen de pregãtire, acel termen se va fixa de tribunal** dupã împrejurãri, ordonându-se provizoriu orice mãsuri de asigurare se vor crede necesare pânã la judecarea afacerii.
         * Art. 78 îi corespunde art. 89 din Codul de procedurã civilã.
         ** A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 902. - Partea condamnatã în lipsã poate face opozitie fãrã a fi tinutã a justifica cauzele absentei sale.
         Art. 903. - În materie comercialã, termenul de perimare este pe jumãtate de cel fixat prin art. 257 din Codul de procedurã civilã*.
         * Art. 257 îi corespunde art. 248 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia în materie comercialã termenul de perimare este de sase luni.
            Art. 904. - În materie comercialã, termenul de apel contra hotãrârilor pronuntate în prima instantã este de 30 zile*.
            Acest termen începe: pentru sentintele date în contradictoriu, din ziua pronuntãrii lor; pentru cele date în lipsã, din ziua primirii copiei dupã sentintã, conform art. 74 si 137 din Codul de procedurã civilã*.
            Dacã hotãrârea s-a dat asupra unei opozitii, termenul de apel curge din ziua respingerii opozitiei, fie cã sentinta s-a pronuntat în lipsã sau contradictoriu cu oponentul.
            În contra hotãrârilor pronuntate în materie de faliment, termenul de apel va fi de 15 zile.
         * Termenul de apel este de 15 zile de la comunicare, dacã legea nu dispune altfel, potrivit art. 284 din Codul de procedurã civilã.
         Art. 905. - Recursul în casatie, contra sentintelor* sau deciziilor pronuntate în ultima instantã, va fi de 40 zile**.
            Acest termen va curge, pentru deciziile sau sentintele date contradictoriu, din ziua pronuntãrii lor; pentru cele date în lipsã, din ziua comunicãrii deciziei sau sentintei.
            În contra deciziilor sau sentintelor pronuntate în materie de faliment, recursul este de 20 zile**.
         * Potrivit art. 255 din Codul de procedurã civilã, hotãrârile prin care se rezolvã fondul cauzei în primã instantã se numesc "sentinte", iar cele prin care se solutioneazã apelul sau recursul se numesc "decizii";
         ** Termenul de recurs este de 15 zile, dacã legea nu dispune altfel, potrivit art. 301 din Codul de procedurã civilã.
         Art. 906*. - Dispozitiile art. 321 si 734 din procedura civilã* se aplicã, în materie comercialã, si pentru cazul când înãuntrul termenului de apel sau de recurs se va forma contra pãrtii condamnate cerere de interdictie sau de punere sub consiliu judiciar**.
         * Textul vizeazã întreruperea termenului de apel sau de recurs, pe care o extinde si la alte situatii decât aceea prevãzutã de art. 285 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia termenul de apel se întrerupe prin moartea pãrtii care are interes sã facã apel.
         ** A se vedea nota de la art. 14.
         Art. 907. - Partea interesatã în o cauzã comercialã va putea deodatã cu intentarea actiunii sã cearã a se pune sechestru asigurãtor asupra averii mobile a debitorului sãu, conform art. 614* si urmãtoarele din procedura civilã, dupã deosebirile mai jos enuntate.
            Va putea de asemenea sã urmãreascã si sã popreascã, pentru sumele cuprinse în titlul sãu, sumele sau efectele datorate debitorului sãu de cãtre un al treilea, conformându-se dispozitiilor art. 456** si urmãtoarele din Codul de procedurã civilã.
         * Art. 614 si urmãtoarele îi corespund art. 594 si urmãtoarele din Codul de procedurã civilã.
         ** Art. 456 si urmãtoarele îi corespund art. 452 si urmãtoarele din Codul de procedurã civilã.
         Art. 908. - Sechestrul sau poprirea nu se va putea înfiinta decât numai cu dare de cautiune, afarã de cazul când cererea de sechestru sau de poprire se face în virtutea unei cambii sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtãtor, protestat de neplatã.
            Judecãtoria* se va pronunta asupra sechestrului în camera de consiliu, fãrã prealabila chemare a pãrtilor.
            Sechestrul asigurãtor nu poate fi ridicat decât dacã debitorul va consemna suma, capital, interese si cheltuieli, pentru care s-a înfiintat acel sechestru.
         *A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 909. - Când va fi loc a se cerceta socoteli, înscrisuri si registre de comert, tribunalul* va putea numi în acest scop unul sau mai multi experti socotitori care, sub directia unui judecãtor delegat, sã asculte pe pãrti, sã examineze socotelile, înscrisurile si registrele, sã consemneze prin procesul-verbal declaratiile si recunoasterile pãrtilor si sã încerce a le împãca, de va fi cu putintã, iar dacã nu, sã raporteze în scris tribunalului* despre rezultat.
            Expertii vor fi numiti de pãrti prin comun acord si, în caz de neîntelegere între ele, se vor numi din oficiu de tribunal*, în termen scurt.
         * A se vedea nota de la art. 26.

CAPITOLUL II
Despre sechestrarea, urmãrirea si vânzarea silitã a vaselor

         Art. 910. - Orice creditor are dreptul ca, prin paza formelor mai jos arãtate, sã poatã proceda la sechestrarea, urmãrirea si vânzarea silitã a unui vas sau a unei pãrti indivize dintr-însul, care ar fi proprietatea debitorului sãu.
            Creditorii privilegiati pot exercita acest drept chiar dacã vasul, care în totul sau în parte este afectat, ar fi trecut în mâinile unei a treia persoane.
         Art. 911. - Vasul poate fi sechestrat în cazurile si dupã formalitãtile stabilite în art. 907 si 908 din acest cod.
            Sechestrarea fiind declaratã valabilã de cãtre tribunalul de comert competent*, vânzarea, colocatiunea creditorilor si repartitia pretului se fac în conformitate cu regulile fixate în prezentul capitol.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 912. - Vasul gata de plecare nu poate fi pus sub sechestru si nici urmãrit.
            Vasul se considerã cã este gata de plecare când cãpitanul* are asuprã-si hârtiile de navigatie necesare pentru cãlãtorie.
            * A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 913. - În orice stare a procedurii, dupã cererea unui creditor care are un privilegiu asupra unui vas sau a unui coproprietar al vasului si chiar a însusi debitorului, tribunalul*, înaintea cãruia se aflã cauza pendinte, poate ordona ca vasul sã întreprindã una sau mai multe cãlãtorii, prescriind în acelasi timp precautiunile ce, dupã împrejurãri, s-ar crede necesare.
            Cãlãtoria nu se poate începe pânã ce mai întâi sentinta tribunalului care ar încuviinta-o nu va fi transcrisã în registrele autoritãtii maritime respective si adnotatã pe actul de nationalitate.
            Cheltuielile necesare pentru întreprinderea cãlãtoriei se vor înainta de reclamant.
            Navlul, dupã ce mai întâi se vor scãdea cheltuielile, se va adãuga la pretul vânzãrii.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 914. - Urmãrirea vasului sau a unei pãrti dintr-însul va fi precedatã de un comandament fãcut debitorului, cu invitare de a plãti suma datoratã în termen de 24 de ore si cu încunostintare cã în caz contrariu se va proceda la urmãrire.
            Dacã este pericol de sustragere, se poate ordona sechestrarea imediatã în formele stabilite de Codul de procedurã civilã.
         Art. 915. - Prin comandament, creditorul îsi va face alegere de domiciliu în comuna de resedintã a autoritãtii judecãtoresti înaintea cãreia are sã se facã urmãrirea, arãtându-se persoana la care domiciliul a fost ales.
            Comandamentul va fi notificat proprietarului vasului, dacã este vorba de o actiune generalã de exercitat contra lui; el va putea fi însã notificat si cãpitanului*, dacã urmãrirea se face în virtutea unui drept de privilegiu ce existã asupra vasului.
            Dacã, în termen de 30 zile de la notificarea comandamentului, creditorul nu procedeazã la acte de executie, urmãrirea nu se va putea începe decât în urma unui nou comandament.
            În caz de opozitie sau contestatie contra urmãririi, termenul de mai sus va curge de la notificarea sentintei definitive care a respins contestatia sau opozitia sau din ziua când contestatia sau opozitia s-a perimat.
         * A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 916. - Procesul-verbal al agentului judecãtoresc însãrcinat cu urmãrirea, afarã de cele prescrise prin art. 416 din Codul de procedurã civilã, va trebui sã mai cuprindã:
            1. Alegerea sau declaratia de domiciliu ori resedintã a creditorului urmãritor în localitatea unde se aflã autoritatea judecãtoreascã însãrcinatã cu vânzarea si în localitatea unde vasul urmãrit se gãseste ancorat;
            2. Numele, prenumele si domiciliul sau resedinta proprietarului vasului si acela al cãpitanului*;
            3. Numele, felul si capacitatea vasului;
            4. Descrierea bãrcilor, a salupelor, uneltelor, echipamentelor, armelor, munitiilor si proviziilor sale.
            Agentul judecãtoresc va numi un custode asupra vasului urmãrit, care va urma sã subscrie procesul-verbal.
         * A se vedea nota de la art. 413.
        Art. 917. - Dacã proprietarul vasului urmãrit are domiciliul sau resedinta în comuna unde se face urmãrirea, creditorul urmãritor este dator sã-i notifice, în termen de trei zile, copie dupã procesul-verbal de urmãrire si sã-l citeze înaintea tribunalului* urmãritor, pentru ca acesta sã ordone vânzarea lucrurilor urmãrite.
            Dacã proprietarul nu are nici domiciliul, nici resedinta sa în localitatea unde se face urmãrirea, comunicarea procesului-verbal si citatia se vor face cãpitanului** vasului urmãrit si, în lipsã-i, reprezentantului proprietarului, sau al cãpitanului**.
            Dacã proprietarul este strãin, fãrã domiciliu sau resedintã în România, comunicarea si citatia mai sus vorbitã se vor face în modul stabilit prin art. 75***, numerele 6 si 7 din procedura civilã.
            O altã copie dupã procesul-verbal de urmãrire se va depune de cãtre agentul judecãtoresc la oficiul maritim unde vasul se gãseste înscris.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         ** A se vedea nota de la art. 413.
         *** Art. 75 îi corespunde art. 88 si art. 92 din Codul de procedurã civilã.
         Art. 918. - Tribunalul*, autorizând vânzarea, stabileste conditiile ei si trimite pe pãrti înaintea unui judecãtor delegat, pentru ca sã fixeze ziua în care are sã se facã vânzarea, si sã procedeze la celelalte operatiuni necesare. Tribunalul* trebuie, de asemenea, sã ordone portãrelului** de a face afiptele si publicatiile de vânzare.
         *A se vedea nota de la art. 26.
         ** A se vedea nota de la art. 485.
         Art. 919. - Urmãrirea se perimã de drept si creditorul urmãritor rãspunde de cheltuieli, dacã vânzarea nu se face în cele 40 zile urmãtoare.
            Nu se socoteste în acest termen timpul trecut pentru opozitiile sau contestatiile prevãzute de art. 915.
         Art. 920. - Afiptele si publicatiile vor cuprinde:
            1. Numele, prenumele, profesiunea, domiciliul sau resedinta creditorului urmãritor;
            2. Titlul în puterea cãruia se face urmãrirea;
            3. Suma datoratã;
            4. Alegerea de domiciliu fãcutã de creditorul urmãritor, atât în localitatea unde are sediul tribunalul* înaintea cãruia se face urmãrirea, cât si în aceea unde vasul este ancorat;
            5. Numele, prenumele, domiciliul sau resedinta proprietarului vasului urmãrit;
            6. Numele, felul si capacitatea vasului, dacã este armat sau în armare, precum si numele si prenumele cãpitanului**;
            7. Locul unde vasul se gãseste, adicã dacã este ancorat în port sau în altã parte;
            8. Bãrcile, salupele, echipamentele, uneltele, armele, munitiile si proviziile ce se cuprind în vânzare;
            9. Numele si prenumele procuratorului creditorului urmãritor;
            10. Conditiile vânzãrii;
            11. Ziua fixatã pentru tinerea licitatiei.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         ** A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 921. - Afiptele se vor lipi:
            1. Pe catartul* principal al vasului urmãrit;
            2. La usa tribunalului** unde are a se tine licitatia;
            3. În piata principalã a orasului, pe digul sau la debarcaderul portului unde vasul este ancorat si la resedinta oficiului vamal din localitate;
            4. În sãlile Bursei si Camerei de Comert, dacã vor fi.
            Un extras dupã afipt se va publica în foaia anunturilor judiciare a locului, cel putin cu trei zile înainte de ziua fixatã pentru tinerea licitatiei.
            Un extras dupã afipte se va comunica:
            1. Debitorului sau cãpitanului***, în cazurile prevãzute de art. 520;
            2. Custodelui numit de cãtre agentul judecãtoresc;
            3. Creditorilor privilegiati indicati în actul de nationalitate sau în registrele oficiului maritim unde este înscris vasul, si oricãrui alt creditor, chiar neprivilegiat, care, printr-un act notificat creditorului urmãritor, a declarat cã voieste sã intervinã la procedura urmãririi.
         * A se vedea nota de la art. 655.
         ** A se vedea nota de la art. 26.
         *** A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 922. - Dacã urmãrirea are de obiect un vas care ar avea o capacitate mai mare de 30 tone, se vor face 3 publicatii consecutive, din opt în opt zile, prin afipte afisate, cum mai sus se aratã, si publicate în foaia anunturilor judiciare.
            Dupã a treia publicatie a afiptelor, licitatia se va tine la ziua fixatã de cãtre judecãtorul-delegat si vânzarea se va face cãtre cel ce va oferi un pret mai avantajos.
         Art. 923. - Tribunalul*, dupã raportul judecãtorului delegat, pentru motive grave, poate acorda si chiar ordona din oficiu ca vânzarea sã nu aibã loc si sã încuviinteze una sau douã amânãri de câte opt zile fiecare.
            Amânarea va fi încunostintatã prin afipte afisate si publicate, precum mai sus se aratã.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 924. - Oricine poate sã concureze la licitatie.
            Cel ce concureazã pentru contul altei persoane trebuie sã prezinte procurã specialã care se va atasa la dosarul cauzei.
            Orice concurent este dator sã depunã, în bani sau în efecte publice de ale statului la purtãtor si dupã cursul zilei, a zecea parte din pretul de la care are sã se înceapã licitatia, afarã numai dacã judecãtorul-delegat, ascultând si pe creditorii prezenti, nu-l va dispensa de aceasta.
            Vânzarea se va face prin strigãri.
            Strigãrile se vor începe de la pretul fixat de creditor, sau de la acela pe care-l va însemna judecãtorul-delegat, de la sine, si se vor repeta de trei ori; între fiecare strigare va fi un termen de 5 minute cel putin sau 15 minute cel mult.
            Lucrul se va adjudeca asupra aceluia care a oferit cel mai mare pret.
         Art. 925. - Judecãtorul-delegat va încheia procesul-verbal de cele urmate.
            Adjudecatarul va subscrie de pretul cu care lucrul s-a adjudecat asuprã-i si în acelasi timp va face alegere de domiciliu în localitatea unde s-a urmat vânzarea. În caz contrariu, toate notificãrile ce i se vor adresa vor fi valabil fãcute la grefa tribunalului.
         Art. 926. - Procuratorul care va fi rãmas adjudecatar, pentru o persoanã care ar avea a o numi mai în urmã, trebuie, în cele trei zile dupã licitatie, sã depunã la grefã mandatul special anterior vânzãrii, dacã acela în contul cãruia a concurat la licitatie nu preferã de a face în persoanã acceptarea prin o declaratie depusã la grefã; în lipsã, procuratorul va fi considerat ca adjudecatar în numele sãu propriu.
         Art. 927. - Adjudecatarul este dator ca, în termen de cinci zile de la adjudecare, sã depunã pretul cu care s-a adjudecat asuprã-i vasul.
            Dacã acest termen expirã, fãrã ca cumpãrãtorul sã fi depus întregul pret, tribunalul*, de la sine sau dupã cererea pãrtii interesate, va pune lucrul din nou în vânzare.
            Aceastã nouã licitatie se va încunostinta prin afipte conform art. 921, iar afiptul se va publica cu trei zile cel putin înainte de vânzare.
            Noile afipte vor cuprinde, pe lângã enuntãrile prevãzute de art. 920, numele adjudecatarului ce nu a depus pretul si suma cu cât lucrul a fost adjudecat asuprã-i.
            Licitatia se va urma conform art. 924.
            Dacã pretul iesit la aceastã nouã licitatie este mai mic, primul adjudecatar rãspunde de diferentã si, în orice caz, de toate cheltuielile ocazionate cu aceastã nouã vânzare.
            Dacã primul cumpãrãtor, înainte de începerea acestei noi licitatii, depune pretul cu cât lucrul s-a adjudecat asuprã-i, dimpreunã cu dobânzi si cheltuieli fãcute cu aceastã a doua vânzare, el va fi mentinut în calitatea sa de adjudecatar.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 928. - Dacã sunt urmãrite bãrci, salupe sau alte vase de o capacitate nu mai mare de 30 tone, vânzarea se va face înaintea judecãtorului delegat, dupã publicatii fãcute în trei zile consecutive printr-un singur afipt lipit pe catart* sau în lipsã, într-alt loc aparent al vasului, la usa tribunalului** si pe zidul sau scara portului, fãrã nici o altã formalitate.
            Vânzarea nu se poate face decât dupã trecere de opt zile de la notificarea procesului verbal de urmãrire.
         * A se vedea nota de la art. 655.
         ** A se vedea nota de la art. 26.
            Art. 929. - Urmãrirea si vânzarea batelurilor destinate transportului persoanelor sau pescuitului în porturi, limanuri, canaluri, lacuri si râuri, precum si altor asemenea plutitoare ce se aflã în aceste localitãti si care nu ar avea o capacitate mai mare de zece tone, se vor face conform dispozitiilor articolelor precedente, cu urmãtoarele modificãri:
            1. Vânzarea se va face de judecãtorul de ocol*;
            2. Afiptele nu vor mai fi publicate si în foaia anunturilor judiciare;
            3. Pretul va fi rãspuns îndatã dupã terminarea licitatiei, iar în caz contrariu, se va proceda imediat la o nouã licitatie pe contul adjudecatarului.
            Dispozitiile acestui articol nu se aplicã în caz de vânzarea batelurilor si a celorlalte plutitoare având masinã cu vapori.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 930. - Vânzarea vasului face sã înceteze functiile cãpitanului*, cu rezerva dreptului sãu la despãgubire contra celui obligat.
         * A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 931. - Adjudecatarul va primi un extras dupã procesul-verbal al licitatiei, în care se va indica:
            1. Numele, prenumele, domiciliul sau resedinta creditorului urmãritor si al debitorului;
            2. Numele, felul si capacitatea vasului vândut;
            3. Numele, prenumele si resedinta adjudecatarului, precum si pretul cu care vasul s-a adjudecat asuprã-i.
            Acest extras va fi semnat de judecãtorul-delegat sau de judecãtorul de ocol*, si va trebui sã fie transcris în registrele autoritãtii unde va fi înscris vasul si vânzarea va trebui notatã si pe actul de nationalitate.
         * A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 932. - Cererile în distractiune* (separatie), asupra vasului urmãrit se vor notifica creditorului urmãritor înainte de vânzare.
            Dacã cererile în distractiune* nu s-au format decât dupã adjudecare, ele se vor converti de drept în opozitie asupra liberãrii pretului.
            Cererea în distractiune* va contine citatia creditorului urmãritor de a compare pentru o audientã fixã înaintea tribunalului competent** si alegerea sau declaratia de domiciliu sau de resedintã a reclamantului în comuna de resedintã a tribunalului sau judecãtoriei prin care se face urmãrirea.
            Dacã cererea se va respinge, reclamantul, deosebit de cheltuieli si daune, poate fi osândit si la o pedeapsã pecuniarã pânã la suma de 500 lei.
         * Termenul de "distractiune", preluat din limba francezã - "la distraction" - are întelesul de "pretentie bãneascã".
         ** A se vedea nota de la art. 26.
         Art. 933. - Opozitiile la distribuirea pretului rezultat din vânzarea unui vas vor fi fãcute, sub pedeapsa de pierderea dreptului, în termen de trei zile socotit de la vânzare.
            Creditorii oponenti sunt datori de a prezenta la grefã titlurile lor de creante cel mult în termen de opt zile din ziua opozitiei, sub pedeapsã, în caz contrariu de a se proceda la distributia pretului, fãrã a se tine seamã de opozitia ce au fãcut.
         Art. 934. - Colocatiunea creditorilor si distributia pretului între creditorii privilegiati se va face în ordinea prescrisã prin art. 687 si între ceilalti creditori, în proportie cu creantele lor.
         Art. 935. - Pentru tot ce nu este expres reglementat prin prezentul titlu, se aplicã dispozitiile Codului de procedurã civilã relative la urmãrirea silitã a bunurilor mobile.
            Regulile stabilite în prezentul capitol se vor observa, pe cât nu vor fi incompatibile, în orice alt caz de vânzare judiciarã a unui vas sau unei portiuni dintr-un vas.

CAPITOLUL III
Dispozitii speciale de procedurã în materie de faliment

          Art. 936-944. - (Abrogate prin L. nr. 64/1995).

TITLUL II
Despre prescriptie*

         Art. 945. - Actiunile derivând din actele care sunt comerciale, chiar numai pentru una din pãrti, se prescriu pentru toate pãrtile contractante, în conformitate cu dispozitiile legii comerciale.


* Cu privire la prescriptia extinctivã, a se vedea si:
- D. nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctivã, republicat în B. Of. nr. 11/15 iulie 1960, prin care s-au abrogat dispozitiile contrare acestui decret, în afarã de cele care stabilesc un termen rnai scurt decât termenul corespunzãtor din acest decret.
- O.G. nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe cãile ferate din România, publicatã în M. Of. nr. 220/29 august 1997, art. 92 si 93 referitoare la prescriptiile actiunilor privind expeditiile de cãlãtori si bagaje, precum si expeditiile de mãrfuri.

         Art. 946. - Prescriptia comercialã curge chiar contra militarilor în serviciul activ în timp de rãzboi, în contra femeii mãritate*, în contra minorilor chiar neemancipati si a interzisilor, cu rezerva dreptului lor contra tutorelui.
            Întreruperea prescriptiei se reglementeazã dupã dispozitiile Codului civil.
            Cu toate acestea, în obligatiile cambiale** actele întreruptive de prescriptie fãcute în persoana unuia din coobligati nu produc nici un efect fatã cu ceilalti coobligati.
         * A se vedea nota de la art. 13.
         ** A se vedea L. nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin - M. Of. nr. 100/1 mai 1934.
         Art. 947. - Prescriptia ordinarã în materie comercialã este de 10 ani în toate cazurile în care prin acest cod sau prin alte legi nu s-a stabilit o prescriptie mai scurtã.
         Art. 948. - Actiunea pentru revendicarea proprietãtii unui vas se prescrie prin trecerea de zece ani. Nu se poate opune lipsa de titlu sau a bunei-credinte.
            Posesorul unui vas în virtutea unui titlu stipulat cu bunã-credintã, titlul fiind transcris conform legii si care sã nu fie nul pentru lipsã de formã, prescrie prin trecere de cinci ani, socotiti de la data transcriptiunii titlului si a adnotãrii lui pe actul de nationalitate.
            Cãpitanul* nu poate dobândi prin prescriptie proprietatea unui vas.
         * A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 949. - Se prescriu prin trecere de cinci ani:
            1. Actiunile ce derivã din contractul de societate sau din alte operatiuni sociale, dacã publicatiile prescrise în Titlul VIII*, Cartea I, au fost regulat fãcute;
            2. Actiunile ce derivã din cambii si din cecuri.
            Termenul curge:
            - Pentru actiunile prevãzute la nr. 1 al acestui articol, din ziua când obligatia a ajuns la termen sau din ziua publicãrii actului de dizolvare a societãtii, sau a declaratiei de lichidare, dacã obligatia n-a devenit exigibilã. În cazul prevãzut de art. 103*, termenul curge din ziua în care actul de dizolvare poate fi opus celor de al treilea. Pentru obligatiile derivând din lichidarea societãtii, termenul începe a curge de la data aprobãrii ultimului bilant al lichidatorilor;
            - Pentru actiunile prevãzute la nr. 2, termenul curge din ziua scadentei obligatiei sau din ultima zi a termenului prevãzut de art. 282**.
         * Titlul VIII (din care face parte art. 103) din Cartea I este abrogat, cu exceptia Cap. II, prin L. nr. 31/1990, republicatã în M. Of. nr. 33/29 ianuarie 1998.
         ** Art. 282 este abrogat prin L. nr. 58/1934.
         Art. 950. - Actiunile rezultând din contractele de împrumut maritim sau de gaj asupra vaselor se prescriu prin trecere de 3 ani socotiti din ziua când obligatia a ajuns la termen.
         Art. 951. - Grefierii si sindicul sunt liberati de îndatorirea de a da cont de registrele de comert si de hârtiile ce le sunt încredintate în procedura asupra falimentului, dupã trecerea de trei ani de la închiderea sau încetarea operatiunilor falimentului.
         Art. 952. - Se prescriu prin doi ani socotiti din ziua terminãrii afacerii, actiunile mijlocitorilor pentru plata dreptului lor de mijlocire.
            Prin acelasi termen se prescriu actiunile de anulare sau de reziliere a concordatului în materie de faliment. Termenul curge pentru actiunile în anulare din ziua când dolul a fost descoperit, iar pentru actiunile în reziliere de la expirarea termenului scadentei ultimei plãti ce falitul urma a face conform concordatului*.
         * Textul trebuie înteles conform L. nr. 64/1995.
         Art. 953. - Se prescriu, printr-un an din ziua protestului sau a reclamatiei de care se vorbeste în art. 677, actiunile pentru plata daunelor cauzate prin lovirea unui vas si din ziua când vasul a fost complet descãrcat, actiunile pentru contributie la avariile comune.
         Art. 954. - Actiunile rezultând din contractul de închiriere a unui vas se prescriu prin trecerea de un an de la împlinirea cãlãtoriilor si acelea derivând din contractul de înrolare, prin trecere de un an de la expirarea termenului convenit între pãrti, sau de la împlinirea celei din urmã cãlãtorii, dacã contractul a fost prelungit.
            Actiunile ce decurg din contractul de asigurare se prescriu prin trecere de un an.
            În asigurãrile maritime, termenul începe a curge dupã terminarea cãlãtoriei ce a fost asiguratã, si pentru asigurãrile cu termen, din ziua în care se sfârseste asigurarea; în caz de prezumtie de pierdere a vasului pentru lipsã de nuvele*, anul începe de la finele termenului fixat pentru prezumtia de pierdere. Se excepteazã termenele fixate pentru dreptul de abandon prevãzute de Titlul VI, Cartea II.
            În celelalte asigurãri contra daunelor si asupra vietii, termenul curge din momentul când s-a întâmplat faptul care a dat nastere actiunii.
         * Termenul de "nuvele" are întelesul de "stiri".
         Art. 955. - Se prescriu asemenea prin trecere de un an:
            1. Actiunile pentru furniturile de provizii, lemnãrie, combustibili si alte lucruri necesare pentru reparatia sau prepararea unui vas de cãlãtorie si pentru lucrãrile fãcute pentru aceste obiecte;
            2. Actiunile pentru plata de alimente date marinarilor si celorlalti oameni ai echipajului, din ordinul cãpitanului*.
            Prescriptia începe a curge de la data furniturilor si de la facerea lucrãrilor, dacã pãrtile nu au
stipulat un termen de platã. În acest caz, prescriptia rãmâne suspendatã pe timpul convenit.
            Dacã furniturile sau lucrarea s-a urmat mai multe zile succesive, termenul de un an începe a curge din ultima zi.
         * A se vedea nota de la art. 413.
         Art. 956. - Actiunile contra cãrãusilor derivând din contractul de transport se prescriu:
            1. Prin trecerea de 6 luni, dacã transportul a fost fãcut în Europa, afarã de Islanda si Insulele Feroe, într-o piatã maritimã a Asiei sau a Africii de pe Mediteranã, Marea Neagrã, Canalul de Suez sau Marea Rosie, ori într-o piatã de pe uscat legatã prin calea feratã cu o piatã maritimã din localitãtile sus-arãtate;
            2. Prin trecerea de un an, dacã transportul s-a fãcut în alt loc.
           În caz de pierdere totalã, termenul începe a curge din ziua în care lucrurile transportate trebuiau sã ajungã la destinatia lor; iar în caz de pierdere partialã, avarie sau întârziere, din ziua predãrii mãrfurilor în primirea destinatarului.

TITLUL III
Dispozitii tranzitorii*

         Art. 957. - Dispozitiile legilor si regulamentelor în vigoare asupra burselor de comert, asupra mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de mãrfuri si asupra magazinelor generale, docuri si antrepozite, vor continua a avea fortã obligatorie, chiar dupã punerea în aplicare a acestui cod, întrucât nu vor fi contrarii dispozitiilor lui sau nu vor fi modificate prin legi ulterioare.
         *Titlul III - Dispozitii tranzitorii - este prezentat astfel cum a fost redactat la data adoptãrii Codului comercial si nu are aplicare în prezent.
         Art. 958. - Societãtile si asociatiile comerciale existente la epoca punerii în aplicare a acestui cod, vor fi reglementate de legile anterioare, afarã de urmãtoarele dispozitii:
            1. Societãtile în comanditã pe actiuni si anonime sunt scutite de orice altã autorizatie si supraveghere din partea guvernului si de sarcinile relative, însã sunt supuse dispozitiilor din art. 104, 142, 144, 149, 153, 155, 165 alin. ultim, 169, 174, 175, 176, 177, 179, 181, 182, 185, 186, 187, 264, 265, 266 si 268 ale acestui cod si acelora care se raportã la reducerea capitalului, la fuziunea si lichidarea societãtilor.
            Ele mai sunt încã supuse dispozitiilor art. 124 privitoare la administratorii realesi sau numiti în urma punerii în lucrare a acestui cod;
            2. Asociatiunile mutuale care nu au de obiect exclusiv asigurãrile maritime sunt supuse art. 260 al acestui cod, cu rezerva dispozitiei din numãrul urmãtor;
            3. Societãtile si asociatiunile de asigurare asupra vietii si administratoare de tontine* sunt supuse dispozitiilor art. 147 al acestui cod pentru toate primele ce le vor percepe în urma aplicãrii sale, cu rezerva reducerii proportionale a cautiunilor date pentru operatiunile anterioare, în modurile si în termenele ce se vor stabili prin osebit regulament;
            4. Societãtile si asociatiunile care voiesc sã introducã modificãri în actele lor constitutive si sã prelungeascã termenul fixat pentru durata lor trebuie sã se conformeze dispozitiilor noului cod.
         * Termenul de "tontine" preluat din limba italianã "la tontina" - are întelesul de "societate de asigurare pe viatã, rentã viagerã".
         Art. 959. - Pentru executarea dispozitiilor articolului de mai sus, numirea cenzorilor trebuie sã fie fãcutã în cea dintâi adunare generalã care va avea loc în cursul celor sase luni dupã punerea în aplicare a acestui cod, sau într-o adunare specialã, care se va convoca, spre acest sfârsit, în acelasi termen, sub responsabilitatea administratorilor.
            Adunarea generalã, dacã cel putin jumãtate din capitalul social se aflã reprezentat într-însa, va putea, cu votul afirmativ a douã treimi din capitalul reprezentat în adunare, sã decidã ca administratorii actuali sã fie, în caz de realegere, dispensati de obligatia de a da cautiunea prescrisã de acest cod.
         Art. 960. - Cambiile si biletele la ordin emise înaintea acestui cod, girurile si acceptatiunile si avalurile fãcute în orice epocã se vor reglementa dupã legile anterioare.
            Cu toate acestea, din ziua punerii în lucrare a noului cod, se vor aplica acestor titluri dispozitiile noii legi, privitoare la forma si la termenele protestului si la mãsurile de luat în cazuri de pierdere a acestor titluri.
            Pentru cambiile si biletele la ordin, a cãror scadentã va fi chiar în ziua punerii în vigoare a acestui cod, protestul se va face asemenea în forma si termenele prescrise de dânsul.
         Art. 961. - Mandatul prepusului care, în ziua punerii în aplicare a noului cod, începuse deja sã exercite comertul la care a fost prepus, trebuie sã fie depus conform dispozitiilor art. 394 din acest cod, în cele trei luni de la aplicarea lui pentru îndeplinirea formalitãtilor prescrise de acel articol.
         Art. 962. - În cele dintâi trei luni dupã punerea în aplicare a acestui cod, administratiile de cãi ferate, aplicând tarifele speciale în vigoare, nu vor fi supuse la responsabilitatea stabilitã de acest cod, dacã ea ar fi mai mare decât cea existentã dupã regulamentele lor.
         Art. 963. - În cele sase luni de la punerea în aplicare a noului cod, toate vasele supuse dispozitiilor art. 510 trebuie sã se conformeze lor.
            Pentru vasele în curs de cãlãtorie în momentul punerii în lucrare a acestui cod, termenul sus-zis, începe a curge din ziua sosirii lor într-un port al Regatului.
         Art. 964. - Privilegiile asupra vaselor dobândite mai înainte de punerea în aplicare a noului cod, dupã formele legii anterioare, îsi pãstreazã rangul lor chiar în privinta privilegiilor dobândite sub imperiul acestui cod.
            Dispozitiile art. 690 si urmãtoarele ale Cãrtii II din noul cod se aplicã de asemenea la privilegiile dobândite înainte de punerea lui în aplicare.
         Art. 965. - Termenele pentru neadmisibilitatea actiunii se vor reglementa dupã legea în vigoare la epoca evenimentului care dã loc actiunii.
         Art. 966. - Prescriptiile începute înainte de aplicarea acestui cod se reglementeazã dupã legile anterioare.
            Cu toate acestea, prescriptiile începute înainte de acea punere în aplicare si pentru care dupã legile anterioare s-ar cere încã un timp mai lung decât cel fixat prin acest cod se vor împlini cu trecerea acestui termen mai scurt calculându-l din ziua punerii în aplicare a noului cod.
         Art. 967. - Prezentul cod va intra în vigoare cu începere de la 1 septembrie 1887, iar dacã promulgarea lui nu se va putea face înainte de aceastã datã, el se va pune în lucrare la o lunã dupã data promulgãrii lui.
         Art. 968. - Judecãtorii sindici ai tribunalelor primesc retributia judecãtorilor de sedintã. Pe lângã acest onorariu, judecãtorii sindici ai Tribunalului Ilfov mai primesc o diurnã de 150 lei pe lunã, iar judecãtorii sindici ai tribunalelor Iasi, Dolj, Covurlui si Brãila, o diurnã de 75 lei.
            Secretarii-arhivari ai judecãtorilor sindici primesc retributia grefierilor de tribunal.
         Art. 969. - Pentru acoperirea cheltuielilor de personal si material necesar functionãrii sindicatelor falimentelor de pe lângã tribunale, statul va percepe o cotã de maximum 20% din activul brut al falimentelor, care se va fixa în fiecare an prin legea bugetarã.
         Art. 970. - Un regulament special va determina modul de percepere al contributiei.
         Art. 971. - Falimentele deja deschise, la aplicarea legii celei noi, vor continua a fi administrate si lichidate conform legii celei vechi.

Inapoi Coduri Inapoi la legislatie


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.